I.

Localizarea si caracterizarea judetului

Judetul Cluj se situeaza in partea nord-vestica a tarii, la

contactul a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni,
Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, fiind situat intre
paralelele de 47`` 28``44`` in nord si 46``24``47 in sud, respectiv
meridianele 23``39``22`` in vest si 24``13`46`` in est.

1. Scurt istoric

Clujul este cel de-al doilea mare centru financiar-bancar al Romaniei si unul dintre cele
mai dezvoltate judete ale tarii. Judetul Cluj este al 13-lea ca marime din tara, si ocupa 2,8%
din suprafata Romaniei cu o populatie de 720 280 locuitori.
Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul mare si
diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si experienta pe
care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate.
Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativ teritoriala a tarii constau
in: existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat a unor resurse interne ale
judetului, cat si a celor atrase; contributia mai mare a sectorului zootehnic la obtinerea
productiei agricole totale agricole; aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare
numar de unitati de cercetare stiintifica; numarul mare al institutelor de invatamant de toate
gradele care asigura pregatirea populatiei intr-o gama foarte variata de profesiuni; bogata
activitate cultural-aristica de prestigiu; posibilitati largi de punere in valoare a unui variat
potential artistic; situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie rutiere si
feroviare care asigura legaturi fluente cu toate zonele tarii
Cu un mediu natural favorabil activitatii umane, suprafata judetului Cluj a fost locuita
din timpuri imemorabile. Pe teritoriul actualului judet Cluj a fost
inregistrata evolutia vietii societatii omenesti din cele mai vechi
timpuri. Un progres considerabil se inregistreaza in epoca
neoliticului, descoperirile arheologice din judetul Cluj fiind
concludente. Astfel, au fost descoperite la Gura Baciului cele mai
vechi urme neolitice cunoscute pina in momentul de fata pe
teritoriul Romaniei. Cucerirea Daciei de catre romani a deschis o
noua etapa in evolutia societatii omenesti.Continuitatea populatiei
daco-romane in secolele IV-V este atestata la Cluj-Napoca prin prezenta cimitirului central din
strada Plugarilor, ce dateaza din secolul al IV-lea.Alaturi de populatia daco-romana s-au asezat
in zona judetului o serie de popoare migratoare, reprezentative fiind in acest sens tezaurele
descoperite la Apahida si Cimpia Turzii. In perioada evului mediu, in cadrul voievodatului
transilvanean cu centrul in Alba Iulia au fost organizate doua comitate din cele sapte ale
voievodatului Transilvaniei: comitatul Dabaca, atestat documentar la 1164 si comitatul Cluj,
mentionat pentru prima data in 1177, desprins din fostul comitat al Albei. Secolele XIII-XIV
reprezinta in istoria Clujului accelerarea procesului de feudalizare.

2
 Regalitatea a sprijinit autoritatile feudale de comitat, care reprezentau unitatea
administrativ-politica locala: comitatul Cluj si alte trei-comitatul Dabaca cu resedinta in
localitatea Dabaca,al Turzii cu resedinta in localitatea Turda si al Solnocului Inferior cu
resedinta la Dej.
Orasul Cluj a renascut prin aglomeratia umana din jurul castrului de la Cluj-Manastur, a
satului suprapus pe vatra anticului oras Napoca si a manastirii intemeiate aici in secolul al XII-
lea.Orasul Cluj cunoaste o perioada de inflorire in secolul al XVI-lea cind se dezvolta o
puternica activitate da comert. La Cluj se afla si resedinta comitatului cu acelasi nume, cu o
populatie de 332.297 locuitori (47,7% din populatia totala a judetului); este un important
centru economic, turistic, cultural, si educational.
Turda medievala renaste in vecinatatea anticului oras Potaissa, ocnele de sare de aici ,
atestate la 1075 jucind un rol important. Un oras aparut in evul mediu esta Dejul, atestat
documentar in anul 1214. In 1337 are atributul de forum, dezvoltat in vecinatatea ocnelor de la
Dej, la confluenta Somesului Mic cu Somesul Mare. In perioada existentei principatului
autonom al Transilvaniei, sub suzeranitatea turceasca, desi resedinta principatului se afla la
Alba-Iulia, Clujul ramine cel mai important oras din punct de vedere economic, politic si
cultural. La sfirsitul secolului al XVII-lea Transilvania este cucerita de catre habsburgi,
principatul fiind incorporat in Imperiul Habsburgic. Sfirsitul secolului al XVIII-lea si
inceputul secolului urmator reprezinta in istoria Tarilor romane destramarea relatiilor feudale
si aparitia celor capitaliste. Dupa revolutia din 1848, se accentueaza dezvoltarea capitalista a
Clujului. In anul 1918, ca rezultat al luptei maselor populare asuprite atit din punct de vedere
social cit si national, se prabuseste Imperiul Austro-Ungar si se realizeaza unirea Transilvaniei
cu celelalte provincii ale Romaniei. Evenimentul hotaritor pentru eliberarea partii de nord a
Transilvaniei si reintegrarea ei in frontierele Romaniei este reprezentat de actul politic semnat
la 23 august 1944 la Bucuresti. Clujul a fost eliberat in ziua de 11 octombrie 1944 de trupele
sovietice si romane. Clujul a ramas in tot acest timp unul dintre cele mai importante orase ale
tarii. A fost centrul politic si administrativ al regiunii si incepind cu anul 1968 al judetului cu
acelasi nume.

2. Asezare geografica

Judet situat in Nord Vestul Transilvaniei, in bazinul

Somesului Mic. Se gaseste intre 46,24 si 47,28 grade lat N si
23,39 si 24,13 grade long E. Este marginit de judetele
Maramures la N, Bistrita – Nasaud la NE si E, Mures la E si
SE, Alba la S, Bihor la V si SV si Salaj la NV. Suprafata este
de 6674 km2, cu o populatie de 720 280 locuitori, din care
48,90% sunt barbati si 51,10% sunt femei. Densitatea este de
108.5 loc/km2. Resedinta de judet este municipiul Cluj-
Napoca, orase mai importante sunt: Campia Turzii, Dej,
Gherla, Huedin, Turda. Exsita 74 de comune, 417 de sate si 6
localitati componente ale municipiilor si oraselor. A ca vecini
judetele Bihor, Salaj, Maramures, Alba, Bistrita-Nasaud si Mures.

3
 3. Cai de acces

Se poate ajunge în zonă pe calea ferată până la gara din Huedin, iar de acolo cu
transport auto. Mai uşor se ajunge pe şosea, pe drumul european E60 Oradea-Cluj-Braşov, iar
din Huedin se trece pe drumul judeţean DJ 101 către Beliş.

 Transport aerian
Transportul aerian este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-Napoca.
 Transport feroviar
Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare importanta: Episcopia
Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu
multiple ramificatii. 
 Transport rutier
Un rol important il au drumurile europene E 60, Bors-Oradea-Constanta si E 576, Cluj
Napoca- Suceava. 

4. Nivel de dezvoltare economico – sociala

Judetul Cluj are o populatie de 720 280 locuitori; se inregistreaza o concentrare de

nationalitati, conlocuitoare care asigura interferente culturale si religioase cu o mare varietete
de traditii si obiceiuri.

