Sunteți pe pagina 1din 6

Sinteza zeolitului Y pur, folosind silicat solubil

Zeolitul Y (FAU) este unul dintre cei mai importanti zeoliţi in ceea ce priveşte
volumul de activitate de cercetare si utilizare la scara comerciala. Cele mai importante
aplicatii ale sale sunt in domeniile cracarii catalitice sub vid a motorinei si in adsorbtia
copusilor organici volatili din gaze reziduale umede. Materialele de tip Faujasit sunt
caracterizate prin suprafata mare, distributie uniforma a porilor cu dimensiuni ale porilor
situate in intervalul 0.9 ÷ 1.2 nm si stabilitate termica ridicata.
Cristalele de zeolit y sunt structuri tridimensionale de tettraedre de SiO4 si AlO4, unite
prin atomii de oxigen comuni. Electrovalenta fiecarui tetraedru care contine aluminiu este
echilibrata de prezenta, in reteaua aluminosilicatului, a unui cation, de exemplu un ion
metallic alcalin. Spatiile goale din structura sunt ocupate de molecule de apa.
Formula chimica a zeolitului y, exprimata in termini de moli de oxid poate fi scrisa

sub urmatoarea forma: 0.9 ÷ 0.2 Na2O : Al2O3 : wSiO2 : xH2 O , unde w poate lua valori intre 3
si 6, iar x poate fi o valoare pana la 9.
Metoda folosita pentru prepararea zeolitului este impregnarea aluminei pe precipitat
de siliciu, obtinut prin precipitarea silicatului solubil cu acid sulfuric.
Parte experimentala
Materiale folosite:
1) silicat solubil (7.75 % Na2O, 27 % SiO2, 65.25 % H2O)
2) aluminat de sodium (38.8 % Na2O, 54.2 % Al2O3, 8% H2O)
3) sulfat de aluminiu hexadecahidrat si nitrat de aluminiu nonahydrate (minim 98%
pur)
4) hidroxid de sodiu (>99% NaOH)
5) acid sulfuric (95-98%)
6) silica gel
7) apa distilata
Precursorii pentru zeolitul y (aluminosilicatul sau silicea) au fost preparati dupa
urmatoarele doua metode:
In metoda gelului, 0.145 g NaAlO2 se adauga in 2-3 ml de apa sub agitare, pana se
obtine o solutie limpede (solutia A). Aceasta se toarna intr-un pahar de sticla peste 1-1.8 g de
solutie de silicat solubil (solutia B), agitand energic
In metoda precipitarii, doua solutii A si B se adauga simultan intr-un pahar de sticla
care contine 1.5 ml apa, urmarind sa se mentina un pH constant in jur de valoarea 9.Aceste
experimente au fost realizate la temperatura camerei si la 80ºC. In cazul prepararii silicei
precipitate sau a silicagelului procedurile au fost la fel, exceptand folosirea unei solutii de
acid sulfuric in loc de solutia A. Gelul gros a fost sfaramat prin agitare puernica, formand
astfel o pasta, avand un pH in jurul punctului neutru.Pasta a fost filtrate, spalata de doua ori,
uscata la 120ºC timp de 2 ore si apoi calcinata la 500ºC 3 ore. Randamentele de reactie au
fost de 55-70% bazate pe SiO2 initial din silicatul solubil. Precursorii preparati au fost folositi
pentru sinteza fie sub forma de pasta, nefiltrati fie sub forma de pudra. Sinteza zeolitului y a
fost facuta dupa urmatoarea procedura, folosind precursorii preparati.
Precursorii au fost transferati intr-un recipient de teflon de 30 de ml. Pentru a ajusta
alcalinitatea si cantitatea de alumina din amestec, in recipient au fost adaugate solutii care
contin 0.13-0.2 g NaOH si/sau alumina (solutie A), fara agitare si lasate 20-120 de ore pentru
maturare. Compozitia gelului de sinteza rezultat a fost Na2O/Al2O3 = 3-4, SiO2/Al2O3 = 6-
10 şi H2O/Al2O3 = 150-200. Reactorul a fost incalzit la 100ºC si tinut timp de 20-50 de ore,
dupa care a fost racit la temperatura camerei, iar produsul suspendat in apa si filtrate la vid. In
final produsul a fost uscat la 100ºC, timp de doua ore. Experimentele efectuate in cadrul
procedurii de mai sus au dat produsi de puritate diferita, si conversie diferita pentru zeolit y.
In cazul metodei seeding, pentru a reduce timpul de maturare au fost preparate seeds
prin dizolvarea partiala a zeolitului y Streampure (folosit ca o probă de referinţă in acest
studiu) in solutia concentrata de NaOH.
Analiza datelor
Roentgenografia prin radiatii X a fost inregistrata la un difractometru, folosind radiate
CuKά.. Spatialitatea d si inaltimile peak-urilor mostrelor necunoscute au fost comparate cu
structura de referinta a cristalului. Cristalinitatea si puritatea mostrelor sintetizate au fost de
asemenea analizate cu difractometrul cu radiatii X.Gradul de cristalinitate (reprezentand
puritatea) a fost estimat aproximativ prin compararea intensitatii celui mai inalt peak (al
mostrelor sintetizate) cu cea a aceluiasi peak al probei pure(mostra procurata de la Strem
Chemicals). Distributia porilor si aria suprafetei a fost calculata prin adsorbtie-desorbtie cu
nitrogen pe un aparat ASAP2010.
Cele 16 mostre au fost analizate cu un difractometru cu raze X si modelul XRD a
reprezentat baza pentru variabilele de raspuns.
Dupa studierea a mai multor variabile (tabelul 1), s-a ajuns la concluzia ca cea mai
importanta pondere in puritatea produsului o are variabila X3. Procesul de maturare este
foarte important pentru formarea centrelor nucleice. Abundenta centrelor nucleice adecvate
directioneaza procesul de cristalizare la zeolitul pur. Timpul de sinteza de peste 30 de ore dar
Tabelul 1. Parametri experimentali.

