Sunteți pe pagina 1din 27

UPT Facultatea de mecanicã

Analiza comparativã a mersului în douã situaţii :


- mersul pe sol
- mersul pe banda

Coord. Student

Asist.dr .ing Dan Ioan Stoia Otescu Lavinia-Alexandra

Bombescu Amanda
Cuprins
Analiza comparativã a mersului..........................................................................................................................................3
1.1Mersul...................................................................................................................................................................3
1.1.1Fazele pasului dublu sunt urmatoarele:.......................................................................................................4
1.2 Informaţii privind analiza mersului.....................................................................................................................7
1.3 Aparatura Zebris.................................................................................................................................................9
1.3.1 Sistemul......................................................................................................................................................9
1.3.2 Unitatea de măsurare................................................................................................................................11
1.4 Programul Wingait............................................................................................................................................12
1.4.1 Structura programului...............................................................................................................................12
1.4.2 Crearea unei configuraţii de măsurare......................................................................................................15
1.4.3 Executarea mãsurãtorilor.........................................................................................................................16
1.5 Raportul privind analiza mersului.....................................................................................................................24
1.6 Concluzii............................................................................................................................................................26
Bibliografie :............................................................................................................................................................27

2
Analiza comparativã a mersului

1.1Mersul

Mişcarea locomotorie bipedã este o achizitie relativ recentã în evoluţia filogeneticã. Copilul învatã sã meargã dupã
vârsta de un an, când s-a asigurat staţiunea bipeda. Fiind una din cele mai obişnuite mişcari executate de om, mersul se
perfecţioneaza în procesul creşterii pânã într-atât, încât se poate afirma cã dintre toate mişcarile omului, el se efectueazã
cu cel mai mare randament, cu cea mai economicã cheltuialã de energie. Aceasta presupune pe de o parte, adaptarea
aparatului locomotor din punct de vedere morfologic, iar pe de alta parte, o coordonare nervoasã perfectã a mişcarilor
segmentelor şi ale corpului în întregime, în timpul mersului.
Analiza biomecanicã a mersului a arãtat cã aceastã mişcare obişnuita a omului este extrem de complexã ; fazele sale nu
pot fi sesizate cu ochiul liber. Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee, dintre care cronofotografia
lui Marey a dat rezultate mai bune. Ulterior s-au îmbunatatit diferite metode cinematografice, care au dat posibilitatea
studierii coordonatelor spatiale în funcţie de timp.
Mersul este o mişcare locomotorie ciclicã, care se realizeazã prin ducerea succesivã a unui picior înaintea celuilalt.
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior, fie pe ambele picioare. Sprijinul
unilateral dureazã de cinci ori mai mult decât sprijinul bilateral : astfel, într-o ora de mers, omul se sprijina 50 de
3
minute pe un picior.
În perioada sprijinului unilateral, membrul inferior care susţine greutatea corpului se numeşte picior de sprijin, iar
celãlalt, picior oscilant.
Mersul este format dintr-o succesiune de paşi : în analiza biomecanicã a mersului se
foloseşte pasul dublu, compus din totalitatea mişcarilor care se efectueazã între douã
sprijiniri succesive ale aceluiaşi picior. Pasul dublu este unitatea funcţionalã de mişcare
în timpul mersului. El se compune din doi paşi simpli şi poate fi descompus pentru studiu
în şase faze, din care douã, de foarte scurtã duratã, au fost numite momente.

1.1.1Fazele pasului dublu sunt urmatoarele:


fig. 1.1.1.1

o Faza I sau faza de amortizare începe din momentul când piciorul anterior ia contactul cu solul prin cãlcâi şi dureazã
pânã la momentul vertical. (Fig. 1.1.1.1)

o Faza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin – corpul trece un timp foarte
scurt prin aceasta poziţie, fiind sprijinit pe un singur picior. În acest moment corpul are
înãlţimea maximã, iar centrul de greutate este uşor deplasat lateral, cãtre piciorul de
sprijin, pentru menţinerea echilibrului.

