BAILE HERCULANE

I. Potenţialul turistic

1. Potenţialul natural

Relief

Staţiunea este dominată de două masive muntoase: la vest Munţii Cernei iar la est
Munţii Mehedinţi. Aceşti munţi, fiind alcătuiţi din calcare, apele au săpat diferite
forme carstice ( grote, peşteri, chei ). Câteva dintre ele au valoare unicat pentru ţara
noastră: Grota cu Aburi, Peştera Despicătura, Grota Haiducilor şi Avionul lui Adam.

Muntele Domogled impresionează nu atât prin înălţime cât mai ales prin abrupturile
sale de stânci golaşe.

Climă

Băile Herculane sunt situate pe aceeaşi paralelă cu Veneţia şi Nisa. Staţiunea

beneficiază de un climat temperat-continental de tip depresionar cu semnificative influenţe
vestice şi mediteraneene. Climatul blând este datorat cu precădere situării şi orientării Văii
Cernei, care feresc staţiunea de influenţa continentală şi o expun celei mediteraneene.

Temperatura medie anuală în staţiune este de 10,5 °C. Aerul de la Băile Herculane
prezintă de o ionizare naturală similară celui ce poate fi respirat la o altitudine de 3.000 m.
Aeroionii pot acţiona asupra organismului pătrunzând în plămâni odată cu aerul inspirat
sau direct asupra pielii. În toate cazurile de tratament cu ioni negativi se constată o
ameliorare a stării generale a organismului, reglarea tensiunii arteriale şi a unora din
tulburările endocrine. Migrenele şi insomniile sunt pozitiv influenţate de aeroionizarea
staţiunii.

Apele
Primul factor de atracţie pentru staţiune sunt apele minerale.
Proprietăţile terapeutice ale apelor minerale de la Băile Herculane au fost studiate
începând din secolul al XVIII-lea. La 1770, medicul vienez Krantz începea aici primele
cercetări, iar aproape un secol mai târziu Schneider şi Kottsdorfer efectuau o analiză
aprofundată a izvoarelor minerale din staţiune. În ziua de azi, caracteristicile apelor de la
Băile Herculane sunt bine cunoscute, făcând obiectul a numeroase studii de specialitate.
În împrejurimile staţiunii Băile Herculane, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de
aproape 4 km, sunt cunoscute 16 izvoare cu apă termominerală, clasificate în funcţie de
caracteristicile fizice, compoziţia chimică şi calităţile curative în 5 grupe.
Băile Herculane oferă ape termominerale clorurosodice, bicarbonatate, bromurate, iodate
şi sulfuroase cu diverse grade de mineralizare. Apa unora dintre izvoare conţine hidrogen
sulfurat în concentraţie de până la 60 mg/l. Izvoarele de la Băile Herculane au o
radioactivitate ridicată, fiind comparabile prin valoare cu cele de la Vichy şi Mont Dore.
Indicaţii terapeutice
Ca proceduri terapeutice, la Băile Herculane sunt disponibile hidroterapia, electroterapia,
masajul, proceduri de recuperare funcţională, cultura fizică medicală, acupunctura etc.

Vegetaţia şi fauna

Datorită bogăţiei, varietăţii şi rarităţilor de plante şi animale care se găsesc în

împrejurimile staţiunii, a fost creată rezervaţia Domogled, încă din anul 1932. În present
aceasta s-a extins ca suprafaţă, şi a devenit Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei. Chiar
şi în centrul staţiunii există rarităţi floristice: sequoia gigantea, tisa, merii roşi ornamentali,
nucul negru şi magnolii.

Fauna pădurilor cuprinde cerbul carpatin, ursul, veveriţa, jderul de piatră, pisica
sălbatică, găinuşa de alun, etc.

2. Potenţialul cultural-istoric este dat de o serie de cladiri vechi şi cu arhitectură

deosebită (potenţial turistic cultural-istoric) cum ar fi:

Muzeul de istorie din localitate, infiintat in anul 1924, prezinta documente

referitoare la istoria statiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale
arheologice, monede antice, piese de ceramica, podoabe, inscriptii, basoreliefuri din
castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament.
Este amenajat in fostul cazino, monument de arhitectura in stil baroc austriac, construit in
1862, de arhitectul Daderer.