nu mai mult de 50 de ore a favorizat formarea zeolitului pur. Conform observatiilor noastre
vizuale in timpul incalzirii de 20 de ore, structura aluminosilicatului a ramas inactiva. In
urmatoarele 10 ore s-a format faza coloidala, urmata de separarea graduala solid-lichid pana
la formarea zeolitului y.
De asemenea si factorul de alcalinitate (X2) a avut un efect asupra puritatii zeolitului,
un nivel mai scazut al alcalinitatii generand produse mai pure. Un raport molar SiO2/alumina
mai mic decat 4 este considerat potrivit pentru formarea zeolitului y pur.
S-a constatat ca cele mai bune conditii de reactie pentru o puritate cat mai mare a
zeolitului sunt: Na2O/Al2O3 = 4, SiO2/Al2O3 = 6 şi H2O/Al2O3 = 200, temperatura de
sinteza =100ºC, timp de sinteza = 40 h, temperatura de maturare = 25ºC si timpul de maturare
= 50 h.
Rezultatele analizelor XRD (difractie cu radiatii X) si BET, pentru 3 probe analizate
sunt date in tabelul 2, alaturi de proba pura Srem.
Tabelul 2. Rezultatele analizelor XRD si BET pentru 3 probe.
Modelele XRD pentru cele 3 mostre sunt date in figurile 1 si 2.

Concluzii
Acest studiu a dezvaluit ca timpul de maturare (X3) a fost cel mai important factor
care a influentat puritatea zeolitului y., alcalinitatea si viteza de amestecare avand interactiuni
cu timpul de maturare. Puritatea maxima pentru zeolitul y a fost atinsa utilizand metoda
precipitarii pentru silice cu acid mineral si impregnarea aluminei, aceasta metoda fiind
similara cu cea a prepararii catalizatorului. Aspectul important al acestei metode este de a
face sinteza zeolitului y, intr-un singur vas fara a utliza niciun fel de agitare. S-a constatat ca
suprafata intermediara a silicei precipitate cat si alumina impregnata pe silice au contribuit la
puritatea structurii Faujasit.

Bibliografie