o Faza a III-a sau faza de impulsie începe imediat dupa trecerea corpului prin
momentulverticalei piciorului de sprijin şi dureazã pânã la desprinderea de pe sol a acestuia.
Cãtre partea finalã a acestei faze, planta se dezlipeşte de sol, începand cu cãlcâiul. Atunci când fig.1.1.1.2
sprijinul se face numai cu vârful metatarsienelor şi cu degetele (fig. 1.1.1.2), corpul se afla
în sprijin bilateral, întrucat piciorul anterior se gaseşte în contact cu solul prin cãlcâi.
În timpul mersului bilateral, centrul de greutate a corpului are înalţimea minimã.
4
La sfârşitul acestei faze, corpul este împins înainte şi în sus prin forţa de impulsie a piciorului
de sprijin, care apoi devine picior oscilant.

o Faza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant – se executã liber oscilatie în articulaţia
coxofemuralã, concomitent cu o uşoara flexie în genunchi şi o uşoara flexie dorsala în articulaţia
talocruralã (fig. 1.1.1.3); flexia de genunchi şi talocruralã au ca scop realizarea unei uşoare
scurtãri a membrului inferior care oscileazã, înlesnind astfel mişcarea, mai ales în momentul fig. 1.1.1.3
trecerii pe verticalã.

o Faza a V-a sau momentul verticalei piciorului


oscilant – piciorul oscilant trece uşor flectat pe la
verticalã, încrucişându-se cu piciorul de sprijin, aflat,
de asemenea, la momentul verticalei.

o Faza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant,


care oscileazã de la verticalã înainte, pregãtindu-se sã
ia contact cu solul, adicã sã înceapã un nou ciclu al
pasului dublu.

Dintre toate fazele descrise, cea mai importanta pentru


mişcarea înainte este cea de impulsie, când forţa musculaturii
acţioneazã în direcţia deplasãrii corpului. În faza de
amortizare se frâneaza mişcarea progresiva a corpului, reacţia
sprijinului opunându-se deplasarii acestuia.

5
Deplasarea prin mers a corpului în spaţiu rezultã din interacţiunea forţelor interne, şi anume contracţia musculaturii, cu
forţe externe care acţioneaza în toate fazele mersului şi mai ales la punctele de contact al corpului cu solul.

Deşi specificul aparatului locomotor al omului imprimã o forţa de impulsie periodicã, discontinuã, totuşi, iîn ansamblu,
mersul este o mişcare continuã, care prezintã unele oscilaţii.
Aceasta transformare a impulsului periodic într-o mişcare continuã este rezultatul interacţiunii cu forţele de inerţie care
se nasc în timpul mersului şi cu particularitãţile morfologice ale aparatului locomotor, constituit din pârghii articulare.
Direcţia oblicã şi intermitentã a forţei motrice în mers este determinatã de impulsia transmis de membrul inferior pe sol
în urma contracţiei musculaturii din lanţul triplei extensii. Forţa de frecare este necesarã impulsiei : este cunoscutã
greutatea cu care se deplaseazã omul pe un plan lucios sau nisip, întrucat o parte din forţa impulsiei se pierde.

Dupã cum rezultã din descrierea fazelor pasului dublu, fiecare membru inferior are un rol de sprijin şi unu de oscilaţie ;
sprijinul bilateral se asigurã în mers când se terminã impulsia şi începe amortizarea. Perioada de sprijin este puţin mai
mare decât cea de oscilaţie.
În timpul mersului, piciorul de sprijin exercitã o presiune asupra solului, care poate fi studiatã prin înscrierea graficã cu
ajutorul platformelor dinamografice.
Curba presiunii normale exercitate de piciorul de sprijin pe sol, oscileazã cu valori pozitive şi negative de o parte şi de
alta a liniei greutãţii corpului, având o traiectorie caracteristicã în funcţie de felul mersului.
În faza de amortizare, presiunea pe sol depãşeşte la început valoarea greutãţii corpului şi este reprezentatã de douã
oscilaţii pozitive care corespund contactului cu cãlcâiul şi apoi cu vârful piciorului.

Componenta tangenţialã a presiunii pe sol variazã în funcţie de fazele mişcãrii piciorului de sprijin.
Presiunea tangenţialã a piciorului este mai întâi negativã, apoi pozitivã .

