Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CIGContabilitateproceduri
CIGContabilitateproceduri
ALEGERE
1. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei intreprinderi pot fi
grupate pe feluri de activitati, astfel :
a. cheltuieli din activitarea financiara, de exploatare si bancara
b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara
c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara
d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara
a. plata salariilor
b. inregistrarea statului de plata al salariilor
c. plata avansului chenzinal
d. retineri salariale
2
7. Contul 645 “Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala” se utilizeaza:
a. pentru a evidentia retinerile si popririle instituite asupra personalului, datorate tertilor
b. pentru a reflecta relatiile intreprinderii cu bugetul asigurarilor sociale privind contributiile
calculate si datorate de catre aceasta
c. pentru a reflecta evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala
9. Dupa functia contabila contul 425 “Avansuri acordate personalului” este un cont:
a. bifuctional
b. de activ
c. de pasiv
11. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor, si se grupeaza in :
a. Venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara
b. Venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari
c. Venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara
d. Venituri din activitatea de exploatare, financiara¸ extraordinara
12. Dupa functia contabila contul 121 Profit si pierdere este un cont:
a. bifunctional
b. de activ
c. de pasiv
15. Dupa continutul economic contul 281 „Amortizarea imobilizarilor corporale” este un
cont:
a. de imobilizari corporale
b. rectificativ al valorii imobilizarilor corporale
c. de datorii comerciale
18. . Cand TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila, rezulta:
a. TVA de plata
b. TVA de recuperat
c. TVA exigibila
d. TVA neexigibila
19. Cand TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata rezulta:
a. TVA de plata
b. TVA de recuperat
c. TVA exigibila
d. TVA neexigibila
22. Obligatia intreprinderilor de a publica un singur set de situatii financiare, care sa satisfaca
necesitatile informationale ale tuturor utilizatorilor, s-a constituit intr-un principiu, numit:
a. principiul intangibilitatii bilantului de deschidere
b. pricipiul evaluarii separate a elementelor de activ si de pasiv
c. principiul pragului nde semnificatie
d. principiul unicitatii bilantului
e. principiul costului istoric
25. Trecerea capitalului subscris nevarsat in categoria capitalului subscris varsat presupune
intocmirea urmatoarerei formule contabile:
a. 456 = 1011
b. 456 = 1012
c. 1011 = 1012
d. 1012 = 1011
e. 1011 = 456
28. Un element din cele de mai jos nu este cuprins in structura capitalurilor proprii. Care este
acesta?
29. Se infiinteaza o societate care emite si subscrie 40.000 de actiuni cu o valoare nominala
de 8 RON / actiune. Formula contabila privind subscrierea capitalului va fi:
a. 456 Decontari cu asociatii = 1011 Capital subscris 320.000 RON
privind capitalul nevarsat
b. 1011 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON
nevarsat privind capitalul
c. 1012 Capital subscris = 456 Decontari cu asociatii 320.000 RON
varsat privind capitalul
d. 456 Decontari cu asociatii = 1012 Capital subscris 320.000 RON
privind capitalul varsat
e. 456 Decontari cu asociatii = 117 Rezultatul reportat 320.000 RON
privind capitalul
30. Depunerea aporturilor subscrise de catre actionari se inregistreaza prin creditarea unuia
dintre conturile:
a. 1011 Capital subscris nevarsat
b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 121 Profit si pierdere
e. 117 Rezultatul reportat
5
31. Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat presupune debitarea
unuia dintre conturile:
a. 1011 Capital subscris nevarsat
b. 1012 Capital subscris varsat
c. 456 Decontari cu asociatii privind capitalul
d. 117 Rezultatul reportat
e. 121 Profit si pierdere
32. Una dintre caile de mai jos nu poate fi folosita pentru majorarea capitalului social. Care
este aceasta?
a. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 100.000 lei
de obligatiuni
b. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea 100.000 lei
de obligatiuni
c. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1012 Capital subscris varsat 10.000 lei
de obligatiuni
d. 1012 Capital subscris varsat = 161 Imprumuturi din emisiunea 10.000 lei
de obligatiuni
e. 161 Imprumuturi din emisiunea = 1011 Capital subscris nevarsat 10.000 lei
de obligatiuni
35. Care dintre erorile de mai jos nu poate fi depistata cu ajutorul balantei de verificare?
40. Unul din enunturile de mai jos nu corespunde definitiei stocurilor, conform IAS 2
Stocurile. Care este acesta?