Populaţia, pe sexe şi medii

Total Urban Rural

(număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)
Locui
A Am Am tori /
ni Amb
bele Masc Fem Masc Fem bele Masc Fem km2
i ele
sex ulin inin ulin inin sex ulin inin
sexe
e e

Cl
uj
19 727 3565 3711 4990 2423 2567 228 1142 1144
109,0
95 656 06 50 31 03 28 625 03 22
20 719 3509 3689 4941 2384 2556 225 1124 1132
107,9
00 864 47 17 30 88 42 734 59 75
20 720 3505 3697 4966 2392 2574 223 1113 1122
107,9
01 280 34 46 95 02 93 585 32 53
20 689 3343 3553 4565 2183 2382 233 1160 1171
103,3
02 738 87 51 52 05 47 186 82 04
20 684 3316 3527 4537 2168 2368 230 1147 1158
102,5
03 383 81 02 22 96 26 661 85 76
20 686 3320 3547 4557 2171 2386 231 1149 1161
104,5
04 825 76 49 67 34 33 058 42 16
20 694 3351 3593 4655 2213 2441 229 1138 1151
05 511 89 22 06 49 57 005 40 65 104,1
Sursa: www.cluj.insse.ro

4
 Din tabel se poate deduce ca marea majoritate a populatiei Clujului se afla in mediul
urban. Numarul populatiei in perioada 1995 - 2005 este in continua scadere. Ambele sexe
inregistreaza o scadere, barbatii pierd mai mult teren decat femeile. Densitaea populatiei scade
cu 4,9 loc/km2.

Graficul evoluţiei demografice intre anii 1930 - 2002

Structura pe sexe a poulatiei

Date demografice la 1 ianuarie 1998

Total 724 605 locuitori
Densitate medie 108.5 loc/km
Sex masculin 48.9%
Sex feminin 51.1%
Populatie urbana 69%
Populatie rurala 31%
Sursa: www.cjnet.ro

5
 Populatia de sex feminin este predominanta; populatia urbana predomina cu un procent
de 69% fata de cea rurala cu un procent de 31%.

Populaţia, pe grupe de vârstă

număr persoane
           Pe grupe de vârstă
Anii Total
0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 ani şi peste

Cluj

1995 727656 134432 464352 128872

2000 719864 114955 467872 137037
2001 720280 111136 470953 138191
2002 689738 104951 447890 136897
2003 684383 100300 447053 137030

2004 686825 96538 452416 137871

2005 694511 92549 463886 138076

Sursa: www.cluj.insse.ro

In anul 1995 numarul populatiei scade cu 33145 persoane. Predominante sunt persoanele
cu varsta cuprinsa intre 15 – 59 ani, urmata de cea de 60 de ani si peste, apoi de 0 – 14 ani
natalitatea sczand semnificatv.

Populatia pe nationalitati

Recensamantul din 1992

Romani 77.59%
Maghiari 19.85%
Romi 2.22%
Germani 0.19%
Alte nationalitati 0.15%
Sursa: www.cjnet.ro

6
 Cu ocazia Recensamantului Persoanelor 79% dintre sibieni apartin etniei romane, a doua
etnie predominanta fiind care maghiara urmata de etina romilor.

Populatia dupa religie

Ortodocsi 70%
Reformati 14.1%
Greco--catolici 5.1%
Romano-catolici 4.4%
Penticostali 2.2%
Unitarieni 1.3%
Alte religii 2.4%
Fara religie 0.5%
Sursa: www.cjnet.ro

Din totalul populatiei 70% apartin religiei otodoxe, religie majoritara a judetului, iar
14.1% sunt reformanti, restul apartinand altor religii.

Populatia stabila pe orase

Oras Sex masculin (locuitori) Sex feminin (locuitori)

Cluj-Napoca 333 607 172 807
Dej 41 191 21 009
Gherla 24 276 12 413
Huedin 10 114 5 143
Campia Turzii 29 948 14 995
Turda 61 227 31 749
Sursa: www.cjnet.ro

Orasul Cluj – Napoca are cel mai mare numar de locuitori din care 333 607 de sex
masculin si 172 807 de sex feminin; dupa cum se observa populatia de sex masculin
predomina. Al doilea oras ca numar de locuitori este Dej apoi urmeza Gherla, Huedin, Campia
Turzii si Turda; in toate aceste orase populatia majoritara fiind cea de sex masculin.

II. Prezentarea potentialului turistic la judetului

Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand forme de
relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii. La acestea se adauga monumentele

7
istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum si elemente folclorice
originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditii favorabile pentru turism,
odihna si tratament.

1. Resurse turistice naturale

Cadrul natural al judetului prezinta doua forme de relief dominante: dealurile si muntii.
Inaltimile cele mai reprezentative sunt in masivul Vladeasa-1842 m si Muntele Mare-1826 m.
Faima Muntilor Apuseni consta, in special, in plastica deosebita a peisajului, care imbina
armonios liniile domoale ale plaiurilor cu verticalele versantilor abrupti. Pasuni intinse si
cupole vulcanice halucinante, fenomene unice in Romania si chiar in Europa, se infatiseaza
calatorului in Cheile Turzii si Cheile Turenilor. Grote cu fanteziste forme de stalactite si
stalacmite, adapostind valori speologice deosebite,sunt Pestera Mare si Pestera Piatra
Ponorului. Lacurile naturale sunt putine si de importanta mai mica, dar doua dintre ele-Taul
Stiucii si Taul Legii-sunt declarate rezervatii naturale. Cele antropo-saline, nascute prin
inundarea cu apa a unor vechi ocne parasite, se caracterizeaza prin adancimi mari, salinitate
ridicata si calitati terapeutice. Intre acestea se numara complexele lacustre de la Turda,
Cojocna, Sic si Ocna Dejului. Multe comune din judet ofera puncte de atractie pentru agrement
si odihna, pentru petrecera vacantei sau la sfarsit de saptamana.

Principalele unitati de relief:

 MASIVUL VLADEASA
Este un masiv format din doua ramuri ce coboara spre nord si sunt separate de raul
Dragan. Cea mai mare altitudine o intalnim in masivul Vladeasa 1842. Mai importanta din
punct de vedere turistic este ramura estica, marginita de Crisul repede la nord, raul Dragan la
vest, Raul Hent la est si de cumpana Cris-Somes. Aspectul general este acela al unui podis
vulcanic. Masivul Vladeasa este vizitat de un numar mare de turisti datorita numeroaselor sale
trasee accesibile.
 MUNTII TRASCAULUI
Munti extrem de spectaculosi datorita formelor de relief modelate in calcar. Dintre
obiective de atractie turistica ale zonei se cuvine sa mentionam Cheile Turzii si Cheile
Turenilor, sapate de cursurile riurilor Hasdate si Racilor.
 MUNTELE BAISORII
Este situat la 800 m de comuna Baisoara si are o altitudine de 1600m. Zona este extrem
de apreciata de amatorii de schi, iar vara exista conditii prielnice pentru vinat si pescuit.
Complexul turistic Baisoara constituie un excelent punct de plecare spre Muntele Mare si spre
Cheile Runcului.
 ZONA GILAU TARNITA
Este o zona deosebit de pitoreasca, ale carei principale puncte de atractie sunt constituite
de barajul ridicat in zona Tarnita (87m) si de lacul Tarnita, care se intinde pe o suprafata de
216 ha.
 CHEILE TURZII

8
 S-au format in urma erodarii calcarelor din componenta Culmii Petridului de catre raul
Hasdate, pe o lungime de aproximativ 2 km. Cunoscute inca din vremea romanilor, Cheile
Turzii s-au impus prin maretia peisajului si complexitatea faunei si florei.
Relieful lor este caracterizat de pereti verticali, stanci in dezordine si numeroase pesteri.
Pesterile din cheile Turzii: Pestera Calastur (751m), Pestera Liliecilor, Pestera Cuptorului etc.
Majoritatea acestor pesteri sunt uscate si prezinta interes arheologic datorita descoperirii unor
unelte datand din epoca de piatra si din epoca bronzului. Incepand cu perioada navalirilor
tatare, localnicii au folosit aceste pesteri ca loc de refugiu.
In zona turistica a Cheilor Turzii se afla si cabana Cheile Turzii, amplasata la o altitudine de
1385 m.
 MUNTII GILAU (MUNTELE MARE)
Marginiti de Valea Ariesului la sud si de cea a Somesului Mic in nord ofera un peisaj
inedit, avand o remarcabila netezime, un loc unde vrei sa revii. 
 MUNTII BIHOR
Poseda un relief vulcanic cu Pietrele Albe (niste calcare albe) care strajuiesc panorama
dand o nota aparte pitorescului care incanta calatorul poposit pe aceste meleaguri. 

