Sunteți pe pagina 1din 18
FUNDATIA PENTRU FORMARE PROFESIONALA SI INVATAMANT PREUNIVERSITAR VITOR MASURARI - MODULUL 2 MASURAREA MARIMILOR NEELECTRICE si MASURARI COMPLEXE SUPORT DE CURS CLUJ 2011 MATERIALUL POATE FI UTILIZAT IN SCOP EXCLUSIV DIDACTIC 3.1, Masurarea marimilor mecanice 3.1.1. Masurarea maselor $i forfelor Mijloacele de masurat forje se nue mesc dinamometre si se impart in do- Ud grupe: mecanice si electromecanice. Dinamometrele mecanice tunctio~ neaz pe principiul masurérii deforma- tiei unui element elastic sub actiunea tunel forte sau a presiunii datorate ci ccuitului hidraulic. Dinamometrele electromecanice func- tioneaza pe baza traductoarelor. = * a. Traductoare dle tip tensorezistv Masurarea fortelor se realizeaza prin rmasurarea alungii relative, care repre- Zinta deformatia produsa de foria ce actioneaza pe unitate de suprafata la un solid: =o. 2 unde: = © este deformati; =o efortl unitar = E- modulul de elastictate. Conversia deformatiel in sensul util este, in prezent, cea mai rdspandité metada de obtinere a traductoarelor de forfA, aceasta datoriti posbilttior tehnice de valorfcare relativ simpla a efectului tensometric. Dupa natura si forma materialuui din care sunt realizate, marcile tensometri- ce se impart in: * marci tensometrice din conductor metalic (fg. 1.3.1); + marci tensometrice din foli metalice; ‘+ marci obtinute prin depuneri meta lice; ‘© marci tensometrice semiconduc- toare. Datorité variatior relativ mici ale re- Zistentei_marcii_ tensometrice atunci Cénd este supusa la deformati, se im- pune utlizarea unor adaptoare. . Traductoare cu coardé Cuprind elementele sensibile care valorifica proprietatle vibrator ale unor structuri elastice, urmarind evidentierea unui seminal a cdrui frecventé depinde de starea de tensiune a acestor struc- tur (de obicel coarde metaice). Frecventa fundamentalé de rezonan- 18 a unei coarde tensiometrice este: 1[t 2L\m, unde: ~ Leste lungimea coardei vibrante; = T= tensiunea in coarda: =m) - masa unitatii de lungime. Pentru asigurarea stablitatil in func- fionare si a sensibilitétii maxime, tra- ductorul trebuie s asigure, prin blocul de adaptare, mentinerea in permanen- cM @.1.4) F AL AAU Re ot fon Fig. l.3.1. Marca tensometrica din conductor metal LA - lungimea activa; DE - directia leforturiior; C - conectoti; F - filament; AS ~ axa sensibila; AT - axa transver- sald. Niche! Fig. Il3.2. Modificarea curbei de histerezis a unui material magnetic sub actiunea unei forte. | cA || LA a Fig. 1.3.3. Schema de principiu ‘@ unui traductor magnetostrictiv: IF - forta de masurat; B - bobind; JCMI - circuit magnetic inchis; CA ~| circuit de adaptare; SU - semnal unificat, Fig. lIL3.4. Schema de masurare eu traductor de cuplu inductiv. | 1 la rezonanté a coardei, printr-un | semnal de reactie proportional cu vari atia de frecventa. In functie de sisternul de excitatie, se pot deosebi dou’ vari- ante constructive de baz: cu plasarea | coardei In c&mp magnetic constant si cu excitare prin oscilator comandat. . Traductoare magnetostrictive Folosese elementele sensibile alca- tuite din materiale care au proprietatea de a-si schimba caracteristicile mag- netice (mai exact ciclul de histerezis) sub actiunea unei forte. Dintre mate- rialele de acest tip cele mai utlizate sunt nichelul pur si aliajul permalloy. Efectul efortului asupra curbei de his- terezis se prezinté in figura Ill.3.2. Va~ riatia pantei poate fi convertita intr-o variatie de tensiune electromotoare. In figura II.3.3 se prezinta