P. 1
BREF Non Ferrous Metals Industries RO

BREF Non Ferrous Metals Industries RO

|Views: 471|Likes:
Published by GAbbrielabb

More info:

Published by: GAbbrielabb on Jun 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2012

pdf

text

original

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI
Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350 e-mail: office@anpm.ro; www.anpm.ro

Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici Disponibile in Industria Metalelor Neferoase Decembrie 2001

Executive Summary

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat. Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection AgencyNEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale. In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 – martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania. Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana. Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine „Cele mai bune tehnici disponibile “).

Realizarea traducerii in limba romana: s.c. Ancarma s.r.l. Departament Traduceri Impreuna cu agentiile locale Resita si Targoviste Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 E-mail: ancarma@yohoo.com

II

Version October, 1998

FF-LF / EIPPCB / nfm_draft_1

Executive Summary

Rezumatul Acest document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru industria metalelor neferoase reflectă informatii în legătură cu Articolul 16 ( 2) al Directivei Consiliului 96 / 91 / EC. Acest document trebuie să fie înţeles în baza prefatei care descrie obiectivul acestui document şi folosirea acestuia. Pentru a trata aria complexa a productiei de metale neferoase, o aproximare a fost adoptată întrun document pentru a acoperi producţia metalelor din grupele materialelor crude primare şi secundare şi de a trata metalele din 10 grupe. Aceste grupe sunt: • • • • • • • • • • cupru (incluzând Staniu şi Beriliu) şi aliajele lui aluminiu zinc, plumb si cadmiu (inclusiv Stibiu, Bismut, Indiu, Germaniu, Galiu, Arseniu, Seleniu, Telur) metale preţioase mercur metale refractare feroaliaje hidroxizi şi metale alcaline nichel şi cobalt carbon şi grafit.

Producţia de carbon şi grafit a fost deasemenea inclusă ca şi o grupă separată, desi astfel de procedee sunt asociate cu topitoriile de aluminiu primar. Procedeele pentru arderea şi sinterizarea minereurilor şi a celor concentrate şi cât şi pentru producţia de aluminiu au fost de asemenea incluse în cadrul acestor grupe. Mineritul şi tratarea minereurilor din regiunile miniere nu sunt tratate în acest document. In acest document, informaţia este prezentată în 12 capitole şi anume: Capitolul 1 - informaţii generale, Capitolul 2 - procedee comune, Capitolele 3 ÷ 12 - procedeele folosite în industria metalurgică pentru 10 grupe de metale, Capitolul 13 prezintă concluzii şi recomandări. În anexe sunt de asemenea incluse costurile şi regulamentele internaţionale. Procedeele comune din Capitolul 2 sunt împărţite în următoarele: • • • • • • • • • • • • • • Instalaţii complexe Folosirea şi raportarea datelor de emisii Management, descriere şi pregătire Recepţia, depozitarea şi manipularea materialelor crude Pre-procesarea şi pre-tratarea materialelor crude şi transferul acestora către procesele de producţie Procesele de producţie a metalelor - tipuri de cuptoare şi procedee tehnice de control Colectarea gazelor şi tehnici de epurare a acestora Tratarea efluenţilor şi refolosirea apelor Reducerea, reciclarea şi tratarea reziduurilor rezultate din procese ( incluzând produse şi deşeuri) Recuperarea caldurii din energie şi deseuri Zgomot şi vibraţii Miros Aspecte de protecţie si siguranta Autorizare.

Fiecare din capitolele de la 2 la 12 include secţiuni privind procedeele aplicate în tehnici, prezintă nivelurile de emisii şi consum, tehnici considerate pentru determinarea BAT - urilor şi concluziile BAT- urilor. Pentru capitolul 2 concluziile BAT - urilor sunt descrise numai pentru
Non Ferrous Metals Industries i

Executive Summary

administrarea şi depozitarea materialelor, controlul procesului, colectarea gazelor, eliminarea dioxinelor, recuperarea dioxidului de sulf şi tratarea efluenţilor / refolosirea apelor. Concluziile BAT - urilor conţinute în toate capitolele trebuie să fie consultate pentru o înţelegere completă. 1. Industria metalelor neferoase Cel puţin 42 metale neferoase plus fero - aliaje si carbon şi grafit sunt produse în Uniunea Europeană şi sunt folosite într-o varietate de aplicaţii în industriile : metalurgică, chimică, producerea şi transportul / distribuirea energiei .De exemplu cuprul de înaltă puritate este esenţial pentru producerea şi distribuirea energiei şi cantităţi mici ale nichelului sau metalelor refractare îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune sau alte proprietăţi ale oţelului. Acestea sunt de asemenea folosite în câteva tehnologii avansate de dezvoltare, în special în industriile : de apărare, de calculatoare, electronică şi telecomunicaţii. Metalele neferoase sunt produse dintr- o varietate mare de materiale crude (materii prime) primare şi secundare. Materiile prime primare sunt derivate ale minereurilor care au fost scoase din mină şi apoi tratate înainte ca ele să fie introduse în procesele metalurgice pentru producerea metalului crud. Tratarea minereurilor este realizată după ce acestea au fost scoase din mină. Materialele secundare sunt resturi sau reziduuri şi pot de asemenea suferi acelaşi tratament la îndepărtarea învelişurilor materialelor. În Europa, depozitele de minereuri conţinând metale în concentraţii mari au fost progresiv golite şi au rămas câteva surse specifice. Multe dintre aceste minereuri au fost importate din diverse surse din lume. Reciclarea constituie o componentă importantă în cazul înlocuirii materialelor crude pentru un număr de metale. Cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, metalele preţioase şi metalele refractare, şi altele, pot fi recuperate din produsele sau reziduurile lor şi pot fi reintroduse în circuitul productiv prin reciclare fără să-şi piardă calităţile. Astfel, introducerea materialelor secundare într-o proporţie foarte mare în procesul de producţie, duce la reducerea consumului de materiale crude şi a energiei. Produsul rezultat din industrie este fiecare metal purificat sau care este ştiut ca si instalatiat sau semiinstalatiat, de exemplu metale sau aliaje de metale turnate în lingouri sau forme, extrudate, foi subţiri, foi, benzi, tije, etc. Structura industriei variază de la metal la metal. Nu toate companiile produc metale neferoase, cu toate că în Europa sunt câteva companii de producere a mai multor metale, de exemplu cupru, plumb, zinc, cadmiu, etc. Mărimea companiilor de producere a metalelor şi a metalelor neferoase din Europa, variază de la un număr de 5000 de salariaţi până la chiar 50 - 200 angajaţi. Proprietatea variază la nivel european şi naţional, companiile fiind constituite ca grupuri naţionale, grupuri de proprietăţi industriale, companii publice nesubvenţionate şi companii private. Anumite metale sunt esenţiale ca şi elemente de bază dar la concentraţii mari pot să determine toxicitatea metalului, ioni sau componente şi multe altele care sunt incluse în diverse liste de toxicitate a materialelor. Plumbul, cadmiul şi mercurul sunt cel mai mult afectate. 2. Probleme de mediu în industrie Cele mai importante probleme de mediu întâlnite în producţia celor mai multe metale neferoase obţinute din materialele crude le constituie concentraţiile de emisii în aer şi praf şi ai compuşilor metalici şi ai dioxidului de sulf, rezultaţi în urma activităţilor de topire - turnare sau folosirii combustibililor pe bază de sulf sau altor materiale. Captarea sulfului şi conversia sau eliminarea acestuia este de asemenea un factor important în producţia metalelor neferoase. Procesele
ii Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

pirometalurgice sunt surse potenţiale de emisii provenite de la cuptoare ( furnale ), reactoare şi de la transferul metalului topit. Consumarea energiei şi recuperarea căldurii şi a energiei sunt factori importanţi în producţia metalelor neferoase. Aceştia depind de folosirea eficientă a energiei conţinută de minereurile sulfuroase, energia cerută în etapele procesului de producţie, tipul şi metodele folosite pentru înlocuirea energiei folosite şi metodele efective pentru o înaltă recuperare a energiei. Exemple sunt date în capitolul 2 al acestui document. Principalele probleme de mediu asociate cu producţia de metale neferoase obţinute din materiale crude sunt de asemenea în legătură cu gazele de ieşire de la diverse furnale şi de la transfer, care conţin praf, metale şi în anumite faze ale procesului de producţie, acizi gazoşi. Aceştia determină formarea dioxinelor din cauza prezenţei clorului în cantităţi mici în materialele crude secundare; distrugerea şi / sau captarea dioxinelor şi a compuşilor organici volatili este o problemă care ar trebui să fie urmărită. Principalele probleme de mediu în producţia de aluminiu sunt producerea de hidrocarburi polifluorurate şi a fluorurilor în timpul electrolizei, producerea de deşeuri solide de la celulele galvanice şi producerea de deşeuri solide din timpul producerii aluminiului. Producerea deşeurilor solide este de asemenea o problemă pentru producţia de zinc şi alte metale în timpul etapelor de îndepărtare a fierului. Alte procese folosesc adesea reactivi periculoşi cum ar fi acidul clorhidric, amoniacul, clorul şi alţi solvenţi organici pentru spălare şi purificare. Tehnicile de producţie avansate pot să reţină aceste materiale, să le recupereze şi să le refoloseasacă. Etanşarea reactorului este o problemă importantă în această privinţă. În majoritatea cazurilor aceste gaze rezultate din procesele de producţie sunt curăţate în camerele de filtrare şi emisiile şi compuşii metalelor ca de pildă plumbul, sunt reduse. Curăţarea gazelor se face prin folosirea scruberelor umede şi scruberelor electrostatice în special pentru gazele rezultate din procesele de producţie dintr-o uzină, care transformă sulful recuperat în acid sulfuric. În astfel de cazuri unde praful este gros şi dificil de filtrat, astfel de scrubere umede sunt foarte eficiente. Folosirea etanşeizării furnalelor este importantă pentru prevenirea emisiilor. Sumarul principalelor probleme de mediu pentru procesele de producţie pentru fiecare grupă de metale cuprinde următoarele componente: • Pentru producţia de cupru : dioxid de sulf, praf, compusi metalici, compusi organici, ape uzate conţinând componente metalice, reziduuri cum ar fi resturi de la căptuşeala furnalelor, nămoluri ( şlam ), praf de la filtre şi zgură. Formarea dioxinelor în timpul tratării materialelor secundare din cupru este de asemenea o problemă. Pentru producţia de aluminiu : fluorurile ( incluzând acidul fluorhidric ) , praf, componente metalice , dioxid de sulf, compuşi organici volatili, gaze de seră ( dioxidul de carbon ) , dioxine ( secundare ), cloruri şi acid clorhidric. Reziduuri cum ar fi reziduuri de bauxită, rebuturi ale pieselor turnate, praf de la filtre şi zgură şi ape uzate cu produse petroliere şi amoniac. Pentru producţia de plumb, zinc şi cadmiu: praf, componente metalice, compuşi organici volatili ( incluzând dioxine), mirosuri, dioxid de sulf, alţe gaze acide, ape uzate ( conţinând componente metalice ), şlamuri, reziduuri bogate în fier, praf de la filtre şi zgură. Pentru producţia de metale preţioase : compuşi organici volatili, praf, componente metalice, dioxine, mirosuri, oxizi de azot, alte gaze acide ca şi clorul sau dioxidul de sulf, şlam, praf de la filtre şi zgură şi ape uzate conţinând componente metalice şi organice.

• •

Non Ferrous Metals Industries

iii

Executive Summary

• •

• • • •

Pentru producţia de mercur: vapori de mercur, praf, componente metalice, mirosuri, dioxid de sulf, alte gaze acide, ape uzate ( conţinând componente metalice ), şlamuri, praf de la filtre şi zgură. Pentru producţia de metale refractare, pudră de metale grele şi carburi de metal: praf, componente metalice şi de metale grele, ape uzate conţinând componente metalice, praf de la filtre, şlamuri şi zgură. Produsele chimice din procese ca şi acidul fluorhidric sunt folosite pentru tratarea tantalului şi niobiului şi au o înaltă toxicitate. Acestea au nevoie a fi luate în considerare în timpul manipulării şi depozitării acestor materiale. Pentru producţia de feroaliaje: praf, componente metalice, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, recuperarea energiei, ape uzate conţinând componente metalice, reziduuri ca praf de la filtre, şlamuri şi zgură. Pentru producţia de hidroxizi şi metale alcaline: cloruri, acid clorhidric, dioxine, sulfură de fluor, praf, componente metalice, dioxid de carbon, dioxid de sulf, ape uzate conţinând compuşi metalici, şlamuri, praf de la filtre şi zgură . Pentru producţia de nichel şi cobalt : compuşi organici volatili, monoxid de carbon, praf, compuşi metalici, mirosuri, dioxid de sulf, cloruri şi alte gaze acide, ape uzate conţinând compuşi metalici şi organici, şlamuri, praf şi zgură de la filtre. Pentru producţia de carbon şi grafit : hidrocarburi, praf, mirosuri, dioxid de sulf, ape uzate, reziduuri ca praf de la filtre.

3. Procedee aplicate Domeniul materialelor crude pentru instalaţii diverse este variat şi aceasta înseamnă că o varietate de procese metalurgice de producţie este folosită. În câteva situaţii procesul ales este determinat de tipul materialelor crude. Următorul tabel cuprinde cuptoarele folosite pentru producţia de metale neferoase: Cuptor Metalele folosite Materialele folosite Minereuri preparate Observaţii

Cupru şi alte metale Serpentină de uscare cu abur Uscare în pat fluidizat Uscare prin pulverizare Cuptor rotativ Majoritatea metalelor pentru uscare. Oxid de zinc fumans. Calcinare aluminei, nichelului şi feroaliajelor. Arderea filmelor fotografice pentru producţia metalelor preţioase . Degresarea deşeurilor din cupru şi aluminiu Strat fluidizat Cupru şi zinc, oxid de aluminiu Sinterizare mecanică cu tiraj direct Sinterizare mecanică cu tiraj invers Sinterizare mecanică
iv

Minereuri, minereuri preparate şi diverse deşeuri şi reziduuri

Domenii de aplicare : uscare, calcinare şi fumans Folosit ca incinerator un

Zinc şi plumb Zinc şi plumb Fero aliaje, mangan,

Minereuri concentrate, hidroxid de aluminiu Minereuri preparate şi secundare Minereuri preparate şi secundare Minereuri

Calcinare şi ardere

Sinterizare Sinterizare Alte aplicări posibile
Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

cu transportor cu eclise Cuptor Herreshoff

niobiu Mercur, molibden ( recuperarea reniu - lui) Ardere, calcinare

Minereuri şi minereuri preparate Cuptoare de uscare, ardere, sinterizare şi calcinare

Non Ferrous Metals Industries

v

Executive Summary

Cuptor / Furnal Creuzete capsulate căptuşite refractare Groapă de turnare Cuptoare cu arc electric Ciclon Cuptoare cu arc electric acoperite Cuptor rotativ Cuptor rotativ înclinat Cuptor cu reverberaţie Cuptor Vanyiucov

Metale utilizate Metale refractare, în special feroaliaje Metale refractare, în special feroaliaje Cupru Feroaliaje Cupru Metale preţioase, cupru, feroaliaje Aluminiu, plumb, cupru, metale preţioase Aluminiu Aluminiu, cupru, altele Cupru Cupru, plumb Plumb Plumb, cupru Cupru Cupru Cupru (TRBC ) Metale preţioase Cupru / plumb / staniu Plumb, plumb / zinc, cupru, metale preţioase, feromangan de carbon Cupru, nichel Cupru, nichel Cupru Cupru ( convertoare), feroaliaje, metal oxidant Cupru ( convertoare ) Cupru ( convertoare ) Cupru Cupru

Materiale utilizate Metale oxidante Metale oxidante Minereuri preparate Minereuri şi minereuri preparate Minereuri preparate Zgură, materiale secundare, minereuri preparate Fier vechi şi alte materiale secundare, cupru brut Fier vechi şi alte materiale secundare Fier vechi şi alte materiale secundare, cupru negru Minereuri preparate Materiale secundare, auxiliare şi minereuri preparate Minereuri preparate şi secundare Minereuri preparate şi secundare Minereuri preparate Minereuri preparate Majoritatea şlamurilor secundare Fier vechi Minereuri preparate şi majoritatea materialelor secundare Minereuri preparate Minereuri preparate Minereuri preparate şi deşeuri de anozi Anozi bruţi şi deşeuri din anozi Mată şi deşeuri din anozi Mată Mată Mată

Observatii

Pentru producţia de feroaliaje tipurile deschi, semi-închis şi închis sunt utilizate Reacţie de oxidare cu suprafaţa Diminuează fluxul de sudură folosit

QSL Kivcet Noranda El Teniente TBRC TROF Cuptor de topit ( mic ) Furnal şi ISF

Pentru producţia de feromangan este folosită numai împreună cu recuperarea energiei

Cuptor cu scânteie Cuptor de topit cu scânteie Outokumpu Procedee Mitsubishi Pierce Smith Hoboken Convertoare cu scânteie Outokumpu Convertor Noranda Convertor Mitsubishi

vi

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

Cuptoare de topire şi rafinare Cuptor Cuptor de inducţie Metale folosite Majoritatea Materiale utilizate Observaţii

Metale pure şi fier Amestecarea indusă vechi ajută alierea. Vidarea poate fi aplicată pentru câteva metale Cuptor cu fasciculi de Metale refractare Metale pure şi fier electroni vechi Cuptor rotativ Aluminiu, plumb Fier vechi de diferite Fluxurile pentru calităţi sudură şi sărurile folosite pentru combinaţia matricială Cuptor cu reverberaţie Aluminiu ( primar şi Fier vechi de diferite Configuraţia băia sau a secundar ) calităţi creuzetului pot să varieze . Topirea şi menţinerea metalului topit la temperatura necesară Contimelt Cupru Cupru anodic, fier Sistem integrat la vechi de calitate cuptorului superioară şi cupru brut Cuptor cu cuvă Cupru Cupru electrolitic şi , Condiţii reducătoare fier vechi de calitate superioară şi cupru brut Cuptor tambur Cupru Deşeu cupru Vatră de topire şi ( Thomas ) afinare Creuzet cu încălzire Plumb, zinc Fier vechi de calitate Topire, afinare, aliere indirectă superioară Direct heated crucibles Precious metals Clean metal Melting, alloying. Cuptoare de topire Procesele hidrometalurgice sunt de asemenea utilizate. Acizii şi bazele ( hidroxidul de sodiu, uneori şi carbonatul de sodiu ) sunt folosite la dizolvarea ( topirea ) conţinutului de metal a unei varietăţi de minereuri sau minereuri preparate înainte de rafinare şi extracţia electrolitică a metalelor. Materialul supus îndepărtării substanţelor alcaline este de obicei sub formă de oxid, fiecare ca minereu oxidic sau oxid produs prin calcinare. Dezalcalinizarea directă pentru anumite minereuri preparate sau mate este de asemenea realizată la presiune atmosferică mare. Anumite sulfuri de minereu de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte mijloace, uneori folosindu-se bacterii naturale pentru dizolvare şi oxidare accelerată, dar durata de reţinere utilizată este foarte lungă. Aerul, oxigenul, clorul şi soluţiile care conţin clorură ferică pot fi adăugate în sistmele de dezalcalinizare pentru a asigura condiţii corespunzătoare pentru dizolvare. Soluţiile care sunt produse şi tratate pe mai multe căi duc la rafinarea şi extragerea metalului. Practica obişnuită este de a înlocui soluţiile epuizate folosite în faza de dezalcalinizare şi de a conserva soluţiile acide şi alcaline.

Non Ferrous Metals Industries

vii

Executive Summary

4. Emisii curente şi consum Domeniul materialelor crude este de asemenea un factor important care duce la consum de energie, volum mare de reziduuri produse şi cantităţi de alte materiale utilizate. Un exemplu este separarea impurităţilor, ca de pildă fierul de zgură; cantităţi mari de impurităţi duc la producerea de cantităţi mari de zgură şi energie folosită. Emisiile evacuate în mediu depind de sistemele de colectare sau depoluare care sunt utilizate. Domeniile actuale pentru un număr de procedee de depoluare în timpul schimbului de informaţii sunt cuprinse în următorul tabel: Tehnici de depoluare Emisii prezentate minim Emisii specifice (cantitate / tonă de metal produs ) 100 - 6000 g/t

Componenţă

maxim

Filtru cu ţesături, uscător EP şi ciclon (instalaţie de desprăfuire ) Filtru cu electrozi din carbon Arzător (incluzând temperatura de stingere pentru dioxine ) Scruber umed sau semiuscat

Praf ( metale în funcţie de compoziţie ) Total C Total C Dioxin (TEQ)

< 1 mg/Nm3

100 mg/Nm3

< 20 mg/Nm3 < 2 mg/Nm3 < 0.1 ng/Nm3 100 mg/Nm3 5 ng/Nm3 10 - 80 g/t 5 - 10 µg/t

PAH (EPA) HCN SO2 Hydrocarbon Chlorine Scruber pentru Dust alumină Hydrocarbon PAH (EPA) Recuperator de Cloruri clor Optimised NOx combustion Low NOx burner Scruber oxidare NOx Instalatie de acid Dublu contact sulfuric exprimat in conversia SO2 Contact simplu Instalaţie de răcire, filtre textilei pentru adsorbţia oxidului de calciu / carbon PAH (EPA) Hidrocarburi

< 1 µg/Nm3 2500 µg/Nm3 3 < 0.1 mg/Nm 10 mg/Nm3 < 50 mg/Nm3 250 mg/Nm3 3 <10 mgC/Nm 200 mgC/Nm3 < 2 mg/Nm3 < 1 mg/Nm3 20 mg/Nm3 < 1 mgC/Nm3 50 mgC/Nm3 2000 µg/Nm3 < 20 µg/Nm3 < 5 mg/Nm3 10 mg/Nm3 500 mg/Nm3 < 100 mg/Nm3 99.3 % 95 0.1 mg/Nm3 20 mgC/Nm3 99.7% 99.1% 6 mg/Nm3 200 mgC/Nm3

500 - 3000 g/t

1 - 16 kg/t

Emisiile curente şi domeniul de raportare Gazele rezultate urmare a proceselor de producţie sunt captate şi apoi purificate prin filtre cu ţesături pentru a reduce emisiile de praf şi compuşii metalici ca de pildă cei de la plumb. Filtrele moderne instalatiate oferă progrese însemnate în domeniul performanţei, siguranţei în

viii

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

funcţionare şi durabilităţii .Arzătoarele şi instalaţiile de absorbţie a carbonului sunt folosite pentru a elimina dioxinele şi compuşii organici volatili. Gazele necaptate şi emisiile fugitive nu sunt tratate. Emisiile de praf rezultate în urma depozitării, manipulării şi tratării materialelor crude au de asemenea un rol important. Acest lucru se întâmplă pentru producţia primară şi secundară, a căror însemnătate poate fi mai mare decât emisiile captate sau epurate. Descrierea atentă a instalaţiei şi a procedeelor de operare necesită captarea şi tratarea gazelor rezultate în care emisiile fugitive sunt însemnate.

Non Ferrous Metals Industries

ix

Executive Summary

Următorul tabel arată că emisiile fugitive şi necaptate constituie o problemă: Emisii de praf kg / a Înainte de colectarea Înainte de colectarea secundară auxiliară a secundară auxiliară a gazelor ( 1992 ) gazelor ( 1992 ) 220000 325000 66490 56160 7990 2547 32200 17020 7600 2116

Producţia de anozi t / a Emisii fugitive Total topitorii Cosuri de topitorii Gaze arse de la topirea primară Topitorie / Instalaţie de acizi Hote secundare la cos

Compararea conţinutului prafului epurat şi fugitive la o topire primară a cuprului Multe procedee folosesc sisteme de răcire etanşe şi cu apă, dar există încă posibilitatea ca metalele grele să corodeze în apă. Metodele de a elimina folosirea apei şi generarea de ape uzate cât şi procedeele de tratare a apei sunt prevăzute în capitolul 2. Generarea de reziduuri este de asemenea un factor semnificativ în această industrie, dar mari cantităţi de metale pot fi recuperate din reziduuri, care pot fi folosite pe şantier sau în alte instalaţii de recuperare a metalelor. Multe zguri produse sunt inerte, nedegradabile şi care sunt folosite în multe lucrări de construcţii civile. Alte zguri, cum ar fi zgurile sărate, pot fi tratate pentru recuperarea altor componente pentru folosirea lor în alte industrii, dar industria care le recuperează trebuie să deţină instalaţii la standarde înalte de mediu. 5. Concluziile de bază ale celor mai bune tehnici disponibile Schimbul de informaţii în timpul pregătirii BREF pentru producţia de metale neferoase au ţinut seama de concluziile celor mai bune tehnici disponibile de a fi luate în considerare pentru procesele de producţie. Secţiunile din fiecare capitol care descriu cele mai bune tehnici disponibile trebuie deci să fie atribuite cu bună înţelegere a BAT - urilor şi a emisiilor şi a procedeelor asociate. Criteriile sunt prezentate mai jos. • Activităţi anterioare

Procedeele de managemnt, supervizare şi control ale sistemelor de producţie şi epurare sunt factori foarte importanţi. Metodele bune de instruire profesională şi instruirea operatorului şi a motivaţiilor sunt importante în special pentru a preveni poluarea mediului. Tehnicile bune pentru manipularea materialelor crude pot preveni emisiile fugitive. Alte tehnici importante cuprind: • • Luarea în considerare a implicaţiilor de mediu pe care le creează noile procese sau materialele crude încă din primele faze ale proiectului cu revizuirea la intervale regulate de timp. Schema procesului pentru a accepta domeniul previzibil al materialului brut (materiei prime). Probleme grave pot rezulta de exemplu : dacă volumul gazelor este prea ridicat sau dacă energia folosită a materialului este mult prea mare decât cea anticipată. Etapa de proiect este perioada cea mai propice din punct de vedere a costurilor pentru a introduce imbunatatiri in performanta generala de mediu. Realizarea unui control ulterior al proiectului şi al proceselor de decizie - desfăşurare arată că procedee variate şi soluţii de depoluare sunt luate în considerare. Procedurile de planificare şi dare în exploatare pentru instalaţii noi sau modificate.
Non Ferrous Metals Industries

• •
x

Executive Summary

Următorul tabel cuprinde tehnologiile pentru depozitarea materialelor brute şi manipularea acestora pe baza tipului şi caracteristicilor materialului. Material brut (materie primă)
Minereuri preparate :

Grupul de metale
Toate - dacă se formează praf Toate - dacă nu se formează praf Metale refractare

Metodele de manipulare
Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Încărcător mecanic Schipuri de incarcare Capsulat aglomerat

Metodele pentru depozitare
Construcţii acoperite Depozit acoperit

Observaţii
Prevenirea afectării calităţii apei

Praf de granule de metale ( ex: pulbere de metal) Materii prime secundare :

Recipiente, rezervoare şi magazii închise Deschis Platformă acoperită

Prevenirea afectării calităţii apei şi a eliminării emisiilor fugitive în aer Prevenirea contaminării apei sau a reacţiei cu apa. Drenarea Lubrifianti de racire uzati uleiosi Prevenirea contaminării apei

Agenti de topire:

Combustibili solizi şi cărbuni Combustibili lichizi şi gaz petrolier lichefiat Gaze rezultate în urma proceselor

Toate – piese mari Toate piese mici Toate material de bună calitate Toate - dacă formează praf Toate - dacă nu formează praf Toate

sau

Capsulat rezultă praf Construcţii acoperite

dacă

Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite Transportoare acoperite Dacă nu formează praf Conducte supraterane Conducte de suprafaţă Presiunea în conductă redusă ( clor, monoxid de carbon ) Conducte de suprafaţă Manual Depinde de condiţii Depinde de condiţii

Depozit acoperit Depozit acoperit Dacă nu formează praf Depozit autorizat Depozit autorizat Ventilare liniilor de alimentare Monitorizarea pierderilor de presiune . Alarme pentru gaze toxice Ventilarea liniilor de distribuire Sistem de drenaj obişnuit Sistem de drenaj obişnuit

Toate Toate

Solvenţi Produse : catozi, ţagle, lingouri, blocuri, sârme etc. Reziduuri de la procese de producţie de recuperare Deşeuri pentru recuperare ( ex: căptuşeli furnale )

Cupru, Nichel, Zinc, Carbon Toate Toate

Canistre, cisterne Suprafaţă betonată deschisă sau depozit acoperit Deschis, acoperit sau capsulat depinzând de formarea prafului şi reacţia cu apa Platforme deschise, acoperite sau capsulate sau recipienţi depinzând de material

Toate

Depinde de condiţii

Sistem de drenaj obişnuit

Non Ferrous Metals Industries

xi

Executive Summary

Cuprinsul materialelor brute ( materii prime ) şi tehnici de manipulare Metodele de proiectare a furnalului, folosirea corespunzătoare a pretratării şi controlul procesului sunt identificate ca caracteristici importante ale BAT - urilor. Folosirea mixturilor de materiale brute ( materii prime ) de a optimiza procesul împiedică folosirea materialului nepotrivit şi creşterea eficienţei procesului. Segregarea şi analizarea materialului primar şi segregarea a anumitor materiale sunt factori importanţi în această tehnologie. Proiectul bun, mentenanţa şi monitorizarea sunt importante pentru toate procesele şi etapele de depoluare. Segregarea şi monitorizarea emisiilor din mediu trebuie să fie în concordanţă cu metodele standard naţionale şi internaţionale. Parametrii importanţi care pot fi folosiţi pentru controlul procesului sau depoluării trebuie să fie monitorizaţi. Monitorizarea continuă a parametrilor cheie trebuie să fie realizată dacă este posibil. • Controlul procesului de producţie

Tehnologiile de control al proceselor de productie care sunt proiectate sa masoare si sa mentina parametrii optimi cum ar fi temperatura, presiunea, compusii gazosi si alti parametri sunt considerate a fi BAT - uri. Segregarea si analizarea materialelor brute pentru a verifica conditiile de exploatare, mixarea diferitelor materiale primare trebuie sa fie realizate pentru a avea o eficienta de conversie optima si de a reduce emisiile si rebuturile. Folosirea sistemelor de cantarire si masurare a materialelor primare, a microprocesoarelor pentru a controla viteza de avans, conditiile de ardere si ale procesului de productie si ale gazelor auxiliare ajuta ca operatiile procesului de productie sa fie optimizat . Mai multi parametri pot fi masurati pentru a permite acest lucru si prevazuti cu alarma pentru parametrii critici, care include: • • • • • • monitorizarea continua a temperaturii, presiunea la cos ( sau subpresiunea ) si volumul sau debitul gazelor; monitorizarea componentilor gazosi ( oxigen, dioxid de sulf, monoxid de carbon, praf, oxizi de azot , etc ); monitorizarea continua a vibratiilor pentru a preveni infundarile si posibile defectiuni ale echipamentului; monitorizarea continua a curentului electric si a tensiunii electrice pentru procesele electrolitice; monitorizarea continua a emisiilor pentru a controla parametrii critici ai procesului de productie; monitorizarea si controlul temperaturii cuptoarelor de topit pentru a preveni producerea de fum de oxizi de metal prin supraincalzire.