Elemente hidrografice

Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de râuri,

lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al
Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Somesul Mic izvoraste din Munti Apuseni este un
afluent al Somesului pe care este amplasat orasul capitala al Transilvaniei Cluj – Napoca. Din
Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa,
majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei
Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe
o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede
culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si
Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind
Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale
sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o
adancime maxima de 12,7 m declarat.

Clima

Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de un climat continental moderat. Ca

urmare, in timpul iernii predomina patrunderile de natura maritim-polara sau maritim carpatica
din nord-vest, iar vara aerul cald din sud-vest.Relieful creeaza diferentieri climatice intre
regiunea muntoasa si deluroasa a judetului si o zonare pe verticala a principalelor elemente
climatice. Temperaturile medii ale anului sunt cuprinse intre 1,5 °C si 2,5 °C in masivul
Vladeasa si Muntele Mare, 3-6 °C la periferia zonei inalte, 7-9 °C in Campia Transilvaniei si
Podisul Somesan.In ceea ce priveste temperaturile extreme, luna cea mai rece este februarie,
iar luna cea mai calda este in zona montana, august si in zona deluroasa, iulie’ Mediile anuale
ale umezelii relative a aerului difera in cele doua zone caracteristice ale judetului, ca urmare a

9
deosebirilor de ordin tehnic. Comparativ cu alte regiuni ale tarii, aceste valori sunt destul de
ridicate, datorita maselor de aer cald din vest. Nebulozitatea prezinta deosebiri intre zona
deluroasa si cea montana, in functie de relief si circulatia atmosferica.Precipitatiile atmosferice
sunt caracterizate printr-o crestere a cantitatilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest.
Zona cu cele mai scazute valori anuale ale precipitatiilor este Depresiunea Turda-Campia
Turzii. Luna cu cea mai scazuta cantitate de precipitatii este februarie (18-35 mm) , iar in luna
iunie se inregistreaza cea mai mare cantitate de precipitatii.Precipitatiile sub forma de zapada
cad incepand cu luna octombrie in zona montana, in decada a-II- a lunii noiembrie in zona
deluroasa si in prima decada a lunii decembrie in Campia Turzii.

Flora si vegetatia

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief.

Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de
orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din
masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu
diferite elemente floristice.
Astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier
este reprezentat de pãduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul)
Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de
amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului
corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile
naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul
etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a
judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este
reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate

ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar
fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si
pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si
mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile
adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de
munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative
urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in
raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia
Transilvaniei.

Rezervatii Naturale

10
 Finatele Clujului- datorita florei sale extrem de variate este una dintre cele mai
interesante rezervatii botanice. Situata la nord de municipiul Cluj-Napoca si strabatuta de
paraului Valea Calda, aceasta se intinde pe o suprafata de 72,5 ha pe cuprinsul carora relieful
este destul de accidentat si variat. Aici exista peste 450 de specii de plante asemanatoare cu
cele din stepele din sudul Ucrainei.

 Rezervatia naturala Cheile Turzii

Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente
ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore
si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.
 Rezervatia botanica de la Suatu
Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul
ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din
anul 1911.
 Rezervatia Lacul Stiucii
Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe
sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune
bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta.
 Rezervaria ornitologica "Lacul si Valea Legii"
Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al
naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai
mlastinoase acoperite de sulf.

 Gradina botanica Cluj - Napoca

Este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei.
A fost infiintata in anul 1920 de catre profesorul universitar Alexandru Borza. Asezata in
partea de sud a orasului, la o altitudine de 400-410 m, gradina se intinde pe 14 ha. Toata
aceasta suprafata este accidentata, constituind un cadrul propice celor mai variate peisaje. In
cuprinsul acestui muzeu al naturii, arborii si plantele specifice tuturor continentelor gasesc
conditii optime de dezvoltare. Piriul Tiganilor imparte gradina in doua parti aproape egale,
brazdate de cei trei afluenti ai sai, adaugind astfel o nota finala farmecului si pitorescului
acestui loc.
 Fanatele Clujului 
Reprezinta o rezervatie botanica, situata la 3-4 km nord de Cluj-Napoca. Aici se
intalneste o vegetatie complexa, ce este caracteristica reliefului de stepa, specifica Asiei si
Europei rasaritene. 

2. Rezervatii turistice antropice

Varietatea peisajului natural cu reale valente turistice, la care se adauga numeroasele

obiective istorice si de arta, cat si zonele cu specific folcloric transilvanean, au favorizat
dezvoltarea tot mai intensa a domeniului turistic in judetul Cluj. 

11
 A. Biserici

 FORTIFICATIA SI BISERICA ORTODOXA DIN CLUJ – Manastur

-Str.Manasturului 60
La portile de apus ale Clujului, in vechiul sat romanesc Manastur se ridica odinioara o
puternica abatie benedictina. Abatia cunoscuta sub numele de MONASTERIUM BEATAE
MARIAE de CLUS se bucura de mari drepturi si privilegii. Cercetarile arheologice au stabilit
ca inceputurile fortificatiei dateaza din secolul al IX-lea. Calugarii ordinului benedectin s-au
stabilit in incinta fortificata la sfarsitul secolului al XI-lea. La inceputul secolului al XIII-lea,
in urma unor dispute intre abatie si episcopul Ardealului, manastirea a fost asediata. Navalirea
tatarilor de la 1241 a avut ca rezultat nimicirea atat a Clujului cat si a manastirii, care a fost
pradata si arsa. Cladirea a fost refacuta in anul 1263 din ordinul regelui Bela al IV-lea. Actuala
manastire de la Calvaria a fost construita intre anii 1470-1508 in stil gotic. De-a lungul
timpului, manastirea a cunoscut si perioade de inflorire, dar si perioade de decadere. In anul
1787, in urma razboiului cu turcii, episcopul Alexandru Rudnai a hotarat demolarea edificiilor
si a bisericii; nu a fost crutat decat altarul, care a fost transformat intr-o capela. Din gloria
artistica a bisericii, nu a ramas decat statuia Preacuratei Fecioare Maria cu Pruncul Isus in
brate, statuie asezata pe un soclu sub un baldachin gotic chiar desupra usii de la intrare.
 BISERICA SFANTUL MIHAIL-P-ta Unirii
Biserica este unul dintre cele mai frumoase monumente in stil gotic ale Transilvaniei.
Lucrarile de constructie au avut loc in perioada 1350-1487. Biserica a fost ridicata pe locul
vechii capele Sf. Iacob. Altarul reprezinta cea mai veche parte a constructiei, fiind ridicat in
jurul anului 1390. Cea mai noua parte a bisericii este turnul acesteia, construit in stil negotic in
anul 1860. Bolta stelata, vitraliile si sculpturile se impun prin frumusete si maretie. Numeroase
restaurari au scos la iveala picturi murale executate in prima parte a secolului al XV-lea.
Ultima restaurare a bisericii a avut loc intre anii 1957-1960.
 MANASTIREA SI BISERICA FRANCISCANILOR-Piata Muzeului 2
Manastirea a fost ridicata pe locul altei biserici construite in stil romanic intre anii 1270-
1272.Manastirea franciscanilor este o constructie in stil gotic, ce dateaza din secolul al XV-
lea, fiind ridicata cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara. Aici se afla si o vestita biblioteca.
Biserica, situata in partea sudica a manastirii, a fost initial o biserica gotica sub dominicani,
daruita franciscanilor care au reconstruit-o ulterior in stil baroc in jurul anului 1728.
Ansamblul manastire-biserica este una dintre cele mai vechi cladiri ale Clujului.
 BISERICA REFORMATA-Str. Mihail Kogalniceanu
Constructia bisericii monumentale din strada Kogalniceanu a inceput in anul 1486, cu
spijinul regelui Matei Corvinul. Construirea bisericii s-a terminat in jurul anului 1510.
Biserica, asezata pe directia est-vest, oglindeste trasaturile stilului gotic tarziu. Datorita
luptelor din epoca reformei, biserica a fost parasita pana la mijlocul secolului al XVI-lea. In
anul 1579, principele Bathory a hotarat ca biserica sa fie administrata de catre iezuiti. In anul
1622, cand la Cluj a avut loc Dieta, s-a hotarat ca biserica sa apartina reformatilor. Arcada
bisericii a fost renovata intre anii 1638-1645. In acest timp a fost demolat turnul situat in
partea sudica iar manastirea a fost distrusa. Biserica este un monument unic nu numai din
cauza vechimii ci si datorita dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari biserici din
sud estul Europei.
 BISERICA PIARISTILOR-Str. Universitatii
Biserica, ridicata intre anii 1718-1724, este o constructie in stil baroc de mari
dimensiuni.