schema de principiu a unui traductor magneto- strict d. Traductoare piezoelectrice Utiizeazd elemente sensibile piezo- electrice si se folosesc pentru masura- rea fortelor dinamice de compresie. .e. Traductoare inductive Detecteaza forte prin deforma elas- tice care provoaca deplaséri sesizabile cu traductoarele specifice deplasérilor liniare mici sau unghiulare. {. Traductoare capacitive Utlizeaz ca elemente sensibile con- densatoare la care se pot modifica ur- matorii parametri la aparitia unei forte: distanta dine armaturi, suprafata ar- maturilor si permitivitatea dielecticului Tindnd seama de caracteristicle tra- ductoarelor capacitive (circuite de adaptare mai pretentioase decat cele rezistive sau inductive) se recomand& utilzarea lor doar in aplicatile la care forta dinamicd variazé intr-o banda lar- 9A de frecvent sau in conditi de lucru.. 3.1.2, Masurarea cuplurilor Pentru masurarea cuplurilor sau mo- mentelor, de regula, se folosesc ace- leasi traductoare ca la masurarea for- telor. Unul dintre cele mai utilizate este traductorul cu cuplu inductiv (fig. 1.3.4), ‘Axul de mésurare (1) are dou’ dis- curl, prevazute cu doud miezuri fero- magnetice si dovd bobine (2), astfel ‘Incat miezurile fixate pe un disc pa- trund in bobinele pe celdlalt disc si re- ciproc. Un sistem adecvat de inele co- lectoare permite alimentarea puntii gi culegerea semnalui util. Pentru a evi- ta erorile datorate contactelor alunecd- toare, se poate folosi un sistem de cu- plare magnetica. Un alt traductor de masurare a cu- plului este si cel cu discuri jncre- mentate. Traductoarele de acest tip sunt astfel realizate incat sa genereze un numar fix de impulsuri pentru fiecare unitate de rotatie unghiulara (increment unghiular) a discului codat. Procedeul de sesizare a incrementelor oate fi magnetic sau optic. Circuitul electronic agociat discului contine un Rumarator care oferd o iesire numeri- , intr-un anume cod dependent de umarul de incremente generate de disc, plecdnd de la o anumita pozitie. De asemenea, este necesar sf se in- dice directia de rotatie, care nu mai este cuprinsa in informatia oferta de Aumarator. Discul codat contine o retea optica de zone active, alternate cu intersectii de aceiasi latime. Zonele active se disting de intersecti fie prin transparenta, fie prin puterea de refiexie. Citirea este realizata de un cap cu 0 gflé de urmarire prevazuta cu ferestre in dreptul fiecdrei piste Deci, ca element sensibil al traduc- torului de cuplu se utilizeaza discuri codate de tip numeric incrementate. Se folosesc dou’ discuri, primul, solidar cu axul supus torsiuni si care se deplaseaza in raport cu al dollea disc, celalalt, de referinta, fix. Astfel defazajul dintre cele doua discuri este Proportional cu cuplul aplicat axului. In cazul folosirii discurilor optice, va~ riatia de cuplu este proportional cu variatia fluxului luminos captat de un receptor plasat in spatele disculul de teferinta, in timp ce sursa luminoas& este plasata inaintea discului mobil. 