Baia romană

A fost construita in anul 1838, pe locul altei constructii de lemn din anul 1792.. Apa era
racita si acumulata in 2 bazine.. Pe fatada se gasea un „orologiu bătător”, asa cum era
numit acum un veac. S-au mai pastrat din vechea constructie doar 4 cabine si 2 bazine. In
bazinul sudic se poate admira statuia lui Hercule, sculptata direct in stanca, care se
pastreaza de pe vremea romanilor.
3. Forme de turism
În staţiune sunt practicate următoarele forme de turism:
 de odihnă
 de recreere
Plimbările prin staţiune constituie în sine o modalitate extrem de relaxantă de a
petrece timpul liber, admirând arhitectura faţadelor şi peisajul minunat oferit de munţi.
 de tratament balnear
Datorită termalităţii si mineralizării ridicate, acţiunea fiziologică a apelor din Herculane
este foarte complexă, iar valoarea terapeutică ridicată.
 de afaceri staţiunea oferă o serie de locaţii optime pentru organizarea unor
evenimente de mare anvergură (conferinţe, congrese, simpozioane etc.), unităţile
hoteliere din Băile Herculane oferind o gamă largă de dotări şi facilităţi în acest sens
 cultural
 ecoturism

II. Structuri de primire turistică cu funcţie

1.Structuri de cazare
În Băile Herculane sunt 9 hoteluri şi 4 moteluri (Gorjeanul şi Dumbrava) şi 23 de pensiuni
localizate mai ales în centrul oraşului. Dintre aceste mai importante sunt:

Hotel FERDINAND
-restaurant (84 locuri), bar de zi, bar la mansardă şi în grădină/ terasă, braserie, grădină
de vară-terasă...
 Hotel SARA'S SONS
-6 camere single, 12 camere duble, 3 apartamente, seif, fax, copiator, 3 piscine (acces
gratuit, cu apă termală) cu şezlonguri.

Hotel ROMAN
-62 camere single, 112 camere duble, 7 apartamente, baza de tratament proprie, bazin
acoperit, cabinete medicale, saună finlandeză, sală...

Hotel DIANA
- bază de tratament, restaurant, bazin, parcare, sală de conferinţe, 180 camere duble, 20
camere single, etc.

Hotel AFRODITA
-bază de tratament, restaurant, bar de zi, bazin, saună, parcare, sală de conferinţe, 186
camere duble, 25 single, etc.

Principalele agenţii de turism din staţiune sunt: Hercules şi Cerna.

III. Infrastructura generală

1. Căile de comunicaţie
Staţiunea Baile Herculane este accesibila pe mai multe mijloace de transport. Ea se află
pe principala arteră de circulaţie care leagă Bucurestiul de Timişoara.
Acces:
Rutier: 5 km fata de D.N. 6 (E 70) ce leaga vestul tarii de Bucuresti (la o distanta de
380 km) ;
Feroviar: calea ferata internationala Bucuresti -Timisoara -Budapesta, gara
Herculane ;
 Aerian:Cele mai apropiate aeroporturi: Caransebes (80 km), Craiova (160 km) si
Timisoara (170 km, aeroport international).
Cel mai apropiat oras important este Drobeta-Turnu-Severin (47 km).Cu vaporul –
venind pe Dunare pana la Orsova. De aici si pana la Baile Herculane distanta poate fi
parcursa în 15 minute cu trenul sau cu masina.
Pe jos – pentru turistii care traverseaza culmea Muntilor Mehedinti, venind din nordul
Olteniei sau culmea Muntilor Cernei, sau dinspre Ţarcu si Retezat, pe poteci montane
marcate.

2. Mijloace de transport

Transportul in comun in Bile Herculane este asigurat de catre SC Loctrans SA Baile

Herculane.
Exista un singur traseu: GARA - CENTRU - RETUR. (statie CENTRU este la piata unde
este statuia lui Hercule, la capatul dinspre gara al acesteia)
Linia este deservita de doua autobuze Mercedes Conecto, Accesul in autobuz se face prin
usa din fata.

Distanta intre statii este de cca. 300-400m

Linia circula NON-STOP (este si binevenit acest lucru, avand in vedere ca peste o treime
din trenurile care opresc in gara Baile Herculane o fac noaptea).
Intervale de succedare: ore de varf: 20 min iar , in afara orelor de varf: 30 min .Noaptea:
40 min - 1h30m

Statii de taxi se gasesc atat la gara, cat si la UGSR.

Taxi Enida Baile Herculane

0721721514

Taxi Versant Baile Herculane

0720666740
Oraşul este alimentat cu apa din râul Cerna. Staţiunea este alimentată cu energie electrică
şi termică şi dispune de o reţea stradală şi alei de promenadă.

IV. Dotări socio-culturale

1. Baia Romană (s-a mai numit: Baia Hercule, Herculesbad, Latronum, Hotilor, Capciag,
Baia lui Iorgovan, Baile de putere)
A fost construita in anul 1838, pe locul altei constructii de lemn din anul 1792.Avea la
data ultimei constructii 16 cabine si 4 bazine din marmura rosie. Apa era racita si
acumulata in 2 bazine. In sala de asteptare avea o fantana pentru cura interna. Pe fatada se
gasea un „orologiu bătător”, asa cum era numit acum un veac. S-au mai pastrat din vechea
constructie doar 4 cabine si 2 bazine. In bazinul sudic se poate admira statuia lui Hercule,
sculptata direct in stanca, care se pastreaza de pe vremea romanilor.