12
  BISERICA MINORITATILOR-B-dul Eroilor
Biserica a fost cumparata de calugarii franciscani din suburbia Clujului in anul 1764.
Turnul acestei biserici s-a prabusit la data de 24 septembrie 1779, naruind intreg frontispiciul.
Lucrarile de reconstructie au inceput in anul 1783, biserica fiind refacuta in stil baroc.

 BISERICA ORTODOXA DIN DEAL-Str. Bisericii Ortodoxe 12

Biserica a fost construita intre anii 1795-1796 de catre negustorii si mestesugarii
vremii. La constructia ei au contribuit negustori greci si macedoneni din Cluj, precum si
negustori romani din Brasov.
 BISERICA BOB-Str. Prahova 5
Biserica Bob este o constructie in stil baroc ce a fost ridicata intre anii 1800-1803, cu sprinul
episcopului Ioan Bob.
 BISERICA UNITARIANA-B-dul 21 decembrie 1989
A fost ridicata intre anii 1792-1796, in stilul barocului tarziu, iar interiorul prezinta elemente
de decor neoclasice.
 BISERICA SFANTUL PETRU SI PAVEL-B-dul 21 Decembrie 1989
Edificiul a fost ridicat in jurul anului 1850, in stil neogotic, in locul unei alte vechi
biserici.
 BISERICA EVANGHELICA-Bd. 21 Decembrie 1989
Este o opera a arhitectului George Winkler, fiind ridicata intre anii 1816 si 1829.
Constructia imbina armonios elemente ale barocului cu stilul neoclasic.
 Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) 
A fost amintita in documente in 1222 si reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre
taranii victoriosi de la Bobalna si nobilimea feudala;
 Biserica calvinista-Turda: Ctitoria lui Sigismund de Luxemburg, reprezinta un
important monument al arhitecturii gotice din Romania; 
 Biserica ortodoxa-Feleacu:  Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, a primit
sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare; 
 Manastirea Nicula (1552): Este un important centru de realizare a icoanelor pe
sticla. Este amplasata la 8 km de Gherla; 
 Biserica romano-catolica de la Turda  (1498-1504): este un exemplu arhitectonic
in stilul artei feudale transilvanene.

B. Muzee

 MUZEUL NATIONAL DE ARTA-P-ta Unirii 30

Este cea mai reprezentativa constructie in stil baroc din Transilvania, ridicata intre anii
1774-1775. Muzeul este cunoscut sub denumirea de Palatul Banffy. Palatul se compune din
doua nivele. Muzeul dispune de o colectie de arta decorativa (argintarie, covoare orientale,
mobila de epoca), lucrari de grafica contemporana romaneasca si straina.
 MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI-Str. Memorandumului 21.
Este cel mai mare muzeu cu acest specific in Romania; meritul sau deosebit este de a-si
fi desfasurat neintrerupt activitatea pe o perioada de 75 de ani deja. Infiintarea lui, la 16 iunie

13
1922, reprezenta una dintre realizarile culturale ale perioadei imediat urmatoare infaptuirii, la
1 Decembrie 1918, a Romaniei Mari.
Inca de la infiintare, s-a urmarit ca pe baza cercetarilor efectuate de personalul de
specialitate, sa se formeze un fond documentar care sa permita muzeului sa se transforme intr-
un "institut de cercetari stiintifice avand ca scop principal studiul vietii si civilizatiei poporului
roman si ale popoarelor conlocuitoare".Rezultatele activitatii desfasurate de-a lungul celor 75
ani sunt concretizate in: 43000 de obiecte etnografice, pastrate in cele 8 sectii-Ocupatii,
Locuinta-alimentatie, Ceramica, Textile, Port, Obiceiuri, Sectia in aer liber, Sectia
internationala; 50000 de documente fotografice;5000 de diapozitive;12 000 de volume si
reviste de specialitate;Arhiva etnografico-folclorica.
In prezent, Muzeul Etnografic al Transilvaniei- Parcul Etnografic "Romulus Vuia" este
primul muzeu in aer liber din Romania si al saselea din Europa. A fost infiintat la 12 aprilie
1929. In prezent, in Parcul Etnografic "Romulus Vuia" sunt prezentate 34 de instalatii tehnice
taranesti; 5 case- atelier;12 gospodarii cu 90 de constructii caracteristice pentru zonele
Maramures, Tara Oasului, Nasaud, Secuime, Campia Transilvaniei, Zarand, Potgoria Alba,
Mocanimea Muntilor Apuseni, Depresiunea Calatele, Bran, Bistrita (sasi), Gurghiu; 3 biserici
de lemn si o poarta de cimitir. Dintre aceste exponate, un numar de 19 dateaza din perioada
1678-1913.
 MUZEUL EMIL ISAC-Str. Emil Isac
A fost infiintat in 1955, la un an dupa moartea poetului. Situat pe strada care ii poarta numele,
muzeul functioneaza in casa locuita de familia Isac inca din anul 1895. Muzeul cuprind trei
incaperi. In prima sunt expuse documente referitoare la viata si activitatea poetului, cea de-a
doua fiind dedicata tatalui sau, dr. Aurel isac, avocat in procesul este camera de lucru a
poetului, pastrata intocmai. In aceasta incapere se afla o impresionanta biblioteca ce contine
aproximativ 1700 de volume in diferite limbi, multe dintre ele purtand dedicatiile autorilor
respectivi.
 MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE A TRANSILVANIEI-Str.C-tin Daicoviciu 2
A fost infiintat la 23 noiembrie 1859, cuprinzind un bogat patrimoniu ce numara 336 130 de
piese ce infatiseaza istoria Transilvaniei. Aici se afla expus un obiect metalic descoperit la
Aiud in anul 1973, a carui varsta s-a stabilit ca fiind de minim 3000 de ani.

C. Vestigii istorice

 Bastionul croitorilor 
A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia actuala reprezentand o
restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral. 
 Cetatea Medievala-Bologa (1322) 
A fost stapanita de Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului
al XIV-lea. Zidul de incinta are o lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m. 
 Castrul roman Potaissa–Turda 
Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transforma intr-o asezare infloritoare, unde prin 167 -
168 e.n. isi va stabili garnizoana Legiunea a-V-a Macedonica. 
 Cetatea medievala–Dabaca 
Fosta resedinta de comitat, cetatea a avut un rol deosebit de important in istoria
Transilvaniei din secolele al X-lea - al XV-lea. 
 Castelul Banffy–Bontida 

14
 Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-lea), constituit dintr-o imbinare
de stiluri: baroc, renascentist si neogotic, astazi fiind in ruine. 
 Castelul Wass:  Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. Castelul
a reprezentat o resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul. 