3.1.3. Masurarea vitezelor liniare Una din metodele de masurare a vi- tezei liniare are la baza efectul Doppl intre frecventa fa unei unde electro- magnetice emise si frecventa # a undei | reflectate de un corp in miscare cu vi- teza v (viteza liniara cu directia de pro- pagare a undei) exista o aiferenta, nu- mita frecvent& Doppler (fa: 1 te=2vi ie (8.1.2) unde: u este viteza de propagare a undei ( “a” Ten - & - permitivitatea relativa a mediu- lui de propagare; = dr = permiabilitatea relativa a me- diului de propagare). tn cazul in care viteza vinu este co- liniara cu directia de propagare a Uundei, atunci, relatia 9.1.2 devine: te 6.1.3) Pe acest principiu functioneaza in- vLcosa v stalatii care se folosesc in navigatie, la studiul capsulelor zburdtoare, la con- trolul circulatiei feroviare sau la supra- ‘vegherea circulatiei rutiere. Pentru ma- surarea vitezei autovehiculelor in trafi- cul rutier, unda electromagnetic este Ccentimetrica (frecvanta de 10 GHz, lun- gimea de unda 3 om), iar semnalele Sunt emise sub forma unor impulsuri scurte, la intervale de 0,2 secunde (timpul fiind suficient i receptionarii undei reflectate). La viteza de circulatie de 15...150 Km/h frecventa Doppler variaza intre 300 si 3000 Hz. Diferenta de frecventa este masurata cu precizie si poate fi usor prelucrata, amplificata si convertité in unitéti de vi- teza. 3.1.4, Masurarea vitezelor unghiulare ‘Traductoarele pentru masurarea vite- zelor unghiulare sunt foarte diverse: = tahogeneratoare de curent conti- nuu; ~ tahogeneratoare de curent alternativ; = traductor de turatie cu reluctanté variabita; = traductor de turatie cu elemente fotoelectrice; - traductor de turatie cu elemente sensibile inductive; ~ traductor de turatie cu elemente sensibile, magnetice etc. In cele ce urmeazé este prezentat traductorul de turatie cu elemente foto- electrice, Dupa felul cum se obtine variatia de flux luminos, poate fi: cu Intreruperea fluxuiui luminos (fig. 1.3.5) ‘cu reflexia fluxulul luminos (ig. 1.3.8) Impulsurile luminoase furnizate de orificil sau repere reflectorizante ajung pe elementul fotoelectric, sunt con- vertite cu ajutorul unor circuite elec- tronice in impulsuri de natura unei tensiuni electrice, a c&ror frecventé este egald cu viteza de rotatie multi- plicaté cu numarul de orificii sau repe- fe. Toate elementele mentionate, clusiv cirouitele electronice sunt cap- sulate pentru ca functionarea s& nu fie Perturbaté de lumina mediului am- biant sau de zgomote de natura elec- tromagnetic’. Domeniul de utiizare a elementelor sensibile de tip fotoelectric este foarte larg, de la 1 pana la 107 rov/min in azul traductoarelor cu un reper, iar la turatii si mai mici in cazul traductoare- lor cu mai multe repere. Elementele sensibile se pot cupla atat la adeptoare analogice cat si la cele numerice. 3.2, Masurarea marimilor hidraulice 3.2.1. Masurarea presiunii Se face, in general, prin mésurarea unei forte produsa de presiune asupra unei suprafete. In aceste conditii se misoara intotdeauna presiunea relativa fat& de mediul ambiant. Din acest mo- tiv trebuie acordata o mare atentie ori- inil de masurare Iuatd in considerare. Unitatea de mésuré pentru. presiune [bar] se referd la 0 presiune absoluta. Pe langa aparatele de masurare a presiuni de tipul cu coloand de lichid, ‘cu membrana sau cu tub deformabil se utiizeaz si manometrul cu cristal piezoelectric. Manometu cu cristal piezoelectric Utilizat, in special, in instalatii de la- orator, acest tip de manometu se bazeaza pe efectul piezoelectric adic’: ‘daca se aplicd o tensiune pe doug din fetele cristalului, pe celelalte dou fete perpendiculare se obtine o tensiune ri- ‘9ur0s proportionata cu presiunea Viteza de raspuns este foarte mare deoarece deformarea cristalului este extrem de mica. Se pot masura pre- siuni foarte ridicate si mai ales presiuni le rapid in timp. 3.2.2, Masurarea nivelului Aparatele se folosesc pentru trei ca- | zuri tehnice curente in exploatare a re- zervoarelor de lichide semnalizand: ~ atingerea unui