Planete Extrasolare (Exoplanetele)

 O planeta extrasolara sau o exoplaneta este o planeta ce se gaseste in afara sistemului nostru solar.
Pana in octombrie 2010, numarul acestora ajunsese la 490 de candidate, majoritatea dintre acestea fiind
descoperite prin alte metode decat observarea directa. Cele mai multe dintre ele sunt planete gigantice
asemanatoare lui Jupiter.
  
 Conform definitiei data de Uniunea Astronomica Internationala, o planeta trebuie sa orbiteze o stea. Au
existat insa rapoarte ale unor asa zise planete (uneori numite planete interstelare) ce ar pluti libere in
spatiu.
  
 Planetele extrasolare au devenit un subiect investigat stiintific la jumatatea secolului al 19-lea. 
Astronomii au presupus ca acestea ar exista insa nu stiau cat de comune ar fi sau daca exista si unele
asemanatoare Pamantului. Primele confirmari ale existentei acestora au avut loc in anii 1990; incepand
cu anul 2000 mai bine de 15 planete au fost descoperite in fiecare an. Se estimeaza ca mai bine de 10%
din stelele asemanatoare Soarelui au propriile planete insa se poate ca procentul sa fie mai mare.
  
 Descoperirea acestor planete ridica si mai multe semne de intrebare privind posibilitatea existentei vietii
extraterestre pe unele astfel de planete. Pana acum "Gliese 581 d", a treia planeta a stelei "Gliese 581"
(la aproape 20 ani lumina departare de soare) pare a fi cel mai bun exemplu de posibila exoplaneta
terestra ce habiteaza imediat in zona acestei stele. Adica aceasta planeta pare a fi pozitionata la o
distanta optima fata de stea, dar posibilul efect de sera de pe aceasta exoplaneta ar putea cauza o
crestere substantiala a temperaturii suprafetei acesteia.
  
Metode folosite pentru
detectarea exoplanetelor
 1. Astrometria - Aceasta metoda consta in masurarea precisa a pozitiei stelei pe cer si observarea modului in care aceasta
isi schimba pozitia in timp. Daca steaua are o planeta, atunci influenta gravitationala a acesteia va provoca miscarea stelei
pe o mica orbita eliptica.
2. Metoda Doppler - Variatiile in viteza de miscare a stelei fata de Pamant pot fi deduse utilizand efectul Doppler. Aceasta
a fost si este cea mai productiva metoda folosita.
3. Sincronizarea Pulsarului - Un pulsar (miezul ce ramane in urma exploziei unei stele ca o supernova) emite unde radio
foarte regulate, in concordanta cu rotatiile lui. Micile anomalii in aceste sincronizari pot fi cauzate de prezenta unei planete.
4. Metoda Tranzitului - Daca o planeta tranziteaza steaua pe care o orbiteaza, stralucirea acesteiea scade foarte putin.
Volumul de stralucire ce scade in urma trecerii planetei prin fata acesteia depinde de marimea planetei.
5. Discul Circumstelar - Un disc de praf cosmic inconjoara multe stele, si acest praf poate fi detectat deoarece absoarbe
lumina venita de la stea si o re-emite ca radiatie infrarosie. Diverse trasaturi ale acestui disc de praf cosmic pot sugera
prezenta unei planete.
6. Eclipsarea Binara - Intr-o eclipsa al unui dublu sistem stelar, planeta poate fi detectata prin gasirea unei variabilitati
minime pe parcursul miscarii acesteia de dute - vino.
7. Faza Orbitala - Ca si Luna sau Venus, si exoplantele au faze. Fazele orbitale depind de inclinatia orbitei. Prin studierea
fazelor orbitale, oamenii de stiinta pot calcula dimensiunile particulelor din atmosfera planetelor.
8. Polarimetria - Lumina stelelor devine polarizata atunci cand interactioneaza cu moleculele atmosferice. Un instrument
numit Polarimetru este folosit in cautarea exoplanetelor, dar pana acum nu a gasit nici una.
  