D. Monumente istorice

 Monumentul Sfantul Gheorghe 

Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la Praga (Palatul Hradciani). 
 Monumentul de la Bobalna 
A fost ridicat in locul unde a izbucnit rascoala taraneasca din 1437 pentru libertatea
taranilor din Transilvania. 
 Statuia lui Matei Corvin 
Este inchinata memoriei acestei mari personalitati care a fost Matei Corvin. 
 Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul 
Este un omagiu celui ce a infaptuit prima unire a principatelor romane. 
 Monumentul ridicat in locul uciderii lui Mihai Viteazul (Turda) 
Marele domn a fost ucis in urma unui complot pus la cale de generalul Basta. In locul
unde marele domn a cazut, a fost ridicat un monument. Alte statui care impodobesc orasul
Cluj-Napoca au apartinut unor mari nume ale istoriei neamului precum Avram Iancu sau Baba
Novac.

E. Alte obiective turistice

 CASA MATEI CORVIN-Str. Matei Corvin 6

Casa a fost construita in stil gotic in secolul al XV-lea, fiind singurul edificiu din aceasta
perioada care se pastreaza in bune conditii. Se presupune ca in aceasta cladire s-a nascut Matei
Corvin la 23 februarie 1440. Ridicata inainte de 1440, constructia a suferit numeroase
transformari astfel ca numai fatada principala mai pastreaza elemente ce apartin Renasterii.
 CASA MEMORIALA “OCTAVIAN GOGA”: Din Ciucea, este ridicata in cinstea
marelui poet al taranimii care a fost Octavian Goga.
 PALATUL DE JUSTITIE-Calea Dorobantilor 2: A fost ridicat in anul 1902.
 PRIMARIA MUNICIPIULUI-Str. Motilor 3
Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceasta cladire, se organiza Dieta
Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un memoriu in numele intregii natiuni
romane din Transilvania prin care se cerea egalitatea cu celelalte natiuni.
 UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI-Str. M. Kogalniceanu 1
S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera a arhitectului Carol Meixner.
 PREFECTURA JUDETULUI CLUJ-B-dul 21 Decembrie 1989 58
Aceasta cladire a fost ridicata in anul 1910, fiind prima cladire a Camerei de Comert si
Industrie Cluj.
 TEATRUL NATIONAL SI OPERA ROMANA-P-ta Stefan cel Mare
Este un edificiu in stil baroc-rococo, construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050
de locuri.

15
  TEATRUL SI OPERA MAGHIARA-Str. Emil Isac 26-28
Aceasta cladire s-a construit intre anii 1909-1910, in locul unui teatru de vara ce data din anul
1874. Ansamblul teatru-opera are o capacitate de 1000 de locuri si functioneaza in aceasta
cladire din anul 1920.

 SINAGOGA NEOLOGA-Str. Horea 21

Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor, a fost construita
dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887.
Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In
septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii
datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in
anul 1951.
 PALATUL BANFFY
Situat in partea estica a Pietii Libertatii din Cluj-Napoca, a fost ridicat intre anii 1774-
1785 si a apartinut contelui Gheorghe Banffy. Construit in stilul barocului tarziu, prezinta o
mare valoare arhitecturala, avand fatada frumos decorata cu statui si sculpturi. 
 OBELISCUL FRANCISC I-P-ta Muzeului
Constructia a fost ridicata in anul 1817 cu ocazia vizitei la Cluj a imparatului Francisc I
si a sotiei sale. Basoreliefurile monumentului infatiseaza emblema orasului, primirea
oaspetilor, titlurile imparatului precum si vizitele acestuia la diferite institutii.

F. Ansambluri urbane

 Cluj-Napoca

Stravechi centru de cultura si civilizatie romaneasca, municipiul Cluj-Napoca este situat

in centrul judetului, la incrucisarea unor drumuri importante de interes national si
international. Cel mai important centru urban al Transilvaniei este un oras cu doua nume:
Napoca este cel al vechii cetati dacice, iar Cluj este termenul latinesc care l-a desemnat
ulterior(vine din Clausum-orasul fiind inchis, cantonat intre dealuri). Mare centru cultural,
universitar si industrial, Cluj-Napoca se mandreste cu alese contributii la cultura si stiinta
romaneasca. Este , totodata, si un important centru de cercetare stiintifica si dezvoltare
tehnologica. La ora actuala, in oras isi desfasoara activitatea 23 de institute de cercetare si
filiale cu un personal de inalta calificare. Municipiul Cluj-Napoca se remarca si ca un centru
marcant de cultura prin cele doua teatre dramatice, doua opere, doua teatre de papusi, patru
case de cultura, filarmonica, sase muzee, intre care Muzeul National de Istorie a Transilvaniei
ce dateaza din secolul al XIX-lea.

 Dej

Municipiul Dej este situat in nord-estul judetului, la confluenta Somesului Mic cu

Somesul Mare si la incrucisarea unor importante cai de comunicatie feroviare si rutiere prin
care se leaga de Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Deda, Bistrita, Vatra Dornei. Dintre

16
principalele ramuri ale activitatii industriale mentionam: productia de celuloza si hartie,
mobila, materiale refractare, conserve de legume, fructe si carne, de sucuri concentrate si
racoritoare. De retinut Biserica Reformata-constructie gotica din secolul al XV-lea, casele
memoriale “Dr. Teodor Mihaly” si “ Dr. Alexandru Vaida Voievod”, Baile Ocna Dej, indicate
in tratarea bolilor aparatului locomotor, asteniei, debilitatii si rahitismului.

 Turda

Municipiul Turda -ridicat la rang de municipium-Potaissa in timpul cuceririi Daciei de

catre Imperiul Roman-este situat in partea de sud a judetului, pe valea Ariesului, la intretaierea
drumurilor nationale Bucuresti-Turda-Oradea, Turda-Campia Turzii-Targu Mures, Turda-
Campeni-Abrud. Ramurile industriale cu pondere semnificativa sunt:materiale de constructii
(ciment, var, ipsos, prefabricate din beton, produse din material plastic pentru constructii),
chimica (clor, acid clorhidric, soda caustica, antidaunatori, produse chimice auxiliare),
sticlarie (sticlarie de menaj, sticle si borcane), izolatori de inalta si joasa tensiune si alte piese
electroizolante din ceramica si piese de schimb auto. Cu monumentele istorice si
imprejurimile sale pitoresti, Baile Sarate Turda, Cheile Turzii si Turenilor, municipiul Turda
constituie o atractiva zona turistica de odihna si tratament.

G. Turismul Rural

Dintre obiectivele de un deosebit interes, cu afluenta mai mare de turisti, pot fi

mentionate cele din:

 comuna Belis, cu lacul de agrement si dotari care ofera cazare in conditii confortabile
si alimentatie variata pentru sejururi de lunga durata
 comuna Gilau, cu lacul de acumulare si cabana de la Somesul Rece
 comuna Maguri Racatau, Este situata in Muntii Apuseni, in bazinul superior al raului
Somesul Rece. Prin pozitia sa geografica, comuna prezinta un potential turistic deosebit, avand
pe teritoriul sau 7 zone naturale protejate, fiind mult apreciata de turisti. Un mare numar dintre
turistii fideli ai zonei si-au construit aici case de vacanta, aducand o nota de nou unei zone cu o
traditie folclorica arhaica
 comuna Izvorul Crisului, cu amenajari moderne pentru cazare si alimentatie
 comuna Poieni cu zona Valea Draganului
 comuna Cojocna, care, cu cele doua lacuri clorosodice si amenajari modeste, se
constituie intr-o microstatiune balneara cu efecte terapeutice
 comuna Ciucea, cu mausoleul lui Octavian Goga si muzeul ce poarta numele poetului,
situat intr-un vechi castel, considerat monument de arhitectura
 comuna Iara, cu Cabana Buru
 de remarcat formarea, in ultimul timp a unei zone cuprinzand comunele Belis, Maguri
Racatau, Sacuieu, Sancrai, Poieni, in care activitatea de agroturism are un inceput promitator si
certe perspective de dezvoltare.
 Etnografie

17
 Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare
atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la
Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc. 