6
1.2 Informaţii privind analiza mersului

Nu există aproape nici o diferenţă în modul în care oamenii merg pe sol. Orice deviaţie de la mersul normal reduce
eficienţa şi duce la o creştere a consumului de energie."Ciclul de paşi" începe cu atingerea podelei cu piciorul şi se
termină cu atingându-l din nou, cu acelaşi picior.
Ciclul paşilor se subdivide în două faze principale, "faza de sprijin şi faza de leagãn". La un mers normal, faza de
sprijin începe atunci când călcâiului atinge solul şi se termină cu ridicarea degetelor de la picioare. Ulterior, începe
faza de leagăn.
Faza de leagăn este definită ca perioada de timp între ridicarea degetelor de la picioare de la podea şi atingerea
podelei din nou cu piciorul.
Caracteristicile importante ale mersului sunt:
- stabilitate în timpul fazei de sprijin
- eliberarea picioarelor în timpul fazei de leagăn
- pre-pozitionarea piciorului pentru contactul călcâiului şi lungimea corespunzătoare pasului.
În cazul unui mers normal, fazele individuale sunt simetrice.
Analiza ulterioară a mersului poate fi efectuată prin determinarea lungimii pasului , viteză şi cadenţă.
Un pas este definit ca distanţa care este acoperitã de un ciclu complet de paşi. Acestuia îi corespunde totalul de
lungimi de jumătate de pas, la stânga şi dreapta.
Cadenţa reprezintã jumătăţile de paşi şi paşii făcuţi într- o anumită perioadă de timp.
Copii, de exemplu, având lungimea pasului mai scurtă arată o cadenţă mai mare decât adulţii la aceeaşi viteză.
Odată cu creşterea membrelor, lungimea pasului creşte în timp ce cadenţă este în scădere.
Vederea din lateral, de exemplu, permite măsurarea de flexie şi extensie a şoldului, genunchiului, gleznei şi
articulaţiilor.

7
Cinematica cuprinde parametrii pentru descrierea locomoţie. Aici, de exemplu, se pot reprezenta articulaţile
gleznelor ca funcţie de timp.
Cinetica include parametrii care determinã locomoţia, cum ar fi puterea cuplului la podea, puteri musculare , şi puteri
cordale precum şi momente ale articulaţiilor şi puterea.
Muşchii sunt implicaţi în trei tipuri de funcţii.
- contracţia concentricã ca o scurtare a contracţiei aduce o accelerare.
- prin contracţia excentricã, muşchiul este prelungit. Funcţiile musculare sunt ca un dop şi , respectiv ca un
amortizor de şoc.
- contracţia izometricã este o contractie de stabilizare, care apare mai ales în
muşchii de fixare, uneori, de asemenea, în alte grupe de muschi.
Cinematica articulaţiilor individuale funcţioneazã după cum urmează:
- mişcarea piciorului în timpul fazei de sprijin poate fi descrisă ca o mişcare de rostogolire în trei faze.
În prima fază de rulare obiectivul este de a absorbi inerţia maselor corpului. Moment muscular se numeşte moment
flexor dorsal.
- În timpul celei de-a 2 a faze de rulare, puterea de reacţie a reacţiunii podelei faţă de articulaţii este verificată.
Momentul muscular este un moment flexor plantar.
- A treia fază de rulare a piciorului începe. după ce flexorul plantar a încetat complet mişcarea tibiei.
În timpul ciclului de mers, mişcările genunchiului sunt coordonate în acelaşi timp cu mişcări de şold şi glezne.

8
Următoarele caracteristici normale de mers sunt deseori absente la un mers patologic:

- Stabilitatea în timpul fazei de sprijin.


Acest lucru este periclitat de o pozitie anormala a piciorului care rezultă dintr- o poziţie de suport instabilă .
De asemenea, o tulburăre de echilibru datorata lipsei de control asupra corpului va afecta stabilitatea.

- Eliberarea picioarelor în timpul fazei de leagăn.


O pierdere de flexibilitate în genunchi sau o dorsiflexie inadecvată a piciorului poate cauza acest tip de
perturbare.

- Atingerea podelei cu piciorul într-o poziţie corespunzătoare.


