P. 1
Identitate nationala

Identitate nationala

|Views: 166|Likes:
Published by Andi Lucian

More info:

Published by: Andi Lucian on Jun 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/27/2013

pdf

text

original

Identitate nationala

“Orice om – se spune – dispune de o aparteneta. Aceasta inseama ca el este parte a ceva ce se afla dincolo de el, fiindca acel ceva este intregul pe cand omul nu e doar decat o parte. Acest ceva apare ca fiind un excedent calitativ, fiindca ii reuneste si ii identifica pe toti cei care vin din aceiasi sfera. Daca omul apare, ca fiind parte componenta a unei natiuni, el beneficiaza de un excedent in comparatie cu ceea ce el reprezinta de unul singur, acesta fiind totodata, excedentul datorita caruia natiunea reprezinta mai mult decat un om luat singur1.” Orice entitate socială, fie ea individuală sau colectivă, îşi împlineşte rolul esenţial doar atunci când dobândeşte într-un referenţial spaţio-temporal conştiinţa de sine, dublată, cu necesitate, de conştiinţă pentru sine. Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? Răspunsul la aceste întrebări cruciale reprezintă, cel mai adesea, o sarcină anevoioasă. Suntem şi nu suntem ceea ce părem a fi. Suntem atât de asemănători şi totuşi atât de diferiţi de ceilalţi. Suntem parte a unui tot, dar în acelaşi timp ne refuzăm cu bună ştiinţă condiţia apartenenţei la acest tot în care individualitatea noastră risca să se piardă, să se estompeze până la indistincţie. Este vorba, în alţi termini, de eternă tensiune între unitatea şi diversitatea umană. Noi şi ceilalţi. Eu şi ceilalţi. Eul devenit Noi. Noi răsfrângând în launtricitatea noastră imaginea celorlalţi. Noi răsfrânţi în interioritatea străină a celorlalţi. Identitatea nu este doar un dat, o calitate neschimbătoare asociată unui lucru sau unei persone, prescrisă o dată pentru totdeauna. Ea este o formă de relaţionare, un efort de decelare a trăsăturilor definitorii ale unui lucru sau ale unei persone ori ale unor clase de obiecte sau personae. Identitatea este rezultatul unei căutări, al unui proces de identificare. Identitatea naţională face recurs la un principiu unificator, în funcţie de care membrii unei comunităţi nu convieţuiesc oricum ci subordonându-se presiunilor generate de afilierea la anumite modalităţi topice de a gândi, de a acţiona şi care conferă

1

G.M.Tomas, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001, p.7

1

Sociologia natiunii si a razboiului. Editura Floare Albastra. insa fac apel la dimensiuni fapt al experientei sociale. atributul national este expresia unei atribuiri.indivizilor sentimentul solidarităţii. Asa se explica pentru ce o natiune tinde in mod irezistibil de a da unitatii sale economice si sufletesti o consacrare politica si juridica. Statul are menirea de a da o forma de centralizare fortei de descentralizare a natiunii. fie invocarea unor drepturi istorice sau ratiuni de securitate in fata unor pericole externe. Ca tot vietuitor natiunea se afrma intr-o structura economica si sufleteasca specifica si se mentine printr-o organizare politica si juridica caracteristica totului. p. 1995.”2 Intr-o viziune moderna. “Natiunea nu este o notiune simbolica. religie. ori a unei autoatribuiri collective. Alteori. rasa. In foarte multe cazuri. natiunea este asociata ideii de putere si suveranitate a poporului constituit in stat. drepturi istorice. frontiere naturale. un relatii. un obiect de constatari precise: ea este un complex de raporturi si 2 Dimitrie Gusti. fie incluziunea intr-un spatiu lingvistic si de civilizatie. care este organizatia de stat national. Statul formeaza o natiune si fiecare cetatean este membru al natiunii.33-34. o natiune distingandu-se de alta prin limba. Bucuresti. o unitate sintetica. Polisemia notiunii de “natiune” a reprezentat de-a lungul vremii si sursa unor confuzii si dificultati in intelegerea sensului in care elemental identitar national se substituie altor ipostaze identitare la nivelul indivizilor si agregatelor socio-umane. Statul national este personificarea politica si juridica a natiunii. Altele. interese economice sau geopolitice. civilizatie. el este natiunea (sufleteasca si economica) concreta vazuta prin prisma organizatoare a categoriilor politice si juridice. 2 . vizand fie posesia sau revendicarea unui teritoriu. conştiinţa apartenenţei cu necesitate la respectiva comunitate. caracterul national al unei colectivitati sociale este insasi indreptatirea manifestarii unor tendinte de rivalitate in raport cu alte natiuni. ci o realitate tangibila. Cele mai multe definitii ale natiunii opereaza cu criterii obiective de democratie.

