Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Educa iei al Republicii Moldova

Colegiul de Muzică Ä t. Neaga´

© ©
©N© ©

c 
  V V
V
V
V
Vc V
  V
VVV VV VV !
"V

V
  
#V$%%V&
V
'
 #V%cV()*+V Vc,,V
V
(
  VV) V   V---#VVVVVVVVVVVVVVVVVV. )V /
V
 
 #VVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV V V
V
V
V
© Chi inău, 2011
V
V
VVVVVVV V  

V 
 V  (n. 10 octombrie 1813, e Roncole ² d. 27
ianuarie 1901, Milano) a fost un compozitor italian, vestit mai ales pentru crea iile sale
în muzica de operă.
Giuseppe Verdi s-a născut la 10 octombrie 1813 în mica localitate e Roncole [1], în
apropierea Parmei, talia. Părin ii săi, Carlo Giuseppe Verdi i uigia Uttini, de ineau
acolo o mică fermă, ×  . Încă de copil, Giuseppe ia lec ii de muzică de la
organistul din comună, făcând exerci ii acasă la o
  dezacordată (un fel
de clavecin). Continuă în felul acesta până când ©ntonio Barezzi, un comerciant
din Busseto iubitor de muzică, prieten al familiei Verdi, îl ia la el în casă i -i plăte te
lec ii de muzică la un nivel mai ridicat. Î n 1832 se prezintă la conservatorul din Milano,
dar este respins pentru că depă ise limita de vârstă pentru un student de conservator.
Reîntors la Busseto prime te postul de maestru de muzică al comunei i se căsătore te
în 1836 cu fiica lui Barezzi, Margherita, de la c are are doi copii, Virginia i cilio. Între
timp, Verdi începe să compună, orientat încă de acum în direc ia muzicii de operă.
În 1839 debutează la     din Milano cu opera ×      
  , ob inând un oarecare succes, umbrit însă în 1840 de moartea Margheritei,
apoi i a celor doi copii. Îndurerat de aceste pierderi, Verdi se reculege i î i continuă
activitatea componistică cu opera        , care înregistrează însă un total
fiasco. Descurajat, se gândea deja să abandoneze muzica, dar numai doi ani mai târziu,
în 1842, ob ine la Scala un succes triumfal cu opera  , datorat în parte i
interpretării magnifice a sopranei Giuseppina Strepponi, care avea să-l înso ească până
către sfâr itul vie ii. Începe o perioadă în care Verdi munce te "ca un ocna ", cum
spunea el însu i, pentru a satisface cererile di verselor teatre de operă din talia. Între
anii 1843 i 1850 compune într-un ritm sus inut 13 opere, între altele    

  ( ),   ,  ,  i  . Tot în acest
timp ia na tere rela ia sa cu Giuseppina Strepponi. În 1848 se mută la Paris. For a lui
creativă este tot mai fecundă, în a a măsură că, din 1851 până în 1853, compune una
după alta trei capodopere, cunoscute sub numele de "Trilogia populară", i
anume:   ,   !  i  !, la care se mai adaugă i  !

  (   ). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu
faima dobândită, Verdi se stabile te împreună cu Giuseppina Strepponi la
proprietatea " #$" din Busseto, unde va locui cea mai mare parte a timpului.
În 1857 se pune în scenă opera      iar în 1859 se reprezintă
         (ÄBal mascat´). În acela i an se căsătore te cu Giuseppina
Strepponi.
Din 1861, Verdi ia parte i la activitatea politică în talia, numele lui devenise simbolul
mi cării de eliberare a nordului taliei de sub domina ia austriacă, sub conducerea
dinastiei de Savoia ( ..... = ittorio manuele e  ' talia = Victor Emanuel,
regele taliei). În 1874 este numit senator în parlamentul italian. Nu- i întrerupe
activitatea muzicală i dă la iveală opera       (ÄFor a destinului´)
i    %, celebrată în 1873 la moartea scriitorului ©lessandro Manzoni.
Pentru festivită ile prilejuite de deschiderea Canalului de Suez în 1869 compune
opera $. În 1887, este reprezentată capodopera sa × iar în 1893, la vârsta de 80 de
ani, se inspiră din nou din Shakespeare pentru a compune opera buffă  , după care
se retrage la "Sant'©gata" i î i ia adio de la activitatea componistică. După ce
în 1897 moare Giuseppina, Verdi se stinge i el din via ă la Milano, la 27
ianuarie 1901.