Acest lucru permite un transfer de energie eficient între segmentele corpului. O poziţie greşitã poate fi cauzată
de o poziţionare inadecvată a piciorului în timpul terminal al fazei de leagăn.

- O lungime suficientă a pasului.


Acest lucru poate fi afectat de o extensie redusã a genunchiului la sfârşitul fazei de leagăn, printr-un picior
instabil pe partea de sprijin, sau prin puterea necorespunzătoare a flexorului plantar în timpul împingerii
piciorului de sprijin.

1.3 Aparatura Zebris

1.3.1 Sistemul conţine markeri, formaţi din mici microfoane cu ultrasunete. Acestea pot fi conectate la unitatea de
bază în mod directsau prin adaptor de cablu.
9
Unitatea de măsură conţine trei emiţătoare secvenţiale cu ultrasunete. Ele sunt aranjate la distanţe definite şi sunt
echipate cu electronică specialã pentru evaluare . ( fig 1.3.1.1)
În timpul funcţionării emiţătoare cu ultrasunete transmit impulsuri continuu. Distanţa până la
microfoane se determină prin măsurarea timpului de funcţionare a acestor impulsuri. Prin
triangulaţie sunt calculate coordonatele absolute 3D.

( fig 1.3.1.1)

Pentru o măsurare bilateralã este necesarã adiţional unitatea de măsurare MA-HS. (fig 1.3.1.2)

10
(fig 1.3.1.2)

1.3.2 Unitatea de măsurare trebuie să fie configurată astfel încât "contactul vizual" cu toţi markerii sa fie posibil,
aceasta este singura cale de a obţine rezultate corecte de măsurare.(fig. 1.3.2.1)
Unitatea trebuie să fie ajustată orizontal ; înclinările în alte planuri pot fi compensate prin intermediul software-ului.
Unele programe zebris folosesc o procedura de calibrare utilizând un cadru de calibrare sau un pointer cu ultrasunete
pentru determinarea poziţiei unităţii de măsură. În acest caz, o ajustare exactă a poziţie unităţi de măsură nu este
necesară.

11
Date tehnice:
Dimensiuni: 360 x 340 x 50 mm (W x H x D)
Greutate: aprox. 1,2 kg
Lungime cablu: 3,5 m

Numărul de emiţătoare de ultrasunete: 3 + 3 (un set pentru funcţionarea normală +


un set de rezervă).

Unitatea de măsurare
Fig. 1.3.2.1

1.4 Programul Wingait


1.4.1 Structura programului

Programul WinGait pentru analiza mersului uman include o bază de date (1), în care proiectele, pacienţii, şi
măsurătorile individuale sunt depuse. Pe baza acestor date, măsurătorile (2) sunt conduse.
După ce măsurătorile au fost finalizate, aceste perioade de timp care sunt automat analizate în raport (4) pot fi
interactiv selectate în vizualizatorul de semnal (3).În plus, programul include o opţiune de măsurare de export de
date din editor.

12
fig. 1.4.1.1

Porniţi Microsoft Windows şi apăsaţi dublu-click pe pictograma WinGait sau lansaţi programului
cu "Start" - "Programs" - "Zebris" - "WinGait". Programul WinGait va deschide acum pe
ecran baza de date şi vă puteţi pregăti pentru efectuarea măsurătorii dumneavoastră.

Sistemul de baze de date WinGait are trei niveluri de gestionare a datelor de măsurare:
Cel mai înalt nivel este "proiect" (fig. 1.4.1.2). Aici pot fi stocate diverse proiecte, grupuri de pacienţi, sau
utilizatori ai programului. Numele pacienţilor sunt introduse în nivelul următor. Fişierele cu datele de măsurare sunt
prezentate în ultimul nivel.
Numele fişierelor cu măsurători sunt atribuite în mod automat de către program în conformitate cu
data examinării şi un număr consecutiv. Redenumire fişierelor de date este posibilă.