Operatorii, inginerii si altii trebuie sa fie evaluati si instruiti permanent privind instructiunile de exploatare, tehnologiile de control moderne si importanta functionarii alarmelor, acolo unde acestea exista. Optimizarea nivelelor de verificare constituie un avantaj pentru cresterea si mentinerea responsabilitatii operatorului. • Colectarea şi depoluarea gazelor

xii

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

Sistemele de colectare a fumului folosite trebuie sa exploateze sistemele de etansare a cuptorului sau reactorului si pot fi proiectate pentru a mentine o presiune redusa care sa evita scurgerile sau emisiile fugitive. Sistemele care mentin etanseitatea cuptorului sau deschiderea capotelor trebuie sa fie utilizate. Exemple cum ar fi : resturi de materiale de electrozi; resturi de la blocuri de duze si bare si folosirea valvelor rotoarelor pe sistemul de incarcare. Colectarea fumului secundar este costisitoare si consuma multa energie, dar este necesar in cazul a mai multor cuptoare de topit. Sistemul folosit trebuie sa fie un sistem foarte avansat care sa programeze captarea fumului de la sursa cat si durata cat aceasta are loc. Colectoarele de praf si de la aschiere, de la filtrele de saci ( după recuperarea termica sau racirea gazului ) pot arata cea mai buna rezistenta la uzura a acestor saci folositi, particulele sunt retinute si monitorizarea este continua pentru a depista unele avarii. Filtrele de saci moderne ( filtru membrana ) arata imbunatatirea functionarii, perioadei si sigurantei de functionare si prin urmare economisesc costurile. Ei pot fi utilizati in instalatii existente si pot fi montati in timpul intretinerii. Ele sunt caracterizate prin sistemele de depistare a rupturilor survenite si metodele de curatare continua . Pentru epurarea de prafuri lipicioase si abrazive, pot fi utilizate epuratorul sau scruberul electrostatic umed, care au fost proiectate pentru astfel de aplicatii. Tratarea gazelor din cadrul fazelor de topire si ardere trebuie sa includa faza de eliminare a dioxidului de sulf si / sau de ardere finala daca aceasta este considerata necesara pentru a evita problemele de afectare a calitatii aerului la nivel local, regional sau la mare distanta sau daca dioxinele pot fi prezente . Pot fi variatii in materialul neprelucrat ce influenteaza domeniu componentelor sau starea fizica a anumitor componente cum ar fi granulatia si proprietatile prafului produs. Acestea trebuie sa fie stabilite local. • Prevenirea si distrugerea dioxinelor

Prezenta dioxinelor sau formarea lor in timpul unui proces este nevoie a fi luata in considerare pentru multe procese pirometalurgice folosite la producerea metalelor neferoase. Exemple particulare sunt prezentate in capitolele referitoare la diferite metale si in aceste cazuri urmatoarele tehnici sunt considerate a fi BAT - uri pentru prevenirea formarii dioxinelor si distrugerea acestora . Aceste tehnici pot fi utilizate in combinatie. Anumite metale neferoase au proprietatea de a cataliza sintezele si uneori este necesar de a avea un gaz curat la o epurare suplimentara. • Controlul de calitate al fierului vechi intrat depinde de procesul utilizat. Folosirea materialului primar pentru cuptoare sau procese obisnuite. Selectarea si sortarea este pentru a preveni impuritatea materialului care este contaminat cu materii organice sau precursori ce pot reduce potentialul formarii dioxinelor. Folosirea unor arzătoare corect proiectate si construite si o calire rapida a gazelor calde la o temperatura < 250 o C. Folosirea conditiilor de ardere optime. Folosirea injectarii oxigenului in partea superioara a cuptorului pentru a asigura o ardere completa a gazelor de la cuptor daca este necesar de realizat acest lucru. Absorbtia activata a carbonului pe un reactor cu suport fixat sau in miscare sau prin injectarea prin curent de gaz si indepartarea prafului de pe filtru. O eficienta inalta pentru indepartarea parafului o au filtrele de ceramica, filtre cu saci sau o curatare initiala a gazului la instalatiile de acid sulfuric. Folosirea unei faze de oxidare catalitica sau a filtrelor cu saci care au un invelis protector catalitic. Tratarea prafului colectat de la cuptoarele cu temperatura inalta pentru a distruge dioxinele si a recupera metalele.
xiii

• • • • • •

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary

Concentratiile de emisii care au fost asociate cu fazele anterioare ale tehnologiei de la <0,1 la 0,5 nanogram / Nm3 depind de materialul pentru topire, de procedeele de topire si turnare si de tehnologii sau combinatii ale acestora care sunt folosite pentru eliminarea dioxinelor. • Procedee metalurgice

Domeniul materialelor brute care sunt prelucrate in instalatii este variat si inseamna ca este nevoie de a introduce o varietate de procese de productie metalurgice pentru sectiunea BAT pentru majoritatea grupelor de metale. In multe situatii procedeul ales este in functie de tipul materialul brut neprelucrat, cat si de tipul cuptorului care are un efect minor asupra BAT, si prevede ca cuptorul bine proiectat pentru materiale brute cu recuperarea energiei sa fie folosit unde este posibil. Sunt cateva exceptii. De exemplu, folosirea mai multor puncte de incarcare a aluminei catre centrul de celule a fost identificat ca si BAT pentru aluminiu primar, ca si folosirea cuptoarelor capsulate in productia anumitor feroaliaje de a permite colectarea gazelor cu valoare calorifica mare. Pentru cupru primar cuptorul cu reverberatie nu este considerat ca BAT. Alte influente majore sunt amestecarea materialelor brute, controlul proceselor de productie, gestionarea si colectarea fumului. O ierarhie a alegerii proceselor noi sau modificate este urmatoarea: • • Pretratarea termica si mecanica a materialului secundar pentru a micsora contaminarea organica a materialului de alimentare a cuptorului ; Folosirea cuptoarelor capsulate sau a altor instalatii industriale de prelucrare pentru a preveni emisiile fugitive, permit o recuperare si colectare a gazelor de proces pentru alta utilizare ( ex: monoxidul de carbon ca si combustibil si dioxidul de sulf ca si acid sulfuric ) sau pentru depoluare; Folosirea cuptoarelor semicapsulate acolo unde cuptoarele capsulate nu se permit ; Micsorarea transferarii materialului intre procese ; Acolo unde asemenea transferuri sunt obligatorii , folosirea jgheaburilor de scurgere sunt preferate in loc de oalele de turnare pentru materialul topit ; In asemenea cazuri exista restrictii ale acestor tehnologii care evita tranferul materialului topit si pot preveni recuperarea anumitor materiale secundare care ar putea intra in componenta deseurilor rezultate. In aceste cazuri folosirea colectarii secundare si tertiare a fumului este obisnuita deci aceste materiale pot fi recuperate; Hotele si retelele de conducte sunt proiectate pentru a capta fumul rezultat de la incalzirea metalului, evacuarea matei sau a zgurei; Cuptoarele si reactoarele cu acoperitoare pot fi utilizate pentru a preveni pierderea fumului in atmosfera; Acolo unde insertia si extractia primara sunt la fel de ineficace, atunci cuptorul poate fi complet inchis si ventilatia aerului aspirat poate fi intrerupta prin ventilatoarele de extractie ale sistemelor de tratare si descarcare corespunzatoare; Utilizarea la maxim a continutului energetic din minereurilor bogate in sulf.

• • • •

• • • • •

Emisii in aer

Emisiile in aer provin de la fazele de productie pirometalurgice si hidrometalurgice, de la depozitare si pretartare. Transferul materialelor este de obicei foarte important. Datele obtinute au confirmat importanta deosebita a emisiilor fugitive in multe procese si ca emisiile fugitive pot fi mult mai mari decat cele care sunt captate sau epurate. In aceste cazuri este posibil de a reduce impactul asupra mediului prin urmatoarele tehnici de colectare a gazelor rezultate in urma depozitarii si manipularii materialelor , a functionarii reactoarelor sau cuptoarelor si de la alte puncte de transfer. Emisiile potentiale fugitive pot fi luate in considerare la toate etapele de

xiv

Non Ferrous Metals Industries

Executive Summary proiectare sau de imbunatatire a proceselor. scruber umed chimic Procese etanse. Operatii de tratare. Sursele potentiale de emisii in aer sunt cuprinse in urmatorul tabel. sunt considerate a fi BAT . curatarea gazului cu filtre cu saci. adaugare carbon activat sau adsorbant Colectarea gazului. dioxine Praf si compusi metalici Monoxid de carbon Dioxid de sulf Tratarea zgurei Praf si metale Dioxid de sulf Monoxid de carbon si Cloruri Monoxid de carbon Hidrogen Tratare cu lesie rafinare chimica Rafinare carbonil Extragerea solventilor Compusi organici volatili (depinde de solventul folosit si trebuie sa fie determinat local pentru a evalua posibilul impact ) Non Ferrous Metals Industries xv . sau intr . Adsorbtia carbonului daca este necesar Praf si metale Compusi organici volatili. Faza procesului Depozitarea si manipularea materialelor Macinare. Arzator si eliminarea prafului cu filtre cu saci pentru gazele reziduale Siguranta. Dioxidul de sulf rezultat din procesul de productie este colectat si poate fi recuperat ca sulf. O ierarhie a colectarii gazelor de la fazele proceselor este urmatoarea: • • • Optimizarea si micsorarea emisiilor Inchiderea etansa a reactoarelor si cuptoarelor Colectarea fumului.uri. Procedeul ales depinde de existenta pietelor locale de dioxid de sulf. Colectarea gazelor la cos se face cu mare consum de energie si trebuie sa fie ultima varianta. continut de oxigen masurat si gaz uscat cu nediluarea gazelor. manipulare si tranferare corecta. Colectarea gazului si folosirea de filtre cu saci Ardere cu arzator. recuperare si refolosire . gips sau dioxid de sulf si poate fi transformat in acid sulfuric. Sulphur capture is an important requirement when sulphidic ores or concentrates are roasted or Captarea sulfului este o cerinta importanta unde minereurile brute si cele preparate bogate in sulfuri sunt incalzite si topite. uscare Sinterizare / Ardere Topire Transformare Rafinare Componenta gazelor la cos Praf si metale Metoda de tratare Depozitare. recuperarea caldurii Ardere daca este necesar Instalatie de acid sulfuric sau scruber Colectarea gazului. recuperaqrea solventului. care ne arata o situatie a metodelor de prevenire si tratare. Colectarea prafului in filtre cu saci daca este necesar. Conditiile standard care sunt folosite : temperatura 273 0K. Configuratia instalatiei va depinde de concentratia dioxidului de sulf rezultat din fazele de ardere si topire. Productia acidului sulfuric intr-o instalatie cu dublu contact de producere a acidului sulfuric cu patru canale. Emisiile asociate sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua din timpul perioadei de functionare. racire si folosire filtre cu saci Scruber Arzator Colectarea gazului si reutilizarea lui. Emisiile in aer sunt raportate pe baza emisiilor colectate.o instalatie cu simplu contact cu producerea gipsului de la gazele reziduale si folosirea unui catalizator modern. colectarea gazului. presiunea 101.3 kPa.

Separator de picaturi Gas collection and fabric filter. metale. Cuprinsul surselor si variantele tratarii / epurarii xvi Non Ferrous Metals Industries . dioxine (materie organica) Nota : Oprirea prafului folosind un filtru cu saci necesita eliminarea particulelor fierbinti pentru a preveni un incendiu. refolosire Colectarea gazului si refolosire. acid pulverizat Topire si turnare . Scruber cu mediu acid Procese etanse. clor. Praf si metale Dioxid de sulf Electroliza cu saruri Fluor.. condenasare. Precipitatiile electrostatice fierbinti pot fi utilizate in sistemele de curatare a gazului cu prioritate la instalatiile de acid sulfuric sau pentru gaze umede. scruber si filtre cu saci Colectarea gazului. grafitizare fluor.Executive Summary Rafinare termica . dioxid de sulf. compusi topite polifluorurati Coacerea electrozilor. hidrocarburi aromatice policiclice Producere pulbere Praf si metale metalica Producere pulbere Praf. Colectarea gazului in filtre cu saci Scruber daca este necesar Procedee de tratare. amoniac Reducerea temperaturii Hidrogen inalte Recuperare electrica Clor. Praf. Compusi organici volatili. Arzatoare ( injectare de carbon ) Praf si metale . Colectarea gazului. arzator sau scruber si saci cu filtru Colectarea gazului si saci cu filtru Colectara gazului si resuperarea acestuia. Scruber umed.

1% Conversie (contact simplu) Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgram C / Nm 3 Hidrocarburi ( volatile ) < 20 mg C / Nm 3 Hidrocarburi ( condensate ) < 2 mg C / Nm 3 Observaţii Depinde de caracteristici prafului. De la folosirea acidului nitric recuperare urmata de elininare totala . Domeniul asociat Tehnici epurare Filtre cu saci de Depinde de caracteristicile prafului Fenol < 0.5 ng / Nm 3 TEQ eliminarea Hidrocarburi poliaromatice policiclice dioxinelor ) < 200 micro grame / C Nm 3 Acid cianhidric < 2 mg / Nm 3 Conditii de Total carbon organic C < 5 . Emisii in aer asociate cu folosirea BAT .7% Conversie (dublu contact) > 99. reactoare / filtre catalitice Praf 1 . adsorptie de var / carbune si filtru textile < 100 mg/Nm3 < 100 .200 mg/Nm3 scruber alcalin semi gudron< 10 mg/Nm3 uscat cloruri < 2 mg/Nm3 Scruber de alumina Praf < 5 mg / Nm 3 Hidrocarburi < 2 mg / Nm 3 Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgramC / Nm 3 Recuperarea Clor < 5 mg/Nm3. Posibile degajari fugitive accidentale . Introducerea scruberului cu mercur folosind procedeele Boliden / Norzink sau scruberul cu tiosulfat de mercur < 1 ppm in acid produs Nota : Numai pentru emisiile colectate. umiditate sau temperatura inalta Clorul este refolosit. Filtru electrostatic.Executive Summary Un sumar al nivelurilor de emisii asociate cu sistemele de epurare care sunt considerate a fi BAT .5 mg / N m3 Depinzand de compozitia prafului Filtru de carbon si Total carbon organic < 20 mg / Nm 3 filtru biologic Arzator ( incluzand Total carbon organic < 5 .1 mg / Nm 3 Proiectat pentru volumul gazelor. Pentru anumiti compusi.0.urilor Non Ferrous Metals Industries xvii .300 mg/Nm3 > 99. clorului Scruber de oxidare NOx < 100 mg/Nm3 Arzator cu NOx redus Arzator cu oxicombustibil Instalatie cu acid sulfuric Racitor. continutul de oxigen masurat si gaz uscat fara amestecarea gazelor cu aerul. 3 K Pa. caracteristicile gazului si prafului vor fi luate in calcul in proiectele sistemelor si folosind o temepratura de functionare corecta . 101. Mai multe detalii sunt date in capitolul privind concluzii ale BAT . Valori inalte sunt asociate cu oxigen imbogatit pentru a reduce utilizarea energiei.uri pentru procedeele pentru metale neferoase este aratata in tabelul de mai jos. In aceste cazuri volumul gazului si masa emisiilor sunt reduse. Pentru sistemele de epurare folosite. variatia in concentratia gazelor nepurificate din timpul proceselor discontinui pot afecta performanta de epurare a sistemului.15 mg / temperatura de Nm 3 calire pentru Dioxine < 0.urilor pentru metale specifice.1 .50 mg / combustie Nm 3 optimizata Electrofiltru praf < 5 mg/Nm3 Filtru ceramic Sruber umed sau SO2 < 50 . In cazurile unde monitorizarea continua nu este posibila valoarea va fi valoarea obtinuta dupa perioada de segregare. Alte tehnici sunt valabile pentru a reduce dioxinele suplimentare prin injectarea carbonului / varului . Emisiile asociate sunt date ca si valori zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de functionare si in conditii standard de 273 0 K.

recirculare. Urmatorul tabel cuprinde apele uzate tipurile de ape uzate. in special Osmiu si Ruthiu Acid formic Formaldehida Sistem scruber cu lesie de soda caustica Clorura de sodiu / acid Oxizi de clor ( explozie Controlul procedeului la sfarsit clorhidric periculoasa ) Cadrul metodelor de tratare chimica pentru anumite gaze componente • Emisii in apa Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente . scruber Clorura de amoniu Aerosoli Recuperare prin sublimare. condenasare. Anumiti compusi. sunt prezentate mai jos : Procedeul / Reactivul utilizat Folosirea arsenicului sau oxidului de antimoniu (rafinarea zincului / plumbului) Rasini. combustibil sau in Instalatie de acid sulfuric . mirosuri Carbon activat. metodele de reducere si tratare .Executive Summary Mai multi reactivi specifici sunt utilizati in tratarea chimica a solutiilor de metale sau in diverse procedee metalurgice. Acid sulfuric ( sulf in Dioxid de sulf Scruber umed sau semiuscat. aparat poliaromatice policiclice frigorific si galvanizator sau filtru uscat Solventi. filtru biologic. materialele brute ) Apa tare Oxiclorura de azor. surse si metode de tratare a gazelor rezultate de la folosirea acestor reactivi. compusi organici Compusi organici Colectare. oxizi Sistem scruber cu lesie de soda de azot caustica Clor. metalele componente. acid clorhidric Clor Sistem scruber cu lesie de soda caustica Acid azotic Oxizi de azot Oxidare si absorbtie. xviii Non Ferrous Metals Industries . uleiuir si materiale organice. volatili volatili. etc Componenta gazelor de iesire la cos Arsina / Stibina Metoda de tratare Spalare cu permanganat Gudron si Hidrocarburi Ardere in arzator. scruber Hidrazina Hidrura de azot Scruber sau carbon activat Borohidrida de sodiu Hidrogen ( explozie A se evita pe cat posibil in periculoasa ) procedeul PGM. In general apele uzate pot contine compusi metalici solubili sau insolubili. scrubere Sodiu sau cianura de potasiu Acid cianhidric Oxidare cu peroxid de hidrogen si hipoclorit Amoniac Amoniac Recuperare.

Cd Scrubere spalatoare Metode de reducere Recirculare pe cat posibil Metode de tratare Neutralizare si precipitare.Executive Summary Surse de ape uzate De proces Procese -Productia aluminiului -Dezmembrarea acumulatorilor cu placi de plumb -Decaparea -Racire/ cuptoarele de calcinarea pentru majoritatea metalelor -Racire electrolit pentru zinc Turnare aluminiu.1 Pb <0. altele decat metalul care trebuie obtinut.15 Nota: Emisiile aferente in apa se bazeaza pe o prelevare aleatoare de probe sau probe la 24 ore. Electroliza Racire cu apa indirect Folosirea sistemului de racire cu aer sau etans Monitorizare pentru detectare scurgeri Decantare Sistem de racire inchis Decantare Racire cu apa (direct) Granularea zgurii Electroliza Hidrometalurgie Revenire Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Neutralizare si precipitare Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Decantare Precipitare daca e nevoie Filtrare Sistem etans Extractie electrolitica a metalelor Sistem inchis Reutilizarea pierderilor de acid slab daca este posibil Ape de suprafata Toate Depozitare corespunzatoare a materiilor prime si prevenirea emisiilor fugitive Privire de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuarile de ape uzate Sistemele de tratare ape uzate pot mari cantitatea metalelor extrase folosind decantarea si posibil filtrarea . metale pretioase si feroaliaje Cu. Zn Zn. Pb . Ni. Reactivii folositi pentru precipitare pot fi hidroxizi. Non Ferrous Metals Industries xix . sulfuri . aceasta depinzand de amestecul de metale prezent. cupru.01 <0. Exemplu of emissions to water associated with the use of BAT • Reziduuri de proces Reziduurile de proces sunt produse in diferite faze ale procesului tehnologic si depind de constituientii din materiile prime. Se practica de asemenea in multe cazuri pentru recircularea apeor tratate. Procesele sunt destinate sa obtina metalul pur si de a recupera de asemenea si alte metale de valoare. zinc Electrozi de carbon Cu.05 Ape de proces Cu <0. Principalele componente [mg/l] As Ni Cd <0. Ni. Minereurile brute si minereurile preparate contin cantitati de metale.1 <0. Tabelul urmator da o imagine a catorva reziduuri de proces si optiunile posibile pentru fiecare dintre ele. Extinderea tratamentelor apelor uzate depinde de sursa si metalele continute in apele uzate.05 Zn <0. Zn. Aceste metale de valoare tind sa se concentreze in reziduurile din procesul tehnologic. sau combinatii ale acestora. in schimb aceste reziduuri vor constituii materia prima pentru alte procese de recuperare a metalelor.

Metale pretioase Procesare zgura Cu. zgura de la producerea cromului) Materie prima pentru alte procese pentru producerea de fero-aliaje. zgura Cruste. zgura Zgura de Cu. Ni . Li celulare Distilarea Hg Reziduuri Reutilizare ca materie de proces Zn. Rafinare Cu. electrolitica purjare recuperarea metalelor pretioase electolitica Reziduuri anodice. zguri si Recuperarea metalelor. Co. recuperarea zguri sarate sarurilor si altor materiale. Material de constructie. slamuri anodice Extractie Zn. Electrozi Reutilizare pentru procesele in electrolitica a metale consumati solutie metalelor pretioase Depozitare Electroliza cu Al Captuseli saruri topite Exces de baie Vanzare ca electrolit Recuperare Catalizatori uzati Materiale Fier vechi dupa curatare Na. Pb. Industria materialelor abrazive. Reziduuri reintroducere in convertizor. Ni.Executive Summary Sursa de reziduuri Metale asociate Reziduuri Optiuni posibile Prelucrarea Toate metalele materiei prime Cuptoarele de Toate metalele topire Praf. depozitare procesul Captusirea Toate metalele cuptorului Macinare Carbon (debavurare a pieselor turnate Regenerare Depozitare in siguranta Depozitare Depozitare si utilizare ca material de zgurificare Materii prime in alte procese xx Non Ferrous Metals Industries . Recuperatrea nichelui. Reciclare in cuptoarele de topire Reciclare in cuptoarele de topire Recuperarea altor metale de valoare Reciclare interna Feroaliaje Convertizor Cuptoare rafinare Cu. mata produs Cuptor de topire Toate metalele Cruste. Zguri bogate Zgura neprocesata Zgura Cruste. Componente ale zgurii folosite ca material refractar(ex. Cd Reziduuri Reziduuri feritice Reziduuri Reziduuri Cu/Fe Catalizatori Namol acid Acid slab Materiale refractare Gudroane si alte deseuri continand carbune Extractie prin dizolvare (instalatii de tratare cu lesie) Instalatia H2SO4 pentru Zn Cu Ni/Co Reintroducere in tehnologic Depozitare in siguranta Reutilizarea lesiei Depozitare in siguranta Recuperare. pulberi Zgura Alimentarea proceselor principale Material de constructie dupa procesarea zgurii.

pot fi reciclate in cadrul aceleasi instalatii sau utilizate pentru recuperarea altor metale in cadrul altor instalatii de producere a metalelor feroase sau neferoase.Unele metale au componente toxice care pot fi enise din procesul tehnologic si trebuie sa fie reduse. de catre terti sau pentru alte aplicatii. Reziduurile rezultate de la tratarea apelor pot contine metale de valoare care pot fi recuperate in unele cazuri. Reziduurile si zgurile pot fi tratate pentru a recupera metalele utile si a extrage reziduurile care se preteaza pentru alte utilizari (ex. reutilizare de si Depozitare in siguranta Namoluri Namoluri baza hidroxizi sulfuri Noroi rosu Imagine asupra reziduurilor si optiunie disponibile in legatura cu acestea Deseurile solide de la epurarea gazelor.Concluziile celor mai bune tehnici disponibile pentru recuperarea energiei sunt : Producerea de abur si electricitate din caldura degajata in cazanele recuperatoare Folosirea caldurii de reactie pentru topire si ardere a deseurilor metalice topite sau concentrate in convertizor Utilizarea gazelor de ardere rezultate din procesul tehnologic pentru uscarea materialelor primare Preincalzirea sarjei utilizând energia continuta in gazele de ardere sau gaze fierbinti din alta sursa Utilizarea arzatoarelor recuperatoare pentru preincalzirea aerului de combustie Folosirea gazului de combustie (din Co produs) Incalzirea solutiei de lesiere din produsele de ardere sau in solutie Utilizarea materialelor plastice drept combustibil pentru unele materii prime. de exemplu unde nu exista iesire pentru energia recuperata. dar circumstantele locale sunt importante. cu asigurarea in prealabil ca materiale plastice de calitate nu pot fi recuperate si nu se emit COV-uri si dioxine Non Ferrous Metals Industries xxi . • Compusi toxici Toxicitatea unor compusi care pot fi emisi (impactul si consecintele asupra mediului inconjurator) variaza de la grup la grup.Executive Summary Decapare Cu. Autoritatea si titularul activitatii vor urmari ca recuperarea reziduurilor de catre terti sa fie realizata la cele mai inalte standarde din punct de vedere al protectiei mediului si sa nu produca efecte negative colaterale. • Recuperarea energiei Recuperarea energiei inainte sau dupa revenire este aplicabila in majoritatea cazurilor. Ti. Hg) Depozitare pe Depozitare in siguranta. ca material de consructii). Unele componente pot fi transformate in produse vandabile. Sisteme de In majoritatea epurare uscata cazurilor de utilizare a filtrelor Sisteme de In majoritatea epurare umeda cazurilor de utilizare a scruberelor Tratarea Majoritatea namolurilor din ape uzate Asimilare Alumina Acid uzat praf Recuperare Reintroducere in proces Recuperarea altor metale Reintroducere in procesul tehnologic Recuperarea altor metale (ex.