Cu ocazia restaurarii statiunii la 1724-1737, aici s-au gasit numeroase urme de folosire a
acestui izvor de catre romani, precum o cada scobita in piatra in care se faceau bai partiale
la cot si la genunchi, gropi sapate in stanca pentru bai generale, numeroase monede
aruncate de cei care se inbaiau etc. Odata cu Baia Romana s-a construit langa ea si fantana
numita Izvorul Tămăduirii sau Carol. Astazi aceasta fantana adaposteste izvoarele Hygeea
si Hercule II, apa fiind indicata in cura interna.

2. Complexul Roman este o replica a renumitelor constructii pe care civilizatia romana le-
a creat aici.

Dispune de baza proprie de tratament. Balneatia se face cu doua tipuri de apa:

clorurosodică, calcică, tip Hercule I, si clorurosodică, calcică, sulfuroasă, tip Neptun I+IV.
Baile se efectueaza in cele 8 cabine cu cazi din material plastic sau in bazine placate cu
gresie antiacida. Dintre ele 5 contin apa sarata, iar 3 apa sulfuroasa. Un bazin cu apa
sulfuroasa este utilizat pentru kinetoterapie. Hotelul mai este dotat cu o piscina pentru 100
de persoane si o sauna, iar pentru efectuarea procedurilor adjunvante, cu moderne instalatii
de fizioterapie, cu un cabinet de acupunctura si terase pentru aero si helioterapie.

3. Baia Apollo (Baia comună, Baia de şindrilă, Ludovic, Ludwigsbad, Ileana, Crisan) se
afla in fata capelei catolice si este una din primele bai construite in statiune. Aici s-au
descoperit termele romanilor si templul lui Hercule. Apa era adusa la aceste terme nu
numai de la izvorul propriu, ci si de la izvorul Despicatura, de langa hotelul Roman, unde
se vad si azi urmele apeductului. Numeroase antichitati romane s-au gasit aici in perioada
1724-1737.

V. Dotări comerciale
În oraş nu există nici un magazine mare. Putem menţiona bazarul central totuşi.

VI. Dezvoltare economică

La recesămîntul din 2002 Băile Herculane aveau o populaţie ce depăşea puţin 6mii
de locuitori. Peste 90 % din populaţie este de origine română iar tendinţa de
îmbătrânire este o altă caracteristică. Mai mult de jumătate din populaţia oraşului
lucrează în turism iar o altă parte insemnată este ocupată în activităţi tangente
turismului ( 17%).

Evoluţia populaţiei la recensăminte:

Activităţile economice specifice zonei sunt turismul, agricultura, alimentaţie publică şi

domeniu forestier. Agricultura se bazează pe creşterea animalelor, localnicii beneficind de
păşuni întinse.
VII. Circulaţie turistică

1. Număr de turişti
Din totalul turiştilor din judeţul Caraş Severin (18002707 în anul 2007), aproximativ 60 %
vin în Băile Herculane. Dintre aceştia majoritatea o formează românii (92%). Turiştii
străini sunt reprezentaţi de : maghiari, nemţi, sârbi, ruşi etc. Mai mult de jumatate din
turisti români provin în sezonul cald din judeţul Mehedinţi.

2. Numărul de înoptări
Este de 467355 în anul 2007. Faţă de ultimii 6 ani este cel mai mic, maximul fiind
înregistrat în anul 2003 (529844 ).

3. Durata medie a sejurului

Este mai mare în perioada rece a anului (5 zile) şi mai redusă vara (3-4 zile). Iarna în
staţiune sosesc mai ales vârstnici veniţi la tratament. Vara staţinea este invadată de turisti
din judeţele limitrofe (mai ales Mehedinţi) în zilele libere (turismul de wkeend).
4. Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare
Este redus depăsind puţin 55%. Difera de la o perioada la alta 25-30% iarna şi 85% vara.
VIII. Programe de dezvoltare socio-economică

- întocmirea documentaţie prin care toate monumentele din centrul vechi să fie
trecute pe lista UNESCO ca şi monumente de patrimoniu
- să dezvoltarea unei politici externe pentru a promova staţiunea prin înfrăţirea cu
alte oraşe din diferite ţări;
- toţi operatorii de turism să promoveze mai mult staţiunea;
- Reabilitarea spaţiilor publice din Centrul Istoric al Staţiunii balneoclimaterice Băile
Herculane

- refacerea reţelei stradale etc.

Bibliografie:

1.Glăvan V. (2007), Agenţia de turism. Tehnica operaţiunilor de turism,

Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti.
2. Glavan V. 2006-Potenţialul turistic şi valorificarea sa, Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti
3. Golgatan I. 1980- Băile Herculane, Editura Sport- Turism, Bucureşti
4. Date statistice - Direcţia Judeţeană de Statistică a Judeţului Caraş Severin