 Fara cateva exceptii, toate celelalte planete extrasolare au fost descoperite utilizand telescoapele terestre. Oricum, exista
o multitudine de metode prin care aceste planete pot fi descoperite daca este folosit un telescop localizat in afara
atmosferei terestre. In prezent, exista mai multe misiuni active destinate descoperirii de planete extrasolare, dintre care
amintim: Kepler, Telescopul Spatial Spitzer, CoRoT, Telescopul Hubble, MOST etc. Deasemenea, mai multe misiuni sunt
planificate pentru urmatorii ani, cum ar fi: Gaia, Space Interferometry Mission, Terrestrial Planet Finder si PEGASE.

Metode de descoperire

Planetele extrasolare sunt planete care se afla inafara sistemului nostru solar. Pana in data de 20
ianuarie 2011, astronomii au anuntatdescoperirea a 519 planete extrasolare, iar alte
sute asteapta o studiere detaliata. Marea majoritate au
fost detectate prin observatiile vitezeiradiale si prin alte metode indirecte. Dintreplanetele descoperite,
majoritatea sunt planetegigantice asemanatoare cu Jupiter; cu
tehnologiaactuala, planetele masive sunt mai usor de observat.
 In universul nostru, exista planete care orbiteazain jurul unor stele sau in jurul unor pitice albe,
stele aflate in ultima faza a evolutiei. In schimb, altele nu oribiteaza nicio stea.
 Exoplanetele apar extrem de aproape fata de steaua care
o orbiteaza datorita distantelor astronomice ce se afla intre Pamant si acea planeta. Chiar si cea
mai apropiata stea se afla la cativa ani lumina.
 Planetele extrasolare au devenit un subiect de cercetare stiintifica in secolul al XIX-
lea. Multi astronomi au presupus ca exista, dar nu se stia cum vor arata si daca vor
fi asemanatoare cu cele din sistemul nostru solar.
 A fost nevoie de multi ani pana sa fie detectata prima planeta extrasolara. In anul 1992 au fost
descoperite mai multe planete orbitand pulsarul PSR B1257+12. In anul 1995 a
fost detectata o planeta gigantica, 51Pegasi b ce orbita steaua 51 Pegasi. Frecventa descoperirilor a
noi planete extrasolare a inceput sacreasca cu fiecare an.
 Descoperirea planetelor extrasolare au intensificat interesul
pentru cautarea vietii extraterestre. Inseptembrie 2010, Gliese 581 g, a
patra planeta a stelei Gliese 581, parea a fi cel mai bun exemplu deplaneta cunoscuta care ar
putea sustine viata. O reanaliza a datelor a aratat ca nu exista o
dovada clara aexistentei sale. Planeta se afla inca pe lista celor neconfirmate.
 Pana in anul 1992, planetele extrasolare erau un subiect de speculatie. In secolul XVI filozoful
italian Giorano Bruno, un sustinator al teoriei luiCopernic, credea ca exista si alte planete in afara
sistemului nostru solar care orbiteaza o stea. A fost nevoie de sute de ani pentru a se confirma acest
lucru. In secolul XVIII aceeasi posibilitate a fost sustinuta si de Isaac Newton.
 Descoperiri
 In 1992, astronomii Aleksander Wolszczan si DaleFrail au anuntat descoperirea unor planete ceorbitau in jurul
unui pulsar. Descoperirea a fostconfirmata, si este considerata in general ca fiind prima descoperire confirmata a
unei planteteextrasolare.
 Aceste planete se crede ca au fost formate din ramasitele supernovei care au produs pulsarul, sau suntnucleii stancosi ai
unei planete gigantice nontelurice care au supravietuit.
 In 6 octombrie 1995, Michel Mayor si Didier Queloz de la Universitatea din Geneva, a anuntat primadetectie a
unei exoplanete orbitand o stea (Pegasi 51). Dezvoltarile tehnologice, notabile in spectroscopiade mare rezolutie, au dus
la detectia a multor exoplanete intr-un timp foarte scurt. Astronomii au putut detecta indirect
aceste exoplanete, masurand influenta gravitatiei asupra stelei. Alte exoplanete au
fostdetectate masurand variatia luminei unor stele, cand exoplaneta trecea prin fata stelei.
 In 20 ianuarie 2011, au fost confirmate 519 exoplanete, si sunt mentionate in Enciclopedia PlanetelorExtrasolare.
 Primul sistem detectat care a avut mai mult de o planeta a fost PSR 1267+12;
primele exoplanete careorbitau in jurul stelei numite „Upsilon Andromedae”.
 Upsilon Andromedae este o stea binara localizata la 44 de ani lumina fata de Pamant in constelatiaAndromeda.
 Metode de detectie
 Planetele sunt greu de detectat spre deosebire de stele. Acestea nu emit lumina si sunt foarte greu de observat. Din acest
motiv, telescopul nu a putut detecta decat aproximativ 10 exoplanete. Restul au fost descoperite indirect; unele planete
descoperite erau foarte fierbinti si emiteau radiatii in infrarosu, astfelputand fi detectate.
 O echipa de cercetatori de la NASA au demonstrat recent o tehnica pentru a bloca lumina unei stele cu ajutorul
unui atasament pentru telescop numit cronograf, usurand detectia exoplanetelor. O alta tehnicapromitatoare ce va urma,
este interferometria cu diferenta de faza nula.
 Pana in acest moment, majoritatea planetelor extrasolare au fost detectate in mod indirect, prin diverse metode.