Domeniile in care eforturile suplimentare trebuie sa fie realizate pentru a stabili o baza solida de informatii includ. mai presus de tot. xxii Non Ferrous Metals Industries . Remarcile (breviatiile) critice au fost cu prioritate in legatura cu bresele in informatii si imagini (pt multe din emisile asociate pentru cele mai bune tehnici disponibile si nuvelele de consum pentru a fi incluse in sumar). Se recomanda ca acest document sa fie revizuit la fiecare 4 ani. ape uzate si aspecte raportate la intreprinderile mici si mijloci. emisiile fugitive si de asemenea emisiile specifice si datele de consum. Capitolul 13 contine recomandari suplimentare. procese reziduuale.Executive Summary Utilizarea materialelor cu refractare redusa. Consensul si recomandarile pentru activitatile viitoare Acest BREF a primit un inalt sprijin din partea TWC si participantilor la cea de a 7-a intalnire a Forumului privind schimbul de informatii. unde este practicabila 6.

exploatata si scoasa din functiune. 2. cum ar fi competivitatea industriilor comunitare pentru asigurarea dezvoltarii durabile. Mai specific. insa daca acesta este cazul. Principiul general este prevazut in Articolul 3 care prevede ca operatorul (titularul activitatii) sa adopte totalitatea masurilor de prevenire adecvate pentru reducerea poluarii in particular prin aplicarea „celor mai bune tehnici disponibile” pentru imbunatatirea performantelor in domeniul protectiei mediului. pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Implementarea acestuia trebuie sa ia in considerare si alte obiective ale CE. intretinuta. legata de diferitele fisiere si paragrafe. stabileste un sistem preventiv pentru anumite categorii ale instalatiilor existente care cer atat operatorului cat si regulatorului sau intretinatorului instalatiei sa aiba o privire de ansamblu. cat si modul in care instalatia este proiectata. acest “cuvant” document oglindeste documentul de referinta respective publicat de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva. Obligatiile legale relevante prevazute de DIRECTIVA IPPC si definitia celo mai bune tehnici disponibile Pentru a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat unele din cele mai importante prevederi stipulate in Directiva IPPC (privind controlul integrat al poluarii) incluzand definitia termenului “cele mai bune tehnici disponibile“ sunt descrise in aceasta prefata. care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie. este esential sa mentineti numele fisierelor si directoarelor pentru fiecare legatura (link).. Acest document este oferit in limba engleza in scopul traducerii asistate si diseminarii informatii aflata in el. Pentru a va asigura ca documentul apare corect. pentru activitatiile prezentate in Anexa I. integrata asupra poluarii si consumul potential al instalatiilor. 2( 11) detalieaza aceste definitii dupa cum urmeaza : “tehnici” – include atat tehnologia utilizata. datele ce se refera la DIRECTIVA au in vedere prevederile Directiva 96/61/CE asupra prevederii si controlului integrat al poluarii. construita. “disponibile” – acele tehnici care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea in sectorul industrial respectiv.Preface PREFAŢĂ 1. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data numai pentru informare. este esential de a mentine documentul scris in “word” in pozitia relativ corecta. Acest document si fisierele aferente au fost initial disseminate prin CD-rom cu o structura ierarhica a fisierelor necesare pentru aparitia corecta a documentului Word. care conduc la un inalt nivel de asigurare al protectiei mediului in ansamblu sau. luand in considerare Non Ferrous Metals Industries xxiii . Nu toate documentele au imagini legate de alte fisiere. Art. in conditii tehnice si economice viabile. Nu are valoare legala si nu poate modifica in nici un fel actualele prevederi ale Directivei. versiunea orginala publicata de Comisie este prioritara. Statutul documentului Daca legea nu prevede altfel. 2 (11) al Directivei drept “stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare. Scopul final al unei astfel de abordari integrate este de a imbunatati exploatarea si controlul proceselor industriale pentru a asigura o protectie ridicata a mediului in ansamblul sau. Scopul Directivei este de a asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii. Baza legala a Directivei este raportata la asigurarea protectiei mediului. Termenul cele mai bune tehnici disponibile este definit in Art. In cazul in care exista diferenta ale interpretarilor prin traducerea textelor. trebuie sa se verifice locul fisierelor in directorul active. iar in cazul in care acest fapt nu este posibil. Daca apar probleme la aparitia imaginilor. Cu exceptia acestui paragraph.

ca masura principiul precautiei si prevenirii poluarii. considerat in intregul sau. “cele mai bune” – se intelege tehnicile cele mai eficiente pentru atinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului in ansamblul sau. sa aiba acces in conditii rezonabile. Surse de informare Acest document reprezinta sumarul informatiilor culese dintr-un numar de surse. ANEXA IV a Directivei contine o lista a ‘obligatiilor care trebuie luate in considerare in general sau in cazuri particulare prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile luanduse in calcul costurile si beneficiile. incluzand in particular studiul de specialitate (expertiza) grupurilor stabilite sa asiste Comisia in munca desfasurata si sa fie verificate de Serviciile de Specialitate din cadrul Comisiei. Scopul seriilor de documente este de a reflecta cu exactitate schimbul de informatii care are loc – cerinta a Art. Ambele au reprezentanti din randul Statelor Membre si industriilor reprezentative asa cum este stabilit de Art. astfel incat operatorul. xxiv Non Ferrous Metals Industries . Autoritatile competente dispun masurile necesare pentru indeplinirea principiilor stabilite in Art. 16 (2). 25 al Directivei. fara sa fie prescrisa utilizarea unei tehnici sau tehnologi speciale.In toate cazurile. aceste valori limita de emisie. Aceste observatii includ informatiile publicate de Comisie in conformitate cu Art. parametri specifici trebuie sa asigure un nivel echivalent. Obiectivele documentului Articolul 16 (2) al Directivei solicita Comisiei Europene sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile bazate pe cele mai bune tehnici disponibile. 16 (2). Valoarea limita de emisie prezentata de standardele si normativele de calitate. Scopul schimbului de informatii este dat in Art.In concordanta cu Art. Aceste conditii trebuie sa incuda valorile limita de emisie. astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului. 4. sa fie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile. sa asigure ca autoritatile competente sau sunt informate in dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile. sa promoveze raspandirea in intreaga lume a tehnicilor si valorilor limita utilizate in Comunitate si sa ajute statele membre in implementarea Directivei. 16 (2). 3 (4) al Directivei. amplasamentul prevazut pentru operare dar si conditiile de mediu locale. Toate contributiile sunt primite cu recunostinta. aceste documente vor actiona ca instrumente de valoare pentru asigurarea performantelor in domeniul protectiei mediului. 3 atunci cand stabilesc conditiile autorizatiei. indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate in statele membre in chestiune. care statueaza ca “dezvoltarea si schimbul de informatii la nivelul comunitar in legatura cu cele mai bune tehnici disponibile vor ajuta la redresarea tehnologiilor neperformante in Comunitate. 16 (2) si de a asigura informatiile de referinta autoritatiilor competente pentru a fi luate in considerare la stabilirea ‘conditiilor de autorizare’. 3. Mai mult.Preface costurile si avantajele. Asigurand informatiile relevante bazate pe cele mai bune tehnici disponibile. 11 al Directivei. titularul activitatii. precum si un numar de grupuri tehnice de lucru sub umbrela Forumului. Statele membre au obligatia in conformitate cu Art. cu luarea tuturor masurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor si dezvoltarile ulterioare si sa publice rezultatele schimbului de informatii.” Conisia (Departamentul General pentru Mediu) a stabilit ca Forumul pentru schimbul de informatii sa asiste la implementarea Art. suplimentate sau echivalente cand este cazul cu parametri echivalenti si masuri tehnice specifice. conditiile de autorizare trebuie sa includa masuri pentru reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera. dar luandu-se in consideare caracteristicile tehnice ale instalatiei.

nivelul de consum specific. In cazul instalatiilor existente. trebuie luat in considerare atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului. domeniul in care tehnica respectiva este aplicata pentru Instalatiile ce necesita autorizare integrata de mediu. mai mari sau mai mici. reflectand situatia in instalatiile existente. Pentru fiecare din capitolele de la 3 la 12 datele sunt asigurate pt grupele de metale din fiecare capitol cu urmatoarele sectiuni: Sectiunea 1 descrie procese si tehnici aplicate pentru fiecare grup de metale. Chiar si un singur obiectiv pentru Asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului. considerat in intregul sau. Chiar daca se incearca sa se abordeze la cateva din aceste aspecte. emisiile curente. Cum trebuie inteles si folosit acest document Informatiile asigurate in acest document se intentioneaza sa fie utilizate ca o introducere in stabilirea cele mai bune tehnici disponibile in cazuri speciale. amplasarea sa geografica si conditiile locale de mediu. Tehnicile care sunt considerate a fi invechite nu sunt incluse. Este deci de maxima importanta ca informatia continuta in acest document sa fie luata in considerare de autoritatiile competente. in general. sisteme de reducere si tehnici generale utuilizate in cadrul sectorului. Sectiunea 3 descrie in detaliu reducerea emisiilor si alte tehnici ce trebuie luate in considerare a fi relevante in determinarea celor mai bune tehnici disponibile si a celor realizate pentru asigurarea conditiilor de autorizare. pentru instalatiile noi. nivelurile de emisie si de consum care sunt considerate a fi compatibile cu cele mai bune tehnici disponibile. considerat in ansamblu sau. Capitolul 2 da informatii asupra proceselor industriale comune. Capitolul 1 prevede informatii din sectorul industrial. nu este posibil sa fie luate in considerare complet in acest document. Acest document nu propune valori limita de emisie. Sectiunea 2 asigura date si informatii asupra datelor de emisii si nivelurile de consum. Toate comentariile si sugestile vor fi aduse biroului european pt Controlul Integrat Al Poluarii pt Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa : Non Ferrous Metals Industries xxv . cum ar fi caracteristicile tehnice ale instalatiilor respectiv.Preface 5. Scopul este acela de a asigura indicatiile generale din punct de vedere a nivelurilor de emisie si de consum care pot fi considerate ca punct de referinta pentru Determinarea cele mai bune tehnici disponibile pentru Autorizarea integrata de mediu sau pentru Stabilirea regulilor generale in concordanta cu prevederile Art. de ex. acest document va fi revizuit si actualizat in consecinta. Cum cele mai bune tehnici disponibile se schimba mereu. implica luarea in considerare a tuturor informatiilor si concluziilor pertinente din studiul de impact asupra mediului si care sunt deseori influentate de consideratii locale. estimari asupra costurilor. Restul acestei sectiuni descrie tiparul de informatie care este asigurat in fiecare sectiune a Documentului. existente. Aceste informatii includ nivele de consum si de emisie considerate realizabile utilizand o anumita tehnica. 9 (8) . va fi luata in considerare viabilitatea masurilor tehnice si economice care trebuie intreprinse. Capitolele de la 3 la 12 sunt despre procesele aplicate. Sectiunea 4 prezinta tehnicile. Determinarea conditiilor de autorizare va lua in considerare factorii specifici locali. folosite. Cand sunt determinate cele mai bune tehnici disponibile. Tehnologiile si nivelurile prezentate in sectiunile celor mai bune tehnici disponibile nu sunt in mod necesar valabile pentru toate instalatiile. conditiile de autorizare bazate pe aceasta. la momentul redactarii. costuri asociate cu tehnicile utilizate. Pe de alta parte obligatia de a asigura un nivel de protectie a mediului incluzand reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera implica faptul ca pentru stabilirea conditiilor de autorizare nu pot fi stabilite numai pe baza consideratiilor conditiilor locale existente. tehnologii care trebuie sa fie in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile si tehnicile aparute pentru grupul de metale reprezentate de aceste capitole.

. E-41092 Sevilla.es xxvi Non Ferrous Metals Industries .Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail eippcb@jrc. C/Inca Garcilaso.jrc. s/n.Preface Edificio Expo-WTC.es Internet: http://eippcb.

.......................................3..............................................................................................1............... 1 1...........................................................................7.................................................................. 16 1...................7 Mercurul......................5..............................................8....................2 Imaginea de Ansamblu a Industriei................................3 Productie si consum . 19 1..........................7....5..............5.................5................................... 5 1................................ 26 1...........................3....1 Generalitati ..................................................................................................... 1 1.........................1 Generalităţi ......................................................................9 Fero-Aliaje .........................................................................................2........2.................................. 23 1........................................................................................................................................................................5.... 24 1................................... 19 1..2............1 Metale neferoase si aliaje .........................4.........................8.........................1........................................................................................................................2 Surse de materiale ............................. Plumbul si Cadmiul ..4 Fabricile producatoare...... 22 1................ 29 1...........................................................................................................3 Productia si consumul .......3....3.................................................................... 27 1............. 29 1.2............... 23 1........................... 2 1...................................................................2..............................................2 Surse de materiale .................... 13 1.........................................................4 Aspectele economice ale industriei .......................................................................................................................................... 3 1.......... 23 1.............................................4 Fabricile producatoare...................5........................2 Surse de materiale ...........................................................................................5 Performanta de mediu ........................5...........................................................................5.......................................................2..........................................................4.....3........... 15 1..........................3.............................................................................................................................................1..3........................ 5 1................ 28 1..................................................................................................................3 Productie si consum ........................................ 10 1...........................................5 Zincul........................................2......................................4 Aluminiul ....................... 32 1........................................................................................... 30 1...........................1.....5 Probleme legate de mediul inconjurator................6..5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................... 15 1.......................5........................................................................................................................2 Surse de materiale .................................................................................................................. 16 1.......3 Productie si consum.............................. 21 1.......... 23 1..... 28 1..........................................................1 Generalitati ...................1 Generalitati ..........5 Probleme de mediu.....................5....1 Procese acoperite in scopul activitatii ..........4 Fabrici de productie... 29 1....................7...........................................8.....................................................................5................................5.......................................3 Cupru si aliajele sale ...............................................3 Productia si consumul .............................................................................. 2 1..............1 General ......4................................................. 15 1.............................4 Fabrici de productie.........................2 Surse de materiale ...................................... 14 1............... 37 1.................5............2 Surse de materiale ........................7.................................................................. 20 1..................................... 26 1......................................................xxiii 1 INFORMATII GENERALE ................ 6 1............... 29 1.3........................................................................................5...................... 12 1.1 Generalitati ..................................................................................................................................................................................5....... 34 1............................................................................................................................................. 31 1......................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator......... 35 1...........................................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator.....................................3................2...4......................................... 3 1....1..............................................3 Productie si consum .........5............................................................ 18 1........................ 34 1....................... 4 1................8..........9..Document de Referinta pentru Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asupra Procesului de Productie a Metalelor Neferoase PREFAŢĂ.. 12 1...............................................................2 Plumbul ..................8...............................5 Probleme legate de mediul inconjurator........................................................................................................................ 37 Non Ferrous Metals Industries xxvii ....2........................................ 12 1..............2 Surse de materiale ......1 Generalitati ............................................................................................. 7 1.............................4 Fabrici de productie...3 Productie si consum...............3 Cadmiu ...........................6............ 21 1.............................. 31 1......4 Fabricile producatoare......................................................................................... 12 1................................................................................... 26 1....2.........1 Generalitati ......................................................................................2 Surse materiale ...............................................................................................................................................3 Structura industriei ................................. 5 1....6.......................................4 Probleme legate de mediul inconjurator..........1 Zincul ............................................................................................................ 2 1...........1 Generalitati ........................................4..........................6...........6..........................................................................................................................................................8 Metale refractare ..............................3 Productie si consum ...............................................................5.................................................. 19 1...........................4 Probleme legate de mediul inconjurator...............................6 Metalele pretioase ...............................2 Scopul industriei...........................

..............................................................................................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator ............. ......................................11...............................................9..............1..............12..4..................................................................................................3 Productie si consum .....2....2 Utilizarea datelor emisiilor ....................................63 2............5.............55 1...11.......................1..................5 Probleme legate de mediul inconjurator ..9.......43 1...................1 Generalitati.................1...........................2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei ..................2.............70 2.........................................1...............2 Constructie si revizie ..................................1...4.........................68 2..............1 Generalitati ........................1 Minereuri si concentrate .........10.................................................................1 Politica de management si angajamentul ...........................................10..74 2............................................................................1 Procese şi tehnici aplicate ................................................1..........................10..............................................43 1...................71 2...................................................1........4 Fabrici de productie .......................69 2.......5 Probleme legate de mediul inconjurator ........52 1.....63 2................................................................................2 Surse de materiale ....................................................5 Probleme legate de mediul inconjurator .....................................11.1..........66 2........4........................................................................62 2...........70 2....1 Procese si tehnici aplicate ..2 Uscarea ..............................67 2..........................3......................................3 Combustibili ..........................................64 2.49 1..........................................2..................4 Fabrici de productie ...............................1......................................................2..................................................................48 1.... depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor.......................................2 Componente si parametrii ..........................................48 1..............................................................................50 1.................................................2..1 Masurarea emisiilor ................................................................................................12...................................................................65 2.................................5........................................42 1......2..........................12..........................50 1......................................5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........4...........2 Surse de materiale ........................................................................................78 2.............55 1......................4....................5...............9.............................................................5............77 2................6 Brichetarea..........................................................................................2 Materii prime secundare ............................5........................3.................................................................................1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament...........................................................................1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice...............................75 2..5 Pre-procesarea şi transferul materiilor prime...11...............2.........................................................1.........................................9...................4 Fabrici de productie .........................43 1.............2.......................................................................................11...............................................................................................2. granularea şi alte metode de aglomerare................46 1..................2.....................................12 Carbon si grafit ...................................................11......................................................1 Generalitati......3.........2....................................................................................69 2....3 Productie si consum ........................1........................4...............................12...........................................................................46 1...........2 Surse de materiale..68 2...................................................................................3 Sisteme de management...........................................78 2.....5........................48 1....................................................................................3 Conditiile de referinta .......................................................................................11..............................................5 Reziduurile...............................2........................72 2....................4 Chimicalele si gazele de proces ..........................1...............................................................3 Pregatirea ...........................................................................79 xxviii Non Ferrous Metals Industries ......77 2..............3 Tehnici de luat în considerare în determinarea celor mai bune tehnici..............77 2......................58 2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE ........4 Fabrici de productie .........56 1......2 Date privind raportarea emisiilor ............................78 2.................................................................................................63 2....2 Surse de material.............10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase...................1..11........................................................53 1................................64 2..............11...................1..........................1 Organizarea capitolului...4 Masuratorile continue ........................52 1................................3 Productie si consum .........................11.....................4 Spargerea bateriilor..............................4....11 Nichelul si Cobaltul ........54 1......................7 Sinterizarea şi calcinarea.......3 Productie si consum ..............................................................................................................................................................................11.........4 Primirea.........................61 2..1 Generalitati .............70 2................................................................................3 Productie si consum ..............................1............1.......4.......77 2......................74 2............................................................................................2.............12...2.........2........................................................................3 Concasarea şi reducerea dimensiunilor.5...38 1.........................................................................1..................................48 1.........................................1.....................................................64 2...................................................................1...............................55 1.......77 2......................................1 Nichelul........................................2 Surse de materiale........................................................................4 Fabrici de productie ........5 Amestecul ...................................................................75 2...........11....1.....................................2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum...................................2 Cobaltul........................................44 1.....1 Localizarea selectiei..................................52 1.................................................................................1 Dezgheţarea ...............................10.39 1..57 1.................................................1.......................61 2............1.............................................................................................................................42 1....................10...1.........52 1..........5..

80 2.......................1 Câteva exemple de tehnici demne de a fi luate în considerare ............................................................. 103 2....................................6.2............................6.................1 Electrofiltre..........................................7... 102 2..1.....................6............................................3 Instalaţii de tratare cu leşie sub presiune (autoclave) .......6........4 Cuptor electric (cu inductie)........................................................ calcinare..........................................................................4..13 Cuptorul INCO...............1.................................................................................6......4.......................................3...................................................6...1.............. 91 2...7....................... 81 2......9 Descoperirea şi extragerea uleiurilor.... 87 2...........................................2.................. 80 2.................6.............................6..............................................................................8 Reducerea aerului şi tehnici de recuperare ......................6.................................1........................2.................................... Baiyin si Vanyucov...........4 Procesul Contimelt ....2.............................6..........................................................................................11 Proceduri de solubilizare .7 Tehnici de colectare a gazelor reziduale .........13 Sisteme de transfer şi de încărcare .....................................5............. 107 2..................................................6............6......6....................................................................... 101 2.................10 Cuptorul QSL ........ 110 2..........................................................................6............................................................................................... 100 2..............3 Convertizoare ....3 Alte convertizoare ...............................6.....6......... 114 2..........................................................................6.........................1....................2 Leşierea atmosferică (rezervor deschis) ...............................................1.2..7......................................... 94 2...6... 97 2........................................ 87 2...................6 Cuptorul rotativ ..2...............1... 111 2................ 121 Non Ferrous Metals Industries xxix .................................6................................................... 112 2..............................1 Procese tehnologice şi tehnici aplicate ............................................6........................... 121 2.............. 90 2................... 115 2.........................................................1.................................................2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial).............................1................................................1..........................................6. 110 2....................................................................................... 88 2...........................2................................. 121 2........................................................6 Procese electrochimice ........... 108 2........................9 Procesul Mitsubishi ..........5 Tipurile de cuptoare .. 112 2............................................... 82 2.............................2 Emisiuni fugitive ......................... 106 2.6.................. 111 2.........................................2.6............................................. 115 2......... 80 2....................................................................................... 104 2........................6.......... 89 2......6......................... 111 2..........................8 Procesele de transformare în vapori ....5.3....................2 Cuptoare de topire .............5...... 89 2.............................................1 Eliminarea pulberilor şi a particulelor .......4............5.........................2 The Hoboken Converter .8......8 Tehnici de control al procesului ...................................................... 101 2.........................7............3........................3 Cuptorul Herreshoff .......6.. etc ....................................................................... 105 2............1...........4 Cuptoarele de topire si rafinare ............................7 Cuptor cu reverberatii......... 115 2............8................................... 105 2.................................................................................................12 Cuptorul rapid Outokumpu.................................................................................6..........1 Cuptoare de coacere......1 Convertizor Pierce – Smith ..6....7......................6 Cuptoare de topire de tip ISA..................................3 Cuptorul cuva pentru topirea metalului .....7. 118 2.............8......6.............2 Emisiile prezente şi nivelul de consum ...................................................4.........4....6..................1 Cuptor de topire cu reverberatiee ....................11 Cuptoare de topire tip ciclon ......................3 Cuptoare cu arc electric ...6.............................2 Criterii de proiectare....................2 Tehnici considerate în determinarea BAT...2..........2....2..................1 Cuptor rotativ tubular ...............4 Extracţia cu solvenţi ............7.......................................... 107 2..........................................1.............................5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar ..................7................................................ 98 2..............7 Procesări hidrometalurgice....................................................................................................... 81 2..................6...........4................5.......6............. 115 2................................................2 Cazan incalzit indirect .................................................................... 86 2........6.......6...........1 Utilizarea energiei ..7.........6........................... 111 2.............................................................................1 Dezvoltare electrolitică........ 104 2...................6 Tehnici de producere a metalului şi de control a procesului ...............................1......................7....6.... 99 2..........5 Cuptoare cu fascicul electronic ...........................3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT ...............6....... El Teniente.......................1 Tratare în vrac cu leşie ........................2.........2... 115 2...................................................................6... 81 2...................6..........................................2....6...............................................4 Cuptoare pentru sinterizare........................ 110 2............................................................. 82 2...............6....4..................................... 95 2..6..................................1 Tehnicile aplicate .................................1 Cuptoarele de inductie...................5........................ 94 2........6............... 86 2........12 Tehnici de separare.....1...............6.............. 121 2.........1.......... 102 2..2 Cuptoare cu pat fluidizat .....................................................................8 Procese Noranda.........2 Electro – rafinare ..... 96 2........................................2................ 93 2.................................................3 Electroliza sării topite.14 Cuptorul Kivcet (KSS) ....................................................................................2........................................................... 85 2............. 107 2.............................................. 104 2.7 Cuptor rotativ cu suflare puternica .......................................................................5......................................6............................................2.... 112 2.................................................5........................................................10 Incinerarea şi piroliza ............................................................................................................................................................................................

.........................................5 Carbon total şi COV-uri..9.8.8..2 Precipitator electrostatic umed.............................................................................124 2.......................3...................................155 2............1 Efluenţii de la purificarea gazelor reziduale .......147 2...142 2...........................144 2................2.............................................1 Reziduuri din procesul de topire .....8........................................1....3 Apa de răcire................1..........................................8......................9...............................143 2.....................2 Sisteme de epurare a gazelor.2 Sedimentarea...............140 2...............................4 Captura sulfului..3 Filtre ceramice ..............8..........1.........................151 2..3...............2..................................................152 2.......2......................138 2.............8...........8 Utilizarea îmbogăţirii cu oxigen în sistemele de ardere ..................................................8.......................................................................................3 Sisteme de epurare a gazelor..3................................................2 Tehnici de tratare aplicate.................2...............1.................................................128 2.....8............2.......................................................8......................161 2.....................3...........1.......1........................157 2............9 Tehnici pentru controlul procesului pentru instalaţia de colectare şi reducere ............................................................3.........................................................131 2....................................129 2...............................................3.....9......................................................................................8................147 2.....................................8.....144 2.................2 Efluenţii de la granularea zgurei şi de la producţia de alice metalice şi separarea după densitate ..............................................................147 2.......................................9.............171 2........5 Arzătoare finale şi facle ..........................................1..................................10........................7 Surse diverse ....................................................131 2......3....160 2....................1 Reziduuri şi deşeuri de la producţia de metale neferoase ..................................................152 2..............................8.........................1.9........................122 2....................1............8.....2........162 2....................................................................................................................................3............................4 Scruberele umede.....6 Scrubere umede................8..10........................................137 2..1.........................3 Tehnici de control ale proceselor tehnologice pentru tratarea efluenţilor .................1..3 Filtrarea.......................................159 2...2...................................6 Ion exchange .......................................143 2...................2 Emisiile curente şi nivele de consum....1 Metale neferoase .......................9............................................................................8..9 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei ...........................2.....................1 Purificarea umedă a gazelor.....8..3 Tehnici de a fi luate în considerare la determinarea BAT..........154 2......................9.........................8....2 Epuratoare de gaze uscate şi semiuscate.............2.8...............174 xxx Non Ferrous Metals Industries ..4 Electroliza ..............8........................5 Efluenţii de la procesul hidrometalurgic ....................................................151 2.9.......................4 Tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT ......162 2.........2 Mercur..............2....................................................................8.............................8..............................................3 Niveluri de consum şi emisii prezente ................................................5 Osmosa inversă ...............2............................2..........................................136 2.....................................135 2.....8................2 Epuratoare uscate sau semiuscate .......................9............151 2...........................6 Dioxine ................................3...............1..................................8....8 Utilizarea oxigenului în sistemele de ardere ...9.....1..6 Dioxine .....................................2..........1..............157 2......1 Scrubere umede..................................3................148 2..................................9.....1 Principii generale .....................................1............10 Minimalizarea şi manipularea deşeurilor..........8.......3.10..............................1.7 Carbunele activ ...............4 Ape evacuate de la suprafaţă...........2.............................................174 2............152 2..........................................................................................................3 Cicloane ...................9.......8..................1.130 2......8.................................................7 Îndepărtarea altor impurităţi ...................................1.3.123 2............3..142 2........7 Îndepărtarea altor impurităţi .............7.............8..................................9..........................................7............................1.......5 Captarea sulfului ....................................8...............8..........4 Sisteme de recuperare a gazelor.........................................2 Tehnici de capăt de conductă .........................8......2 Procese şi tehnologii aplicate...........155 2.................2........1..........................2....5 Filtre ceramice si filtre cu ochiuri metalice.................9......8...........................3..............1..............................1.......3..........................136 2............1..8...153 2.....................................3........1.........166 2..147 2..........................1.....8...............................2........................................................6 Ape de la alte procese tehnologice....................................2.....................................9..1.........................2..........................2......................161 2..............1 Precipitarea chimică............................................................151 2.........143 2.............................................3 Sisteme de recuperare a gazelor.............2.........163 2.........1..............................................1......2....137 2.................................................1...................................................................2..............................9.......159 2.....1 Precipitatoare electrostatice .............2............................................2 Filtre textile sau filtre saci.............8...........................3.9.139 2.......................................2 Îndepărtarea particulelor ........................................7 Arzătoare finale şi facle ..8.......156 2..........................4 Filtre textile sau filtre saci...................................................................9.......................9....................................163 2..........130 2..3.........9...............144 2............................................8..........171 2.9 Tehnici de controlul proceselor pentru echipamentele de colectare şi reducere ...............1 Masuri integrate în procesele tehnologice............................2...1.......................................................127 2.............................163 2...........................................9....1...................2...........132 2.157 2.........1 Principalele surse de lichizi efluenţi care apar.............................................................................................................

............ 209 3................ tratarea zgurii şi electro-afinarea................................. 178 2................11 Recuperarea energiei ....................................................................................3 Colectarea vaporilor şi gazelor.................................. 216 3...................................................................................3 Staniu...............................................................................14 Mirosuri................1................ 188 2.......... 204 3...4 Rafinarea electrolitică......................... 200 3.................................................6...............1 Procesul Southwire....................................................3 Rafinarea la cald........................................2..........................12 Probleme de efecte colaterale......................15.. 200 3....................................................10...........................................15...........5 Procesul de formare prin cufundare.......1................. 220 3.....................................1....................................................................................18..................15 Aspecte de securitate.........................4 Reziduuri din procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase ..... 186 2...............................................1 Decapare neacidă a barelor de cupru.......1 Tehnici aplicate ......................... 183 2........................ 198 2...10...................................5................................................2 Turnarea ..1.....4................................ 190 2...2 Producţie secundară........................................................................................................................................4 Producerea sârmelor ...............4 Instalatiarea plăcilor şi a benzilor.......................................................................................3................ 218 3.........1...................................................................2 Procedura hidrometalurgică.......................... 208 3......... 194 2...................................................1.......1 Îndepărtarea sulfului.......................5..................................................... 210 3............. 218 3..1..................1............. 217 3...........................6 Lingouri de cupru şi aliaje de cupru ........ 222 3................. 195 2......... 219 3................. 189 2...................................................... 176 2.......... 206 3..................................1 Minimalizarea reziduurilor din procesele metalurgice ......................................................4................................2 Decaparea acidă a barelor..............................................1..7 Operaţii de decapare.......1...............................10..1......................16 Operaţii de fabrică şi scoterea din functionare .3 Reducerea reziduurilor generate prin tratarea efluentului ....... 197 2...............................................3.....................5 Producerea produselor semifinite din cupru şi aliaje de cupru...1...................... 211 3.................................1..............................2....................2 Convertirea.................................10.. 180 2.................2 Consideraţii asupra sistemelor complexe în industriile de procesare ..................................................................................................... 215 3................................................. 178 2......1.............. 179 2............................... 194 2..........................................................................................................................1...........1....1................... 199 2...................................................................................2...............1....................................................... 191 2.................5 Reciclarea şi reutilizarea reziduurilor din procesele de topire a metalelor neferoase............ 200 3.............................................................1 Procese de topire .....1 Procesul de pirometalurgie ....2.........................1..................1 Etapa de topire secundară...................................................................................................17..... 177 2........................10.1............... 188 2..1 Manipularea şi depozitarea materialelor.... 178 2...............................10.............................................................................................................................7................................ 213 3.........................................3 Instalatiarea tuburilor................................................. 188 2....1....................................................................................1..........................................3.................................8 Alte procese obişnuite ..........1...........11.....................................3 Corespunderea semnificaţiei ..............................................................1................1.17................................................1...1........... 216 3.....15... a profilelor şi sarmelor ......2 Minimalizarea reziduurilor rezultate din sisteme de reducere..............2 Controlul proceselor ......................... 196 2.17..............17............................2..................... 214 3...........3 Reziduuri de la tratarea efluenţilor lichizi ............. semiinstalatiatelor şi aliajelor de cupru ....1 Principiul prevenirii....... 207 3....... 179 2...................................................................... 221 3................ 208 3.............................................................................................................................1...............1 Concentrat pentru topirea pietrei .....................1.......1 Procese Şi Tehnici Aplicate ............. 200 3..2 Procesul Contirod .................3.....4......................................3...............1 Aliaje Master ......... 177 2................ 213 3............17......................................10...................................10................2....3 Procesele Properzi şi Secor .........................1............5 Alte reziduuri de la producţia de metale neferoase .......17............5........................... 183 2.....3 Tehnici de luat în seamă în determinarea BAT ............................. afinarea cu foc..................1......................10..................... 216 3........5................................ 179 2.18 Tehnici aparute.................. 188 2.... 186 2...................................................................................4 Reducerea altor reziduuri rezultate din producţia de metale neferoase ..........................1................................................. 187 2...........................2..........................5 Prevenirea şi distrugerea dioxinelor .................... 200 3...7..................17 Cele mai bune tehnici disponibile ........... 215 3.............................1.............................1.......................................1.......... 222 Non Ferrous Metals Industries xxxi .4 Îndepărtarea dioxidului de sulf......................................... 222 3...............7 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei.................................................1. 197 2........................ 199 3 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A CUPRULUI ŞI ALIAJELOR SALE (INCLUZÂND SN ŞI BE) DIN MATERII PRIME ŞI SECUNDARE.........2 Reziduuri de la sistemele de reducere ..................1 Cupru primar ................................................4......1.......................17.........................4.....................................................5 Tratarea zgurii .............................................................1..............................................................13 Zgomot şi vibraţie .......4 Procesul prin aruncare ....6 Îndepărtarea mercurului ...............................................................10................................................1..........................17.....2 Convertirea .................................1......................... procesarea deşeurilor de aliaje pure ................................