×  
  
     

ß ×     , Teatro alla Scala - Milano, 17 noiembrie 1839
ß     , Teatro alla Scala - Milano, 15 septembrie 1840
ß  , Teatro alla Scala - Milano, 9 martie 1842
ß  
 , Teatro alla Scala - Milano, 11 februarie 1843
ß   , Teatro a Fenice - Vene ia, 9 martie 1844
ß  , Teatro ©rgentina - Roma, 3 noiembrie 1844
ß £ ! #$ , Teatro alla Scala - Milano, 15 februarie 1845
ß $, Teatro San Carlo - Neapole, 12 august 1845
ß $, Teatro a Fenice - Vene ia, 17 martie 1846
ß  , Teatro a Pergola - Floren a, 14 martie 1847
ß  , Her Majesty's Theatre - ondra, 22 iulie 1847
ß $  , 'Opéra de Paris, 22 noiembrie 1847)
ß    , Teatro Grande - Trieste, 25 octombrie 1848
ß   , Teatro ©rgentina - Roma, 27 ianuarie 1848
ß  , Teatro San Carlo - Neapole, 8 decembrie 1849
ß  , Teatro Grande - Trieste, 16 noiembrie 1850
ß   , Teatro a Fenice - Vene ia, 11 martie 1851
ß   ! , Teatro ©pollo - Roma, 19 ianuarie 1853
ß  !, Teatro a Fenice - Vene ia, 6 martie 1853
ß !
   ("   "), 'Opéra de Paris, 13 iunie 1855
ß    , Teatro a Fenice - Vene ia, 12 martie 1857
ß $  , Teatro Nuovo - Rimini, 16 august 1857
ß      , Teatro ©pollo - Roma, 17 februarie 1859
ß    (" &  "), Teatrul mperial - Sankt Petersburg, 10
noiembrie 1862
ß À ' , 'Opéra de Paris, 11 martie 1867
ß $, Teatrul de Operă - Cairo, 24 decembrie 1871
ß × , Teatro alla Scala - Milano, 5 februarie 1887
ß  , Teatro alla Scala - Milano, 9 februarie 1893

©



ß ]
    , în Mi minor (1873)
ß   % (1874)
ß ] 
  (1898)

c  este o operă în 4 acte de Giuseppe Verdi, după un libret de Francesco Maria
Piave i ©ndrea Maffei (bazat pe drama  de William Shakespeare). Premiera
operei a avut loc la  (  din Floren a, în ziua de 14 martie 1847. O
versiunea revizuită a operei a fost prezentată in ziua de 21 aprilie1865 la 
)% din Paris.
Durata operei: cca 2 ¾ ore.
ocul i perioada de desfă urare a ac iunii: Sco ia, în secolul al X-lea.
Personajele principale:

ß Duncan, regele Sco iei (rol mut)


ß Malcolm, fiul regelui Duncan (tenor)
ß Macbeth, general în armata regelui Duncan (bariton)
ß ady Macbeth, so ia generalului Macbeth (soprană)
ß O damă de companie a sa (mezzosoprană)
ß Banquo, general în armata regelui Duncan (bas)
ß Macduff, nobil sco ian (tenor)

OV
V
V   din opera ÄMacbeth´ reprezintă momentul de încheiere al
operei. Este prima operă din cele 3 shakespeariene ale lui Verdi. ibretto narează despre
situa ia i lupta politică a Sco iei veacului X. upta pentru putere i tron îl
transformă pe Macbeth într-un tiran fiind influen at i de so ia lui, ady Macbeth,
omorând nemilos to i ³oponen ii´ i pretenden ii la tron, el singur este înfrânt pentru
toate crimele executate. Tocmai acest imn al biruin ei relatează despre nemicirea
tiranului i proslăvirea noului domnitor.
Conform opiniei noastre, compozitorul abordează idea eternă: lupta contrariilor, a răului
i a binelui, a puterii i a incapacită ii fizice, bunătatea i cruzimea, via a i
moartea.
Caracterul crea iei este determinat de 2 teme contrastante: dramatic, liric.