 Metoda lui Doppler
 In timp ce o planeta orbiteaza o stea, si aceasta se va misca pe o orbita mica.
Metoda apeleaza lamasuratori spectrale pentru a detecta variatiile in viteza a unei stele, in jurul unui centru comun
degravitatie. Acest lucru poate fi observat cu ajutorul efectului lui Doppler. Prin aceasta metoda pot fiobservate chiar si cele
mai mici miscari de pana la 1 metru pe secunda si este probabil cea
maiproductiva metoda in descoperirea planetelor, pana acum.
Metoda tranzitiei
 Campul gravitational al unei stele
se comporta precum o lentila.
Acest efect are loc doar atunci
cand doua stele sunt aproape
exact aliniate. In ultimii zece ani au
fost observate peste 100 de astfel
de evenimente. Daca exista o
planeta, campul gravitational al
planetei poate aduce o contributie
detectabila acestui efect si astfel
se poate detecta.
 Aceasta metoda este foarte buna
pentru planetele aflate intre
Pamant si centrul galaxiei,
deoarece centrul galaxiei contine
un numar mare de stele.
Astrometria
 Astrometria consista in masurarea exacta a
pozitiei unei stele pe cer, si observarea
schimbarilor sale de pozitie de-a lungul
timpului. Miscarea unei stele este un efect
al influentei gravitationale a unei stele ce o
orbiteaza. Deoarece miscarea este foarte
mica, aceasta metoda este putin productiva
in detectarea planetelor extrasolare.
Misiuni viitoare