13
Fig. 1.4.1.2 Fig. 1.4.1.3

Funcţia „New” afişeazã o cãsuţã (fig. 1.4.1.3). Atunci când introducem numele unui pacient, sexul şi data naşterii,
poate fi introdus şi un cod specific pacientului. În câmpul "Comentarii" pot fi introduse constatările, memo-uri, etc.
Aceste comentarii vor fi afişate pe paginile de raport a fiecărei măsurări a pacientului.
Baza de date are funcţia "Copy" pentru importul de date al tuturor pacienţilor, inclusiv măsurători şi date ale
măsurarilor individuale, respectiv, (înregistrări), precum şi pentru exportul de date în ASCII sau date binare ale
măsurărilor individuale sau a tuturor pacienţilor. (fig 1.4.1.4)

14
Fig. 1.4.1.4

1.4.2 Crearea unei configuraţii de măsurare


Primul pas în configurarea masuratorilor este alegerea sistemului de măsurare.
Următorul pas este de configurare a hardware-ului.
În continuare se va selecta tipul de mãsurare (unilateral, bilateral, pe banda sau pe o platforma de mers). (fig 1.3.2.1)

15
Fig. 1.4.2.1

1.4.3 Executarea mãsurãtorilor


Partea stângă a ecranului indică măsurarea variabilelor reprezentate în timp real. Instrucţiunile privind măsurarea
secvenţei sunt date în fereastra din dreapta jos.

Fig. 1.4.3.1

16
Prin intermediul celor trei taste, cu feţele de pe bara de simbol,
este posibil să se adapteze afişarea "transversal" ,"sagital " şi
"frontal". Figura şi unghiul curbelor sunt modificate în consecinţă.
Această ajustare nu are nicio influenţă asupra raportului.

Fig. 1.4.3.2

Aranjamentul markerilor şi a comutatoarelor de contact a piciorului se face în felul urmator (fig.1.4.3.3, fig. 1.4.3.4):
La început, cablu adaptor este fixat la spatele pacientului. Acum patru markeri fiecare cu ultrasunete sunt fixate pe
ambele părţi de şold, la pivot de genunchi, maleola, şi pe talpa piciorului.
Secvenţele de măsurare în timpul mersului pe banda şi pe sol diferă uşor.

Fig.1.4.3.3 Fig. 1.4.3.4

17
În scopul de a sincroniza fazele mers, două comutatoare de contact a piciorul pot fi fiecare
blocate sub piciorul stâng şi drept. În mod normal, măsurarea se face fara a purta pantofi.
Trebuie remarcat faptul că comutatoarele de contact trebuie să fie fixate pe cel mai solicitate
punctele ale călcâiului şi tălpii folosind adeziv patch-urile ataşate. (fig 1.4.3.5)

Poziţionarea markerilor se face în felul urmãtor (fig. 1.4.3.6):


1': poziţia iniţială a markerului pe şoldul stâng
1 : markerul de pe şoldul stâng cu offset
2 : markerul de pe genunchiul stâng
3 : markerul de pe glezna stângă fig 1.4.3.5
4 : markerul de pe talpa stângă
5': poziţia iniţială a markerului pe şoldul drept
5 : markerul de pe şoldul drept cu offset
6 : markerul de pe genunchiul drept
7 : markerul de pe glezna dreaptă
8 : markerul de pe talpa dreaptă
9: comutatoarele de contact din partea stângă

10: comutatoarele de contact din partea stângă

fffig. 1.4.3.6

Mãsurãtoarea unilateralã la mersul pe bandã se efectuazã în felul urmãtor (fig. 1.4.3.7):


18
În primul rând se poziţioneazã senzorul de măsurare din stânga, în paralel cu direcţia de mers a
benzii. Probandul stă într-o poziţie neutră, cu picioarele îndreptate în jos. În cazul în care
orientarea pe ambele picioare nu este posibilã, la început numai laba piciorului stâng poate fi
orientatã în direcţia de mers. Apoi se efectuează o calibrare. Se aduce banda până la o vitezã
normalã.
După încălzirea adecvată, apăsaţi start şi respectiv, înregistrare. Măsurarea este finalizata prin
apăsarea tastei de oprire. Senzorul de măsurare este apoi fie poziţionat pe cealalta parte a benzii
sau direcţia de mers, a benzii este inversată. Aceeaşi procedura se repetă pentru piciorul
celălalt. fig. 1.4.3.7
Sloturile de timp pentru evaluare trebuie să fie selectate în vizualizatorul de semnal.