Crea ia este scrisă în tonalitatea ©-dur (finală), pornind cu a-moll (omonima), iar pe
parcurs se întâlnesc tonalită i de gradul  de înrudire; la măsura de 4/4 compusă binară
din 2 măsuri simple binare, unde timpul 1,3 ± tari, 2,4 ± relativ i slab, se dirijează la
schema de 4 timpi. Se interpretează în tempoul ©lleg ro, cu indicaţiile metronomului ( ]
=138); se răreşte treptat tempoul la sfârşit de Codă (3 tacte), apoi revine la tempoul iniţial
cu o încheiere graţioasă.
Forma muzicală este tripartită cu repriză: © + B + © 1 + Coda.
a+ba
Desenul ritmic prevede o mişcare punctată cu durate foarte scurte (corul bărbătesc ± tema

dramatică):

şi mişcări cu durate egale (corul feminin ± tema lirică):

Mişcarea vocilor este lină, dar se întâlnesc şi salturi:

Creaţia este scrisă pentru cor mixt pe 6 voci (S©TB), dintre care corul omogen de bărbaţi
este pe 3 voci (TB1B2) şi corul omogen de femei pe 3 voci (S 1S2©), cu orchestră.
Diapazonul vocilor:

Tessitura: S ± medie, cu excepţia tactelor din final.


© ± medie.
T ± medie, cu excepţia tactelor din final.
B ± medie.
Respiraţia comună se foloseşte în pasajele indicate cu sfârşit de frază;

Respiraţia pe grup se foloseşte în momentele de intrare a grupelor pe rând.

Punctul de culminaţie: (Coda) + ultima frază de încheiere: Ä Ƚɟɪɨɸ ɫɦɟɥɨɦɭ ɜɨ ɜɟɤ


ɯɜɚɥɚ!´ ± Culminaţia operei:

Ca mijloc de expresivitate, autorul combină:
Melodia ± redă caracterul de marş, ritmic, punctat, în contrast cu cantilena.
©rmonia: a moll ± d moll ± a moll ± © dur ± a moll ± © dur.
t53 s53 t53 T53 t53 T53
Factura: melodico-armonică.
Dinamica: puţin contrastantă; conform caracterului sonorităţii.
Ritmul: punctat, cu durate scurte, accentuat.
Orchestra lui Verdi aproape întotdeauna dublează factura corală din capodoperele sale,
acesta nu este o excepţie, accentuează haşura creaţiei, care este aproape staccato pentru
temele dramatice şi legato pentru tema lirică (a fetelor), dublează funcţiile armonice,
susţine ritmul.
V
VVVVVVO
V  V   (1877-1944), compozitor rus, dirijor de cor, autor de
cântece spirituale, creaţii sacre, efectuate pe largă scară. Născut or.Voskresenkska (în
prezent or.skra) districtulvenigorod din provincia Moscovei 12(24) octombrie 1877 în
familia regentului agricultor.
Din 1900 Cesnokov a fost cunoscut mai bine în calitate de regent şi autor de muzică
sacră. Pentru o lungă perioadă de timp a condus corul Bisericii Sfintei Treimi (la
Pocrovka), a lucrat de asemenea cu alte coruri, dând concerte spirituale. u crările sale
sunt incluse în repertoriul Corului Suiodal şi alte coruri mari.
În total Cesnokov a creat aproximativ 500 piese corale ± scrieri şi creaţii spirituale,
sacre, transcripţii de cântece tradiţionale, servicii memoriale, cicluri pentru a Pr easfintei
Născătoare de Dumnezeu, coruri pe versurile marilor poeţi ruşi.
După revoluţie, Cesnokov a condus Corul ©cademic de Stat, a fost maestrul de cor al
Corului din «Ȼɨɥɶɲɨɣ Ɍɟɚɬɪ». Din 1920 până la deces, a predat conducerea şi dirijatul
de cor la Conservatorul din Moscova. După 1928 a fost nevoit să părăsească regenţa şi
compoziţia de muzică sacră. În 1940 a publicat o carte «ɏɨɪ ɢ ɭɩɪɚɜɥɟɧɢɟ ɢɦ».
Cesnokov a decedat la Moscova la 14 martie 1944.