3. Trasee Turistice

Trasee turistice montane

 Gara Braisor - Valea Lupului - Sacuieu - Cabana Vladeasa
 Bologa - Valea Hentului - Paraul Visagul - Cabana Vladeasa
 Gara Poienii - Valea Draganului - Tranisu - Cabana Vladeasa
 Cabana Vladeasa - Pietrele Albe - Varful Vladeasa - Poiana Furtunii
 Cabana Vladeasa - Pietrele Albe - Valea Somesului Cald
 Cabana Vladeasa - Valea Draganului
 Poiana Ursoaia - Maguri Racatau - Satul Somesul Rece
 Comuna Baisoara - Cabana Muntele Filii - Maguri Racatau
 Cabana Muntele Baisorii - Baisoara - Iara - Cabana Cheile Turzii

Trasee turistice rutiere:

 Cluj-Napoca-Dej-Catcau
 Cluj-Napoca-Huedin-Bucea
 Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii
 Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica
 Cluj-Napoca-Chinteni- Vultureni-Rascruci
 Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej.

 Cazarea
Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2004
număr

Judeţul Cluj
Total 143
Hoteluri şi moteluri 39
Hanuri turistice 1
Cabane turistice 5
Campinguri şi unităţi tip căsută 4
Vile turistice şi bungalouri 31
Tabere de elevi şi preşcolari 1
Pensiuni turistice 15
Sate de vacanţă -
Pensiuni agroturistice 43
Hoteluri pentru tineret -
Hosteluri 3

18
 Popasuri turistice 1
Spaţii de cazare pe nave -
Sursa: www.cluj.insse.ro
Din tabelul de mai sus rezulta ca cel mai mare numar de unitati de cazare este
reprezentat de hoteluri pentru tineret 43, apoi de hoteluri si moteluri 39, hanuri 31 si alte
unitati de cazare.
Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitate de cazare
Indicii de utilizare
În funcţiune Sosiri Înnoptări
Anii Existentă netă a capacităţii
(mii locuri- (mii) (mii)
(locuri) în funcţiune (%)
zile)
Cluj
1995 4533 1228,3 208,2 349,1 28,4
2000 5792 1787,9 146,6 307,6 17,2
2001 5905 1763,6 145,4 269,5 15,3
2002 5325 1715,6 168,0 315,4 18,4
2003 4606 1446,0 214,0 409,0 28,3
2004 5095 1659,0 258,0 457,0 27,5
 Sursa: www.cluj.insse.ro

Se constata o evolutie ascendenta a numarului de locuri de cazare ce si in cazul

numarului de sosiri si inoptari.

 Cazare Cluj, Pensiuni Cluj, Hoteluri Cluj, Vile Cluj, Cabane Cluj

S-au gasit 220 unitati de cazare in judetul Cluj

Tip de unitate de cazare
Id Clasificare Localitatea
Denumire unitate de cazare
2015 Pensiunea Codrii Vlasinului *** Cluj > Vanatori
2014 Pensiunea Ursoaia ** Cluj > Valea Ierii
2013 Pensiunea Lara *** Cluj > Valea Ierii
2012 Pensiunea Cetina ** Cluj > Valea Ierii
2011 Hotelul Tureni Paradis *** Cluj > Tureni
2010 Pensiunea Imperial * Cluj > Tureni
2009 Vila Printul Vanator **** Cluj > Turda
2008 Hotelul Potaissa ** Cluj > Turda
2007 Pensiunea Gil *** Cluj > Turda
2006 Pensiunea Bradul ** Cluj > Turda
2005 Motelul Baril ** Cluj > Turda
2004 Hotelul Ariesul ** Cluj > Turda
2003 Pensiunea Bradet * Cluj > Somesul Rece

19
2002 Pensiunea Alia ** Cluj > Somesul Rece
2001 Pensiunea Trandafirul ** Cluj > Savadisla-Stolna
2000 Pensiunea Tamas ***** Cluj > Savadisla
1999 Popasul Santioana ** Cluj > Santioana
1998 Cabana de Pescuit Pestisorul de Aur * * * Cluj > Santioana
1997 Pensiunea Tunde ** Cluj > Sancraiu
1996 Pensiunea Tulipan ** Cluj > Sancraiu
1995 Pensiunea Tip-Top ** Cluj > Sancraiu
1994 Pensiunea Simon ** Cluj > Sancraiu
1993 Pensiunea Sarok-Lak ** Cluj > Sancraiu
1992 Pensiunea Sarga Fekete Rigo ** Cluj > Sancraiu
1991 Pensiunea Romkert ** Cluj > Sancraiu
1990 Pensiunea Puspok ** Cluj > Sancraiu
1989 Pensiunea agroturistica Poka Eva * Cluj > Sancraiu
1988 Pensiunea agroturistica Poka Elena * * Cluj > Sancraiu
1987 Pensiunea Pistike ** Cluj > Sancraiu
1986 Pensiunea Palinkas ** Cluj > Sancraiu

Nume
CASTELLARI S.A.
CARACATITA
COCOSUL DE AUR SRL
COJOCNA POPAS TURISTIC SRL
DINEA & OPRIS MONTANA SNC
DEL BLUE
FETITELE VIENEZE SRL
HIGH LIFE CLUB DE ELITA
KM 17 SERV SRL
LILIACUL COMPLEX COMERCIAL SRL

20
 LA HANUL LUI POPA SRL.
MAESTRO RESTIMPEX
MC DONALD'S
PANORAMIC RESTAURANT CU BAR SRL
PACO RESTAURANT SRL
PERLA RESTAURANT SRL
PRIVIGHETOAREA RESTAURANT SRL
PESCARUL RESTAURANT BAR SRL
SOMES CAFÉ BAR BOEMA SRL
TAMAS BISTRO
TAI -PEI IMPORT EXPORT SRL
TOPAZ COMPANIA DE TURISM SRL
TURISM TRANSILVANIA S.A.
UNIVERS T SA

 Unitati de agrement

 Baza de agremant RECORD - terenuri de tenis si minifotbal;

 Cetatuiala la nord de Piata Unirii, de cealalta parte a Somesului, ofera
o panorama unica asupra orasului;
 Gradina Botanica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca a
fost infiintata in anul 1920 de catre prof. Alexandru Borza. Asezata in partea de sud a orasului,
este una din cele mai frumoase si mai complexe gradini botanice din sud-estul Europei.
Gradina ocupa o suprafata de 14 ha teren, pe care sunt cultivate aproximativ 10.000 specii de
plante provenite de pe toate meridianele Terrei. Spatiul Gradinii este impartit in mai multe
sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal. Tara noastra este
reprezentata de specii din flora campiei transilvane, Carpati, Oltenia, Banat. In cadrul gradinii
mai exista doua zone de interes general: ierbarul si muzeul botanic. In cadrul muzeului exista
peste 7000 de exponate din tara noastra si din alte zone ale globului. Ierbarul contine 655.000
de pagini din toata lumea care au o valoare stiintifica deosebita.
Personalul Gradinii Botnice este in legatura permanenta cu alte institutii similare din tara si din
strainatate, fiind implicata in diferite proiecte. Datorita activitatii desfasurate, Gradina
Botanica este o institutie reprezentativa a stiintei si culturii din Romania.
 Padurea Faget este o zona de agrement situata la 5 km de S-V Cluj –
Napoca si la 1 km de D.N. E60, la iesirea spre Turda. Pe langa Rezervatia Forestiera Faget, in
zona exista pensiuni, hoteluri si cabane precum si locuri de camping si un parc de paintball.
 Padurea Hoia este situata la aproximativ 3 km de Cluj – Napoca si la
un km de D.N 1 E 81, la iesirea din oras spre Zalau. In vecinatatea padurii se afla si Cheile
Baciului. Iar daca aveti nevoie de un loc de cazare, puteti alege unua din cabanele existente in
zona.