2......................................2...............................1.........................2....4 Alte procese şi etape de proces ................................................4.....................................265 3........247 3.........................................282 3.............................................3......................................1.............275 3...............2..................2.........................2....................................................................2 Praf şi compuşi metalici.................4 Cele mai bune tehnici disponibile......7 Afinare electrică..........................3......4.......3.................4............................................................................225 3.........................................3.......................................2..............................6 Costuri asociate cu tehnicile .........................................2..............................................................................2....................2...............................................268 3.............................................................13 Colectarea de vapori/gaze şi reducerea.4 Dioxine .................2........................................1 Depozitarea materialelor.......................5 Dioxid de sulf................................................................1 Topirea primară a cuprului...........................................................................................1 Intrări şi ieşiri cupru primar ...........................................258 3........................................2...........2............270 3...................................2 Aluminiul secundar.........................230 3...........................................................14 Controlul procesului şi management...................................263 3............2 Convertoare de cupru secundar..........................................................2.......................................291 xxxii Non Ferrous Metals Industries ....................1 Procese si tehnici utilizate..........................................................1.4 Procese de topire secundare .....233 3.......................................................................................4........2...................................................254 3.......2 Intrări şi ieşiri de cupru secundar......1 Manipularea şi depozitarea materialelor ................................................................... tuburi şi produse semiinstalatiate .....4 Turnarea.......................................................................................232 3.3..............................................................3 Spuma (crusta) si zgura....3..................231 3.......3....5 Convertirea ......................................................................................................................4...........4 Recuperarea zgurei de sare .290 4...256 3................282 3...1 Convertoare de cupru primar .......................................................................................................251 3...........................................................................285 4...........................2... reziduuri din procese şi deşeuri ............ procese de manipulare şi pretratare ....2 Materii prime secundare ......3 Conversie primară şi secundară ...................................................237 3.........................2 Topirea secundară de cupru ...4............................................................285 4....1..243 3....................................................................................................................2..................2 Nivele de emisie şi de consum în prezent .3...................................277 3.........263 3.......................1 Monoxidul de carbon ...2..............................................................236 3..............3.....257 3......289 4...........................2 Procesul de topire primară .........................3.............227 3...........10 Staniu şi alte metale .......233 3.......2................244 3..........280 3.....................................2 Date de emisie şi consum..........1..2...........................................................1 Particule în suspensie şi componenţi metalici..................................................................3.......................................3.......................................................1............................270 3......................3..................2..2......................................................15 Ape uzate ...................3.....................................6 Oxizi de azot .................12 Brame..........3.......................3...........................................................................................................1 Emisiuni în aer asociate cu folosirea BAT..........................5 Produse auxiliare........242 3............................2..............1.......................................1.........................3.................3.....................................2....7 Trecerea în revistă a emisiunilor în aer .......3.................256 3.................1 Producerea aluminei ...........................................................285 4..3..............................................2.....................................285 4.............................................4 Ape uzate ...........258 3...........5............................257 3.............................................................................2.....................................................4 Emisii în apă .....................273 3......2.....................1.............1 Aluminiul primar ...........................11 Sarme de cupru ........................1.3....................................................................4..............................289 4...............................................3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT .................275 3....................................................243 3..4.232 3.........................3....288 4...................................1...2....229 3..........235 3.......2 Selectarea procesului ......1.................................9 Procese hidrometalurgice........................5 Reziduuri de proces ...........................4........257 3.........4...............2 Procesele de afinare si turnare ..............................................................284 4 Procesele de producere a aluminiului din materie prima primara si secundara ......2........246 3...................................1.....................3 Emisii în aer ...2......................286 4.291 4.......3...........2.....................................................................3......................................................3......................................................3 Îndepărtarea dioxidului de sulf ...................................1.3 Componenţi organici ai carbonului...........................2.....................................16 Reziduuri de proces ..............................256 3...3 Colectarea gazelor şi reducerea ...............................................................2.............2.........3.......................254 3.......................3........................................................................................5.................4..................5 Tehnologii aparute ......................................................................................................................1...............224 3..225 3...........2................1.........................................................................................2 Producerea aluminiului prin electroliza ........289 4...........................273 3.......................................................8 Procese de tratare a zgurilor.....3 Afinarea ...................................266 3.224 3.....................................2................2.....................................228 3..................................1 Folosirea energiei în producţia de cupru...............1 Materii prime primare ...............................................................................................................6 Afinarea cu foc .........................238 3.......2 Ulei .....................3.........4...3..........2..4..........................................................................258 3...............1 Procesele de productie ............................................

....2........................4. 305 4.........2............7 Crusta ........................2.............2 Emisii in apa....................................................................1...... 343 4.....................................................3......12 Gaze cu efecte climatice..........1............................ 330 4............................................10 Dioxidul de carbon ................................2...........................1 Separarea prin topire a Al primar .................................. 337 4........... 335 4......11 Apa reziduala.........2........4 Gudroane si hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) ...........................................3....................... 298 4...........3.....................3....................2 Separare prin topire a Al secundar ........................6 Pulberile (praful) ......2............... 300 4...............................................1 Aluminiu primar ...........1........4......................3............................................................................................ 309 4...............3................ 331 4...............2.................2...................4..4......................................................9 Reducerea si colectarea gazului/fumului..3..........................................2........2........................2........................... 293 4...................2...2......5 Bioxidul de sulf si compusii sulfului...........1........2 Emisii in aer .................................................... 309 4........................................................................2 Tehnici considerate in determinarea BAT................................................................................................................1................ 345 4......................................................................................................................................... 303 4...2...............................................2.........................................2......................2.1... HCl si Cloruri ............................. 303 4.................8 Oxizii de azot ............................1........................... 318 4................. 333 4...............2.........................2...................................................................2......... 310 4......2 Aluminiul secundar ....2....................................... 330 4................................................................................. 309 4...................1 Aluminiu primar....................................2....3 Materiale organice (COV .. 332 4..................................................2......................................................................1 Depozitarea materialelor............. 330 4...............................2...............3 Primary aluminium smelting processes.....................................................2....................................................1 Energia si alte intrari in proces...............2.4........................1..................................3........................................................................................................ 331 4................................2....................1 Emisiile in aer................4............................6 Procese de turnare .......................................................................................................... 298 4.....2.................................................................................2.3 Technici de luat in considerare la determinarea BAT ..................11 Rezumatul principalilor poluanti ai aerului ............4....6 Sumarul emisiilor in aer ....8 Producerea anodului integrat.........1....................1........... 348 Non Ferrous Metals Industries xxxiii ..... dioxine) si CO..........7 Metalele....10 Controlul procesului............................2................................................................. 306 4...........................6 Costs associated with the techniques.......... 322 4..................................... 299 4.............................................................2 Selectia procesului......2.............................................. 338 4.................... 330 4.......................................5 Reziduurile de proces ......3............1 Captarea gazelor .........................................12........4 Bioxidul de sulf si oxizi ai azotului .........3 Emisii in apa........1.......1..............2...1...................2................2 Aluminiul secundar ...............................................................2................................4........1....1...........4....................................................2.............................1 Aluminiu primar ....................... 308 4...... 299 4........1 Namolul rosu .............................9................... 295 4............................. 315 4.2.......................1.......................5 Procese de afinare.........................................4............................................................ 318 4............................................................................................................................................3 Colectarea si reducerea gazului ..... 312 4..... 312 4....................5 HF..... 316 4............................................3...........2........................ 346 4.......................12................................1....3 Alte materiale .3............ 331 4..12 Reziduurile de proces ....................2.2.........................................................................................2.. 341 4.........4..................... 299 4....................................2......................1...1................2................................... 298 4......................................4 Cele mai bune tehnici disponibile ........... 302 4................................................................................4............2.........................................2........3............4........2... 295 4..........9........ 310 4... 330 4.....................................................................................1.... 337 4........................................ 296 4..................................................................................2...............2........................................................9 Monoxidul de carbon................................................................................ 315 4..........2 Materii prime secundare.....1...........2 Praf si metale ....................3................................................................ 315 4................................................... 303 4................................................2............ 302 4.....................3.....1 Emissions to air associated with the use of BAT ....4 Reziduuri de proces si deseuri..............1...3 Reziduuri de proces si deseuri......... 330 4....................................................2...............................4................4 Furnalele secundare de topitories ..........................................................2 Captuseala uzata a cuvei.3 Alte stadii ale procesului ........................................... 341 4.........................1 Materii prime primare .3.....................2 Aluminiul secundar .............................3...........................................................................................................................................2 Emisii si niveluri de consum actuale ................5 Emerging Technologies....3 PFCs ..............2...1................................3... 297 4.......3........................................................... 299 4..1................................ 331 4............................................................... 293 4.. manipularea si procesele de pretratare ...... 347 4................3......................... 331 4.....2......................4 Apa reziduala.............1 Manipularea si stocarea materialelor....................2................................. 308 4...............................2................................1.............................2..........................1..1 Captarea gazelor ........................................2 Floruri.....................1.................................................. 293 4.......

........................1.....................................................366 5..........................................................................6 Rafinarea plumbului ..........................377 5.......366 5...................................................................................1......2 Procesele de topire a plumbului primar ......9 Producerea de praf de zinc........................2...365 5...........................2 Zgurile piro-metalurgice şi reziduurile .....1..........367 5............1 Sintetizare/topire utilizând cuptorul de topire cu cuvă sau furnal I........375 5..2 Metoda hidrometalurgica ....................1.........furnal de topire Imperial)................................................... Ge.........................1 Rafinarea chimică ...........1.............4 Surse diverse .........................................................................................................................................352 5...............................................................................1 Plumb primar .............2...1.2..3.368 5....400 5............362 5...................................1.......................................................1 Niveluri actuale de emisii şi consum .....................................................................1.....................................379 5....................................................................1.................1............1.............398 5.................1..354 5...394 5................................................ (+ Sb..............................................................6...7.6.............10..............362 5........................368 5....................................409 5.........366 5.402 5...............................................................2 Producerea de cadmiu din acumulatori ..................................400 5...............9 Cadmiul şi alte metale.........................................1................356 5........................................................................................1..357 5....384 5.....1.................................................................................................................................... manevrarea si procesele de pre-tratare a materialelor.............1.........1.....................1 Procesul general........................................2.......................1.............................................12 Controlul asupra procesului ..................1 Producerea de cadmiu din procesele pentru plumb şi zinc .. Bi.......379 5......................................1 Apele reziduale din instalaţia de reducere ............... Ga...1 Procese şi tehnici aplicate .......................................3..............................1...........P..................................................5......1 Dioxidul de sulf şi alţi compuşi ai sulfului ....6 Zincul secundar............................................................................................................... As........402 5................................................... As......... In..........................4 Procesele de topire şi aliere pentru plumb ..........1........................................... (Imperial Smelting Furnace ....................2.........373 5...........................................................1......................2 Câştigul de electroni ...349 5......399 5..................1.......349 5...........................1...1..........................................................................351 5............................2...................5 Zincul primar .349 5...........................................1..................5 Tratarea zgurii...............379 5.......................376 5.................................... Te.......................... Se...367 5..................................3 Procesele de evacuare a zgurii ..................................................................................................................1....1 Emisii în aer .............6.........1...............................398 5.............11 Producerea altor metale (In.........................................1...............4 Topitoare de plumb secundar....411 xxxiv Non Ferrous Metals Industries .............................................. Sb.....407 5............. Ga......2 Present Emission and Consumption Levels .......................... Bi)...3 Reziduuri şi deşeuri de procesare.................8 Zincul secundar..................1....2 Cuptoare Waelz..............................3 Rafinarea plumbului primar şi secundar ...2 Valorificarea plumbului din alte deşeuri şi reziduuri........11 Instalaţiile de acid sulfuric .............................................1....................................1 Depozitarea...........................1.395 5....1..................408 5......................................................................2 Oxizii de azot ......365 5................1.....................................391 5............................................................................................................10 Colectarea şi reducerea de vapori/gaze ....................................................................................1 Energie.1........378 5................................................... Te) .........411 5...........................391 5..............366 5.........................................1........................1......1.......................................................378 5.....14 Reziduurile de proces.........................................................................2 Topirea directă ...........373 5..2 Plumb secundar....................408 5........1.....8 Procesele de turnare pentru zinc .........383 5......................................1........................351 5........................................3..........356 5.............3 Tehnici de considerat in determinarea BAT ............................................1........... ZINCULUI ŞI CADMIULUI.........3 Praful şi metalele ........2...................3 Alte materiale.........................10 Cadmiul..................1 Manipularea şi depozitarea materialelor .....................................................................................10...................................................363 5.......................................1 Valorificarea plumbului din acumulatorii reciclaţi ...........................7.............................................1...........................8.............399 5.............2....................................1 Reziduurile de tratare cu leşie.1................................................................................................................2 Emisiile în apă ....1..........................................................5 PROCESE DE PRODUCERE A PLUMBULUI........1 Calea pirometalurgică .1...............................2 Cele mai eficiente tehnici disponibile........1.................2 Selectarea procesului .......................................................7 Zincul primar ...............4 Compuşii organici volatili (VOC) şi dioxinele ..............376 5....... Ge...........383 5................3..................................................S.......................7 Procesele de topire şi aliere pentru zinc.........................3.....................................................................................................................1.........354 5.............1.....................................................404 5...1..1 Cuptoarele de ardere Waelz şi cuptoarele de evaporare a zgurii..............................................................................................1........................2 Valorificarea acumulatorilor ....1.........................................................1......1.....................................................................................1............13 Apa reziduală ........5..................................1.....................................................................3 Efluentul electrolitic...386 5...................1................2..............................................................................356 5...........................................................................349 5................1...................398 5........................

........ ..............................3...................... 457 2......11 Tehnicile generale ...............................2........... 452 1.............................................................................................................................. 438 1.....4..................2....................................3.............................................................4.......................................12 Utilizarea energiei ..2 Tehnologiile de vârf ..9 Emisiile în aer asociate cu utilizarea BAT ...... 467 7............................................................1......1 Producţie primară ... 415 5..............1 Argintul .....2 Etape piro-metalurgice ................2 Aurul ............................ 456 6.........................................2........................ 439 1..........................3 Etape hidro-metalurgice ................................2..............3 Metalele din grupa platinei........... 432 1.. 414 5.........2...................................................1 Manipularea şi depozitarea materialelor.......... 426 6....................................................................................................................................................5 Compuşii organici volatili (VOC) şi dioxinele..3 Cele mai bune tehnici disponibile ..................................................................................5 Reziduuri procesuale .........................................3 Colectare şi reducere de gaz .................. 452 1....................................... 441 6....................................................2 Reziduurile care rezultă din proces ..........................................................................................................................................2............................. 415 5.........................1.......7 Procesele de producere de metale..........2 Topirea de plumb secundar ...3...............2...............5.........1...................2......2....................... 467 Non Ferrous Metals Industries xxxv ............1.... 417 1.......................................... 438 1..........................................................2.................... 424 6 ProcesE DE PRODUCERE A METALELOR PREŢIOASE ...3....................4........................................... 439 1..........................2......2.. 431 1................................ 429 6......................3 Emisii în apă..............2..........................................................................................................................................................3 Procesele de rafinare a plumbului .........................................3............1.2.....2............................................... 423 1............................................................................ 429 6...................... 429 6...................................................................... 442 1....................................1 Praf şi metale ..........................................................................3.............8 Colectarea şi reducerea gazelor .............6 Cadmiul şi alte metale ............3 Costurile asociate tehnicilor ..2..... 433 1........ 414 5....3................................................................................................................................................................................................2.................... 456 6........................7 Alte etape de procesare....................2 Electro-rafinarea.......8 Colectarea şi reducerea de vapori/gaze .......................................... 426 6...........................................................................................................2......................2 Selectarea procesului.2....2..1 Procesul Miller .................................................... resturile etc...................1........ 432 1......................5 Tehnologii inovatoare ...................................... 432 1........................................................................................................................................................................................................................................................ 436 1.......................................................................................................... 446 1................................................................................................................9 Controlul procesului ................................................................................3 Clorul şi HCl ............................................................................... 434 1.............. 422 1...................................... 464 2.................................................... 457 2........ 464 2..2.............. 434 1............. 440 1..............................................................................1 Procese şi Tehnici Aplicate .................................4........1 Apa reziduală..........................................................4...........5 Zincul secundar ......1 Buclele materiale din industria de reciclare a metalelor preţioase .....................................2......................................................................... 435 1.....................1 Procese de pre-tratare .........3...........................1 Câştigul de electroni ................2 Recuperarea din producţia de metale de bază................................2.......2.................................................................. 467 7.............................................6 Costuri asociate cu tehnici...............................3......................3........................... 433 1..................3.................. 457 2........ 414 5.................................2....3.......3................................... 442 1.2......4 Apă reziduală.......3......................1 Topirea plumbului primar............................................................................ 435 1.................................................2.......... 414 5............... 451 1.....3...........................4 Reziduurile de proces şi deşeurile ...........................3 Nivelurile curente de emisie şi consum...2...........2........ 413 5..... 456 2...........................................................3.................2...................1 Ciclurile nemetalice.........2 Buclele de metale nepreţioase .....................3..... 465 7 PROCESE PENTRU PRODUCERE DE MERCUR ..................2.2.........1 Rafinarea .........4 Oxizii de azot ............................................................................................4................. 453 6............. 454 6.....3.2............ 439 1.........2..................3........3......................................................................1 Procese şi tehnici aplicate .....................2 Emisiile în aer................................... 423 1.................................................................................................2...................................................................2 Dioxidul de sulf ........... 441 1................................. 415 5......3.......2 Tehnicile care trebuie luate în considerare în determinarea BAT ............................................................7.......1 Cenuşa.....2...............................1............................................. 433 1......................1............ 415 5...........................................4 Zincul primar........2............ 464 2...........3........1..............3 Alte procese..............1......................................... 460 2...........................2...................1.....................................................................................................1.......................................6 Manipularea materiilor prime............2...................4....................................3.............................................10 Apa reziduală..1 Emisii către aer asociate cu utilizarea BAT................ 444 1.4.........5 Utilizarea energiei .................... 411 5...............................................2.............................................1......1 Purificarea electrolitică.........................................................................................................1 Materialele fotografice ..................................................

.........469 3....9................................................2 Producţia materiei prime secundare de tantal ............................................................................151 4........4.................3.........1 Manevrarea şi depozitarea materialelor ...................1..................................................................3....................1..........7.........469 7.....................................................................2 Selectarea procesului .....471 3.......2 Prelucrarea molibdenului ca şi material prim secundar ....4 Rezumatul emisiilor în urma producerii metalelor refractare ................2.......................................................1 Recuperarea reniului prin calcinarea molibdenitului ..........139 4................1 Mercur primar .......................1 Producţie din Cinabru ............................................1...........................................168 8..485 4..........3....1..........................................10 Zirconiul şi Hafniul.1 Manipularea şi depozitarea materialelor .....................5....1 Producţia buretelui din metal titan .......143 4....................................................................169 xxxvi Non Ferrous Metals Industries ..........3 Wolfram......................................................................................................................................1 Producţia de metal vanadiu din material prim primar.....................................................................139 4.......2 Selectarea procesului ...............467 3..............467 3..................................142 4.....................8.....................................4....................................................................................................1 Procese şi tehnici aplicate .163 8............................481 4............3.........162 4...........................................................................2..................2 Emisiile actuale si nivelele de consum ........167 8.....................149 4.................................................................................136 4.........................................469 3.........469 3.2.................................................................................2 Procesarea vanadiului ca şi materiale prime secundare .............152 4.................................2 Mercur secundar .....479 8 METALE REFRACTARE ..........................6....................1...............7..................................3.................................3.................................................144 4..................2 Producţie din minereuri şi concentrate din alte metale .5.............2...................................8 Niobiul .........2............................1....................481 8..............2 Cele mai bune tehnici disponibile...6....145 4.....................................................2 Apă reziduală ....................................1.............................3 Tehnici ce trebuie luate în considerare în determinarea BAT..................2 Procesarea materialelor prime secundare de wolfram....................... reducere a hidrogenului şi de carburare ............................................481 8.....................................1...........................473 3................481 4..................................478 3............................................5 Apa reziduală .484 4.......................5 Reziduuri procesuale..4...........................................................................2 Producţia de metal crom prin electroliză ...............................146 4...............................................150 4..............3..........................169 8........................................485 Tungsten ore – minereu de wolfram ............1......................................1 Crom ...................................2................2...............................................................................5 Tehnologii Inovatoare........................................... .........2 Descompunere electro-termală a minereurilor de mangan............................................151 4..............................................................150 4..........1.........3 Reziduuri procesuale.......1 Emisii către aer asociate cu utilizarea BAT ................................1.....4................476 3.......................................1............1 Colectarea gazului şi reducerea .................1.......140 4.........................................................................................................3......144 4..........................................................................7 Tantalul...........................................................................................1.......................................2..................................................4...........................................................................477 3...............4...........1 Producerea metalului cromat prin reducere metal-termică........................................479 3.......................2....1..........................1................2 Procesele de topire...........152 4.......................................................................................................................1............................1....2 Mangan ........................................1 Materiale...............167 4......3 Tehnici care trebuie luate în consideraţie în determinarea BAT.........................................1 Producţia niobiului din material prim primar....................................483 4................... depozitare şi manipulare ...................................................................................2 Emisiile în apă ........3 Produse derivate......141 4...........148 4.............2......................................................2 Producţie secundară .....2..4 Controlul procesului .....2............................................................142 4..................... ardere...............................2................4........................................................1.............................................136 4...6 Reziduurile proceselor .........2 Emisia prezentă şi nivelurile de consum.................................................476 3....................................................1....................................................1..........................147 4.468 7............................485 4....................2..................................................................................................................160 4..............................2.............7........140 4.....................2 Prelucrarea materiei prime secundare de titan şi a buretelui de titan ................1................................................9 Reniul..................3 Colectare şi reducere de gaz .....2 Producerea metalului reniu .166 4...................148 4..............................................................................................................................................166 4......................................1 Consumul de materie primă şi energie............................................1......................1..3.................146 4....2......................................1 Emisii către aer .........1......................1 Emisiile în aer .......1..........................................................1......................................1 Producţia de pudră de metal molibden........................2 Emisii...........................................1 Producţia de pudră de metal wolfram din materiale prime primare......1..............................4 Vanadiu........3..............................................................1...........................152 4.. deşeuri şi reziduuri rezultate din prelucrare .......................4.............................................................................................1...............................476 3....................................1 Electroliza sărurilor apoase de mangan.........149 4..................................1................................1 Producţia tantalului metalic din materia primă primară.........1..............2.....................1............4 Apă reziduală .1.......................................9............5 Molibden........471 3........

.1..........3........................1........................ 199 9.....1........... 179 9...........................................8..2..............................................1 Materiile prime ..............2...........6 Calcinarea molibdenului şi producerea feromolibdenului..................................................................1 Materiale............................................................................... rezidurile din proces şi deşeuri .....2........1................................................................... 194 9.................... 197 9...............2 Ferocromul cu conţinut mediu de carbon ..........................2 Emisiile prezente şi nivelele de consum.1 Materia primă şi pregătirea materiei prime .................................................................................................3 Probleme care trebuie avute în vedere la alegerea BAT (Tehnici Optime Posibile) ..1 Materiile prime ................................................................. 177 9................................. 187 9..................4...................... 197 9............... 217 9....................1..................3 Producerea feronichelului din materie primă secundară.........1 Emisiile de fum şi praf ................................................... 174 9 FEROALIAJELE .3.............4 Silicocromul ............1..........6..........................2..................................................................................2........ 173 8....................1.........2............. 191 9.......11 Producerea feroaliajelor din materie primă secundară ..................2.....1.......1...................1.....................................................2 Controlul procesului ..................1 Calcinarea molibdenului.................................................................................................. 191 9..............2...............................................1 Feromanganul cu conţinut mare de carbon.............2 Producerea feronichelului din materie primă primară .............................................. 220 9...........1.................... 180 9..3................3................................. 171 8....................................................2 Prelucrarea prealabilă ..2....2..................1............................... 183 9............1 Ferocrom .................... 176 9............4.................................3 Tehnici aparute.2... 198 9.11....................................7............................................. 171 8....................... 187 9........7 Ferotungstenul....................1....................2..3.............................2..................... a calciului-siliciu ................1.......................................... 212 9....11..................3..........2 Producerea ferosiliciului a metalului pe bază de siliciu...... 173 8... 215 9................................1...........1..2 Alte emisii de aer..2 Emisiile de praf la producerea ferosiliciului şi metalului Si pe tona de aliaj produs........1 Ferocrom cu conţinut mare de carbon .................................................................................................................. ionizarea................1.......1......................... 200 9.......................................................4 Feronichelul........... 176 9...1. 180 9...................................................3.....................................2..........................2 Aliajele din siliciu şi ferosiliciu............................................................... 202 9...............................3 Producerea feromanganului şi silicomanganului. 224 9.....1................................................................................................................. 199 9...........6......2............................2............................2 Producerea carbo-termică a feromolibdenului...................4..........................................................7...................1..............................6...............4 Silico-manganul....................................2 Producerea feromolibdenului .............1........................................................................................ 191 9........................2..................................................................... reducerea hidrogenului şi procesul de carburare ...............................2 Tehnici de pre-tratare .........................2................................ 189 9.................6........2.............................. 179 9................ 186 9................1......................... 183 9.2 Emisiile . 194 9....................1 Topirea.............................................1 Materiile prime ............. 169 8.............. 183 9..............3....................................... 191 9........................1.............. 179 9........................2.................10 Feroniobiul ...........................................................................2 Tehnicile de tratare prealabilă ..............1 Materiile prime .....................................3 Emisia de apă ...................... 207 9.4 Produse secundare....................................1............11......................................3........................................4 Procesul de desprăfuire cu plasmă.......................5 Reziduurile de proces ....3...................... 176 9.......................3 Colectarea şi reducerea gazelor .....11................................................................................1........................................... 187 9...................3 Feromanganul cu conţinut scăzut de carbon............................1........5 Ferovanadiul........................ depozitare şi manevrare......1.........1..............................................................1 Materiile prime ............................................1..................................8 Ferotitanul ............3... 176 9.................1......................2........... 183 9................................................................1.............1.......................... 197 9..............................3...................................1......................................1.. 180 9........................................3 Recuperarea energiei ............1.1......11.................... 187 9......1......................1.......1 Ferotungstenul............1.............1.......1.....2...........................................................................1.........2 Feromanganul cu conţinut mediu de carbon........................................2.................................... 190 9................................... 207 9...........................1........2............1 Procesele şi tehnicile aplicate.2 Tehnicile de pre-tratare ...........3......................1......9 Feroborul ..... 194 9............ 186 9........1.......................3 Feromanganul şi aliajele din mangan ......................... 224 9. 207 9......2.................................................................................................2........1.. 190 9......................................................................................3 Producerea metalo-termică a feromolibdenlui....3..............................2...... 175 9...........................1........................................1.......................................... 195 9...2..............................................................................3........ 193 9................. 224 Non Ferrous Metals Industries xxxvii ......1 Consumul de materie primă şi energie ...1................... 189 9...3 Ferocromul cu conţinut scăzut de carbon ........... 215 9............. 202 9...1 Emisiile de aer.................1.........6............1......................................................................4 Apa reziduală................................................3............ 183 9.....1 Amestecarea şi uscarea (Numai procesul de desprăfuire cu plasmă)) ..3 Procesul în cuptorul cu arc acoperit .................. 177 9.........................................................1 Producerea ferotungstenului şi a bazei topite din tungsten.....3 Producerea ferocromului şi a silicromului.........................................3.............

...................................................................3 Procesul de control.......................9......11 Tehnici pentru reducerea consumului de energie pe ansamblu.............................................................3........................................................249 9.................................................4.5........235 9..............................................283 4.........6................................................................8 Reducerea numărului de reziduuri rezultate din procese .....................................................................7 Tratarea apei ..........................................4 Pre-reducerea şi preîncălzirea .......5.236 9..........................................................................228 9....................................................... PROCESE PENTRU PRODUCŢIA DE NICHEL ŞI COBALT ..............................4 Ape reziduale ................................................285 4.................2..................2.............................3.........................................................4.............2.......................................268 4...............2 Procesul metalo-termic .2 Producerea electrolitică de magneziu primar .......................4 Procesul de topire......................................................................................................283 4..............................3 Emisii tipice către apă..........................................244 9.....................................................................2 Alegerea procesului .....................................................................6.........2 Sinterizarea ...................273 4...........................9 Tratarea apei .................2..............................................................3 Potasiu metalic.....3 Tehnici ce trebuie luate în considerare la determinarea BAT........................................6..........................................................5 Control proces..........................1 Depozitarea şi manipularea materialelor.................2................................6 Recuperarea energiei.......245 9.....1.................3 Sinterizarea ..............................5..........................273 4..................................................................................................................................................................................................................5 Reziduri de proces .....4....................261 10.............2 Procese principale ....................1 Sodiu metalic .......3..............4............235 9.......279 4............283 4..........6 Operaţii după călire................................4..............................3...........................4 Operaţiuni post cuptor .....................4........................................256 10 Procese de producere a metalelor alcaline şi alcalino-pământoase............................2............232 9.........2........260 10.............5 Tehnologii aparute ........6......262 10...........3.................251 9................................................................2 Niveluri din prezent ale consumului şi emisiilor .........291 xxxviii Non Ferrous Metals Industries .......2 Tehnici de pre-tratare....................................................................................6 Cele mai bune Tehnici Disponibile.....4...............1 Tehnici de pre-tratare...............................................286 4....................4 Colectare şi reducere de gaz .........259 10................................5 Controlul procesului .................................................................................................268 4............1...........................7 Tehnologii aparute ...257 10........................283 4.........................................................................................281 4...........287 4.....................2 Emisiile în aer ......................................................3...................................3 Colectarea şi slăbirea arderii gazului ......................................236 9..227 9........................5 Magneziu metalic............2 Selectarea procesului ........278 4....271 10........5...6......................................................................260 10..............5...........................................................................................................263 10.................3 Pre-reducerea si pre-incalzirea..............277 4....................287 4..........................2.....................................................270 4..............267 4...................4........................................................................................................................................................................................................1 Materiale................262 10..................................................285 4...........................................................5..............................1...............................................................4..............278 4........................8 Operaţii post ardere.............................4.10 Reducerea reziduurilor de proces.....................................................................................253 9.........6.........................................................................................6....1 Depozitarea şi manevrarea materialelor.................................1...................................................................................................6.............................................................1..236 9................1 Consumul materiei prime şi a energiei .........289 11 ............................4 Calciu şi stronţiu metalice...................3 Principalele procese .....7 Controlul procesului ......................................................................245 9..........257 10..........................5 Reziduuri procesuale.....................................................................................6.............................................3..2 Litiu metalic...........................4.........1..............................................................1 Procese şi tehnici aplicate .....3 Colectarea si evacuarea fumului .........................4..........................................................5.........................1....4 Cele mai bune tehnici disponibile.........................................1 Producţia de magneziu primar prin reducere termică ........4 Ape reziduale ............................5 Procese de topire.............................4.................245 9...............1................................................................................................1........................................4.....4....259 10..................1...275 4.....................................................6 Operatii post-topire ......................1 Tehnici de pre-tratare................5.................2.251 9.............................................5............................................249 9.........................................................................................................................1 Procesul electrolitic...........................................2........257 10............................................................................ depozitare şi manipulare ....................259 10....................................4.................................1........245 9.........................273 4..5...........3 Producerea magneziului din materii prime secundare ...................... reziduuri şi deşeuri de proces .3................................................................4........264 10............................................................................................................................5......................................................................................................1.............1........6 Colectarea şi evacuarea gazului ............................................................................................4 Produse secundare........................282 4...................................260 10........1................................................4...........1 Calciu metalic ..........................................245 9...................................4.........249 9..............246 9...............................4......................................................228 9.2 Stronţiu metalic...................3............................................