Mãsurãtoarea bilateralã la mersul pe bandã se efectuazã astfel (fig. 1.4.3.8):

Aici ambele părţi sunt măsurate simultan. În acest scop, cei doi senzori de măsurare sunt conectaţi la unitatea de bază
(CMS70P: prin intermediul adaptorului switchVA-2). Pentru a obţine rezultate corecte
senzorii trebuie să fie adaptaţi în aceeaşi înclinaţie a unghiului, aceeaşi înălţime de la podea
şi în aliniere paralelă între ele. Distanţa exactă dintre plăci trebuie să fie stabilită în
configuraţie. Se reţine atribuirea markerilor la configurarea senzorilor.
Probandul stă în poziţie neutră între senzorii de calibrare (click pe butonul de calibrare sau
se apasã tasta C de pe tastatură , respectiv bara de spaţiu).
Ambele părţi sunt calibrate în acelaşi timp. Acum banda de alergat este adusã până la
viteza dorită (care este specificatã în configuraţie). De îndată ce viteza este atinsã,
butonul de pornire pentru măsurare sau bara de spaţiu este apăsatã pentru a stoca
online măsurarea. Pentru a opri înregistrarea, apăsaţi tasta P, bara de spaţiu sau faceţi click
pe butonul stop de pe ecran.
Fig.1.4.3.8

19
Mãsurãtoarea unilateralã la mersul pe sol (fig. 1.4.3.9):

Se poziţioneazã senzorul de măsurare în direcţie paralelă cu spaţiul de mãsurare.


Probandul sta în primã fazã pe partea stângă (cca. 1m) a senzorului de măsurare.
După ce pacientul pune piciorul stâng în direcţia de mers, partea stanga este calibratã.
Apoi probandul se întoarce în direcţia opusă. Acum, calibrarea se efectuează pe partea
dreaptă.
La început, probandul se măsoară de la partea stanga a corpului. În acest scop, el / ea
trece cu un echipament adecvat run-up. Măsurarea este salvatã apăsând tasta de
pornire şi oprire. Dupa ce mãsurarea într-o direcţie a fost efectuatã aceeaşi procedura
se repetă în sens invers, partea dreapta a corpului fiind acum măsuratã. Puteţi repeta
aceste procese de măsurare ori de câte ori doriţi. Asiguraţi-vă, că există suficient loc fig. 1.4.3.9
pentru mersul pe jos şi în afară spaţiului de mãsurare.

Mãsurãtoarea bilateralã la mersul pe sol (fig. 1.4.3.10):

Probandul se aflã în poziţie neutră faţã de senzorii de calibrare. Ambele pãrţi sunt
calibrate în acelaşi timp, domeniul de măsurare fiind între senzori. După pornirea
măsurarii, probandul trece printre cei doi senzori. Când el iese în afara câmpului de
senzori, măsurarea se opreşte,apoi revine de unde a început .După apăsarea butonului
start,subiectul repetă mişcarea în continuare.

fig. 1.4.3.10

20
După ce măsurătorile au fost finalizate, perioadele de timp pentru evaluare trebuie să fie definite în vizualizatorul de
semnal prin stabilirea unor markeri, făcând clic pe mouse(linii verticale). Markerii roşii indică pauza dintre exerciţii.
Ecranul de măsurare arată curbele de măsurare a întregii perioade de măsurare.

Diferite tipuri de marker:

-linii roşii: indica începutul sau sfârşitul perioadei


de timp pentru fiecare test efectuat.

-linii albe: markeri de timp pentru a selecta pãrţile


care vor fi analizate (numai cu metoda de analiza
de switch-uri de contact jos şi de datele
cinematice).

-linii verzi: indica caracteristicile pasului (sunt


stabilite cu metoda de analiza de doi sau trei
markeri).

21
Metode de selectare a paşilor:

- cu doi markeri:
- Selectaţi
piciorul stâng. Marcaţi fiecare contact al călcâiului stâng cu un marker de tip linie verticalã albã.Faceţi click
stânga cu mouse-ul la prima linie marcatã cu alb, apoi ţineţi tasta Shift şi faceţi click cu mouse-ul în imediata
vecinătate a ultimei linii albe. Întreaga zonă devine fundal albastru. Apoi selectaţi "cu doi markeri " din meniul
drop-down de la pictograma cu săgeţi mici.Repetaţi paşii pentru piciorul drept,începutul şi sfârşitul unui ciclu
de paşi fiind marcat cu markeri
verzi,măsurile fiind afişate mai
jos
- .