21
  Parcul sportiv "Iuliu Hatieganu"- creat intre 1930 – 1932 la initiativa
profesorului Iuliu Hatieganu, rectorul universitatii, in memoria unicului sau fiu care murit la
varsta de 8 ani. Scopul parcului era de oferi tinerilor clujeni (in special studentilor) posiblitatea
de a avea acces la un parc dotat pentru activitati recreative. Situat in partea dreapta a raului
Somes, parcul are o suprafata de 25 de ha.
 Taramul Magic - Loc de joaca pentru copii;
 Teren de fotbal - terenuri nocturne de tenis si minifotbal;

 Unitati de tratament
 BAILE SOMESENI
Sunt situate in partea estica a Clujului, la aproximativ 4 km de zona centrala. Aflate la o
altitudine de 360 m, Baile Someseni stau pe un masiv de sare situat la mica adincime. Gratie
virtutilor lor terapeutice, numeroasele izvoare minerale cu ape bicarbonate, cloruro-sodice si
radioactive ofera posibilitati de tratare a diferitelor boli.
 BAILE COJOCNAM
Sunt situate in partea estica a comunei Cojocna, pe versantul stang al paraului Valea
Sarata, la o altitudine de 340 m. Climatul bland al statiunii si cadrul pitoresc imbogatit de doua
lacuri de acumulare (Lacul Toroc si Lacul Mare) constituie locul ideal pentru tratarea multor
afectiuni. Statiunea pune la dispozitia oaspetilor sai bai reci si bai calde. Pentru baile calde
exista bazine amenajate pe locul vechilor exploatari de sare care au fost active din timpul
romanilor pana in Evul Mediu.
 BAILE BAITA
Statiune balneoclimaterica, situata la 265 m altitudine, in apropierea satului cu acelasi
nume. Statiunea are o existenta milenara, atestata de dovezi privind folosirea apelor minerale
inca din vremea romanilor. Climatul bland, cele doua izvoare minerale hipotermale (18-20 0C)
bicarbonate, slab clorurate si sulfuroase sunt indicate in special pentru tratarea bolilor de piele
si a bolilor reumatice.
 STATIUNEA TURDA BAI
Se afla intr-o zona depresionara inconjurata de paduri, in partea de sud a municipiului
Turda, la o altitudine medie de 360 m. Baile datand din vremea romanilor au fost mentionate
inca din Evul Mediu si pana la sfarsitul secolului al XVII-lea sub numele de "Ocnele de sare
de la Turda". Cele mai importante lacuri din statiune sunt: Lacul Roman, Lacul Privighetoarea
etc. Statiunea este recomandata in tratarea diferitelor afectiuni, in special celor ale aparatului
locomotor.
 BAILE OCNA DEJULUI
Situata la o altitudine de 320 m, statiunea dispune de o serie de piscine amenajate pe
locul unei vechi exploatari de sare. Apa acestuia are o concentratie de pana la 250 g/l, fiind
indicata in special in tratarea afectiunilor reumatice.
 BELIS FANTANELE
Este o statiune climaterica permanenta (1350 m altitudine, la 25 km de Huedin), cu
numeroase posibilitati de agrement oferite de lacul de acumulare. 
 BAISOARA
Asezata la 55 km de Cluj-Napoca, statiunea Baisoara este asezata la o altitudine de
1385 m, pe versantul estic al masivului Muntele Mare. Este foarte vizitata de catre iubitorii
sporturilor de iarna. In plus, statiunea asigura posibilitati de vanat si pescuit. 

22
  Alte centre de tratament si relaxare mai sunt: la Baile Sarate (Turda),
Baile Baita (Gherla), Baile Cojocna (la 20 km de Cluj-Napoca). 

In cadrul Planului de Dezvoltare a Judeţului Cluj, pe perioada 2007-2013,

turismului ca activitate social-economică, îi revine un loc deosebit de important, datorită
rolului pe care el îl poate juca în dezvoltarea economiei judeţului, a ocupării forţei de muncă, a
asigurării unor condiţii optime de recreere, refacere fizico-psihică şi culturalizare a locuitorilor
acestuia, dar şi a unei cereri alohtone, inclusiv din alte ţări mai mult sau mai puţin apropiate.
Integrarea judeţului în Regiunea de Nord-Vest presupune participarea sa la susţinerea
tuturor tipurilor şi formelor susmenţionate într-o manieră semnificativă, după cum urmează:
1. La constituirea unei reţele de baze destinată turismului curativ pe seama
apelor termale şi minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staţiuni sau a înfiinţării
altora, Judeţul Cluj participă prin următoarele locaţii posibile: Turda-Băi, Ocna Dej, Cojocna,
Băiţa, Leghia
2. Afirmarea turismului rural în unele areale din Munţii Apuseni (Mărişel-Beliş,
Călăţele, Răchiţele, Valea Iadului), dar şi din Câmpia Transilvaniei (zona cu iazuri şi
heleşteie) Depresiunea Huedin (Sâncrai, Izvoru Crişului) sau din Podişul Someşan.
3. Dezvoltarea turismului în zonele periurbane, îndeosebi ale aşezărilor urbane
vechi, cu dotări culturale şi, deci, cu o cerere turistică mai importantă (Cluj Napoca, Turda,
Dej etc).
4. Dezvoltarea speoturismului şi a turismului cinegetic ca forme de agrement de
mare competitivitate internaţională prin amenajarea unor peşteri din munţii Apuseni precum
şi a unor parcuri de vânătoare specializate (urs, cerb, mistreţ, căprior, fazan).
5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier,
turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,).
6. Punerea integrală în valoare a resurselor turistice climatice montane prin
sporturi de iarnă (ski, săniuţe, bob) în munţii Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa şi Bihor.
Amenajări de pârtii, baze de cazare şi transport pe cablu (Băişoara, Beliş-Fântânele, Vlădeasa,
Vârfuraşul).
7. Valorificarea oportunităţilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de
baze localizate de-a lungul căilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la
intersecţia acestora cu DJ-urile.
8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o largă adresabilitate „Circuitul
caselor memoriale” „Circuitul salinelor”),
9. Crearea unei oferte turistice autentice, originală, bazată pe specificul local sau
regional (gastronomie, folclor, ambient)
10. Înfiinţarea unui Centru Regional de Management şi Informare Turistică, la
Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia în principalele areale turistice din judeţ (Dej-
Gherla, Huedin, Turda-Câmpia Turzii) şi, evident, din Regiunea de Nord-Vest.

POTENTIAL SI DIRECTII DE DEZVOLTARE ALE JUDETULUI CLUJ

23
 SWOT metoda de analiză utilizată pentru evaluarea stării şi potenţialului natural. se
identifică atât factorii interni ai comunităţii (punctele tari şi punctele slabe) cât şi factorii
externi care influenţează direct sau indirect comunitatea municipiului (oportunităţi,
ameninţări).