........................................... 334 12..2.......... 325 11...................................................................2 Procedeul de producere a altor produse din carbon si grafit....................3..1....... 331 11.........5 Managementul şi controlul procesului ..................5 Producţia de cobalt ............................2... 318 5..............................................6 Electro..............................................................................................................................................................................................................3 Procese de rafinare a matei..................3.......3 Emisii în apă..............1............... 317 5............. 333 12.4..................................................................................................................3..2......................................... rafinarea chimică şi extragerea solventului ........2 Minereuri sulfidice .... 315 5................................................................................ 300 5.... 313 5.............. 319 5.1 Alegerea procesului............ 309 5............. 303 5.....3......3...................1 Procedeul de producere a electrozilor .3 Praf şi metale ...................................................7 Emisiile ocazionale.......... 313 5...................................... 314 5.......................2............ 338 12................................................................................... 309 5..................................2 Diferite surse .................................................................................................................................... 306 5..........................................................................................3............................ 334 12.........................2 Cele mai bune tehnici disponibile ............ 291 5............3 Alte metale ............1.2..................7 Extracţia solventului...........................................................................................3.........3 Solubilizarea prin presiune a amoniacului şi reducţia hidrogenului..................................................2 Solubilizarea sulfurii bazate pe presiunea atmosferică urmată de extracţia pe cale electrolitică/reducţia hidrogenului... 330 11........7 Reziduuri ale procesului............................................................1................1 Procesul de topire rapidă convenţională .........3 Tehnologii aparute..1..........................3.......2.....2.....1 Procese şi Tehnici Aplicate .......... 325 11...........1........ 320 5............................................1.................................................................5 carbonili şi monoxizi de carbon şi hidrogen...........................................................................2............................................................................................ 317 5........................1.....................................................................................................................................1 Depozitarea şi manipularea materialelor ...3...............................2.6 Apa reziduală.............................................................. 303 5........................................................3...............3.............1 Solubilizarea......................................................2 Anozi sinterizati............... 294 5........................ 299 5.......................................4..........................................................................2................4 Colectarea şi atenuarea fumului/gazului...................... 319 5...........3 Alte materiale .......2............. 325 11..... 311 5..1........................2.............................. 318 5.................................................................1 Proces pirometalurgic.................................1.2....1 Depozitarea materialelor..............2...............................................................................................................................3................ .....................................................................................................................................1 Pasta cruda ..........1 Amestecarea si formarea ..1............. 293 5..............................3.5 Costurile asociate tehnicilor ..2......................... 302 5......1...............4 Producerea de aliaj de nichel din materiale secundare .......................................................... 301 5..2.......................3.... 310 5.........................1 Bioxid de sulf şi alte gaze acide ............... 311 5...............................................1 Minereuri de oxid ........................................................ 333 12....................................... manipularea şi pre-tratarea... 309 5..................................................1.......1 Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT ........................3 Ape reziduale...2....... 292 5................................3..2......4 Resturi şi reziduuri rezultate în urma procesului........................2 Zguri piro-metalurgice şi reziduuri.............................. 297 5.................. 316 5............. 325 11................................................1......2.....................3...................................................... 315 5........................1 Consumul de energie ................................ 317 5.......... 333 12....................................4 Reziduuri de proces .............. 320 11.2....rafinarea matei ...................................3.. forme de carbon si electrozi .................2 Niveluri actuale de emisie şi consum ....................................................2...........................1......... Tehnici care trebuie avute în vedere în determinarea BAT ..............................................2....... electrozi Søderberg si forme verzi (crude).................3......................................4...............................................................1 Solubilizarea clorurată a matei urmată de extracţia pe cale electrolitică...... 309 5..............................................4 Solubilizarea clorurii ferice .....2..... 323 11............ 306 5......... pasta Søderberg................................................................................................3...................2...............1. 312 5....................11............. 332 12 PROCESE DE PRODUCTIE A ELECTROZILOR DE CARBON SI GRAFIT ETC..2.........................................................................2.......1..1..............................2 VOC ............................... 340 12.....2 Extracţia pe cale electrolitică....................................................................... 321 5....................................................1..................................... 341 Non Ferrous Metals Industries xxxix ................................................ 308 5...............2..3 Procesele de rafinare şi transformare .......1....................4 Fabricarea de lingouri de praf de metal şi alte produse ...........................................3..1........................................ 326 11.............2.2................2 Colectarea gazelor si reducerea acestora ...1.... 330 11..1 Procese si tehnici aplicate...............................2....3................................................3 Electrozi de grafit ...........2.3.......................................................................................................1.............. 308 5.......3................................ 301 5...............................................1...................................................................3..................................... 306 5....................2 Procesul de rafinare si transformare .......4 Clor...............5 Procesul carbonilic ............................... 298 5............1 Precipitaţi rezultaţi în urma proceselor de purificare........................................ 304 5....1 Apele reziduale din instalaţia de atenuare ..4...............2............................2 Emisiile în aer........2 Procesele primare de topire ..2...................................................2..3.................. 307 5.......................................................6 Oxizi de nitrogen .........

...1 Influente asupra costurilor .........414 I..............................404 I...........2......................................................................................................................................................................3 Ape reziduale .............................1 Reducerea poluarii aerului in industria cuprului .............4.................................................. 5......2 Niveluri de consum si emisii prezente ...................................................... Tratarea pe termen lung a poluarii aerului (LRTAP)....1..........366 12.....................................2...............350 12............342 12.............................................................................................342 12..................................................................................................................................... 6.......................................2 Costuri specifice de investitie pentru uzinele de procesare a cuprului..............................366 12..............................345 12......342 12....................................................................2 Selectarea procesului ............373 Annex I Specific Cost Data for Metal Production and Abatement ...................................1 COV -uri...........................................344 12.............................................6 Costurile asociate cu tehnicile ..................2....419 I.........2.3 Colectarea si reducerea gazelor .....................4...........................................4.........3 Impregnarea ................422 II............3..............................................3.......2..................................................422 II......................................400 I....2 Pulberi.........................................4..1................342 12..................................................421 Anexa ii Norme internationale (Privire de ansamblu) ......................370 References ..357 12............353 12..........................................................................5.......................................................5...............424 xl Non Ferrous Metals Industries ..........354 12..2.............5 Fluoruri (rezulta din anozii uzati folositi la producerea anozilor).................1......346 12.............................................................................................402 I.............................................422 II.......9 Sumar al principalilor poluanti din aer...............................................357 12...............................................2..... 4 Protectia mediului acvatic........................ 7.........................5.......................................2........423 II...........................................423 II............4 Costuri de investii specifice pentru procese Pb-Zn..........................................................................360 12.................4 Cele mai bune tehnici disponibile..........................................................................361 12..1.....1 Depozite de materiale.......................6 COV rezultate la fabricarea carbonului special si a produselor din grafit...................................................2.........................3 Decizia Consiliului OECD privind circulatia transfrontaliera a deseurilor periculoase...............346 12.............................1................................................................. manipulare si procese de pretratare................................................2..................................................................................1 Emisii in aer....................................5 Tehnologii recente ........................2 Surse de informatie ................................4......................................................2..............345 12......................................367 13 CONCLUZII SI RECOMANDARI............................1.................1..................3...........3.............1..............................................2 Alte etape de proces...3 Instalatii de productie a acidului sulfuric .........3 Costuri specifice de instalare pentru procesul primar şi secundar de aluminiu ......... Sistemul global de monitorizare a mediului (WHO/UNEP) ............................................4 Emisii in apa ............................345 12............5...344 12.......................3 Gazele de combustie .........4 Reziduuri de proces ....... PAN.........................................2....................4 Grafitizarea .........................1......4.................................................2...............................................................................422 II............................ hidrocarburi si PAH-uri .....................2 Coacere si recoacere ...............................................................................343 12.8 Dioxinele..........................................3.................................4 Dioxid de sulf.........................1 An ...................................................................346 12.................................................369 13..............352 12....1....................................404 I.................................................................351 12.........................................................345 12...........................................361 12......................................3 Reziduuri de proces ..........................................................1..5 Reziduuri de proces .....................................................1...........................................3 Recomandari pentru activitatea de viitor .........................................................................................................................................358 12......1 Contorizarea.........3.....................................................................................................2......... Conventiile de la Basel ..............1 Manipularea materialelor si depozitarea ..................................................................................................................1.............5 Formarea produsului .....12.2.........................................................4 Sisteme de tratare a efluentilor.....3..............2...........................1...........................1 Reactiv folosit ................................... programarea timpului de lucru ........366 12...................................395 I................................4...................................................................402 13..................................6 Procese speciale .............362 12. rezultate la producerea fibrelor de carbon) .... 6............2.......5 Informatii despre cost privind tehnicile de reducere.....1......................395 I.........3 Metodele de luat in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile .................2 Apa reziduala ......345 12......................................................342 12.....369 13.............369 13.......................................352 12....7 Cianuri ( poliacrilonitril........2................................ Valori limita in statele membre................................2 Reglarea aerului-industria de aluminiu ............396 I.........1 Emisii in aer asociate cu folosirea BAT....................

.........................................................................................................................13: Procesul Mitsubishi .....................1: Cuptor rotativ.........................................................................36: Agregat tipic pentru purificarea gazelor pentru o instalaţie de acid sulfuric ...................123 Figura 2............................3: Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel .................10 Figura 1..............88 Figura 2.........Lista imaginilor Figura 1..............................................49 Figura 1............................................................................................................................30: Aranjament tipic al unui precipitator electrostatic (only two zones shown) ........12: Reactorul El Teniente ...............................17 Figura 1.......................27 Figura 1...................................................23: Etapele procesului de extracţie prin solvenţi .................................................................44 Figura 1.....................................117 Figura 2..........................................37 Figura 1.....22 Figura 1...........................94 Figura 2..12: Utilizarea la scară mondială a magneziului ......................................................................................99 Figura 2..................................14: Procesul QSL ............................38: Clasificarea efluenţilor.........................................................152 Figura 2.................................................................................................................................40: Exemplu de sistem de recirculare a apei de răcire .....96 Figura 2........................................................................................................11: Reactorul Noranda ...10: Cuptor rotativ cu suflare puternica ...................................3: Productia de semiinstalatiate de Cu in 1995..........16: Locurile de producţia a carbonului şi grafitului în Europa ...........................27: Sistem de hote auxiliare pentru convertor.............................................................92 Figura 2...................................58 Figura 2......................14: Producţia europeană de nichel .....................103 Figura 2......................................................................................................31: Decantor electrostatic umed........................22: Proces de topire continua........2: Fabricile producatoare din Europa.......................7: Capacitatea europeana de rafinare a plumbului .....................19: The Peirce-Smith Converter ..19 Figura 1.................................................................................................................................89 Figura 2...............................................................................37: Instalaţie tipică de acid sulfuric cu absorbţie dublă ..50 Figura 1...............................................112 Figura 2.............117 Figura 2..................125 Figura 2...........................................................................9: Procesul de topire ISA .............................................................................21: Cuptoare de inductie ............................................8: Capacitatea totala de rafinare metal pretios din Europa.....................................11: Producţia de fero-aliaje în Europa ..........2: Cuptorul Herreshoff.....................................................................................134 Figura 2...................................................43: Bilanţul energetic al procesului Contimelt.......116 Figura 2................................................................................34: Sistem de curăţire cu jet pulsator inversat (tm 198.......................16: Cuptorul Outokumpu ...........................................................................................................................158 Figura 2..........................................................................................................................................................106 Figura 2.... Total pe 1995 = 470000 t......17: Cuptorul INCO ......................................................185 Non Ferrous Metals Industries xli ...........................................99 Figura 2...........................................................................9: Intrebuinatarea fero-aliajelor in diferite sectoare industriale in 1994 .............................39: Granularea metalului topit .........................................................................................................................................................24 Celulă cu alimentare punctuală cu anod presinterizat .........................................................................................................................................................................8: Cuptorul electric pentru topirea materialelor concentrate sau calcinate .....................................105 Figura 2..................................................................................................182 Figura 2........................28: Schiţa unui sistem auxiliar de colectare a fumului pentru tehnologia primară a cuprului ...........................................................4: Un exemplu de vatra inclinata a cuptorului cu reverberatie folosit pentru materiale secundare.....41: Purificarea zgurii de cupru într-un cuptor electric .................................................29: Colectarea fumului la gura de evacuare.124 Figura 2.........................................20: Convertizorul Hoboken...................................10: Folosirea fero-aliajelor speciale si vrac in diferite sectoare industriale in 1994 ....6 Figura 1...............................102 Figura 2..............32: Dispunerea ciclonului .................................15: Procesul Contop............................................................90 Figura 2...............122 Figura 2.118 Figura 2.................119 Figura 2............................135 Figura 2..........................................95 Figura 2.................................................53 Figura 1......93 Figura 2........................13: Utilizarea în 1996 a nichelului în tarile occidentale............................................................................33: Plan de ansamblu al unui filtru textile (cu un compartiment în ciclul de purificare) ......................91 Figura 2.....................................................................98 Figura 2..........................100 Figura 2.9 Figura1..25: Sistem de încărcare şi evacuare coincident.......................................154 Figura 2...42: căi de reciclare în concordanţă cu cantitatea de reziduuri generate prin câteva fabrici de producţie a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia ...............126 Figura 2.4: Primary aluminium production by country 1997 (thousand tonnes)..........120 Figura 2...................................................................174 Figura 2......................................97 Figura 2...........................26: Colectare de fum prin patru orificii ........................................... Lurgi 1999) .................6: Sistem de electrod Soderberg in cuptor cu arc electric .......................................................................................13 Figura 1...............................................................38 Figura 1...................................................................................................................................1: Productia mondiala de Cu in 1997...........35: Epurator de gaze cu curgere radială.......39 Figura 1..101 Figura 2..........18: Cuptorul Kivcet ..................................15: Producţia mondială de cobalt....................6: Productia de metal zinc in UE (1994)..........................................................................5: Cuptorul pentru producerea cuprului secundar........104 Figura 2.......97 Figura 2...............................................................................................87 Figura 2.........................129 Figura 2....................5: Productia mondiala de Zn din concentrate in 1994...7: Cuptor rotativ cu arc electric .....................................................................

. cu electrozi Soderberg [tm 107.................................................................5: Intrari si iesiri dintr-o productie de aluminiu secundar ................... 329 Figura 5....... 260 Figura 4...................................................... 358 Figura 5....... 206 Figura 3......... 356 Figura 5....................................................................19: Recuperarea energiei de la un cuptor semi-închis .....14: Sistem de curăţare a gazului pentru o instalaţie de degresare............................................................... 427 Figura 6...4: Producerea Hc FeMn într-un furnal .................................. 401 Figura 5..............................................................................................................................................11: Diagrama unui exemplu de intrare-ieşire pentru un amplasament de producere a cuprului secundar cu proces de recuperare staniu/plumb ................................... 406 Figura 6..................................... 290 Figura 4....................1: Producerea aluminei – procesul Bayer ................................. 207 Figura 9...................................................17: Sistem de hote pentru un cuptor cu aer suflat......................................................................8: Compactizarea metalo-termică [tm 107...................................... 196 Figura 9... 350 Figura 5............................................................................................. ................... 184 Figura 9.1: Diagramă a unui proces tipic de topire Imperial pentru producerea de zinc şi plumb..............................................8: Waelz Kiln ............... 227 Figura 3...... Ullmanns 1996]]....18: Folosirea directă a CO pentru producerea de energie electrică......................2: Schema unui proces tipic de valorificare a acumulatorilor...... 261 xlii Non Ferrous Metals Industries ........7: Procesul de spalare (lesiere) a concentratului..................... 364 Figura 5............ 233 Figura 9........................ 325 Figura 4............ 225 Figura 3.......... 218 Figura 3............................................ 212 Figura 3........1: Flux tehnologic general pentru recuperarea metalelor preţioase ..............5: Cuptor închis cu arc electric pentru feromangan............... 217 Figura 3......................................3: Diagrama producerii de calciu metalic.................................. 226 Figura 9.................................................................20: Sistem de recuperare a energiei pentru cuptor cu aer .........................13: Fluxul de energie într-un furnal de 10 MW pentru siliciu.................4: Diagrama distilării zincului/cadmiului . 307 Figura 4.................... 287 Figura 4.......................................5: Diagrama procesului hidrometalurgic al zincului .......................................................8: Diagrama procesului WSA....................................................................................9: Waelz Oxide leaching process .............................................................16: Colectarea fumului de evacuare şi turnare ........................................6: Exemplu pentru sistem cu material pompat ................................................................................ ...............................................................9: Tratarea gazelor din topitor şi convertor .. 214 Figura 3...............................................5: Sistem cu dispozitiv de post-combustie utilizat cu un topitor pentru acumulatori întregi.................. 221 Figura 9.............................................................. 483 Figura 9...............................................................................Figura 2................ 190 Figura 9............................................................................................................. 293 Figura 4.......3: Diagrama proceselor de rafinare a plumbului .4: Input si output din productia primara de aluminiu ...........................................6: Schema tehnologică generală a fabricării a produselor semifinite .... 445 Figura 6............3: Schema producerii aluminiului secundar ........................................................................................................................................................ 188 Figura 9.... 432 Figura 6........ 187 Figura 3............................................................... 193 Figura 9...........5: Exemplu de proces Contirod ....................................................... 257 Figura 10............................... 259 Figura 3........................................................... 396 Figura 5.....................................12: Organizarea generală a sistemului...........7: O diagrama pentru un sistem integral de colectare a fumului ..................2: Celulele electrolitice de aluminiu primar ............................. 192 Figura 9.................................................................................................6: Schema simplificata a unor procese de inlaturare a fierului....... 209 Figura 3................................ 195 Figura 9............................................. 228 Figura 3.....................7: Diagrama de flux a calcinării molibdenului ....................3: Recuperarea argintului din producţia de zinc şi plumb .....................................12: Incinerator pentru film fotografic. 403 Figura 5............................................................... ECE 1995].............. 361 Figura 5.........................6: Procesul de producere a feronichelului în cuptorul electric cu arc – cuptorul de uscare rotativ .........................7:Principiul turnării continue sau semicontinue ...................10: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru topitor de cupru secundar ...............6: Diagrama unui circuit de spălare a oxidului Waelz....8: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru cupru primar........................................................ 227 Figura 9..........................................4: Exemple de proces Southwire ...... 259 Figura 10............................................ 357 Figura 5............................................................................................................................................ 365 Figura 5.......................... 353 Figura 5....................9: Producerea feromolibdenului prin reducer metalo-termică ..................................................... 285 Figura 4............................................................................................................................ 215 Figura 3....... 234 Figura 9........................7: Sistem de colectare de vapori co-incident ..................................3: Schemă tehnologică generală pentru producţia de cupru secundar .............. 240 Figura 9....................................................................................................11: Procesul de producere a feroborului şi aliajului de bor ....1: Linie tehnologică pentru producerea cuprului primar ......................................................................................................................... 226 Figura 3... 428 Figura 6....13: Sistem de colectare de vapori co-incident .................................. 185 Figura 9.....................................................2: Schema tehnologică a procesului de leşiere în vrac ...................10: Diagrama de flux pentru producerea ferotitanului............................................... 447 Figura 8...........................................................................13: Sistem de captare vizat a vaporilor secundar..........................................................1: Diagrama producţiei de sodiu............................................................................................1: Producţia de metal crom din procesul metalo-termic.................2: Celula Downs ............ 239 Figura 9.15: Cuptorul de sinterizare cu bandă de oţel .................................. 360 Figura 5............12: Diagrama de flux pentru producerea feroaliajelor indicând punctele potenţiale ale emisiilor de aer [tm 35.2: Exemplu de flux tehnologic pentru tratarea nămolului anodic..................................................................................................................................................................... Ullmanns 1996]. 242 Figura 10......44: Schiţa unui biofiltru simplu...........

.................................................262 Figura 10..................................................................................................................................................9: Exemplu de Bio-filtru ..............................5: Diagrama caracteristică a procesului de reducere termică pentru producerea de magneziu metalic ................344 Figura 12..341 Figura 12...339 Figura 12......6: Producerea formelor de grafit ...................................................263 Figura 10............................343 Figura 12.265 Figura 12...............338 Figura 12...........6: Diagrama caracteristică a producerii de magneziu metalic prin electroliză.................8: Distrugerea fractiunilor de gudron de huila ...............................................................................................336 Figura 12........................................................................Figura 10...............4: Cuptor de grafitizare Castner ...............................................3: Profilul temperaturii in timpul coacerii anozilor...............................................................................................7: Diagrama caracteristică a procesului de producţie a magneziului secundar ...5: Cuptor de grafitizare Acheson ..............7: Diagrama de emisii generate din procedeele utilizate......................4: Diagrama caracteristică a producerii de stronţiu metalic ............................................337 Figura 12...................................................354 Non Ferrous Metals Industries xliii ......................................................................264 Figura 10........................................334 Figura 12....2: Schema generala a unui cuptor de ardere deschis pentru anozi ................................................................................1: Schema fazelor procesului tehnologic ...................

........................23: b) ) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate .....................7: Cuptoare de topire ................................................ 40 Tabelul 1. 35 Tabelul 1........................................................... 204 Tabelul 3........................ 166 Tabelul 2....29: Producţia anuală de carbon şi grafit în UE şi Norvegia................................ 21 Tabelul 1................ 155 Tabelul 2...3: Exemple de îndepărtare a impurităţilor prin afinare electrolitică ............................................................................. 84 Tabelul 2....................................................................................................................13 Principalii producatori si utilizatori de cadmiu in 1996... 146 Tabelul 2..............................14: Performanţele măsurate ale sistemului de îndepărtare a prafului când se utilizează tehnici de reducere variate cu pulberi potrivite ...................................... 170 Tabelul 2....................................... 126 Tabelul 2........................ 33 Tabelul 1...........................................................1: Productia UA (si EAA) de Cu si a aliajelor sale in mii t in 1997 .... 108 Tabelul 2.........................................................13: Trecere în revistă a tehnicilor de reducere a prafului ... t/an ................... 158 Tabelul 2....................................................................... 50 Tabelul 1.............................................................................................................. 20 Tabelul 1...................................................................27: Deseuri si utilizarea potentiala.................6: Cuptoare de topire şi convertizare ....................................................................... 20 Tabelul 1..........................29: Trecerea în revistă a curenţilor de ape uzate........................ 15 Tabelul 1.............................................20: Tratarea a câtorva curenţi de apă uzată de la instalatiarea cuprului..................................................19: Exemple de conţinutul de metale în apele uzate înainte şi după tratare referitoare la un complex de topitorie/afinare cupru ...15: Surse potenţiale de efluenţi lichizi de la producerea electrolitică a metalelor neferoase.............................. refolosite....................................... 177 Tabelul 2............................................................... 114 Tabelul 2............................................22: Principalii producatori din lume de niobiu si tantal.. 142 Tabelul 2..................................................................25: cantitatea de reziduuri reciclate...............................18: Treceri tipice ale ionilor prin membrană de osmosă inversă .2: Exemplu de date prioritare ......... 41 Tabelul 1................................................. 110 Tabelul 2...16: Privire de ansamblu a reciclării şi refolosirii .......... 176 Tabelul 2..........27: Locurile de producţie a nichelului ............................................................. 193 Tabelul 2...........................................................1: Procesele ce pot forma instalatii integrate ......... 28 Tabelul 1.....................6: Calitatile secundare ale Zn ....24: Materiale rezultate din producţia de metale neferoase ...............3: Sumarul metodelor de pretratare ................. 62 Tabelul 2..11: Un exemplu de concentraţii de constituenţi principali în gazul purificat de la instalaţia de acid sulfuric................20: Materii prime primare si secundare pentru productia de materiale refractare ..24: Producţia mondială de fero-aliaje................... ardere........................ 16 Tabelul 1................................................................................................ 146 Tabelul 2.......22: a) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate.......Lista tabelelor Tabelul 1......................................................................................21: Privire de ansamblu asupra curenţilor de ape uzate...........8: Comparaţia dintre încărcări de praf reduse şi fugitive la un topitor de cupru primar ..................... 164 Tabelul 2.....................................................21: Capacitatea de productie internationala metal crom...... 46 Tabelul 1.....................................................10: Calitati plumb ....................25: Capacitatea mondială de producţie pentru magneziu................................................ 160 Tabelul 2.... 18 Tabelul 1.5: Cuptoare de uscare..................................... 165 Tabelul 2.........................30: Producţia de carbon şi grafit din UE pentru 1998 în mii tone ..............................9: Cei mai mari producatori europeni in ceea ce priveste capacitatea anuala... 174 Tabelul 2...... pe ţări ................. 67 Tabelul 2.... 24 Tabelul 1.... 169 Tabelul 2.........28: Repartizarea producţiei de cobalt pe diferite sectoare de utilizare .......................1: Tehnologii de topire a cuprului primar...... 141 Tabelul 2............................................................................................26: Producţia de magneziu primar şi secundar........ evacuate care au fost raportate în 1996 pentru câteva fabrici de metale neferoase în Westphalia Nord-Rhin .....................17: Concentraţia unor metale după tratarea apelor uzate cu hidroxid de calciu sau NaHS...........12: Capacitati anuale pentru procese plumb europene.................................................................................14: Metale pretioase – resurse primare 1997 ................... 56 Tabelul 1........................................... sintetizare şi calcinare ........................ refolosite.................15: Capacitatea anuala a rafinariilor din UE ( tone ) ......................28: Rezumarea tehnicilor de manipulare şi depozitare .. evacuate raportate în 1996 pentru unele fabrici de metale neferoase din Renania de Nord Vestfalia... 26 Tabelul 1........................................................................26: Cantitatea de reziduuri reciclate...........................................................................4: Aplicaţii tipice pentru cuptoare ..................... 53 Tabelul 1....... 182 Tabelul 2................................................. 45 Tabelul 1...... 27 Tabelul 1................. 162 Tabelul 2...... 1994.................................2: Utilizarea pe glob a tehnologiilor de topire .................................................................................................................................................... 142 Tabelul 2.................................................................................................. 208 xliv Non Ferrous Metals Industries ........................16 Cererea de metale pretioase 1996 ..... 57 Tabelul 2........ 7 Tabelul 1................................................... în tone/an...................... 203 Tabelul 3.........................................................9: Comparaţia între diferite sisteme de filtrare cu saci ........................... 86 Tabelul 2... 34 Tabelul 1.12: Exemple de performanţă a unor instalaţii de acid sulfuric existente ......................................................... 198 Tabelul: 3...............................................................11: Intrebuintari ale plumbului in intreaga lume ...............................................5: Gamele de zinc primar..............................23: Producţia europeană de fero-aliaje........................................10: Exemple de emisii curente de la câteva aplicaţii de reducere a prafului (praf mg/Nm3) ................. 110 Tabelul 2...........................................................................

..346 Tabelul 4...........................................2: Compoziţia deşeurilor tipice de acumulatori cu plumb pentru autovehicule ...............................8: Emisii in apa de la uzinele de electroliza a aluminiului primar.................339 Tabelul 4..........................374 Non Ferrous Metals Industries xlv ..........................36: Emisii in apa asociate cu BAT pentru productia de Al primar cu o fabrica de anod asociata....14: Necesarul de energie pentru diverse procese de obţinere a plumbului..........9: Date intrare şi ieşire pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor cu topire integrală a acumulatorilor (1998).................13: Emisiuni specifice din procese de semiinstalatiate .....6: Comparaţia între încărcările de praf reduse şi fugitive la un topitor primar de cupru.................................................................................................22: Emisiile tipice din aer colectate la reciclarea zgurii ( cu exceptia exaustarii daca se filtreaza) 314 Tabelul 4..............294 Tabelul 4........................................................................................20: Prepararea crustelor..................................5: Date intrări şi ieşiri pentru fabrica QSL (1997) ..Electroliză..........................12: Date intrări şi ieşiri pentru un cuptor de ardere Waelz care foloseşte un proces de filtrare a oxizilor în două etape ............................................................................................................6: Date intrări şi ieşiri pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor fără desulfurare (1998).............15: Necesarul de energie pentru diverse procese de obţinere a zincului ........9: Compozitia captuselii epuizate a cuvei ..............................................16: Importanţa emisiilor potenţiale în aer rezultate din producerea de plumb............................................................................................323 Tabelul 4...4: Materii prime secundare de la producerea cuprului ....345 Tabelul 4...................5: Date tipice a procesului de producere a benzilor de aramă ......352 Tabelul 5...........................15: Cuptor de topire prin inductie ( dupa epurare) ..................305 Tabelul 4.......344 Tabelul 4............................................224 Tabelul 3..........23: Depozitarea materiilor primare....................................................337 Tabelul 4..14: Semnificaţia emisiunilor potenţiale în apă de la procesele de producere a cuprului.............38: Options for residues from secondary aluminium production ...371 Tabelul 5...............................................309 Tabelul 4.............3: Date intrare şi ieşire pentru o fabrică ISP (1998)..................5: Importanta emisiilor potentiale de la obtinerea aluminiului primar .........................................11: Compoziţia tipică a încărcăturii şi produsele pentru o fabrică de obţinere a zincului prin electroliză .......14: Uscarea spanului ...................15: Exemple de conţinuturi metale în diferite ape uzate după tratare ..................352 Tabelul 5.......1: Procese de topire directă ..............................................................................................................................................................25: Overview of secondary smelting furnaces .................................................................................28: Alte faze ale procesului considerate ca BAT pentru productia primara Al...12: Semnificatia emisiilor potentiale in aer..........13: Compozitia tipica a prafului filtrat din aluminiul secundar.......................................................................................18: Cuptoare de topire cu miez inclinat (dupa epurare) .......................26: Sumarul tehnicilor de manipulare si stocare pentru Al ...........................231 Tabelul 3............16: Cuptor de topire rotativ (dupa epurare)........19: Reziduuri tipice din productia de aluminiu secundar ....Filtrare – Purificare .............................370 Tabelul 5........344 Tabelul 4....................................................................300 Tabelul 4............................37: Options for residues from a primary aluminium smelter .................................................3: Date de consum pentru turnatorie ..................................259 Tabelul 3...................372 Tabelul 5......210 Tabla 3........................................7.......370 Tabelul 5..............2: Composition of typical lead-acid automotive battery scrap .......................................34: Emisii in aer asociate cu BAT pentru degazarea metalului topit din Al primar si secundar ..369 Tabelul 5................................................... Calcinare ..............................27: Furnale considerate ca fiind BAT pentru productia Al secundar ................................................................................237 Tabelul 3...............33: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT pentru electroliza aluminiului primar .....1: Nivelurile intrarilor pentru productia de alumina..............35: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT pentru pretratarea materialelor (inclusiv uscare Spanuri ).....................347 Tabelul 4........................8: Date intrare şi ieşire pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor cu înlăturarea pastei (1998) ..313 Tabelul 4.................................7: Camera de turnare aluminiu primar...................................368 Tabelul 5..............................45: Tehnologia aparuta pentru topirea in baie....................................................: Date intrări şi ieşiri pentru o fabrică de valorificare a acumulatorilor cu desulfurare (1998) .............................................................................................................370 Tabelul 5......................371 Tabelul 5.13: Date intrări şi ieşiri pentru o fabrică Waelz (1996/97).............................................236 Tabelul 3......235 Tabelul 3.......................................................................................................................369 Tabelul 5.294 Tabelul 4........235 Tabelul 3..10: Date tipice pentru o fabrică de obţinere a zincului prin electroliză...................... procesul tehnologic şi metodele de pre-tratare a aluminiului..........................................................310 Tabelul 4...............Tabel 3..........................................................12: Emisiuni realizabile de la un proces de semiinstalatiate ...........................373 Tabelul 5..................................................................311 Tabelul 4........................................284 Tabelul 4..............2: Nivelurile intrarilor pentru electroliza...............................................302 Tabelul 4........303 Tabelul 4..220 Tabelul 3..............................................................................368 Tabelul 5...310 Tabelul 4...4: Date intrări şi ieşiri pentru furnalul de topire ISA Smelt (plan şi date preliminare) ...........10: Constituenţii principali ai prafului de la procesul tehnologic pentru cupru ......28: Datele de performanţă ale sistemului ........................27: Metode de reducere de luat în considerare.........................341 Tabelul 4.......308 Tabelul 4.......313 Tabelul 4.......................351 Tabelul 5...................................316 Tabelul 4.............21: Compozitia tipica a zgurii de sare ..........314 Tabelul 4...............................topire si separare prin topire a Al secundar...........................311 Tabelul 4.........................................................................................................emisii in aer ..........................372 Tabelul 5..295 Tabelul 4..............258 Tabelul 3............................17: Cuptor cu reverbatie si alimentare laterala ( dupa epurare) ...................... zinc şi cadmiu ...............347 Tabelul 5........................................311 Tabelul 4..........................................................................373 Tabelul 5.................