a. Stourile sunt active sub forma de imobilizari, materii prime, materiale si alte consumabile
ce urmează a fi folosite în procesul de productie
b. Stocurile sunt active detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a
activitatii
c. Stocurile sunt active in curs de productie in vederea unei vanzari
d. Stourile sunt active sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza
a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii
43. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o cauza a deprecierii stocurilor. Care este
ecesta?
a. demodarea stocurilor
b. o deteriorare fizică a stocurilor
c. o reducere a costurilor de achizitie sau de productie
d. o reducere a preţului de vânzare
e. erori de producţie sau de achiziţie
46. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare. Care este
acesta?
a. functia de a realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice
b. functia de instrument de verificare, de control
c. functia de de legătura dintre conturile analitice si cele sintetice si dintre acestea din urma si
bilant
d. functia de verificare a exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi
e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului
a. omisiunile de inregistrare
b. erorile de intocmire a balantei de verificare
c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse
d. erorile de intocmire a conturilor pentru stabilirea soldurilor finale
48. Una dintre erorile de mai jos nu poate fi descoperita cu ajutorul balantei de verificare.
Care este aceasta?
a. erorile de intocmire a balantei de verificare
b. erorile de inregistrare in Cartea-mare
c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse
d. erorile de imputatie
49. Unul din exemplele de mai jos nu conduce la aparitia de erori de inregistrare a sumelor in
Cartea-mare. Care este acesta?
a. reportarea corecta a totalului de pe o fila din Cartea-mare pe altă fila
b. reportarea de doua ori a aceleiasi sume din Registrul-jurnal în Cartea-mare
c. înregistrarea în Cartea-mare a altei sume decat cea din Registrul-jurnal, fie datorita
inversarii cifrelor, fie datorita omiterii unor cifre din suma respectiva, fie datorita
reportarii altei sume decât cea in cauza
d. omiterea reportarii în Cartea-mare a sumei unui cont din articolele contabile intocmite in
jurnal
8
50. Ca procedeu specific al metodei contabilitatii, bilantul indeplineşte mai multe functii.
Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a bilantului. Care este aceasta?
a. Functia de sinteza
b. Functia de generalizare
c. Functia de informare
d. Functia de divizare
53. Variatia trezoreriei nu se poate explica prin actiunea urmatoarelor genuri de activitati:
54. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de exploatare,
conform IAS 7. Care este acesta?
55. Unul din exemplele de mai jos nu constituie un exemplu de activitate de finantare,
conform IAS 7. Care este acesta?
56. Cu una din valorile de mai jos nu poate fi ajustat rezultatul, pentru determinarea fluxului
de lichiditati din exploatare. Care este aceasta?
a. cu elementele de venituri si cheltuieli c. cu operatiile care nu au caracter monetar
asociate fluxurilor de trezorerie care
vizeaza activitati de investitii
b. cu variatiile elementelor fondului de d. cu variatiile elementelor necesarului de
rulment asupra trezoreriei fond de rulment asupra trezoreriei
a. Un activ potential care apare ca urmare a c. Un activ potential care apare ca urmare a
unor evenimente anterioare si a caror unor evenimente anterioare si a caror
existenta va fi confirmata prin aparitia sau existenta va fi confirmata prin aparitia sau
neaparitia unuia sau mai multor neaparitia unuia sau mai multor
evenimente viitoare sigure, care nu pot fi evenimente viitoare nesigure, care nu pot
controlate in intrgime de entitate fi controlate in intrgime de entitate
9
b. Un activ cert care apare ca urmare a unor d. Un activ potential care apare ca urmare a
evenimente anterioare si a caror existenta unor evenimente anterioare si a caror
va fi confirmata prin aparitia sau existenta va fi confirmata prin aparitia
neaparitia unuia sau mai multor unuia sau mai multor evenimente viitoare
evenimente viitoare nesigure, care nu pot nesigure, care nu pot fi controlate in
fi controlate in intrgime de entitate intrgime de entitate
a. 411 d. 461
b. 6583 e. 7583
c. 409
61. Prestarea unui serviciu de transport (transport de marfa) unui client presupune creditarea
contului:
a. 461 d. 7583
b. 704 e. 409
c. 411
a. 711 c. 701
b. 345 d. 348
63. Obtinerea de produse finite din productie proprie presupune debitarea contului:
a. 711 c. 345
b. 701 d. 348
68. Una din activitatile de mai jos nu reprezinta o activitate de dezvoltare. Care este aeasta?
73. Acordarea unui avans prin banca unui furnizor, in contul unor aprovizionari ulterioare de
la acesta cu bunuri sau servicii, presupune:
75. Pentru una din operatiile de mai jos nu se utilizeaza contul 4428. Care este aceasta?
82. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii. Care este
acesta?
12
COMPLETARE
14