Din analiza SWOT a judetului Cluj s-au desprins urmatoarele elemente esentiale care
definesc potentialul de dezvoltare:

o Plasare strategică, centrală pentru regiunea de nord-vest a ţării, posibilitatea

realizării de conexiuni cu celelalte oraşe şi judeţe din regiune
o Situarea pe râul Someşul Mic, fapt ce îi asigura necesarul de apă potabilă pentru
oraşul reşedinţa de judeţ, cât şi de energie electrică, aceasta din urmă fiind chiar
exportată şi in alte judeţe

o Plasarea judetului la intersectia unor coridoarelor majore de transport european.

o Judeţul Cluj este traversat de coridorul de sud-vest care leagă Bucureşti de Budapesta.

o Situat la intersecţia unor importante magistrale feroviare şi rutiere care-i asigură

legături facile cu toate zonele ţării - în judeţul Cluj se regăsesc căi de acces rutier şi
feroviar de interes naţional şi internaţional

o Proiectatul traseu al autostrăzii Borş-Brasov traversează teritoriul judeţului.

o Existenţa în zona periurbană a unor comune dezvoltate şi cu potenţial mare de

dezvoltare poate conduce la constituirea unei arii metropolitane (vezi Cluj-Napoca,
important atât le nivel regional cât şi la nivel naţional)

o Cel mai mare număr de absolvenţi de studii superioare din Regiune, poate din tară.

o La nivel de judeţ existentă un număr mare de specialişti în domenii de vârf

o Forţa de muncă înalt calificată, din păcate concentrată în municipiul resedinţă de judeţ

o Ponderea urbană a judeţului Cluj este cea mai ridicată în comparaţie cu alte judeţe

o Oportunitati pentru dezvoltarea sectorului serviciilor

o Disponibilitatea realizării de parteneriate între mediul academic şi mediul de afaceri:

în vederea stabilirii de obiective comune, compatibilizării ofertei educaţionale cu
cerinţele pieţei etc

o Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca a fost modernizat în ultimii ani şi are un

trafic internaţional consistent având legături aeriene interne cu Bucureşti, Timişoara, iar

24
 externe cu Bergamo, Bologna, Budapesta, Munchen, Treviso, Verona, Trieste, Viena,
Frankfurt etc. şi este deservit de către mai multe companii aeriene(Tarom, Carpatair,
Blue Air)

o Densitatea reţelei feroviară dezvoltată

o Dezvoltarea infrastructurii aeroprotuare in vederea pregătirii transportului combinat:

persoane si marfă.

o Rata crescută a numărului de abonaţi la serviciul de telefonie fixă in mediile urbane

ale judetului , precum si in comunele periurbane

o Apariţia în judeţ a unor operatori noi, privati, in domeniul telecomunicatiilor

o Judeţul are potenţial energetic, judeţul Cluj fiind exportator de energie electrică

o Introducerea fibrei optice pe liniile de 110 V, ceea ce permite folosirea lor şi pentru
telecomunicaţii

o Construtia unei hidrocentrale în regim reversibil cu o capacitate mărită

o Cluj-Napoca se situează pe locul al doilea în ierarhia naţională ca potenţial de

polarizare, după capitală, influenţa acestuia manifestându-se asupra întregului spaţiu al
Transilvaniei. Cluj-Napoca ocupă prima pozitie in clasamentull oraselor din regiune

o Structura economică diversificată la nivel de judet, Cluj-Napoca aduce o contributie

semnificativa in ceea ce insemana tertializarea activitatilor economice

o O mare piata de consum, sub raport al populatie dar si al puterii de compare

o Preponderenţa proprietăţii private (active, locuintelor etc.)

o Industria prelucrătoare deţine un procent mai însemnat faţă de industria producătoare

în cadrul economiei judeţului

o Creşterea volumului exporturilor (volumul exporturilor este totusi inferiror volumului

importurilor)

o Activitatile de cercetare dezvoltare sunt reevaluate iar sectorul IT&C este în

expansiune

o Schimbarea in bine a percepţiei investitorilor străini privind municipiul Cluj-Napoca

o Sector bancar puternic: Banca “Transilvania” sediul principal în Cluj-Napoca, alături

de alte zeci de sucursale ale altor banci private

25
o Existenţa unor asociaţii patronale capabile să ofere servicii de consultanţă şi asistenţă

o Forţa de muncă ieftină in orase mici si mijolcii alte judetului facilitează dezvoltarea
sistemului lohn

o Climat favorabil investiţiilor la nivelul intregului judet, inclusiv Cluj-Napoca

o Agricultura rămâne o ramură importantă e conomiei judetului ca suport pentru

industria alimentara sau prelucratoare. Aici meritul revine in principal zootehniei

o Contribuţii importante la producţia de carne şi produse din carne sunt furnizate de

către fermele Bonţida - porcine şi Floreşti – pui

o Funizorul principal de produse lactate / Napolact unul din actorii mari in plan intern

o Stimularea exportului de produse cu valoare adăugată mare, crearea de branduri

judetene

o Accesul la fondurile de pre-aderare

o Dezvoltarea sectorului ICT - comerţului electronic

o Promovarea unor produse agroalimentare tradiţionale pe pieţele nationale sau

inernationale

o Promovarea unor produse şi servicii prin intermediul firmelor de publicitate

o Atargerea mediului academic în rezolvarea problemelor social-economice ale

judetului

o Dezvoltarea la nivel de judeţ a firmelor specializate în studii de piaţă, consultanţă în

afaceri, consultanţă financiară, proiecte etc.

o Cel mai important centru universitar din nord-vestul României, al doilea centru
universitar din ţară

o Cel mai mare număr de absolvenţi de studii superioare din Regiune

o Existenţa unor universităţi cu renume nu numai pe plan naţional, ci şi internaţional,

amintind aici Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea Politehnică, Universitatea de
Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară

o Universităţile clujene oferă specializări în cele mai diverse domenii

o Existenţa unor centre de cercetare univeristare sau ale academniei romane

26
 o Cluj-Napoca este un oraş bogat în monumente istorice şi cu un bogat patrimoniu
arhitectural, turism istoric

o Condiţii naturale şi potential ridicat pentru practicarea unei game variate turism la
nivel judeţean: agro-turism, turism montan turism istoric, balnear - tratament balnear
etc.

o Valorificarea superioară a potenţialului turistic al judetului, in special zona montana si

municipiul Cluj-Napoca

o Centru de sanatate bine dezvoltat

PROPUNERI DE PROIECTE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI IN

JUDETUL CLUJ 2007-2013

Suma Proiectului (Euro) Observatii

Perio Descriere
Titul Suma Fonduri Fonduri
Aplicantul a a
Proiectului Totala Structur Proprii Alte studii
da proiectul
(Euro ale (Euro
ui
Modernizarea Cons. Judetean 3.750.000 2.519.753 1.175.000 2007- Portofoliu Studii geo,
infrastructurii de Cluj 2009 PHARE topo, plan de
acces in 2004-2006 marketing,
zona turistica plan
Rachitele- de afaceri
Prislop-IC Ponor
Turism de iarna in Cons. Judetean 10.077.673 8.566.022 1.511.651 2007- Portofoliu Studii geo,
Apuseni Cluj, 2009 PHARE topo, plan de
Cons. Judetean 2004-2006 marketing,
Bihor Amenajare plan
partie de de afaceri
schi cu
instalatii
de cablu,
parcari auto,
drum de
acces
si
alimentare
cu energie
electrica
(Baisoara
5218858
Euro,
Vartop
4858815
Euro)
Circuitul castelelor Cons. Judetean 2.763.100 2.097.857 665,243 2007 - Punere in In curs de

27
Rascruci, Bontida Cluj 2009 valoare si elaborare PT
Cluj - restaurare
Valorificarea castele
patrimoniului
istoric, cultural si
natural

Bibliografie

1. www.primariaclujnapoca.ro

2. www.cjnet.ro

3. www.clujnapoca.ro

4. www.cluj.insse.ro

5. www.romturism.ro

6. www.cluj-napoca.com

7. www.wikipedia.ro

8. www.cluj4all.com

28