anumit nivel, = doua pozitii: minimum si maximum, Disc Fig. iI3.5. Traductorul de turatie cu elemente fotoelectrice cu intreruperea fluxului luminos: SL - sursi de radiatii luminoase; EF - element fotoslectric. Fig. II.3.6. Traductorul de turatie cu elemente fotoelectrice cu reflexia fluxului luminos: R - element reflectorizant; EF - element fotoelectric. ~ mai multe nivetur, de exemplu 5 ni- veluri: normal, minim, minim de avarie, maxim, maxim de avarie. De asemenea, se utiizeazi aparate pentru masurarea continua a nivelulul intre minimum si maximum. Ca exemplificare pentru primul caz se prezinta in figura Il3.7a un sesizor capacitiv de nivel fabricat de IATD- PASCANI. Principiul de functionare este acela al modificérii constantei di- electrice intre dou’ pléci, care consti- tuie armaturile unui condensator, in momentul c&nd intre armaturi apare fluidul masurat care are o constanta dielectric& diferité de a aerulul ‘Avantajul aparatului este acela c& nu se pune o condifie pentru rezistivitatea fluidului de masurat. Pentru semnalizarea a doua poziti, minimum si maximum, tn cazulfluidelor care au 0 rezistivitate minima de 400 kQ/cm, nivelul se poate sesiza prin modificarea rezistentei electrice intre Un electrod de referinta si electrozii de semnalizare aflat la cotele de minimum i maximum ale nivelului. Electrodul de teferinta poate fi recipientul de lichid, daca este confectionat din material conductor electric, sau o tije de otel inoxidabil care ajunge pana la nivelul | minim. Tensiunea maxima in circuitul electrozilor este de 5 V. Circuitele elec- tronice de masurare a rezistentei si de amplificare comand un releu folosit la ‘semnalizare luminoasé sau la comanda utilajelor de umplere. Ca exemplifcare, se prezint& in figura IIL3.7 un sernnalizator de nivel cu electrozi produs de AMCO- OTOPENI. Electrozit pot fi pozitionati ‘cu ajutorul unor scripeti Pentru semnalzarea anumitor cote ale lichidulul, importante din punct de ve- dere tehnologic, dint-un recipient des- Chis sau sub presiune, se poate utliza un sistem cu. actionare _-magnetic& ‘asupra unor contacte deschise tip REED (fg. I1.3.7c), Contactele sunt inchse prin intermedi actiunii unui magnet perma- rent situat tn interiorul plutitorulusferic care urméreste nivel ichidului. Imediat ce plutitorul nu se mai gseste in drep- ‘ul contactului acesta revine la starea normal deschisi. Aparatul poate sem- naliza 5 nivel diferite ‘Aparatul se monteazi vertical pe flansa superioara a rezervoruui Un produs din aceasta clasi este aparatul SNT produs de AMCO- OTOPENI. Pentru urmarirea continua a rivelulu se pot utiliza sisteme mecanice de se- sizare a rivelulu: unele sisteme sunt cu plutitor, dar au dezavantajul exis- tenjei pieselor in miscare cu amplitudi- | ne mare; alte sisteme utiiizeazd un imersor mai greu decat fluidul si cufun- dat in fluid. In acest uitim caz se ma- soard modificarea greutitil imersorului cu nivelul fluidului, datorité efectului Arhimede. Un astfel de aparat este lustrat in figura 1.3.74 si este produs de AMCO-OTOPENI. Tija imersorului, suspendata elastic tn partea de sus, intra in cutia eparatului care contine traductorul mecanic de deplasare, pal- patorul electronic al deplaséii si circu- itele electronice de afisare si transmi- tere la distant a rivelului. Semnalul de jesire este 4...20 mA cc, Materialul imersorului este otel inoxidabil. Dome- niiul de masurare a nivelului este 300, 480 si 720 mm iar precizia masuréri este +/- 0,5 %. 