...... 420 Tabelul 5............................... 171 Tabelul 8................................... 422 Tabelul 5.........................................................................................................................5: Consumul de materie primă şi energie pentru producerea ferosiliciului.................................................................. 441 Tabelul 6......................................................................................................... 180 Tabelul 9............... aliere şi producerea de praf de zinc........................7: Datele privind consumul pentru producerea feroaliajelor ca factori de intrare specifici ..............24: Valori de eluat din zgura din furnalul IS ...............................................................................................56: Exemplu de cantităţi de deşeuri.........38: Performanţa sistemului WSA ....... 418 Tabelul 5............................................................4: Date privind consumul pentru recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oţelării ca factori statici pentru o tonă de metal recuperat..........3: Consumul brut de materie primă şi energie pentru producerea ferocromului......... 206 xlvi Non Ferrous Metals Industries .2: Valorile tipice de oxizi de metal în materia primă secundară...........................29: Reziduuri din procese de producere a plumbului ........19: Emiterea în masă de metale din unele procese din Europa (numai emisii controlate)......................................... a metalului pe bază de siliciu........................................... 396 Tabelul 5............................................................60: Metode de tratare chimică pentru unele componente gazoase................ 198 Tabelul 9........................ 448 Tabelul 8....................... 376 Tabelul 5........... feromanganului şi silicomanganului din minereul de Mn ca factori de intrare specifici....................................................................... 438 Tabelul 6........................25: Valori de eluat pentru zgura acidă Waelz..................................................................................48: Conţinutul de metal din unele prafuri din diverse procese de producere a plumbului şi zincului......................41: Topitoare de plumb secundar considerate a fi BAT .................................................45: Emisii în aer din rafinarea chimică............ 387 Tabelul 5................ topirea secundară... 390 Tabelul 5...................................................................46: Emisii în aer pentru topirea de materiale curate....43: Prezentare sumară a opţiunilor de reducere pentru componentele din gazele reziduale.......58: Tehnici care trebuie luate în considerare pentru producerea de metale ......................49: Prezentare sumară a emisiilor asociate în apă pentru unele procese............................................. 173 Tabelul 9....36: Apă reziduală din procesul de spălare .... 397 Tabelul 5......................................37: Metode de tratare chimică pentru componente gazoase ............................. câştigul de electroni şi extracţia cu solvenţi ............................ 393 Tabelul 5.....................59: Cuptoare de topire şi cupelaţie ........ 380 Tabelul 5........................................................................... topire......................................... 375 Tabelul 5...............33: Prezentare generală a cuptoarele de topire secundară..............................................34: Prezentare generală a topitoarelor de zinc primar. 401 Tabelul 5.................................. 203 Tabelul 9.......... 382 Tabelul 5...............................47: Emisii în aer din tratarea preliminară a materialelor..13: Niveluri de emisie de aer asociate cu utilizarea BAT...................12: Cuptoarele luate în considerare ca fiind BAT pentru producere a metalelor refractare............... 407 Tabelul 5............... 384 Tabelul 5.. 440 Tabelul 6......21: Analize tipice ale apei reziduale .... calcinarea şi sintetizarea asociate cu utilizarea BAT în sectorul pentru plumb şi zinc .................... 443 Tabelul 6...................4: Emisii în aer din intervale de procese minore...6: Date privind consumul pentru producerea sinterului................. 204 Tabelul 9.26: Valori de eluat pentru zgura din procesul QSL ..........40: Topitoare de plumb primar considerate a fi BAT.........28: Reziduuri din procesele de producere a zincului ............................................55: Emisii în apă în urma a 5 procese majore............................................................................................................................................................... 419 Tabelul 5....5: Importanţa posibilelor emisii în apă în urma producţiei de metale preţioase ....................................... 398 Tabelul 5......14: Reciclarea şi refolosirea rezidurilor la preoducerea metalelor refractare ........................................50: Omogenizarea categoriilor pentru eşantionare ................................................................. 406 Tabelul 5.............................32: Date privind performanţa pentru post-combustie . 417 Tabelul 5.......................................1: Materia primă pentru producerea ferosiliciului.................. 413 Tabelul 5...........................................................22: Tabel sumar al potenţialelor surse de ape reziduale şi al opţiunilor ..................... 385 Tabelul 5.........2: Importanţa potenţialelor emisii în aer în urma producţiei de metale preţioase .............................................. 441 Tabelul 6.. 446 Tabelul 6.................................................................................................42: Prezentare sumară a altor etape de procesare considerate a fi cele mai eficiente tehnici disponibile.............20: Efluenţi tipici de epurare a gazelor.......... 421 Tabelul 5.........44: Emisii în aer din topirea primară......................................................................23: Exemplu de compoziţii ale unor diverse tipuri de reziduuri..........35: Efectul spălării............................................................. 385 Tabelul 5....................................................................... 386 Tabelul 5... 426 Tabelul 6.................. 401 Tabelul 5. 395 Tabelul 5. zinc and cadmium ..................... 389 Tabelul 5......................................... 205 Tabelul 9........................39: Performanţa procesării acidului sulfuric...... rafinarea termică.. handling and pre-treatment methods for lead...................................................................................................... a calciuluisiliciu..... 379 Tabelul 5................................................................................................. 440 Tabelul 6.....................Tabelul 5....3: Emisii în aer în urma unor procese majore .................. 204 Tabelul 9................................................18: Producţie de dioxid de sulf din mai multe procese de producere de zinc şi plumb .............................................17: Importanţa modernizării fabricilor asupra emisiilor fugitive.30: Reziduuri din procese de topire directă a plumbului .....27: Material solid din rafinarea lingoului de plumb ....... 438 Tabelul 6.. 377 Tabelul 5........................................................................................... 414 Tabelul 5............ 172 Tabelul 8...................................................................................................... 444 Tabelul 6..... 423 Tabelul 6................................... evaporarea zgurii şi operarea cuptoarelor de ardere Waelz ......................................... 385 Tabelul 5............57: Manipularea şi tratarea preliminară a materialului .................................... 404 Tabelul 5...................................................................... Si şi CaSi cât şi factorii de intrare specifici .................31: Prezentare generală a topitoarelor de plumb primar ........... 415 Tabelul 5....31: Storage.......

..12: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de macinare si mixare.............................................................5: de anumite concentratii PAH raportate ...................................362 Tabelul 12..........................................................237 Tabelul 9.......................................................................................................................................................220 Tabelul 9........ ...............12: Filtre cu tesatura ...361 Tabelul 12......1: Clasificarea deşeurilor şi materialelor reciclabile care conţin magneziu ................................219 Tabelul 9.......................407 Non Ferrous Metals Industries xlvii ..............405 Tabelul I............250 Tabelul 9...15: Emisiile de apă prin recuperarea feroaliajelor din rezidurile din oţelării utilizând procesul de desprăfuire cu plasmă ce epurator conform tehnicii de epurare utilizate.17: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din solubilizare..................................347 Tabelul 12....................353 Tabelul 12........................ folosindu-se diferite grupe de compusi*) VDI........405 Tabelul I.............21: Rezumat al avantajelor şi dezavantajelor sistemelor de topire utilizate în industria feroaliajelor.....................................................23: Balanţa energiei totale pentru o topitorie de FeCr .............................217 Tabelul 9.15: Sumarul optiunilor de reducere cosiderate cele mai bune tehnici disponibile ............404 Tabelul I.............................9: Reziduuri de zinc ................3: Cote de emisie pentru diferite procese de carbon si grafit .......................22: Energie recuperabilă şi energie recuperată totală................................................................................................................................. ............................... turnare.................13: Purificare de gaz EP-umeda.............19: Privire generală asupra recuperării energiei în industria norvegiană a feroaliajelor în 1989 ....................254 Tabelul 10..16: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT din pretratarea materialelor prin incinerare sau postardere................346 Tabelul 12........................348 Tabelul 12.....................9: Surse si tratament pentru emisiile fugitive reduse rezultate din productia de carbon si grafit .............................I+II fara benzo(b)naftol(2............................397 Tabelul I..214 Tabelul 9...........12: Emissions to air (after abatement) by producing bulk ferro-alloys ............................. recycling..................4: Specificarea emisiilor potentiale in aer din procesele de obtinere a carbonului si grafitului ......................330 Tabelul 12..........................................237 Tabelul 9......................366 Tabelul I...................................223 Tabelul 9.......10: Dust emissions by producing ferro-manganese and silico-manganese based on one tonne of produced alloy .................................. manipulare si pretratare considerate BAT ..350 Tabelul 12..............................210 Tabelul 9......................................11: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in depozitarea si manipularea cocsului si a smoalei 364 Tabelul 12................20: Energie recuperată prin producerea de feroaliaje vrac .15: Emisii in aer asociate cu folosirea BAT in etapele de prelucrare si grafitizare..........................................354 Tabelul 12......398 Tabelul I.............223 Tabelul 9...................7: Metode de tratament al compusilor gazosi........... coacere..........Tabelul: 9........................................ rafinare termala si topire pentru productie de nichel si cobalt ..........................................................................402 Tabelul I......1: Rate de schimb curente.1: Gaz brut din productia de anozi dintr-o uzina asociata cu o topitorie de aluminiu primar.................364 Tabelul 12............................................................ castigare de energie si extractie de solventi pentru productie de nichel si de cobalt .............................403 Tabelul I....................................8 Dust emissions by producing ferro-chrome based on one tonne of produced alloy...............................................................................................................14: Curatare gaz cu EP umeda .....................252 Tabelul 9..............217 Tabelul 9......................328 Tabelul 11...............................253 Tabelul 9.......248 Tabelul 9............6: Tehnici valabile pentru depozitare.............................2: Topitorie primara de cupru / complexe de productie de acid....................................................................................2: Cantitati eliberate din productia de anozi prearsi..........................................................................................................................8: Procesul zinc si plumb ...1-d) tiofen.......................................18: Generation...........................................................8: Metode de depozitare................. reciclarea.......24: Comparaţie a consumului de energie electrică şi din combustibili .......................................... manipulare si metode de pretratament ...........................3: Turnatorie secundara de cupru........7: Procesul zincului.6: Procese in industia plumbului........................................................................11: Purificare uscata EP de gaz...403 Tabelul I.......16: Emissions to water by roasting molybdenite.........363 Tabelul 12............349 Tabelul 12..... reuse and discharge of dust and sludge from the air abatement system.................29: Reciclarea şi refolosirea prafului de filtru şi a reziduurilor lichide colectate din producţia de feroaliaje..............................................403 Tabelul I.............28: Reciclarea şi refolosirea zgurii din producţia de feroaliaje .................18: Emisiile in aer asociate cu folosirea BAT de la coacere si turnarea concentratelor de sulfuri si productia de auxiliari...........329 Tabelu11.....................................................209 Tabelul 9............215 Tabelul 9.........27: Nivele de emisii în aer asociate cu folosirea BAT .9: Dust emissions by producing ferro-silicon and silicon-metal based on one tonne of produced alloys ...................211 Tabelul 9......................265 Tabelul 11.................10: Racire indirecta de gaz...26: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje ............................................... refolosirea şi descărcarea cenuşei de feroaliaj.............326 Tabelul 11............................................................................................................. extractie chimica si rafinare..........................................................208 Tabelul 9.................................................215 Tabelul 9.................................30: BAT pentru recuperarea energiei în producţia de feroaliaje .......................................... de nichel si cobalt............................................17: Generarea.................................................................................238 Tabelul 9........................................................406 Tabelul I.............11: Dust emissions to air (after abatement) by producing ferro-alloys ...25: Cuptoare de topire considerate BAT pentru producerea de feroaliaje .................10: Raportarea conventiilor pentru PAH-uri ................................................................................................247 Tabelul 9...13: Emissions to air from Ferro-nickel ..................................14: Emission concentration Figuras by producing secondary ferro-alloys ........395 Tabelul I......................................................................................................231 Tabelul 9....................Recuperare de energie.

.......................27: Uzine de acid sulfuric......................................................25: Scruber semi-uscat si filtru cu tesatura................................. 417 Tabelul I.....Emission limits for non-metallic contaminants .................... 421 Tabelul II........20: SCR ..24: Scruber umed EP.... 414 Tabelul I.................................................... 419 Tabelul I..........................Tabelul I.........................................................................19: Filtru de carbon activ .................................................................................................21: Scruber uscat si filtru de tesatura ....................................................................................26: Uzina acid sulfuric in uzina de producere a cuprului .............................. 418 Tabelul I...... reactor si filtru cu tesatura . 411 Tabelul I.. 413 Tabelul I........................................................................................................................................................................................................ 427 Tabelul II................................................17: Desulfurizare umeda .................................. 412 Tabelul I...................................................................................................................28: Neutralizarea acidului diluat ......16: Postarzator..................................... 420 Tabelul I...........3: Poluarea apei -valori limita pentru deversare in apa ................................................................................................................................................................................................................................................................... 408 Tabelul I.......................2: Atmospheric pollution ................ 433 xlviii Non Ferrous Metals Industries ...................... 409 Tabelul I........................... 410 Tabelul I...........................18: Semi-dry scrubber ...................................15: Postarzator.

cupru) este materialul care include componente de fier in mici procente. Emisiile sunt cotate ca si valori medii zilnice mai putin stabilite in caz contrar.inseamna daca un poluant este prezent si are un impact asupra mediului. ppm reprezinta parti pe milion. Concentratiile de metale sau alte substante in apa sau apa uzata sunt date de materiile totale solubile sau insolubile. DEVS4 . cuptor cu manta de apa si cuptor cu cuva de plumb). ppb reprezinta parti pe miliard. BAT reprezinta cele mai bune tehnici disponibile conform cu articolul 2 ( 11 ) al Directivei. B(a)P este benzopirenul si este folosit ca si indicator al continutului Hidrocarburilor Poliaromatice Policiclice. ( de asemenea sunt cunoscute ca si cuptor cu cuva cu vatra de forja. " daca este necesar " .3 kPa. CWPB este centrul de precoacere a elementelor anodice. GWP este potentialul de incalzire global.un element anume proiectat cu ardere suplimentara cu sistem de ardere ( nu este necesar a fi folosit tot timpul ) care prevede timp. temperatura si turbionare cu suficient oxigen pentru a oxida compusii organici ai dioxidului de carbon.Glosar termeni Emisiile asociate in aer sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua si pe conditiile standard de temperatura de 273 0 K si presiune de 101. Emisii fugitive sunt emisiile necaptate sau difuze . Instalatiile pot fi proiectate sa foloseasca continutul energetic al gazelor primare de a furniza cea mai mare parte a caldurii de intrare necesara si sa aiba un randament energetic mai bun.urilor. I-TEQ reprezinta toxicitatea echivalenta a PCDD si a PCDF. In cazurile unde monitorizarea continua nu este practicabila valoarea va fi medie peste perioada de proba. Materialul feros (aluminiu. Un arzator este . Non Ferrous Metals Industries xlix . continutul de oxigen masurat si gazul uscat fara dilutia gazelor cu aerul.Testarea instalatiilor de tratare cu lesie conform DIN German 38 414. EU inseamna Uniunea Europeana EFTA este Zona Libera Europeana de Comert EP inseamna Precipitator electrostatic. Dioxinele inseamna para dioxine di-benzo policlorinate si para furani di-benzo clorinati (PCDD si PCDF). Valorile pentru emisiile de carbon total in aer nu includ monoxid de carbon (CO). Emisiile asociate in apă sunt bazate pe probe determinate aleator sau probe compuse la 24 ore. Cuptoarele de topit cu cuva sunt cuptoare verticale folosind conducte de aer pentru insuflarea aerului cald sau rece in interiorul cuptorului pentru a topi continutul pentru topit.

wire.Kelvin Centi (Statele lb Unite) Zi Marca Germana Gram Gigajoule Ora m3 mg mm MJ MWh Greutate pound Rpm (avoirdupois) Metru cub Miligram Milimetru Megajoule Megawatt ora t Wt. VSS este suport vertical cu miez din element anodic Soderberg. SWPB is a side worked pre-baked anode cell. Unitati de masura Microgram µg € a cm Cts (US) d DM g GJ h Euro An Centimetru kWh l Kilowatt ora Litru ng ppm kg Kilogram Nm3 Normal metru cub (NTP) 273 K (0º C) 101. n. pot fi folosite procedeele de incalzire sau preincalzire a matrerialelor brute primare. a combustibilului sau aerului de combustie. extrusions. inseamna nedescoperit PFC inseamna hidrocarburi polifluorurate Recuperarea inseamna recuperarea caldurii.Launder .3 kPa (1 atmosfera) Nanogram Parts per million Rotatii per minut Tona Procent in greutate Grade Celsius Temperatura absoluta . In acest sector. Deschiderea orificiului de golire a cuptorului se fac in cazul transvazarii metalului topit sau zgurei . Lichefierea este o tehnologie de rafinare ce implica incalzirea metalului topit la o temperatura la care solubilitatea impuritatilor scade astfel incat ele pot fi separate.a.d.-% °C K l Non Ferrous Metals Industries . . inseamna nedisponibil n. Cuptorul cu cuva este un cuptor vertical folosit pentru topirea metalului. Arzătoarele pentru recuperarea sunt proiectate astfel incat sa se obtina circularea gazelor incinse in cadrul sistemului de ardere. PB este anod precopt SPL este captuseala uzata de cazane. Semis are semi finished products such as rod.un canal utilizat de transportare a metalului topit sau a zgurei . ingots etc that are used as an input for the production of other finished products.

Ru Non Ferrous Metals Industries li .Ir. Pt.Simboluri chimice Ag Al Al2O3 As Au B Be Bi C Ca CaO Co Cd Cl Cr Cs Cu F Fe FeO Ga Ge Argint Aluminiu Oxizi de aluminiu Arsen Aur Bor Beriliu Bismut Carbon Calciu Oxid de calciu. Pd. Magnezie Mangan Oxid de Mangan Molibden Natriu Niobiu Dioxid de azot Nichel Suma de oxizi de azot Osmiu Paladiu Platina Pb PbO S SO2 SO3 Se Sn Sr Sb Si SiO2 Ta Ti Tl Re Rh Ru V W Zn ZnO Zr Plumb Oxid de Plumb Sulf Dioxid de sulf Trioxid de sulf Seleniu Staniu Strontiu Stibiu Siliciu Cuart. Rh. Os. Var nestins Cobalt Cadmiu Clor Crom Cesiu Cupru Flor Fier Oxid de Fier Galiu Germaniu HCl HF Hf Hg Ir H2SO4 K K2O Li Mg MgO Mn MnO Mo Na Nb NO2 Ni NOx Os Pd Pt Acid clorhidiric Acid fluorhididric Hafniu Mercur Iridiu Acid sulfuric Potasiu Oxid de potasiu Litiu Magneziu Oxid de magneziu. Ag si grupa metalelor platina PGM este grupa metalelor platina: . siliciu Tantal Titan Telur Reniu Radiu Ruteniu Vanadiu Wolfram Zinc Oxid de Zinc Zirconiu oxid de PM sunt metale pretioase – Au.

.

Aliaje feroase de ex. b) in care calcinarea si sinterizarea sunt facute independent. In cazul acidului sulfuric.8 a Anexei 1 din Directivele IPPC) din cauza producerii anozilor in unele fabrici de aluminiu ca parte integrala a procesului de productie. dioxid de sulf si acid sulfuric cand s-a asociat cu producerea metalului neferos. 1 Non Ferrous Metals Industries . Operatiile de sinterizare (aglomerare) si calcinarea sunt prezentate in doua parti: a) cele care fac parte din 2.Chapter 1 1 INFORMATII GENERALE 1. calcinarea sulfatului de molibden.5 a) procesul de producere a met5alului. Mg si Ti Ni si Co Electrozi de carbon si grafit Producerea metalelor radioactive este exclusa din lucrare. Ta. temperatura si urmele de substante contaminante influenteaza dizainul procesului si alegerea catalizatorului. Producerea a 42 de metale neferoase si producerea de fero-aliaje a fost identificata in tarile care sunt obligate sa transpuna in practica IPPC-ul. Concentratia gazului. de ex. FeSi. FeMo. Sb si Bi Metale precioase Mercur Metale refractare de ex. Li. Re. Studiul a adunat date pe baza acestor grupuri si acest document este structurat pe aceasta baza. sau cand compusii metalici se produc ca produse secundare ale productiei de metal. Sn si Be Al si aliajele sale Zn. Nb. Cd. Sr. se produce din dioxidul de sulf din gazele emise in diferite etape ale procesului. FeV. SiMn. Alcali Alcaline Metale ale solului Na. Exista interfate cu Sectorul Produse Chimice dar exista probleme specifice si diferente care trebuie sa se ia in consideratie cand aceste procese sunt asociate cu producerea metalelor. V. K. FeCr.1 Procese acoperite in scopul activitatii Exista multe similaritati la producerea metalelor neferoase primare si secundare in unele cazuri este imposibil sa se faca distinctia intre tehnicile folosite. • • • Producerea oxidului de Zn din gaze in timpul producerii altor metale. Producerea CaSi si a Si care are loc in acelasi cuptor ca productie de:fero-siliciu. Grupurile sunt: • • • • • • • • • • Cu si aliajele sale. Producerea compusilor de Ni din solutiile produse in timpul producerii unui metal. Pb. Producerea de metale neferoase secundare include producerea metalului din materii prime secundare (inclusiv deseuri) si procesele de retopire si de aliere. Ca. S-au identificat 10 grupuri de metale cu metode de producere similare. FeB.1 din Anexa I a directivelor – sinterizarea si calcinarea sunt prezentate de acest document. Urmatoarele produse sunt incluse in cadrul acestei lucrari: Instalatiarea produselor de sulf ca sulf element. Instalatiile de la 2. W. FeMn. Acest document BREF prezinta tehnicile pentru producerea atat a metalelor neferoase primare cat si secundare. FeTi. Cr. Mo. Producerea componentelor cum ar fi cea a semiconductorilor este de asemenea exclusa. Este inclusa productia de anozi din carbune si grafit (Sectiunea 6.

trefilarea si presarea metalelor neferoase cand sunt integrate direct cu productia de metal vor fi acoperite de un permis si astfel sunt incluse de acest document.1 de mai sus au propriile lor caracteristici individuale si aplicatii. 1. sau ceea ce se cunoaste ca semiinstalatiate. Este parte intrgrala a producerii metalului cand se face la instalatia si este inclusa in BREF. sarma. Metalele sunt reciclabile si pot fi reciclate mereu fara a-si pierde vreuna dintre proprietati. telecomunicatii si transport sunt dependente de ele. Cu si Al. care din nou. lingouri turnate din metal sau din aliaj de metal sau forme forjate. In mod normal nu este posibil sa se faca distinctia intre metalul rafinat care a fost produs din materii prime primare si cel produs din materii prime secundare (ex. In Europa.De ex. Astfel. Cu de inalta puritate este esential pt generarea si distribuirea electricitatii.1 Metale neferoase si aliaje Toate metalele neferoase analizate in acest document enumerate la 1. etc. 2 Non Ferrous Metals Industries . compactitate.2 Imaginea de Ansamblu a Industriei Industria euriopeana de metale neferoase are o importanta economica si strategica mai mare decat indica statisticile angajarilor. pot sa aduca o contributie semnificativa la dezvoltarea sustinuta. Astfel. etc). ex. forme extrudate. capitalului si cifrei de afaceri.Aceasta este o etapa de pretratare. ca sa se conformeze cerintelor aplicatiilor speciale. nu este analizata in acest BREF. In anumite cazuri. 1. etc. depozitele de minereuri care contin metale in concentratie viabila au fost secatuite in mod progresiv si au mai ramas numai cateva surse indigene. Laminarea. banda. Tratarea minereurilor este executata in apropierea minelor intrucat. 1.2. este producerea de metal. Colectarea.Chapter 1 • Producerea de oxid de Al din bauxita anterior producerii Al primar. electronica. folie. care se poate efectua la mina sau la instalatia de AL. Pentru acest document BREF turnatoriile de neferoase care instalatia produse din metal turnat nu au fost incluse.2. sortarea si furnizarea materiilor prime secundare pt industrie se bazeaza pe industria de reciclare a metalelor. Productia industriei este fie metal rafinat. cele mai multe concentrate sunt importate in Europa dintr-o diversitate de surse din toata lumea. ex. Materiile prime primare sunt derivate din zacaminte care sunt extrase din mina si tratate mai departe inainte sa fie prelucrate metalurgic pentru producerea metalului brut. Metalele neferoase si aliajele lor sunt deci in centrul vietii moderne si multe dezvoltari ale tehnologiei inalte.2 Scopul industriei Productia industriei este derivata dintr-o varietate de materii prime primare si secundare. Materiile prime secundare sunt deseuri indigene si reziduuri. deseuri. Procesele de turnatorie nu sunt incluse in aceasta lucrare si vor fi discutate cu alta ocazie. aliajele sunt folosite in mai multe aplicatii decat metalele pure deoarece pot fi proiectate sa aiba o rezistenta specifica. in mod cresctor. mai ales in industriile de calculatoare. dar sunt cuprinse in Documentul BREF al Turnatoriilor si Forjelor. iar cantitatile mici de Ni imbunatatesc rezistenta la coroziune a otelului.

Acestea sunt in general parte a procesului general de dezvoltare si imbunatatire. etc. Metalele principale (Al.2. ex. Pb. 1. plasticul si alte materiale ferose si neferoase. fie de vanzatorii carecomercializeaza pe pietele libere.20 mil. Si. holdingurile industriale. Elementele lor de aliere. in functie de pretul curent al metalului si de domeniu larg de alti factori economici. cu atat este mai mic venitul la capitalul investit. Pb. atat absolut cat si pe termen scurt. ex. productia de fro-aliaje care sunt folosite in principal ca prealiaje in industria Fe-ului si a otelului.3 Structura industriei Structura industriei variaza de la metal la metal. metalele neferoase sunt in competitie cu alte materiale. Exista astfel constrangeri mari asupra disponibilitatilor de capital pt cheltuiala neproductiva pt imbunatatirile de protectie a mediului. Nu exista societati care sa produca toate. Cd.2. Cr. Marimea societatilor care produc metale si aliaje de metale in Europa variaza de la cateva societati cu peste 5000 de angajati la un numar mai mare care au intre 50 si 200 de angajati.4 Aspectele economice ale industriei Statisticile cheie ale industriei metalelor neferoase Europene asa cum sunt definite pt scopul acestui document sunt: Productie Vanzari Angajati 18 . In majoritatea aplicatiilor. metalele refractare. 1. nivelele de pret sunt impuse fie de producatori. societatile publice singure si societatile private. Regula economica generala se aplica totusi. Bursa de Metale de la Londra si COMEX din New York. t 40 . Ni. Sn. Mn si Ni toate sunt metale neferoase. Non Ferrous Metals Industries 3 . Euro mai mult de 200 000 Multe metale neferoase rafinate sunt marfuri internationale.Chapter 1 Desi este o contradictie aparenta a termenilor. Zn) sunt comercializate pe una din doua piete viitoare. Metalele numite colectiv “minore” nu au un loc central pe piata. este considerata parte a industriei metalelor neferoase. mai ales ceramica. metalelor neferoase desi exista cateva societati pan Europene care produc cateva metale.45 mild. Zn. Cu. Cu. respectiv cu cat este mai apropiat un material sau un produs abordeaza conditiile de piata globale si statutul international al marfurilor. sau macar majoritatea. Patronatul difera intre grupurile pan Europene si cele metalurgice nationale. Profitabilitatea fiecarui metal sau grup de metale si astfel viabilitatea economica a industriei variaza. Sectorul metalelor pretioase de asemenea este considerat parte a industriei metalelor neferoase pentru scopul acestui document. Investitiile in imbunatatirile procesului si mediului in general trebuie sa fie competitive intr-un mediu global deoarece industria europeana este in competitie cu fabricile similare din alte tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare.