Creaţia corală  !"#$%&'V " '()$*V +,-./0123V este o rugăciune din ritualul
ortodox bisericesc şi reprezintă troparul Maicii Domnului din Cazani.
Caracterul creaţiei este liric, sacru, de rugăciune.
deea ar fi proslăvirea forţelor divine.

Tonalitatea de bază este a-moll, pe parcurs se întâlnesc tonalităţi de gradul  de înrudire,


se finalizează în tonalitatea dominantei ± E-dur.
Creaţia este scrisă la măsura 4/4 compusă binară din 2 măsuri simple binare, unde timpul
1,3 sunt tari, iar 2,4 relativ şi slab.
Tempoul este ©dagio, pe parcurs se schimbă tempouri spre rărire treptată, conform
contextului literar.
Forma muzicală ± multipartită;
Desenul ritmic este variat alcătuit din:

Mişcări (fraze) cu durate egale şi ritm punctat:


Oprire pe durate lungi:

Ritm poliritmic:

Mişcarea vocilor este lină, dar întâlnesc şi salturi:

V
Crea ia este aranjată pentru cor mixt a cappela (S 1S2©1,2T1,2B1,2) pe 8 voci.
Diapazonul vocilor:
Tessitura vocilor: S ± medie, cu excep ia t.11,34
© ± medie
T ± medie, cu excep ia t.11,34
B ± medie
Respira ia: aranjamentul acestei lucrări este prefăcut pentru cor mixt, de aceea nu
întâlnim pe parcurs respira ie individuală, întrucât nu sunt soli ti.
Respira ia pe grup (1) se folose te în pasajele unde respira ia se utilizează de fiecare
grup în parte (exemplu):

Respira ia comună se folose te în pasajele indicate cu cezură sau în pasaje cu


respira ie pentru toate grupurile corale (2).
Punctul de culmina ie: conform sensului literar culmina ia începe din t.27 «ɢ ɧɟ
ɜɨɡɜɪɚɬɧɨ ɧɚɞɟɠɞɭ ɢɦɭɳɢɯ« » până la diminuendo ultimii fraze «« Ȼɨɠɟɫɬɜɟɧɧɵɣ
ɩɨɤɪɨɜ ɪɚɛɨɦ Ɍɜɨɢɦ.»:

V VV
V
V
V
V

Ca mijloc de expresivitate, autorul combină:


Melodia ± bazată pe intona ii de rugăciune, bogată în colorit tematic cu dublarea
temelor la corurile masculin i feminin cu recitativ
©rmonia ± crea ia este bogată în altera ii armonice, func ii clasice, o armonizare
gra ioasă a func iilor, cu multe dublări în acorduri, ce redă o expresivitate grandioasă
sub cupola bisericii
Factura ± omofono-armonică cu elemente de polifonie
Dinamica ± contrastantă,   , cu eect de ecou bisericesc, cu pasaje unde sunetul
Ämoare´ sau capătă o intensitate puternică
Ritmul muzical ± unde melodia este mai expresivă, i mai cantabilă, ritmul con ine mai
multe durate lungi, iar în pasaje de recitative ± durate scurte, sonorizate.
Conform caracterului crea iei, schema prevede ha ura maximal legato.
Crea ia ar fi interpretată de grupuri corale profesioniste sau de laborator.