3.2.3. Masurarea vitezei Masurarea vitezei lichidelor se efec- tueaza, in general, prin aceleasi proce- dee ca la masurarea vitezei gazelor. Filmul cald este 0 sonda de tip ter- ‘moanemometric bazata pe principiul dependentei raciti unui film cald in functie de viteza de curgere a ape. Schema sondei este prezentaté in ra M38. Filmul este, in general, 0 folie foarte sublire de platina prinsé pe doua brate de legiturd. Un curent electric de in- tensitate controiaté incalzeste filmul. In acelasi timp lichidul, printr-un schimb 16 - biocul traductor si de comand. 5 : ¢ 7 5 1 4 3 in ai ‘Maxim 2 # 1 imi —s 2 in evr i q ° comet Ss ec d Fig. Ill3.7. Aparate de masura a nivelului: ‘a ~ Sesizor capacitiv de nivel (1 nivel); b = sesizor rezistiv de nivel (2 niveluri: ¢ - sesizor magnetic cu 5 niveluri d = traductor de nivel variabil; 1 - blocul traductor si de comanda; 2 - flansa de prindere; 3 - tija; 4 - corp condensator; 5 - placi armaturi condensator; 1 = electrod de maxim; 2 - electrod de minim; 3 - electrod de referinta; 4 - scripeti; 5 - blocul traductor si de comanda;| 1- cilindru vas comunicant; 2 - sfera plutitoare; 3 - magnet permanent; 4 - releu de magnetizare; 5 - flansa de etangare;| 41 = imersor; 2 - tija imersorului; 8 - flansa; 4 - teava de ghidaj: 5 - blocul traductor si de comand. de c&ldura convectiv, raceste filmul, cu | atat mai mult cu. cat viteza lichidului este mai mare, Temperatura filmului este masurata indirect, prin rezistenta lui, deoarece rezistenta fiimului de pla- tina variaz4 cu temperatura. In continu- are se face corelatia intre temperatura fiuidului gi viteza de curgere a lichidu- tui ‘Sonda se caracterizeaza prin inertie | termicé foarte mica si in consecinta raspuns rapid la variatii de vitezd. Acest sistem de masurare este utlizat i la determinarea intensitati turbulen- tei tntr-o curgere. Datorité fragiitatit sondei gi aparaturi complicate de tanspunere in valori electrice a marimii masurate, sistemul ‘se utilizeaza in special in lucrari de cer- | cetare, Se mai pot utiliza, pentru masurarea vitezei lichidelor, sonda Pitot-Prandtl sau sonda cu elice. 3.2.4, Masurarea debitului Aparatele cele mai utiizate pentru masurarea debitului sunt: * rotametre: pentru debite mici, con- ducte pana la diametrul 50 mm; * debitmetre cu diafragme de masura; * debitmetre cu elice; * debitmetre cu ultrasunete, Debitmetre cu uttrasunete Sunt aparate care se bazeazd pe ma- | surarea efectului Doppler la 0 unda ul trasonicd in lichidul a cérui viterA se masoara. Se realizeaza in doua varian- te: cu sonde mobile si fixe, In varianta cu sonde fixe, utiizat’ de ‘aparatura ITRD Pascani, se intercalea- Zin conducta cu fluidul de masurat un ‘ronson calibrat prevazut cu. dou’ emi- {8toare piezoelectrice denumite con- vertoare. Convertoarele au partea act va realizatd cu elemente piezoceramice incapsulate etans in ofel inoxidabil re- zistent la coroziune si abraziune. Axa comund a convertoarelor intersecteaza ‘axa tronsonului sub un unghi a asa ‘cum se prezinté in figura Il 3.9, Jn figura 1.3.95 se prezinta schema de functionare. Fiecare convertor este si emittor si receptor de ultrasunete, functionarea lor bazandu-se pe feno- menul piezoelectric direct si invers. Cele dou’ convertoare lucreazé alter- nativ si complementar ca emitator si receptor, functionarea lor find pilotata de adeptorul electronic. Viteza de curgere a fluidului (V) se ‘compune cu propagarea uitrasunetelor (6) rezultand o modificare a timpilor de ropagare in sensul curgeri (tr) si in sens contrar curgeril (te), dependente