Performanta la reciclare a industriei nu se potriveste nici unei alte industrii.Chapter 1 1. a performantei mediului si a randamentului energiei industriei in ultimii 25 de ani de la adoptarea Directivei 84/360/EEC “Asupra controlui poluarii de la instalatiile industriale”. Cerinta de a se folosi cele mai bune tehnici disponibile pentru minimalizarea poluarii este bine inteleasa de industrie in majoritate fiind state membre.5 Performanta de mediu A fost o imbunatatire stabila.2. 4 Non Ferrous Metals Industries . si in unele cazuri foarte semnificativa.

S 0.Sb 0. Sn. 2% din totalul productiei miniere de Cu din lume.00020 Te 0. Al si alte metale pt a realiza o gama de sortimente de alama si bronz (tm 36. are o conductivitate termica si electrica foarte mare si este relativ rezistent la coroziune.00020 with As+Cd+Cr+Mn+P+Sb 0.95% Cu. etc.Chapter 1 1. respectiv 99. Acesta etapa poate fi integrata cu rafinarea dar in mod frecvent este realizata in alt loc.0003 Se+Te 0.1 Generalitati Cuprul a fost folosit de multe secole.Bi 0. fie prin rafinarii ca tot sau parte a alimentarii sale sau direct prin producatorii de semiinstalatiate. Panorama 1997). Non Ferrous Metals Industries 5 . constructii. deoarece tarile cu industrie miniera a Cu-ului au dezvoltat propriile lor facilitati de rafinare in apropierea minelor.0065 1.00020 .Fe 0. Restul de 45% provine din concentratele de Cu indigene care comporta reziduuri sau deseuri.As 0. Denumirea de calitatea A vine din vocabularul LME pt catozi si se refera la un Standard Britanic. dar activitatile sale metalurgice legate de Cu sunt foarte semnificative. tevi. UE reprezinta cca. automobile.0010 .0005 . Posibilitatile de instalatiare a produselor semiinstalatiate si rafinate s-au devzoltat in acelasi mod cu cerintele consumului mare.0015 . banda.Se 0. unde calitatea este desemnata drept CuCATH1 sau in noul sistem european alfanumeric CR001A. Accesul la livrarile cu materiale primare a devenit din ce in ce mai dificil in ultimii cativa ani. Cu folosit poate fi reciclat fara pierderea calitatii. Impuritatile max.3. Ni. folosindu-se materii prime importate si de pe pietele interne precum si deseuri importate. Desi materiile prime secundare constituie cca.0004 .3 Cupru si aliajele sale 1. profile. tabla.Pb 0. Acesta este topit.3. admise in % sunt dupa cum urmeaza: • • • • • Ag 0. Aceste proprietati inseamna ca Cu este folosit in diferite sectoare cum ar fi ingineria electrica. constructii navale. ele produc Cu catodic. 106500 t de Cu in 1997) si in Suedia (86600 t) Cu cca. brut. Productia de Cupru se bazeaza pe catozii de Cupru calitate A. avioane si instrumente de precizie.Productie miniera de Cu mare poate fi gasita numai in Portugalia (demararea mineritului la Neves Corvo in 1989.0005 . Acesta a fost inlocuit recent de Standardul european CEN – EN 1978. astfel reducandu-se disponibilitatile de materii prime pe piata internationala. anozi sau deseuri. Cupru este aliat frecvent cu Zn.0003 Ag+As+Bi+Cd+Co+Cr+Fe+Mn+Ni+P+Pb+S+Sb+Se+Si+Sn+Te+Zn 0. instalatii. 239000 t de Cu extrase din minele interne in 1997. UE poseda cateva resurse de Cu primar. sarma.0015 Bi+Se+Te 0. Reciclarea constituie un component important al livrarilor de materii prime catre facilitatile de rafinare si instalatiare. masini.0025 .45% din utilizarea Cu-ului si a aliajelor sale in Europa. 55% ale furnizarilor catre rafinariile de Cu sunt cumparate pe piata internationala sub forma de concentrate de Cu.2 Surse materiale Cu rafinat se produce din materii prime primare si secundare de un numar relativ mic de rafinarii de Cu. Cca. aliat si mai departe prelucrat in vergea.

impreuna cu materialele de aliere (mai ales Zn. Aceasta crestere semnificativa a capacitatii de productie s-a facut simultan cu imbunatatirile de mediu. Aceasta furnizeaza o sursa pentru aceste materiale. Be nu se produce in UE si nu se crede ca se afla in cantitati suficiente in deseuri ca sa prezinte probleme de mediu. Deseurile de la calculatoare si panourile de comanda devin sursele secundare cele mai obijnuite chiar daca continutul de Cu este mic. X 1 0 0 0 T O N N E S C U 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 MINE 239 1135 642 1884 6952 672 SMELTER 1168 1310 562 3330 4586 208 REFINERY 1854 1271 531 3630 6000 271 SEMIS 4700 500 20 5600 3900 150 EU NON EU EUROPE AFRICA ASIA AMERICA OCEANIA Figura 1.Chapter 1 Calitatea materiilor prime secundare variaza foarte mult si multe surse ale acestor materii nu sunt potrivite pt utilizarea directa de catre producatorii de semiinstalatiate. se intalnesc variatii mari. 1.1: Productia mondiala de Cu in 1997 6 Non Ferrous Metals Industries . Reciclarea este la un nivel inalt astfel incat Cu poate fi reprocesat fara pierderea proprietatilor sale intrinsece si sunt disponibile multe materiale secundare. Deseurile sunt tratate atat de industria pt deseuri cat si de unele fabrici.3 Productie si consum Productia anuala de catozi de Cu la data scrierii este de 959000 t din surse primare si 896000 t din surse secundare.3. Aceast domeniu al industriei este un exportator net de cca. Producatorii UE de cupru au o productie mai mare de trei ori decat productia rafinariilor UE. Ar putea fi necesar un tratament aditional sau sistem de reducere. Industria deseurilor pe care se bazeaza pt furnizarea unui material de calitate cu puritate adecvata pt industrie si desi sunt convenite specificatii pt deseuri. Trei din fabricile secundare si aproape toate fabricile de primar si-au crescut capacitatea de productie. Pb si Ni). Activitatea de rafinare a Cu din UE a putut sa se dezvolte prin asigurarea materiilor primepe piata internationala si folosindu-se de deseuri de Cu sau alama si de reziduuri generate de consumatori si prelucratori. 500 000 t/an. Se foloseste piata internationala pentru asigurarea volumelor de livrari adecvate pt Cu si alama.

4 Fabricile producatoare Exista 10 mari rafinarii in UE. tabla si benzi: cca. Alte patru societati. etc). sarma. Union Minière. Ele folosesc Cu rafinat si materii prime secundare de calitate superioara ca materiale cu care se alimenteaza.3. cu cca. placi. tevi. 80 Non Ferrous Metals Industries 7 . Tabelul 1. Industria poate sa sufere din cauza supra-capacitatii si este vulnerabila la miscarile ciclice ale cererii. In toata Europa sunt implicate cca. Sectorul sarmei electrice reprezinta cam ½ din productia de semiinstalatiate. Cam 20 de societati. Regatul Unit al Marii Britanii si Belgia se situeaza intre 35 000 si 100 000 t de catozi de Cu/an. Norddeusche Affinerie. Exista mult mai multe societati in industria producerii semiinstalatiatelor. 40 000 de angajati. Pirelli. care produc vergea de Cu si din aliaje de Cu. MKM Hettsted (D). Cererea de Cu din UE urmeaza modelul cresterii incete a unei piete mature.Chapter 1 Ţara Austria Belgia Danemarca Finlanda Franţa Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Islanda Norvegia Elveţia Nota: * Productia Producţie minieră Catozi (anozi) din Cu primar 203 (35) Catozi (anozi) din Cu secundar 77 183 (126) Semiinstal atiate 58 392 120 684 1406 81 990 9 116 (171) 6 296 29 378 6 80 108 37 87 229 (+61) 95 9 33 63 (+28) 34 58 268 206 483 7* 70 curenta de minereu va inceta in 2000. ~ 30% din materialul de alimentare primara 1. 100 de societati avand cca. Union Minière (B) si Norddeusche Affinerie (D). fiecare produce mai mult de 100000 t/an. sunt implicate in acest sector. Capacitatea de productie la celelalte facilitati din Italia. 3000 de angajati. Austria. Hüttenwerke Kayser (D). Atlantic Copper. O parte insemnata din aceasta activitate este atasata sectorului de cabluri ca o sursa de intrare integrata in aval (Alcatel. bare. Exista mult mai multe societati in alte sectoare industriale de instalatiare a semiinstalatiatelor de Cu. Trei societati au capacitati de peste 250 000 t/an catozi de Cu rafinat : Atlantic Copper (E).1: Productia UA (si EAA) de Cu si a aliajelor sale in mii t in 1997 Productia de minereu in Europa reprezinta cca.BICC. etc) in timp ce alta parte este anexata sectorului de rafinare ca o productie integrata in aval (Deutsche Giessdraht. Spania. Cinci folosesc materii prime secundare si primare si celelalte folosesc numai materii prime secundare. Boliden (SW) si Outokumpu (FIN). S-a estimat ca industria care realizeaza rafinarea Cu a angajat mai mult de 7500 de persoane in 1997.

Germania. si IMI (UK). Totusi industria este dominata de trei mari grupuri: KME-Europa Metal (D). Outokumpu (FIN) in Finlanda. Alte societati principale independente include Boliden (S). Italia si Spania. 8 Non Ferrous Metals Industries . Carlo Gnutti (I). nevoia unei investitii substantiale pt reducerea poluarii si schimbarile frecvente ale schimbului valutar. Acesta a fost raspunsul la crearea unei singure piete in UE si a presiunilor economice.Chapter 1 de societati sunt implicate in toata Europa. avand angajate cam 3500 de persoane. Belgia si UK. cum ar fi costurile crescute la energie. cu fabrici in Suedia. Suedia. cu majoritatea activitatilor de productie in Franta. A fost o rationalizare considerabila a investitiei ulterioare in industria Cu din Europa in ultimele doua decenii. si Wieland Werke (D) in Germania si UK. Olanda si Spania. Olanda.

Hemel 67 Trefimetaux. Porto Marghera WIREROD 21 Electrokoppar. Rothenbach 65 Wieland Werke. Helsingborg 22 BICC. Athens # 12 21 33 # & 76 # " 325 % 14 63 60 & 28 # 26 "&62 & &61# 27 15 13 4 # %#17 # "66 ""30 29 31 & # 32 69 &64 68 &# & & 72 70 67 & & 65 & 71 & 82 &" 16 73 74 & & 79 80 78 & " 18 38 &# 36 & # 81 & 34 # & %# 35 5 75 # 37 39 SEMIS (with foundry) 51 Outokumpu. Brescia 81 Europa Metalli.Copper). Olen 31 Alcatel. Avelino 38 Colata Continua. Hamburg 4 Union Miniere. Villers Saint Paul 71 Lego. Hamburg 13 Hüttenwerke Kayser. Domene 75 Locsa.2: Fabricile producatoare din Europa Non Ferrous Metals Industries 9 . Cordoba 36 Cavi Rivest. Hamburg 26 Lacroix & Kress. Chauny 33 SIA. Osnabruck 62 MKM. Bilston 58 Delta Extr. Kirkby 56 Boliden MKM. W. Olen 5 Atlantic Copper. Lünen 14 MKM. Walsall 12 Norddeutsche Affinerie. Pizzighetone 39 Halcor. Athens 78 Europa Metalli. Hettstedt 63 KME. Hoboken 18 Enirisorse. Lens 32 Alcatel. Berlin 64 Diehl. Harjavalta 3 Norddeutsche Affinerie. La Ferté Bernard 72 CLAL-MSX. Serifontaine 70 Griset. Boisthorel 69 Trefimetaux. Chiari 80 Eredi Gnutti. Birmingham 60 HME. Duisburg 30 Union Miniere. Amstetten & ## 40 77 Figura 1. Finspang 54 Boliden. Ulm 66 Sundwiger. Gusum 55 IMI Copper Tubes. Givet 68 Trefimetaux. Hettstedt 15 Metallo-Chimique.Chapter 1 % " # & PRIM ARY SECONDARY WIREROD SEM IS PRODUCTION %1 & 2 % & &5354 & # 55 23 # & 11 56 " 58 && 57 & &59 #24 22 52 51 PRIMARY 1 Boliden. Huelva SECONDARY 11 IMI Refiners. Serravalle 79 Carlo Gnutti. Bramsche 27 MKM. Enfield 25 Norddeutsche Affinerie. Mason. Emmerich 29 Kemper.Bromwiich 59 B. Pori 52 Outokumpu. Beerse 16 Montanwerke Brixlegg 17 Union Miniere. Drunen 61 KME. Zaratamo 77 Halcor. Barcelona 35 Metalcable (Atl. Rönnskär 2 Outokumpu. Santa Barbara 34 Lacambra. Pt deCheruy 74 Bonmartin. Vasteras 53 Outokumpu. Cordoba 76 Outokumpu. Inofita 40 Fulgor. Prescott 23 RODCO. Skelmersdale 24 BICC. Mansfeld 28 Deutsche Giessdraht. Bornel 73 Trefimetaux. Fornaci di Barga 82 Buntmetall. Padova 37 Metalrame.. Walsall 57 Wednesbury.

industria UE in mod traditional a dat multa atentie asa numitelor “mine de suprafata” bazandu-se in mare masura pe alimentarea cu deseuri pt reducerea deficitului diferentei comerciale mari de materii prime pt Cu. Emisiile fugitive si emisiile necaptate este de asemenea o problema care devine importanta atat pt productia de metal primar car si secundar. Total pe 1995 = 470000 t 1. Exista de asemenea potentialul formarii dioxizilor datorita prezentei cantitatilor mici de Cl in materiile prime secundare si distrugerea dioxizilor intr-o problema care este urmarita. Principalele probleme de mediu asociate producerii Cu secundar se refera la gazele emise de la diferite cuptoare in functiune. Proiectarea atenta a instalatiei si functionarea procesului trebuie sa capteze gazele de proces. Aceasta problema a fost efectiv rezolvata de fabricile producatoare din UE care in prezent realizeaza in medie 98.3. Reciclarea constituie o compomenta importanta a livrarilor de materie prima pt facilitatile de rafinare si instalatiare a Cu. Avand un acces foarte limitat la sursele primare de Cu de pe pietele interne. 10 Non Ferrous Metals Industries .5 Probleme legate de mediul inconjurator Din punct de vedere istoric principala problema de mediu asociata producerii Cu din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratelor de sulfuri.Chapter 1 Alloy 8% Cu 7% Alloy 2% Cu 11% Alloy 2% Alloy 22% Cu 2% Cu 46% Figura1.3: Productia de semiinstalatiate de Cu in 1995. Aproape 100% a deseurilor noi sau din procesul de instalatiatie sunt reciclate si conform unor studii s-a estimat ca 95% din vechile deseuri de Cu care sunt disponibile de asemenea sunt reciclate. Cu poate fi recuperat din cea mai mare parte a aplicatiilor sale si returnat in procesul de productie fara pierderea calitatii la reciclare.9% fixarea sulfului si produc acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Controlul emisiilor din aer si descarcarile in apa de la producerea sarmei de Cu si a semiinstalatiatelor de Cu este bine pus la punct. Aceste gaze sunt curatite in filtre textile si astfel se pot reduce emisiile de praf si compusi metalici cum ar fi Pb. Controlul emisiilor de monoxid de la cuptoare in special de la cele care functioneaza in conditii de reducere se realizeaza prin optimizarea arzatorului.

si sa se conformeze in acelasi timp constangerilor de mediu tot mai mari. materiile prime secundare reprezinta din productia UE de Cu cca. Non Ferrous Metals Industries 11 . cum ar fi vergelele de alama. produsul este realizat in intregime din Cu si alama reciclate. inclusiv reziduri complexe si de calitate inferioara. dar in unele cazuri. 45% . Industria de Cu a UE a pus la punct tehnologii avansate si a facut investitii considerabile ca sa poata prelucra o gama larga de deseuri de Cu. Abilitatea industriei de a creste aceasta rata ridicata de reciclare depinde de un numar de factori complecşi. doar cu o cantitate mica de Zn primar.Chapter 1 In general.

folie. Industria de metal secundar este dependenta de sursele de deseuri. conducte) sau produse speciale (ex. in transporturi.4. Deseurile pot fi desemnate cu termenul de “Deseuri Noi” care sunt generate in timpul producerii si instalatiarii produselor maleabile si de turnatorie sau cu “Deseuri Vechi” care sunt recuperate din articole care nu se mai utilizeaza. pulberi. AL Este foarte reactiv sub forma de pulbere si este folosit in reactiile alumino-termice pt producerea unei diversitati de alte metale. 100 t de bauxita produce 40-50 t de alumina (oxid de aluminiu) care apoi produce 20-25 t de Aluminiu. are o conductivitate electrica buna si formeaza un strat de oxid de suprafata cand este expus la aer ceea ce previne mai departe coroziunea.Chapter 1 1. 43% din aceasta productie reprezinta deseurile procesate care au crescut in mod constant. dar exista mai multe fabrici de alumina in Europa. 200 000 oameni si cifra sa de afaceri anuala este de ordinul a 25 mild.2 Surse de materiale Aluminul primar se produce din bauxita care este transformata in alumina. tevi. obtinerea Al a inceput abia acum un secol. Cea mai mare parte a bauxitei nu este extrasa din Europa. aplicatiile electrocasnice. Este usor. Furnizarea de materii prime pt industria UE de Al primar si secundar in cea mai mare parte este realizata din productia de alumina europeana si din reciclarea deseurilor. si in sectorul mecanic si agricol. nu este suficienta pt nevoile industriei de prelucrare in prezent acopera numai 55% din cererea UE. profile. tabla. aliaje speciale). obtinerea Al primar si secundar si prelucrarea metalului in produse semi-finite (ex.4. Totusi.9 mil. t in 1997. constructii si industria ambalajelor. €. Industria de Al a UE reprezinta in mod direct o forta de munca de cca. Localizare Europea USA Rusia Canada China Australia Brazilia Venezuela Productie 3216 3603 2907 2327 1776 1495 1189 643 Consum 5603 5390 509 642 2013 362 479 193 Tabelul 1. sarma. in toate sistemele de distribuire a electricitatii cu inalta tensiune. Cca. 1. bare.3 Productie si consum Industri de Al europeana schiteaza extractia si producerea aluminei. Industria Al este cea mai recenta si cea mai mare dintre industriile neferoase. Panorama] este un material cu un domeniu mare de aplicatii. productia totala de metal. Productia totala a unui metal nemaleabil a ajuns la 3.4.2: Productia de Al primar pe tari in 1997 (mii tone) 12 Non Ferrous Metals Industries . 1.1 Generalitati Aluminiul [ tm 36. Rata de reciclarea a “Deseurilor Noi” este de 100% din cantitatea produsa.4 Aluminiul 1. in sectorul electricitatii.

1. Productia de Al din materii prime secundare in UE este una din cele mai mari din lume de cca. UE reprezinta 10% din productia totala mondiala din 1997. in UE functionau 22 de fabrici de Al. t in 1997. VAW aluminium (D). Alcoa Spania (E). cu cca. dar industria de extrudare este mult mai putin integrata. Sunt 200 de societati a caror productie anuala de Al secundar este mai mare de 1000 t/an [tm 116. Este o buna integrare a activitatii de laminare cu procesul de productie. British Alcan (UK). cum ar fi reciclarea si obtinerea de metal secundar sau de semiinstalatiate. Alfred 1998]. 200 locuri de productie pe teritoriul UE. dar un numar de producatori din UE isi concentreaza activitatea numai asupra unui anumit segment. 1. Unele dintre aceste societati au in functiune fabrici in diferite tari europene sau au filiale sau societati afiliate in alte parti ale lumii. Non Ferrous Metals Industries Ve ne z ue la lia l 13 . Alcoa Italia (I). Hoogovens (NL).Chapter 1 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Ca na da Eu ro pe na a US A Ru ss i Ch i Au st ra Br az i Production Consumption Figura 1. sau fac parte din corporatii internationale.4 Fabricile producatoare La inceputul lui 1998. Hydro (N) si Alusuisse (CH).4. Numarul societatilor producatoare este de fapt mult mai mic: principalele sunt Aluminium Pechiney (F). Ea reprezinta 23% din productia tarilor occidentale obtinuta din materiale reciclate. Numarul societatilor implicate in producerea Al secundar este foarte mult marit. si inca 8 in zona est europeana (EEA).7 mil.4: Primary aluminium production by country 1997 (thousand tonnes) Multe din aceste activitati sunt integrate.

4. Un ex. 14 Non Ferrous Metals Industries . aceasta influenteaza distributia fabricilor. scazandu-l de la 17 kWh/kg produs in 1980 la 15 kWh/kg in 1998. Materialul colectat este reciclat intr-un circuit inchis pt producerea mai multor cutii pt bauturi din aliaj cu aceeasi specificatie. Industria europeana de Al a facut eforturi considerabile sa-si reduca consumul de electricitate. la producerea Al secundar exista emisii potentiale de praf si dioxizi de la cuptoarele care nu functioneaza corect si de la arderea proasta si producerea resturilor solide (zgura de saruri.3: Productia de Al din Europa in 1997 1. captuseala uzata a cuptoarelor. iar pre-sortarea tipurilor de deseuri este importanta.Chapter 1 Tara Productia de bauxita în o mie de tone Productia de alumina în o mie de tone Aluminiu primar în o mie de tone Aluminiu secundar în o mie de tone 98 14 33 233 433 10 443 150 3 154 26 257 59 6 1803 Austria Belgia Denmarca Finlanda Franca Germania Grecia Irlanda Italia Luxembourg Olanda Portugal Spain Suedia UK Island Norvegia Elvetia Total Europa 2211 600 750 640 1250 880 399 572 133 188 232 Productia de semiinstalatia te în o mie de tone 189 353 18 35 741 1797 213 862 200 330 131 507 250 131 5757 1110 120 2211 5350 360 98 248 123 919 27 3216 Tabelul 1. Producerea si rafinarea Al secundar necesita mult mai putina energie si consuma mai putin de 5% din energia necesara producerii Al primar. producerea resturilor solide de la cuve si producerea resturilor solide in timpul producerii aluminei. Industria a facut progrese privitor la reducerea acestor emisii. Au fost reduse in ultimii 15 ani cu un factor intre 4 si 10. in functie de tipul emisiei si de procesul folosit. Mai multa atentie este acordata de industria Al secundar producerii aliajului cu compozitia corecta. Reciclarea cutiilor goale de bauturi (CGB-urile) este un exemplu. este separarea deseurilor de la extrudare pt pastrarea aliajului special.5 Probleme de mediu Principalele probleme de mediu pt Al primar sunt producerea hidrocarburilor polifluorinate si a fluorurilor in timpul electrolizei. Similar. Principalul cost de producere a Al primar este electricitatea si productia tinde sa se concentreze unde este disponibil un cost scazut la electricitate. zgura si praf de filtru). Exista multe initiative implicate in imbunatatirea returnarii deseurilor de aluminiu si industria este un jucator activ in acest domeniu.

002 0. tm 120.005 0.0 19.03 0.5 6. 0.05 4 Sn max.9995% Zn in timp ce marfa cu calitatea cea mai proasta este o marca obijnuita (MMO) sau Z5 care are puritate cca.005 0.6 2.05 0.5 12. Clasifi-carea Cod Continut sortimentului culoare nominal de Zn max. Panorama 1997.001 0.5 17. 0.5.1 Generalitati Zincul [tm 36. aliajele de turnatorie.5 Z4 negru 98. de Cd al sortimentelor Z3.6 10. Zn mai este folosit in industria farmaceutica.01 0. la baterii si in industria chimica.4 2 Cd* max.02 0.01 0.001 5 Cu max.050 si 0.002 6 Al max. Plumbul si Cadmiul 1. 0.01 0. cum ar fi oxizii.8 18.995 Z1 galben 99. Are un punct de topire relativ mic si se foloseste la producerea unui numar de aliaje cum ar fi alama.1.7 2.5 Z5 1 Pb max.5 1.5 Notes: *Pentru o perioada de de 5 ani dupa data ratificarii acestui standard continuturile max.01 3 Fe max.99 Z2 verde 99.002 0.45 1. 0.0 3.4: Utilizarile Zn in lume si in Europa Zn este livrat pe piata cu calitati diferite. in constructii. 0.05 0.020. 0.3 8.005 0. produse de laminare cum ar fi tabla si benzile. ca element nutritiv. 98%.95 Z3 albastru 99.7 Europa 1995 [%] 43 23 13 12 8 1 Tabelul 1. Z4 si Z5 vor fi respectiv: 0. 0.5 Zincul.001 Total de 1 la 6 max.8 Mondial 1984 [%] 48.5.003 0.4 8. Zn corodeaza preferential ca o captuseala de sacrificiu. cea mai buna calitate este o puritate speciala (CPS) sau Z1 care contine 99.7 Mondial 2005 [%] 54.050 Tabelul 1.001 0.003 0. TU Aachen 1998] are cea de-a 3-a mare utilizare dintre metalele neferoase dupa Al si Cu.2: Gamele de zinc primar Non Ferrous Metals Industries 15 .1 Zincul 1. pulberi si compusi chimici.8 16. alb 99.3 7.001 0.3 9. Se instalatia produse de extrudare cum ar fi barele.6 14.003 0. Utilizarea comerciala a Zn Galvanizare Alama Turnare matrite Produse semiinstalatiate Produse chimice Altele Mondial 1975 [%] 38.Chapter 1 1. 0. vergeaua si sarma (mai ales alama). Se poate aplica cu usurinta pe suprafata altor metale cum ar fi otelul (galvanizarea) si cand este folosit ca metal pt captusire.

1. Reciclarea Zn si a produselor care contin Zn este o problema cheie pt industrie.75 1.3 2 Cd* max. dar acum reprezinta mai putin de 25% din acestea. aliajele pentru matrite) si semiinstalatiatele de Zn sunt respectiv cel de-al 2-iea si cel de-al 3-lea domeniu principal de consum cu aplicatii si in constructii.5. ca rezultat al secatuirii rezervelor si a sortimentelor de minereu inferioare in unele exploatari miniere. Concentratele din UE acoperea mai mult de 45% din necesarul rafinariilor UE acum 10 ani.09 0. deoarece capacitatea de productie a minelor creste in mod curent in America de Nord.3% pt producerea alamei. bronzul. 1. Deficitul este completat cu importuri marite. Aceasta a fost o scaderea de la 397000 t in 1993.6 ZS2 97. **) Excluzand Sn cand este prezent la nivelurile date in *).12 0.05 0. Aliajele de Zn (ex.2 Surse de materiale Metalul este produs dintr-o gama de concentrate de Zn prin procesul pirometalurgic sau hidrometalurgic. 0. iar concentratele constituie o sursa pt acest metal.3 Productia si consumul Productia miniera a UE a contat in mod deosebit pt Irlanda si Spania si a fost de 383 000 t concentrate de Zn in 1994.5 **) Calitate produsa 2.1. Australia si in unele tari din America de Sud. Tabelul 1. 0. *) *) - 5 Cu max. Materiile prime secundare cum ar fi reziduurile de la galvanizare (cenusi. 0.17 0.05 0. - Total de 1 la 6 max. t limita care atrebuit sa se depaseasca in 1992 in timp ce consumul de Zn rafinat a crescut de la 1640 000 t la 1 770 000 t.3: Calitatile secundare ale Zn Utilizarile finale include un domeniu larg de aplicatii. Unele concentrate contin o proportie mare de Pb si aceste metale de asemenea sunt recuperate.02 3 Fe max.5.05 4 Sn max. praful de la otelarii si deseurile de alama si de la turnarea sub presiune de asemenea sunt surse de Zn. zgura. Productia de metal s-a redus sub 1. reprezentand 30% din cererea de Zn in tarile cu economie de piata.7 Z3S ZSA 98.1.25 si produse folosite Calitate produsa 1. Zincul mai este asociat cu Cd.7% pt galvanizare. 98. Productia de metal din surse secundare reprezenta mai mult de 8% din productia totala de Zn rafinat a UE in 1994. de Zn max. 0.5 1. Cand este prezent la aceste niveluri continutul actual de Zn poate fi mai mic decat continutul nominal de Zn.5 mai ales din reziduuri si cenusi care contin Zn Nota: *) Sn max. instalatiile si industria constructiilor. - 6 Al max. instalatii si industria de autoturisme.0 **) mai ales din deseuri 2.07 0.4 ZS1 98 1. 16 Non Ferrous Metals Industries . cel mai important fiind protejarea otelului impotriva ruginirii la automobile.5 1.8 mil.Chapter 1 1 Gradu Continut Pb l nominal max. reziduurile lichide). alama. Observatii 1.

7: Productia de concentrate din Zn [tm 36. De asemenea. Non Ferrous Metals Industries 17 . care sunt respectiv a-II-a si a-III-a. (SUA) si cu 14% mai mare decat cea de-a treia (Japonia). reprezentand aproape 33% totalul de 5374000 t al tarilor cu economie de piata. productia UE a fost inregistrata la 1 749 000 t metal. In 1994. ('000s tonnes as zinc content) European Union 11% USA 17% Canada 27% Peru 19% Australia 26% Figura 1. UE este principala zona consumatoare de Zn dintre tarile cu economie de piata.5: Productia mondiala de Zn din concentrate in 1994 UE este lider mondial la productia de Zn. Cele 1770000 t Zn consumate in 1994 au fost cu 49% mai mult decat cea de-a doua mare piata consumatoare. cu mult inaintea Canadei si Japoniei. Panorama 1997] Production in 1994.Chapter 1 Tara Canada Australia Peru USA European Union Productia in 1992 (in mii de tone) 1325 1014 626 551 500 Productia in 1993 (in mii de tone) 1004 1007 668 513 411 Productia in 1994 (in mii de tone) 1008 928 682 601 383 Tabelul 1.