 Sunt programate mai multe misiuni pentru a descoperi noi planete

dar si noi metode de detectare. Masurarile astronomice realizate
din spatiu pot fi mai exacte decat cele facute de pe Pamant. Astfel
poate fi inlaturat efectul atmosferic.
 In 2006 NASA a anuntat suspendarea proiectului Terrestrial Planet
Finder datorita problemelor de buget. In iunie 2006, fondurile au
fost reluate permitand proiectului sa continue cel putin pana in
2007.
 Datorita lipselor de fonduri, NASA Space Interferometry Mission a
fost anulata. Vor folosi astrometria.
 Agentia Spatiala Europeana a anuntat misiunea „Darwin”. Darwin
consta in sase telescoape, fiecare cu un diametru de 1,5 metri,
care vor fi amplasate in spatiu in punctul L2, locul in care gravitatia
Soarelui anuleaza pe cea a Pamantului.
 Telescopul Darwin va fi capabil sa detecteze planete de
dimensiunea Terrei, aflate la o temperatura de aproximativ 300 K,
ce se rotesc in jurul unei stele similare Soarelui, la distante de
pana la 20 parseci.
 Cu ajutorul telescopului se vor putea determina parametrii orbitali
si se poate detecta si analiza atmosfera planetei. Analizele se vor
efectua intr-o zona din infrarosu cuprinsa intre 5 si 20 microni.
Aceasta alegere nu a fost deloc intamplatoare. In aceasta banda
se gaseste linia de absorbtie a ozonului si in plus, se gasesc liniile
de absorbtie ale apei si ale dioxidului de carbon.
 Se spera, ca in anul 2015 cand vor fi lansate telescoapele,
pamantenii vor avea ocazia de a descoperi pentru prima data o
planeta asemanatoare Pamantului care sa contina viata.
Descoperiri recente
Au fost descoperite 45 noi planete similare Pamantului in afara sistemului solar

 O echipa de oameni de stiinta din Europa a descoperit un numar de 45 noi exoplanete, inclusiv trei
“super-Pamanturi” orbitand in jurul unei singure stele similare Soarelui.
 Oamenii de stiinta au detectat planetele extrasolare folosind instrumentul HARPS pe telescopul de 3.4
metri de la European Southern Observatory din Chile. Aceste planete au mai putin de 30 de ori masa
Pamântului si toate orbiteaza foarte aproape de stelele lor. Este mai usor de a detecta planete mici,
atunci cand orbita acestora este foarte aproape de steaua lor, iar acestea sunt gasite primele.
 Prima planeta extrasolara de dimensiunile Pamantului a fost descoperita in 2005 iar in Aprilie 2007 a fost
descoperita prima planeta de dimensiunile Pamantului aflata la o distanta fata de steaua sa care sa
permita prezenta vietii (distanta fata de stea care sa permita prezenta apei lichide).
 In cea mai recenta, echipa a descoperit o stea similara Soarelui in jurul careia orbiteaza trei “super-
Pamanturi”, cea mai mica dintre aceste planete avand o masa de 4 ori mai mare decat a Pamantului.
Steaua se numeste HD 40307 si este situata la o distanta de 42 ani-lumina fata de Doradus si constelatia
Pictor. “Am facut masuratori foarte precise ale vitezei stelei HD 40307 in ultimii cinci ani, care in mod clar
evidentiaza prezenta celor trei planete“, a declarat Michel Mayor, vanator de planete la Observatorul din
Geneva.
 Aceste planete orbiteaza prea aproape de steaua lor pentru a permite viata asa cum exista pe Pamant
insa existenta lor arata ca prezenta planetelor mici este ceva comun in Univers. Studiul a peste 100 stele
la care nu s-au descoperit anterior planete, a descoperit la mai mult de o treime dintre acestea planete
putin mai mari ca Pamantul.
 In aceste sisteme solare pot exista si alte planete insa instrumentele actuale nu le pot detecta daca
orbiteaza la o distanta prea mare de stea. Planetele descoperite recent orbiteaza toate in jurul propriei
stele in mai putin de 50 de zile. Cu instrumente imbunatatite si mult mai performante, vom fi capabili sa
detectam planete de dimensiunea Pamantului ce orbiteaza in jurul propriei stele la o distanta comparabila
cu cea a Pamantului, astfel incat acelasi esantion de 100 de stele ar putea contine chiar mai multe
planete de dimensiunea Pamantului orbitand la distante mai mari fata de cele descoperite in prezent.
 Dupa toate aceste descoperiri ar trebui sa nu ne mai mire daca vom constata in curand ca nu suntem
singuri in Univers.
Planetă
 O planetă este un corp ceresc de masă considerabilă care orbitează în jurul unei 
stele şi care nu produce energie prin fuziune nucleară. Din această cauză, planetele
 sunt mult mai reci decât stelele, şi nu au şi nu emit lumină proprie, ci doar pot
reflecta lumina stelelor. În principiu, planetele ar putea oferi condiţii pentru apariţia
vieţii extraterestre. Până acum câţiva ani erau cunoscute doar cele 8 planete ale 
sistemului nostru solar (plus planeta pitică Pluton). Acestea sunt, în ordinea
crescătoare a distanţei de la:
 Soare
 Mercur
 Venus
 Pământ, numit şi Terra
 Marte
 Jupiter
 Saturn
 Uranus
 Neptun
 La 24 august 2006 Uniunea Astronomică Internaţională a
redefinit termenul de „planetă” ca fiind un corp ceresc care
îndeplineşte următoarele condiţii:
 orbitează în jurul unei stele centrale, de exemplu în jurul
Soarelui
 are o masă suficientă astfel încât forţa gravitaţională să îi
confere o formă aproximativ sferică
 nu suferă în interiorul său reacţii de fuziune nucleară
 „curăţă” spaţiul cosmic din vecinătatea orbitei sale
 Corpurile cereşti care îndeplinesc primele trei condiţii dar nu
şi pe a patra, şi nu sunt sateliţi, sunt numite planete pitice (
engleză: dwarf planet).
Planete pitice