in dorinta lor de a se unifica sub o guvernare proprie. civilizatia ori interesele economice sunt cele care fac o natiune sa fie ceea ce este. anxietati si. Ea este si reflexul unor mentalitati collective ce perpetueaza in memoria istorica a unui grup mituri constitutive. prin impartasirea unei zestre si/sau experiente comune. Natiune este o comunitate de vointa. O indentitate nationala este un fapt de constiinta. Ernest Renan mergea chiar mai departe afirmand ca nu rasa. un orizont de aspiratii. superioare ce transcend interesele immediate ale indivizilor. o imensa solidaritate a indivizilor bazata pe constiinta sacrificiilor facute de-a lungul istoriei dar si a sacrificiilor viitoare. Constiinta nationala este o forma complexa a constiintei de grup. religioasa. statul. sociala. altfel spus. inclusive politica. in interiorul comunitatilor locale) si de socializare secundara (la nevelul institutiilor. ca de altfel si interactiunile ce 3 . un plebicist repetat zi de zi. grupurilor de refetinta). religia. ca ele sunt indisociabile de libertatea national ace presupune independenta. Ideea nationala eate intemeiata pe un trecut eroic. nu de putine ori. recuperand o istorie comuna. la sentimentul comunitar. economica. limba. sip e o glorie proprie. o forma de solidarizare afectiva si rationalizata pentru atingerea unor obiective commune. identitatea nationala evidentiaza faptul ca mecanismele de socializare primara (in familie. frustari. Privita prin prisma distinctiei intre datul individualitatii originare si procesul de asumare a unei conditii proprii. o libertate interioara in raport cu fortele taxate ca nenationale sau care deroga de la imperativele nationale. ca exponent al liberalismului.subiective ale existentei in comun a unor indivizi si grupuri. este tentat sa descopere esenta nationalitatii intr-o mutuala simpatie a aderentilor la o astfel de alcatuire umana. traume ale unor evenimente si epoci de minerat. pe unitate culturala. refuzul dominatiei straine. Identitatea nationala nu este doar o proiectie in trecut si si una intr-un viitor nedefinit. Existenta unei natiuni este. John Stuart Mill. o politica. la vointa impartasita a acestora de a fi o natiune. in grupul etnic de apartenenta. sentimentele si experientele avandu-si radacini in trecut. exemplificat de mari conducatori. Frederick Hertz semnala faptul ca aceste aspiratii se centreaza pe nevoia de unitate nationala. De exemplu.

dar straine si exterioare ei. Este nevoie ca aceasta calitate sa fei validate de ceilalti. se atesta invocand principiul continuitatii istorice si functioneaza pe baza anumitor autoreprezentari confirmate ale unor virtuti ancestrale Din aceasta cauza. recunoscute si prin respingerea sau incriminarea unor defecte. prin limba. devenire istorica nu sunt de ajuns pentru a ne conferi acea calitate distincta cu care ne impacam sau ne mandrim. se defineste prin afirmarea unor calitati si trasaturi etno-psihologice innascute sau dobandite. Daca motivatiile si reprezentarile sunt externe. sa adopte un cod existential internalizat si acceptat de ceilalti indivizi a caror similaritate o impartaseste. identitatea nationala nu isi este siesi suficienta3. p. pe un ethos popular. grupuri si institutii ce-si alatura si articuleaza experientele existentiale. identitatea romaneasca. Identitate romaneasca si europeana. Decebal.si isi trage substanta din valorile civilizatiei agreste si protocolare. identitatea romaneasca se sprijina pe o mostenire genetica avand ca figuri emblematice pe Traian. marii voievozi – Mircea cel Batran. Daca ea s-ar rezuma doar la un set de reprezentari si motivatii interne. din valorile crestine ale Ortodoxiei. atunci ar fi o constructie fragile. Stefan cel Mare. 2005. atunci indentitatea nationala prezinta un grad de coagulare mai pronuntat. modeleaza indivizii si colectivitatile sunt determinate in configurarea “supraidentitatii” europene. Etalata sau intrata in competitie cu entitati similare. 4 . aidoma altor identitati nationale. Identitatea pe care o avem. O identitate nationala reclama ca fiecare individ apartinand unui grup larg. Bucuresti. constientizarea faptului ca suntem de altii in plan identitar. intrucat ea face recurs la un principiu ordonator situate deasupra identitatilor individuale. De exemplu. saraca in semnificatii care risca sa accentueze o stare de izolare. sentimentul unicitatii cu care ne revendicam o determinare spatio-temporala in registrul existentei noastre ca entitati inconfundabile in sistemul de coordonate etno-culturale. Fiecare indentitate nationala se intemeiaza pe un fond organic originar. O identitate 3 Mihai Milca. etnie. pe o mitologie constitutive si pe complexul unor reprezentari ale sinelui colectiv. Editura Ager. Constantin Brancoveanu si altii .marcheaza. nutrindu-se din contactele cu indivizi. ce se defineste prin caracteristicile sale entice.

Dar in imaginarul colectiv. intemeiata pe victorii. ori a unor operatiuni selective. Identitatea nationala a putut fi reflexul unei stari de jubilatie si mandrie orgolioasa. 5 .nationala este rezultanta unor judecati si prejudecati.grupuri de alte etnii. Frontierele departajarii identitatii nationale proprii de cele ale altor popoare sunt mai mult sau mai putin fluide. in plan atitudinal. folosind criterii simple de discriminare a propriei identitati de identitatile straine. national. Stereotipul ecraneaza judecata de valoare. De aceea o identitate nationala nu se poate dispensa de anumite stereotipuri ridicate la rang de postulate etno-culturale si psihologice. impliniri si recunoasteri in timp. alimentand combustia unei operatiuni justificative a acceptarii sau respingerii unor indivizi. decurgand dintr-o istorie glorioasa. o demnitate castigata. o experienta tonifianta in umbra unei exceptionalitati adanc inradacinate in constiinta colectiva a fiecarui individ in parte. lucida si nepartinitoare. ele sunt cu pretentii de imuabilitate. a unor procese de asimilare difuza sau de eorcizare a acelor elemente considerate straine ethosului propriu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->