(fig 1.4.3.11):

22
fig 1.4.3.11

- cu trei markeri: Selectaţi piciorul


stâng. Marcaţi fiecare contact al
călcâiului stâng cu un marker de tip linie verticalã albã. Apoi selectaţi "cu trei markeri " din meniul drop-down
de la pictograma săgeată micã. Repetaţi paşii pentru piciorul drept. Începutul, sfârşitul precum şi tranziţia de la
faza staticã la cea de leagăn sunt marcate cu markeri verzi şi fazele (staticã şi de leagăn) sunt afişate mai jos.
(fig. 1.4.3.12)

fig. 1.4.3.12

- cu digital: Dacă măsurarea a fost efectuată prin intermediul comutatorilor de contact cu piciorul, programul
poate determina automat ciclurile pasului. Selectaţi piciorul stâng. Marcaţi fiecare contact al călcâiului stâng
cu un marker de tip linie verticalã albã.Faceţi click stânga cu mouse-ul la prima linie marcatã cu alb, apoi ţineţi
tasta Shift şi faceţi click cu mouse-ul în imediata vecinătate a ultimei linii albe. Întreaga zonă devine fundal
albastru. Apoi selectaţi "cu digital " din meniul drop-down de la pictograma săgeată micã. Repetaţi paşii pentru
piciorul drept. (fig. 1.4.3.13)

23
fig. 1.4.3
- cu date cinematice (Prin unghi "coapsă" sau "picior-la-podea"):Programul poate căuta automat într-o zonă
marcată de cicluri de paşi prin compararea curbei unghiul cu un anumit tipar. Acest algoritm funcţionează prin
compararea unui pas definit de utilizator cu alte părţi ale curbei de semnal. Acest lucru poate fi utilizat pentru
întrebări în cicluri de mers care diferă doar puţin de mersul normal.

1.5 Raportul privind analiza mersului

Pe prima pagină a raportului valorile medii maxime, împreună cu standardul abaterilor sunt reprezentate într-o
diagramă bară. Secţiunea oferă informaţii despre fazele pasului. Acestea se divizează în faza de sprijin şi faza de
leagăn.
În plus, faza de sprijin
reprezintă faza de contact a
călcâiului şi a vârfului
piciorului, timp în care vârful
şi călcâiul ating podeaua.
Informaţia este evaluată şi reprezentată absolut, precum şi în procente. Lungimea pasului, viteza medie, şi cadenţă
sunt enumerate ca informaţii numerice. (fig1.5.1)

24
Fig 1.5.1

Pe cea de a doua pagină(fig 1.5.2), sunt reprezentate unghiurile


curbelor perioadelor de timp selectate pe vizualizatorul de semnal.
Durata tuturor curbelor este calculatã la 100%.Liniile colorate
reprezintă valoarea medie şi griul din jur deviaţia standard. Curbele
roşii corespund părţii drepte a corpului, iar cele albastre părţii
stângi.

25
Fig 1.5.2

1.6 Concluzii

26
În urma unei analize comparative bilaterale între mersul pe sol şi mersul pe bandã efectuate pe un subiect, am
constatat prin intermediul rapoartelor şi a graficelor cã lungimea pasului la sol (0.83 m) este mai mare decât a celui de
la banda (0.05 m). Spre deosebire de lungimea pasului, cadenţa la banda este mai mare decât cea de la sol (0.84
pasi/sec , respectiv 0.74 pasi/sec), iar viteza este din nou mai mare la sol (0.61m/sec, respectiv 0.04 m/sec).

Bibliografie :
- Measuring System for 3D-Motion Analysis CMS-HS/CMS-HSL, Technical data and operating instructions,
zebris Medical GmbH
- WinGait 2.19.49 for Windows, Operating Instructions, zebris Medical GmbH, 03/2003
- http://studentcarm.com/analiza-biomecanica-a-mersului.html , 02.05.2011

27