 Ca una din urmări, Pluton, care era considerată până de

curând cea de-a noua planetă a sistemului solar, şi-a pierdut
statutul de planetă, fiind acum considerată planetă pitică.
 Dincolo de Neptun, în Sistemul Solar s-au mai descoperit şi
alte corpuri cereşti reci de dimensiuni apreciabile din
categoria planetelor pitice (minore), planetoizi sau asteroizi),
care se învârtesc şi ele în jurul Soarelui, dar sunt mai mici
decât planetele propriu-zise: Pluton, 2003 UB313,2005 FY9, 
2003 EL61, Sedna, Quaoar, Varuna ş.a.
Planete dincolo de sistemul solar
 Din anul 1995 încoace au fost descoperite planete şi în
afara Sistemului Solar, totuşi la depărtări de Pământ
uriaşe, de ordinul anilor-lumină (1 an-lumină = 9,4605284
× 1012 kilometri). În iunie 2008 se cunoşteau deja ceva
mai mult de 300 astfel de planete, numite planete
extrasolare sau şi "exoplanete". În februarie 2010
numărul lor a trecut de 400. Însă astronomii apreciază
numărul total al planetelor extrasolare numai în galaxia
noastră — Calea Lactee — ca fiind de ordinul miliardelor.
 Din cauza marilor distanţe şi lipsei de lumină proprie
planetele extrasolare nu pot fi văzute direct prin mijloace
optice. (O excepţie o constituie cel mai puternic telescop
de la ora actuală (2010), numit "Very Large Telescope" (
VLT), al observatorului European South Observatory 
ESO, şi aflat în Chile în deşertul Atacama.) Existenţa
exoplanetelor se dovedeşte în general prin stabilirea unor
mici neregularităţi în luminozitatea unor stele, care au loc
atunci când planeta respectivă acoperă pe traiectoria ei,
fie şi numai parţial, steaua de care ţine.
 Planete minore
Asteroizii, numiţi şi planete minore sau planetoizi, sunt corpuri cereşti mai mici decât planetele, dar mai mari
decât meteoriţii (care pot avea diametrul de până la circa 10 metri), şi nu sunt comete. Deosebirea dintre
asteroizi şi comete se face în momentul în care este descoperit corpul repectiv, după aspectul său vizual:
cometele trebuie să aibă o "coamă" perceptibilă (o "atmosferă" densă), în timp ce asteroizii nu au aşa ceva.
 Asteroizii variază foarte mult ca mărime, de la câteva sute de kilometri în diametru pâna la roci de numai câteva
zeci de metri. Câţiva dintre cei mai mari au formă sferică şi se aseamănă cu planete în miniatură. Totuşi, în vasta
lor majoritate asteroizii sunt mult mai mici şi au o formă neregulată. Compoziţia fizică a asteroizilor este diversă,
şi în multe cazuri e prea puţin inţeleasă. Astfel, unii asteroizi sunt corpuri solide de rocă cu un conţinut metalic
mai mic sau mai mare, în timp ce alţii constau într-un conglomerat de roci, format datorită forţei gravitaţiei.
Asteroidul Vesta este chiar vizibil cu ochiul liber, dar numai din locuri neluminate, în anumite nopţi cu cer foarte
senin.
 Numită prima planetă pitică, Ceres a fost descoperită în anul 1801 de către Giuseppe Piazzi, iniţial fiind
considerată o nouă planetă. A urmat apoi descoperirea altor corpuri cereşti similare care, cu echipamentul
astronomic de pe vremea aceea, apăreau pe cer doar ca nişte puncte luminoase, asemănător stelelor, cu un disc
planetar foarte mic sau chiar inexistent (totuşi, s-au putut deosebi de stele datorită mişcării lor). Acest lucru l-a
făcut pe astronomul Sir William Herschel să propună termenul de "asteroid", din limba greacă αστεροειδής,
asteroeidēs, bazat pe cuvântul din greaca antică αστήρ, astēr = stea.
 Marea majoritate a asteroizilor cunoscuţi se găseşte în principala centură de asteroizi, între orbitele planetelor 
Marte şi Jupiter, unde s-a estimat existenţa a peste 750.000 asteroizi mai mari de 1 km, precum şi a milioane de
asteroizi mai mici. Unii au luni ce orbitează în jurul lor, sau se găsesc in perechi co-orbitare cunoscute şi
ca sisteme binare. Recent s-a descoperit că planetele pitice întâlnesc orbitele planetelor, de
la Mercur la Neptun - cu sute de obiecte trans-neptuniene (Trans Neptunian Objects, TNOs).
 NASA a descoperit Exoplaneta sau
planeta extrasolara
 Exoplaneta (sau planeta extrasolara) - numita astfel
pentru ca aceasta orbiteaza in jurul unei stele care nu
este Soarele - a fost numita Kepler-10b.
Aceasta masoara 1,4 ori diametrul Pamantului si a fost
confirmata dupa mai mult de opt luni de colectare a
datelor, a declarat CNN. Acesta este prima planeta
stancoasa, asemanatoare Pamantului, descoperita de
nava spatiala Kepler.
Dimensiunea exoplanetei si compozitia stancoasa cresc
probabilitatea ca Kepler-10b sa contina apa lichida, si,
probabil, viata de un anumit fel, insa doar daca s-ar afla
la o distanta potrivita de steaua in jurul careia orbiteaza.
Planeta este mult prea aproape de steaua sa - de 20 de
ori mai aproape decat se afla Mercur de Soare.
Totusi, descoperirea este importanta avand in vedere ce
altceva ar mai putea dezvalui Kepler.
"Desi aceasta planeta nu poate fi locuita, interesante sunt
descoperirile pe care le-am putea face si promisiunile pe
care le face aceasta exoplaneta", a declarat Douglas
Hudgins, un om de stiinta.
 Descoperit de telescopul spaţial Kepler de la NASA, se găseşte
la o distanţă de 2.000 ani-lumină de Terra.
 Iată, în sfârşit, la o distanţă de 2.000 de ani-lumină de Terra, o stea asemănătoare Soarelui, cu o coroană de
planete care aminteşte de sistemul nostru solar. A fost identificată de telescopul spaţial Kepler, lansat de NASA
tocmai cu scopul de a descoperi noi planete dincolo de sistemul solar.
 Descoperirea a fost anunţată de astronomii de la Universitatea California din Santa Cruz, cei care au reuşit nu
numai să evidenţieze prezenţa a 6 planete în jurul stelei, ci şi orbita şi masa fiecăreia dintre ele.
 Cinci dintre aceste planete au o masă de între 2.3-13.5 ori cea a Terrei, înconjurând astrul principal în mai puţin
de 50 de zile. Prin urmare, toate cinci, dacă s-ar fi aflat în sistemul nostru solar, s-ar fi găsit între Soare şi Mercur.
Cât despre cea de-a sasea planetă, ea este mai îndepărtată, înconjurând steaua într-o perioadă de 118 zile. .
 “Din cele 6 planete descoperite, una seamană ca dimensiune cu Neptun sau Uranus, dar trei din cinci, cu masa
destul de mică, au caracteristici pe care nu le găsim în sistemul nostru solar”, a comentat Jonathan Fortney,
astrofiziacian la UCSC, care a condus grupul de astronomi în realizarea acestui studiu, şi a publicat rezultatele în
revista Nature.
 Potrivit cercetătorilor, toate cele şase planete au o densitate inferioară celei a Terrei şi se pare că două ar putea
fi compuse din apă, cu o posibilă atmosferă de hidrogen şi heliu. Până acum, masa planetelor era evaluată în
baza micilor mişcări provocate de acestea stelei-mamă, dar în cazul de faţă, sistemul solar Kepler-11, cum a fost
botezat de astronomi, este prea îndepărtat de noi, iar planetele sunt prea mici pentru observarea atâtor variabile.
Ca atare, s-a ales să se studieze masa planetelor observându-se interacţiunile dintre acestea.
 “Nu putem exclude posibilitatea ca în acest sistem solar să existe şi alte planete care ar putea să nu fi tranzitat
prin faţa stelei în perioada în care a fost ea observată de telescopul Kepler”, a avertizat însă un expert italian în
planete extrasolare, Raffaele Gratton de la Observatorul Institutului Naţional de Astrofizică din Padova
 Noua tehnica de gasire a unei alte
planete Pamant
 In doua inregistrari video oferite de misiunea NASA Deep Impact, oamenii de
stiinta au gasit o noua modalitate de a cauta planete din afara sistemului solar care
pot gazdui viata asemenea Pamantului. 
Astfel, am putea descoperi planete care au apa lichida la suprafata si, drept consecinta,
pot gazdui viata. Prin modul in care se reflecta lumina Soarelui pe suprafata apei de pe
astfel de planete, oamenii de stiinta ar putea face mai multe descoperiri. Informatiile sunt
oferite de Daily Galaxy.
Chiar si gheata prezenta pe o planeta ar putea servi acestui scop de a detecta
exoplanetele. Este nevoie, insa, ca mai multe conditii sa fie indeplinite. Trebuie sa se
faca observatii astronomice din unghiuri potrivite si suprafata sa fie destul de plana
pentru a produce efectul luminos dorit. 
"Vazand asemenea scanteieri, vom sti ca ele sunt produse de interactiunea luminii
Soarelui cu suprafata lacurilor, a oceanelor sau a altor zone intinse de apa", este de
parere Drake Deming, de la centrul Goddard apartinand NASA. In acest sens, se fac
experimente prin care Pamantul este observat de la distante foarte mari. Proiectul se
numeste Extrasolar Planet Observations and Characterization (EPOCh) si face parte din
programul extins al misiunii Deep Impact, denumit EPOXI.
Se va putea simula modul in care trebuie sa arate o exoplaneta. In cadrul experimentului
s-a constatat ca nu apareau scanteierile produse de Soare. A aparut o lumina foarte
intensa si cu focalizare mica. 
Ea a fost produsa de oceanele de pe planeta noastra si de unele lacuri mai mari.
Pamantul apare ca un simplu punct albastru, privit de la zeci de milioane kilometri
departare. Totusi, culoarea se schimba in timpul observarii. Astfel, albastrul se schimba
in rosu, in cazul in care deserturile de pe Pamant sunt in prim-plan.