4: Cei mai mari producatori europeni in ceea ce priveste capacitatea anuala.4 Fabricile producatoare Zincul este produs prin procesul de extractie si tratare cu lesie a produselor calcinate si prin procesul de distilare – cu ajutorul cuptorului de elaborare. 1994 18 Non Ferrous Metals Industries .1.Chapter 1 Tara Uniunea Europeana Canada Japonia USA Australia CIS Productia in 1992 (in mii de tone) 1844 672 729 400 333 Productia in 1993 (in mii de tone) 1819 662 696 382 317 431 Productia in 1994 (in mii de tone) 1749 693 666 356 318 390 Tabelul 1. Urmatoarele tabele indica localizarea si capacitatile fabricilor din UE. Tara Belgia Germania Societatea Union Minière Ruhr-Zink MIM Hüttenwerke Duisburg Metaleurop Weser Zink Asturiana de Zinc Española del Zinc Union Minière France Metaleurop Outokumpu Zinc Oy Enirisorse Pertusola Sud Budelco (Pasminco) Norzink Britannia Zinc (MIM Holdings) Localizarea Balen-Wezel Datteln Duisburg-Wanheim Nordenham Sun Juan de Nieva Cartagena Auby Noyelles Godault Kokkola Porte Vesme (Sardegna) Porte Vesme (Sardegna) Crotone (Calabria) Budel-Dorplein Avonmouth Procesul E E ISF-RT E E E E ISF-RT E ISF-RT E E E E ISF-RT Capacita tea (t/an) 200000 96000 100000 130000 320000 60000 220000 100000 175000 75000 100000 80000 210000 140000 105000 Spania Franta Finland Italy Netherlands Norway UK Notes: E = electrolytic plant.5.8 Productia de Zn rafinat 1. ISF= imperial smelting furnace. Source: industry statistics Tabelul 1. RT = fire refining.

Aceasta problema a fost eficient rezolvata de catre topitorii din UE care realizeaza o inalta fixare a sulfului si produce acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Este gasit in minereuri de sulfuri sau in zilele noastre in minereuri mixte und este asociat cu zincul si cantitati mici de argint si cupru. problemele majore legate de mediul inconjurator asociate cu productia de zinc din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratilor de sulf. Sistemul de reciclare este foarte avansat. Panorama 1997) este cel mai greu metal in crusta pamantului si a fost folosit de multe secole.2 Plumbul 1. Indepartarea rezultatelor de fier in productia de cantitati semnificative de deseuri solide care contin o varietate de metale. Plumbul este clasificat in termeni de compozitie a produsului. Aceste proprietati ii confera o valoare functionala mare.Chapter 1 NL 11% UK 5% B 10% D 17% I 13% FIN 9% F 16% E 19% Figura 1. Zincul si produsele care contin zinc pot fi reciclate pe scara larga.1 Generalităţi Plumbul (tm 36.1. atat in forma s apura cat si in aliaje sau compusi.5. Estimarile bazate pe experienta de consumul si ciclul de viata al produsului indica ca o rata de recuperare de 80 % de zinc recuperabil a fost atinsa. Non Ferrous Metals Industries 19 .5 Probleme legate de mediul inconjurator Istoric. are un punct de topire scazut si este rezistent la coroziune.5. Plumbul este metal soft.6: Productia de metal zinc in UE (1994) 1. Solubilizarea calcinelor si a altor materiale produce o solutie care contine fier.5. 1. Aruncarea acestor deseuri necesita recipienti la standarde inalte si monitorizare. Emissile ocazionale de la calcinare sunt de asemenea foarte importante si trebuie sa fie considerate pentru toate stadiile procesului.2. nu numai ca zinc metal dar de asemenea in cateva forme diferite. urmatorul tabel arata compozitia chimica a plumbului conform noului Standardului European. Emisiile ocazionale de ceata de acizi de la extractia electrolitica a zincului este un exemplu .

0. 0.0010 0. 0.0010 0. Continutul de zinc si argint ale minereurilor sunt principalele surse de profit. 0. aceasta proportie creste pe masura ce numarul de masini din lume creste si rata de returnare a vechilor baterii creste.5: Calitati plumb Au fost ateva schimbari majore in modul de folosire al plumbului. produse rulate si extrudate pentru industria de constructii.060 2 Ag max.0010 8 Sn max. 0.0005 0.030 0. Acumulatorii cu plumb acid la masini sunt principala sursa de deseuri pentru rafinarea secundara.015 0. Productia de plumb metal necesita ca continutul de sulf al minereurilor sa fie tratate pentru a produce acid sulfuric.0005 0. 99. invelis cablu. UE poseda cateva resurse de plumb dar productia de plumb este o industrie mare si importanta.1 1.0002 0.0010 0.940 1 Bi max.8 0.985 99.0010 0.0005 5 Ni max.2 Surse de materiale Plumbul rafinat este derivat din material primar in forma de minereuri de plumb si concentrate. Industria face pasi pozitivi pentru a incuraja reciclarea acestor baterii. Tabelul 1. Industria de rafinare secundara furnizeaza acum mai mult de 50 % din plumbul consumat. Economia productiei de minereu de plumb primar este legata de continutul de argint si zinc ale minereurilor. Productia primara necesita topirea minereurilor de plumb pentru producerea lingourilor de plumb este atunci redefinita.030 0.0020 7 Sb max.010 0.0002 0.0025 0.0005 0.0002 0.0050 4 Zn Max. In timpul ultimilor 10 ani.2 Tabelul 1. 0.0010 Total of 1 to 9 max. alice si aditivi benzina sunt in declin.2.0010 9 As max. 0.0002 0.0005 0. Uz comercial Baterii Chimice Produse semi-instalatiate si turnare Cabluri Aliaje Altele 1973 % 38 24 17 15 2 4 1983 % 48 27 17 5 3 1993 % 56 22 16 2.015 0.990 99.970 99.0005 0. Productia secundara necesita de asemenea facilitati de rafinare daca materiile prime secundare contin compusi nedoriti. Rafinarea primara este in consecinta legata de economia zacamintelor de minereuri de plumb zinc.0005 0. si material secundar in forma de rebuturi si deseuri. 0. Industria bateriilor creeeaza pana la 70 % din cererea si este relativ stabila dar altele intrebuintari pentru plumb care includ pigmenti si compusi. 0.060 Notes: Standardul German DIN 1719 sta la baza noului Standard European Standard EN 12659.0080 3 Cu max.0002 0. protectie impotriva radiatiilor.0005 0.0 0.0020 6 Cd max.0010 0.5 1. Cei mai multi producatori de plumb au un proces de rafinare complex asociat cu ele si procese asociate pentru recuperarea continutului de argint ca aliaj Ag-Au.6 1994 % 59 22 16 2.Chapter 1 Calitat ile PB 990 PB 985 PB 970 PB 940 Pb min.0050 0.6: Intrebuintari ale plumbului in intreaga lume 1. 0.0005 0. consumul si productia UE au cunoscut o evolutie modesta.0030 0. rezultand in scaderea actiunilor UE pe piata mondiala.010 0.0015 0.0005 0.0010 0. 20 Non Ferrous Metals Industries .5.

Germania ( Ecobat.5. UE se situeaza pe locul doi dupa SUA in termeni de consum cu 28 % din consumul in 1994 dintre tarile cu economie de piata. Cei patru membri producatori majori din UE sunt de asemenea cei mai mari consumatori. Cu exceptia Union Miniere. Uk. Industria secundara este caracterizata printr-un numar mare de rafinarii mici. in timp ce partea SUA este de aproape 30 %. In 1994 aceste doua regiuni impreuna au avut 59 % intre tarile cu economie de piata in totalul productiei de 4. din care multe sunt independente. Belgia ( Union Miniere ) si Italia ( Enirisorse). Rafinariile primare sunt multinationale in mare parte.3 Productie si consum Productia de plumb UE este mare.000 tone pe an pana la 245. Numarul acestor rafinarii scade pe masura ce companiile multinationale si majoritatea grupurilor producatore de baterii achizitioneaza fabrici mai mici sau isi infiinteaza propriile lor operatii de reciclare. Metaleurop ). Media UE este de 52 % in aceasta privinta semnificativ mai scazuta decat media SUA de 72 % care este cea mai mare din lume. da ramane mult peste media multor tari cu economie de piata.000 la 65. Industria raspunde la problemele ecologice prin recuperarea cantitatilor din ce in ce mai mari de plumb astfel incat productia primara este in declin constant.5 milioane tone. toate aceste rafinarii primare sunt implicate si in reciclarea/ rafinarea. Sunt aproximativ 30 de topitori/ rafinarii in UE care produc de la 5.7: Capacitati anuale pentru procese plumb europene Non Ferrous Metals Industries 21 . 1. 49 % din productia lor este bazata furnizori secundari.5.2. din care 52 % au fost din materiale secundare.4 Fabrici de productie In cadrul UE sunt 7 rafinarii/ producatori primari a caror capacitate de productie variaza de la 40. Ei recicleaza si rafineaza deseuri generate in zonele lor. Franta ( Metaleurop ).Chapter 1 1.2. UE este cel mai mare producator de plumb din lume.000 tone pe an. inaintea Statelor Unite. Franta si Italia sunt producatorii majori si in medie. si sunt impartite in Marea Britanie ( Britannia refined metals ). Britannia refined metals rafineaza de asemenea plumb importat de la compania sa mama MIM in Australia. Toate fabricile topesc plumb sau concentrati plumb si zinc inainte de rafinarea plumbului si de asemenea plumbul brut din alte surse pentru a recupera metal pretios. fiind prima pe piata tarilor cu economie de piata cu 13980000 tone in 1994. Tara Capacitate anuala cuptor topit plumb * t/a Capacitate anuala topire directa * t/a Capacitate anuala cuptor rotire secundar t/a 32000 20000 162000 130000 12000 125000 20000 62000 107000 Capacitate de rafinare totala plumb t/a 32000 175000 299000 507000 12000 235000 20000 76000 155000 307000 Austria Belgia Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Suedia Marea Britanie 115000 110000 35000 220000 90000 14000 50000 65000 40000 (200000 t/a capacitate de rafinare) Nota : * materii prime primare si/sau secundare Tabelul 1.000 tone pe an. Germania.

Regulile care afecteaza caderea plumbului in cele trei categorii principale : expunere ocupationala.5. Legislatia mediului inconjurator va necesita investitii pentru a reduce plumbul in emisiile din atmosfera. Plumbul este o mare problema de mediu inconjurator si multi compusi de plumb sunt clasificati ca fiind toxici. Bateriile. asupra protectiei muncitorilor de la riscurile legate de expunerea la plumbul metalic si compusii sai ionici la lolul de munca.Chapter 1 Total Lead refining capacity t/a Capacitatea totala de rafinare a plumbului UK 17% Austria 2% Belgium 10% France 16% Sweden 9% Spain 4% Netherlands Italy 1% 13% Greece 1% Germany 27% Figura 1. In ultimii anii cateva tehnologii noi au fost dezvoltate si implementate care ofera mai multe metode eficiente de topire a concentratilor de plumb. Aceasta directiva stabileste limitele asupra nivelului de plumb in aer la 22 Non Ferrous Metals Industries . Este de asemenea potential pentru formarea de dioxine datorate prezentei cantitatilor mici de clorine in materiile secundare si distrugerea dioxinelor este o problema care trebuie urmarita. Expunerea ocupationala este adresata sub directiva UE 82/605/EEC din 28 Iulie 1992. Aceasta problema a fost eficient rezolvata de catre topitorii din UE care realizeaza o inalta fixare a sulfului si produce acid sulfuric si dioxid de sulf lichid. Principala problema legata de mediul inconjurator asociata cu productia de plum secundar sunt de asemenea legate de gazele de evacuare de la diferite cuptoare in folosinta. problemele majore legate de mediul inconjurator asociate cu productia de zinc din surse primare a fost emisia de dioxid de sulf in aer de la calcinarea si topirea concentratilor de sulf. care au creat 52 % din consumul de plumb in 1994 in UE. Aceste procese au redus de asemenea emisiile in atmosfera.5 Probleme legate de mediul inconjurator Istoric. Aceste gaze sunt curatate in filtre din tesatura si astfel se reduc emissile de praf si compusi metale. Procesele existente au fost imbunatatite prin folosirea controlului la zi si sisteme de atenuare. Politica generala este in mod normal de a restrange emisiile pana la cele mai mici nivele practicabile data fiind starea tehnologiei. si reciclarea este in mod normal facuta cand este potrivit si este economic. Cele mai multe masuri de control privesc in special expunerea umana ( oamenii sunt cei mai afectati de expunerea la plumb ) desi sunt imprejurari in care animalele pot fi expuse la plumbul din mediul inconjurator.2. sunt reciclate cu peste 90 % eficienta.7: Capacitatea europeana de rafinare a plumbului 1. emisii ( calitate aer ambiental ) si control asupra apei potabile si produselor.

care stabilieste limitele pentru nivelele de plumb in atmosfera prin UE. Preturile metalului in anii ’70 la 3 $ / lb si in anii 80 a variat de la 1. Productia mondiala a fost in jur de 20000 tone pe an. Mineralele zinc. Aceasta a influentat pretul metalului. de atunci pretul cadmiului a scazut de la 1 $/lb si chair mai jos de 0.5. productia si uzul au aparut numai in ultimii 40-50 ani. Aceste intrebuintari astazi sunt : • • • • electroplacarea cu strat de cadmiu baterii nichel – cadmiu cativa pigmenti si stabilizatori pentru plastice aliaje pentru sudura.1 si 1 ppm in stratul superior. Este fizic similar cu zincul dar este mai dens. Plumbul in atmosfera generala este limitat sub directiva 82/844/EEC din 3 Decembrie 1982. 1. respiratori. in protectia la foc.5.2 Surse de materiale Sunt numai cateva minerale de cadmiu. pentru conductori electrici Cantitati mici sunt folosite pentru celule solare. Cadmiu este un bun absorbant de neutroni si in consecinta este folosit in reactoare nuclare. Valorile limita sunt completate de reguli asupra protectiei fortei de munca asigurand folosirea de imbracaminte de protectie. Nivelele de plumb in apa sunt de asemenea controlate intr-un numar de directive care se refera la apa in functie de tipul sau si de uz adica papa pentru consum uman.5. 1. Folosirea cadmiului in diferite aplicatii a variat din 1971 si a fost afectata de catre factori tehnici.45 $/lb care este echivalent cu pretul zincului. Niciunul din aceste minerale nu este important industrial.5.3. cadmiul a fost rafinat si utilizat relativ recent . bauturii. facilitati de spalare sai reguli specifice asupra mancarii. apa de pescuit. Spre deosebire de zinc este de asemenea rezistent la alkaline. 02 % au semnificatie economica pentru recuperarea cadmiului.3 Cadmiu 1. apa pentru baie. In plus. fumatului etc.3 Productie si consum Spre deosebire de alte metale grele. Aceste valori limita sunt in prezent revizuite. In compusii sai are o stare de oxidare de 2+. mai moale si poate fi lustruit. care contin cadmiu ca un component izomorfic la concentratii de aprox. cum ar fi Greenockite ( CdS ) sau Otavite ( CdCO3 ) si ca CdO. Non Ferrous Metals Industries 23 .3. 1.1 la 6. pentru tije de control in reactoare nucleare. etc. minereurile de plumb si cupru pot contine cantitati mici de cadmiu. economici si de mediu. Cadmiu este distribuit pe scara larga cu un continut intre 0.Chapter 1 locul de munca si asupra unor indicatori biologici care reflecta nivelul expunerii muncitorilor individuali.3. Din 1970 productia de cadmiu in lumea Vestica a ramas relativ constanta intre 12000 si 16000 tone pe an.9 US $/lb.1 General Cadmiul apartine subgrupei zincului din tabelul periodic si a fost descoperit de Strohmeyer in 1817 in timpul unei investigatii in ZnCO3. Este asociat cu zincul in minerale la o proportie de 1 : 200 Cd la Zn.

dar numai cateva companii iau parte. Productia cadmiului este controlata strans pentru a preveni emisiile ocazionale si indepartarea prafului la standarde foarte inalte. [≥ 99.2 mg/Nm3 si pentru apa < 0. Buretele poate fi topit sub forma de NaOH.3. sau distilat in vacuum.Chapter 1 Producatorii principali sunt aratati in urmatorul tabel.4 Probleme legate de mediul inconjurator Starea compusilor de cadmiu are un impact semnificativ asupra estimari emisiilor si nichelul este listat in Directiva 76/464 Directiva pentru Substante Periculoase pentru Apa in List. Zincul brut poate fi distilat in coloanele din coloanele New Jersey pentru a produce zinc pur si aliaj Cd-Zn cu mai mult de 60 % cadmiu. de la recuperarea piro-metalurgica Pb-Zn in cenusa zburatoare de operatia de sinterizare/calcinare si din zinc brut. 24 Non Ferrous Metals Industries . Cenusele zburatoare sunt in general solubilizate cu H2SO4 pentru a separa cadmiul care este dupa aceea precipitat ca CdCO3 sau redus la burete de cadmiu cu mai mult de 90 % cadmiu.5.8 Principalii producatori si utilizatori de cadmiu in 1996 Cadmiul este recuperat: • • de la recuperarea piro-metalurgica a Pb-Cu in cenusa zburatoare de la operatia de topire. Valorile limita de emisie pentru cadmiu sunt < 0. Mai mult de 90 % din inhalarea de cadmiu de catre nefumatori este prin mancare. Un grup de lucru tehnic sub Directiva 96/62/EC Managementul si Evaluarea Calitatii Aerului dezvolta standard de calitate a aerului pentru cadmiu. inainte ca cadmiul pur sa fie produs. In consecinta contaminarea cu cadmiu in solurile cultivate trebuie sa fie scazuta si controlata.2 mg/l. Un process tipic de productie de zinc poate produce 600 tone pe an de cadmiu. II. Bateriile folosite sunt reciclate in principal pentru a recupera cadmiu si Ni. Aliajul Cd/Zn din operatia de distilare New Jersey trebuie sa fie distilat de doua ori. Are loc reciclarea.99% cadmiu]. Productia industriala a afectat distributia totala numai nesemnificativ. Cadmiul a fost distribuit constant in mediul inconjurator timp de milioane de ani. sau dizolvat si electrolizat pentru a produce cadmiu de inalta puritate. Ţara Canada Japonia Belgia PR China Statele Unite Germania Finlanda Franta Producţie (t/an) 2832 2357 1579 1300 1238 1145 600 205 Consum (t/an) 107 6527 2017 600 1701 750 1276 Tabelul 1. 1. Acesti factori trebuie sa fie luati in considerare. dar in cateva zone restranse problemele legate de mediu au aparut.

astfel incat prevenierea este mai importanta decat diagnosticul. Durata de viata lunga a cadmiului poate duce la o crestere continua a nivelelor renale de-a lungul anilor si astfel expunerea trecuta este mai importanta decat expunerea prezenta. In multe aplicatii. Avarierea tubulara este ireversibila. Non Ferrous Metals Industries 25 . In mod similar folosirea cadmiului in baterii reincarcabile poate fi un beneficu pentru mediul inconjurator. aliajele de cadmiu sunt esentiale si nu pot fi substituite cu alte materiale.Chapter 1 Efectul critic al cadmiului este disfunctia renal tubulara.

Suedia. Ele sunt metale pretioasa din cauza raritatii lor si rezistentei la coroziune.3 1.7 Grup Metale Platina (t/an) 0. chiar daca resursele sale minerale prezente sunt foarte limitate.1 % din aur si 0.Chapter 1 1. Finlanda si UK.3 Tabelul 1. ca si materiale deseuri de toate felurile. paladiu. rodiu.2 Surse de materiale Minele in toata lumea ofera cantitati mari de metale pretioase. Ţara Finlanda Franţa Grecia Irlanda Italia Portugal ia Spania Suedia Argint (t/an) 11. Aceste resurse sunt aproximativ 4.2 8. Rafinariile cu capacitate de metal seminificativa sunt in Belgia. 26 Non Ferrous Metals Industries . Principalele intrebuintari ale argintului sunt fotografia si industria bijuteriilor.0 0. Depozite de aur sunt in Grecia si contributia lor va fi seminificativa in urmatorii ani.8 Aur (t/an) 1. pre-procesarea si comercializarea de deseuri si materiale secundare inainte ca probele propriu-zise si etapele de rafinare sa aiba loc. strutura fibrilara sau spongioasa.9: Metale pretioase – resurse primare 1997 Europa are un numar de companii care sunt specializate in colectarea. in minereuri brute sau sau produse secundare.6. urmatorul Tabelul arata resursel primare in 1997.2 0. Reperele caracteristice sunt placi circuite integrate respinse. cu cantitati mici folosite in electronica si alte aplicatii industriale si decorative.1 6.08 % din grupul de platina primar. film fotografic vechi. Consumul de aur in UE este in principal pentru bijuterii. etc.6 Metalele pretioase 1. computeri vechi. 1. solutii si placi raze X.1 1. Panorama 1997) include metale binecunoscute cum ar fi aur si argint ca si sase grupuri de platina : platina. Germania. bai electro-placare folosite. Acestea recupereaza metalele pretioase din plumb si zinc.4 0. Metalele din grupul platina sunt folosite pe cale extinsa ca catalizatori si impunerea emisiilor stricte la vehicule vandute in UE a stimulat cererea pentru folosirea lor in convertoare catalitice.6.4 6. iridium. ruteniu si osmium. Reciclarea metalelor pretioase din rebuturi si reziduuri industriale a fost intotdeauna o materie prima importanta pentru industria UE. 1. minereuri de cupru si zinc. UE are ca mai mare capacitatea de instalatiatie si de rafinare pentru metale pretioase din lume. in rafinariile din UE.5% din argintul din toata lumea.1 Generalitati Metalele pretioase (tm 36. Sunt depozite mici minereuri de metale pretioase in Europa. si ei furnizeaza metale pure in bare sau placi.0 5.1 5.

argintului si metalelor din grupa platina in UE are loc ori la companiile care instalatia si rafineaza metalul pretios specializate sau la rafinariile de metal baza.10: Capacitatea anuala a rafinariilor din UE ( tone ) Argint t/at/a + Gold t/a + PGM t/a aur t/a Silver 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 Ita Lu ly xe m bo ur Ne g th er la nd s Sp ai n Sw ed en Figura 1.6. Nu e numai aspectul economic care incurajeaza reciclarea metalelor pretioase dar de asemenea si problemele mediului inconjurator acolo unde sunt stabilite limite stricte asupra continutul de metal tolerabil de deseuri trimise pentru descarcarea de deseuri.8: Capacitatea totala de rafinare metal pretios din Europa Non Ferrous Metals Industries U Sw K O it z th er er la EU nd Co un tri es Au st ria Be lg iu m Fr an ce G er m an y 27 . Ţara Argint (t/an) 190 2440 1520 2700 1050 130 830 250 2320 620 50 Aur (t/an) 70 60 135 193 115 15 30 15 300 565 10 Grup Metale Platina (t/an) 1 45 12 92 15 1 5 1 100 14 5 Austria Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg Olanda Spania Suedia Marea Britania Elveţia Alte ţări UE Tabelul 1. Rafinarea aururlui.3 Productia si consumul Costul recuperarii si reciclarii este mai mult decat justificat de valoarea intrinseca mare a metalelor pretioase continute in aceste deseuri si reziduuri. Capacitatea totala de rafinare metale pretioase la firmele din UE este cea mai mare din lume.Chapter 1 1.

Cererea in 1996 pentru metale pretioase este aratata mai jos.4 Fabrici de productie Principalii instalatianti si rafinarii de metale pretioase din UE opereaza pe scara internationala si sunt lideri mondiali in domeniul lor. Nume importante sunt Degussa si Heraeus in Germania si Johnson Matthey in UK. Din cauza valorii intrinseci mari mari si a gamei largi de forme si aliaje cerute. HNO3. Aurul in particular este in general transformat in aliaje specifice pentru bijuterii sau scopuri dentare pentru a imbunatati rezistenta la uzura sau culoare. 28 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 1 Capacitatea de rafinare este aproximativ dubla cantitatea procesata in present astfel incat o turnura rapida in metalul procesat poate fi mentinuta. Outokumpu in Finlanda si Boliden in Suedia. o industrie de inalta performanta care este concentrata puternic pe cercetarea si dezvoltare. denstist sau investitii cum ar fi baterea de moneda. Unul din cele cateva produse de metale pretioase produse in cantitati mari este nitratul de argint pentru industria fotografica. Aceasta contine nu numai noile intrebuintari pentru metale pretioase dar de asemenea descoperirea de tehnici pentru economisirea cantitatilor de metale pretioase folosite in aplicatiile existente. Cea mai mare parte din metalele pretioase sunt instalatiate usor ca metale pure sau aliaje.11 Cererea de metale pretioase 1996 1. au operat in UE timp de multi ani si in 1994 au anuntat un joint venture cu compania franceza de metale pretioase CLAL. Materiile prime sunt subiectul mostrarii intensive si probelor si orice deseuri rezultate din procese sunt analizate la acelasi standard. Exista intarzieri in mutarea materiilor prime din cauza legislatiei asupra deseurilor pentru transportul peste granita si acesta poate fi un obstacol pentru reciclare. Alte intrebuintari principale sunt chimicale. 1. Norddeutsche Affinerie in Germania. aceste metale sunt instalatiate in general instalatiate sau procesate in cantitati relativ mici comparat cu metalele de baza. Compania de metale pretioase din USA.5 Probleme legate de mediul inconjurator Rafinariile de metale pretioase din UE formeaza o tehnologie avansata. Englehard Corporation. Cl2 si solventi organici. Recuperarea acestor metale din materii prime secundare este importanta si multe din aceste materiale sunt clasificate ca deseuri din alte industrii. Majoritatea rafinariilor de metal de baza din UE cu semnificative ale metalului pretios include Union Miniere in Belgia.6. Cel mai mare consum de platina este in productia de auto catalizatoare. Argint (t/an) 5710 19600 Aur (t/an) 881 2621 Grup Metale Platina (t/an) 85 360 Total cerere europeana Total cerere mondiala Tabelul 1. Comertul cu bijuterii are cel mare consum de aur si comertul fotografic pentru argint.6. Cererea Europeana pentru metale pretioase este mare. Tehnici de procesare avansate sunt folosite pentru a cuprinde aceste materiale si scala mica de productie permite ca aceste tehnici sa fie folosite eficient pentru a minimaliza si atenua potentialele emisiuni. Procesele folosesc des reactivi periculosi cum ar fi HCl2.

Intrebuintarea majora a mercurului este ca catod curgator in procese clor alcaline. Ucraina Tabel 1.17: Surse de mercur În caz de minereuri bogate. iar „Muffle” sau cuptoare rotative. numai pre-tratamentul prin zdrobire si amestecare este necesar si minereul zdobit poate fi alimentat apoi direct in cuptor. Caldura poate fi realizata prin „Herreschoff”. care este asociat cu gangele foarte tari cum ar fi quartite si bazalt. Metalul mercur este condensat la temperatura camerei.3 Productie si consum Descompunerea cinabrului este completa la temperaturi de 6000 C aratate de catre formula de mai jos. Acestea sunt rare si sunt intotdeauna asociate cu cinabru si in general au o importanta scazuta. flotarea diferentiala este folosita pentru a separa rocile de silica pentru a obtine concentrati cu continut de mercur in medie de 70%.1 Producţie [t/an] 390 . Sunt exceptii cum ar fi livinstonita (HgSbS) care a fost folosit in Mexic.1% mercur pana la mai mult de 3%. SUA Nikitovska. In caz de minereuri sarace cu 0. Mercurul este caracterizat prin toxicitate si vaporii sai si toxicitatea extrema a catorva din compusii sai. Sunt multe implicatii in viitor si este posibil ca cateva inventare existente de mercur sa vina pe piata sau chiar sa devina deseuri. zinc.7. Este de asemene prezent in forma de alti compusi cum ar fi oxizi .5 0. Alte surse de mercur sunt minereurile si concentratele altor metale cum ar fi cupru.2 Surse de materiale Mercurul apare in natura in forma de cinabru ( sulfura de mercur ).7.1 Generalitati Mercurul este singurul metal care este lichid la temperature camerei si are cea mai mica temperatura de fuziune si de fierbere din toate metalele.7 Mercurul 1.7. Ultimele doua nu sunt frecvent folosite. cloride sau seleniuri. Calitatea minereurilor primare variaza considerabil de la 0.5% mercur. HgS + O2 → Hg + SO2 Sursa Almaden. Rezultatul poate fi acela ca mercurul este inlocuit de catre materiale alternative in multe din intrebuintarile sale astfe incat cererea si productia de mercur a scazut rapid. 1. Mercurul este produs din purificarea gazelor emise in timpul productiei acestor metale. peste 2% mercur. Mercurul este de asemenea recuperat din materiale secundare cum ar fi amalgamul dentar si baterii si este de asemenea obtinut din rafinarea uleiului.Chapter 1 1. Spania Mc Dermitt. Mercurul formeaza aliaje usor cu un numar de alte metale si acestea sunt cunoscute ca Amalgami care sunt folositi pe scara larga in dentistica. 1. plumb. Este de asemenea inalt conductor electric si aceste caracteristici sunt folosite intr-o varietate de aplicatii cum ar fi productia de baterii si instalatie de distributie electrica. etc. Acest proces exploateaza conductivitatea mare a mercurului si formarea unui amalgam cu sodiu. Pentru minerale cu mai putin de Non Ferrous Metals Industries 29 Continut mercur in minereu [%] >3 0. sulfati .

Chapter 1 0. Mercurul in mediul incojurator poate interactiona cu diversi compusi organici pentru a produce compusi organomercur foarte toxici. 1970 si 1980.1% mercur minereul este calcinat dupa zdrobire. Productia de mercur din productia de alte metale neferoase in Europa in 1997 este estimata la 350 tone.4 Probleme legate de mediul inconjurator Toxicitatea mercurului si a compusilor sai este un factor semnificativ. Aceste procese produc in general mercur sau calomel de la 0.8 kg. Anul 1960 1970 1980 Producţie [t/an] 4250 3700 1100 Tabelul 1.7.18: Productia de mercur in Europa de Est 1. Mercurul este o Substanta din Lista 1 sub Directiva de poluare 76/464 cuprinsa in sectiunea Deversarea de Substante Periculoase in Mediul Acvatic din Comunitate.02 la 0. Sunt folosite cuptoare de mare capacitate (1000 tone pe zi). Declinul in productia de mercur poate fi vazut in productia europeana pentru 1960. 30 Non Ferrous Metals Industries . de mercur pe tona de metal produs in functie de continutul de mercur al concentratului. pentru a reduce intrebuitarea sa in diferite procese si de indeparta mercurul dim mediu. Directiva 84/156 stabileste multa valori limita de deversare pentru mercur in UE. Legislatia actuala impune in consecinta standarde mai stringente in industrie pentru a preveni emisiile.

J.8.Chapter 1 1. Blossom USGS 1997).8 Metale refractare 1.5 Tabel 1.3 6. Ca metal titaniul este bine cunoscut pentru rezistenta sa la coroziune si de raportul inalt duritate-greutate. Martin Heinrich Klaroth a descoperit elementul in 1979 prin analiza zirconiului. incalziri si aplicatii de sudura (tm 175. Sarmele de metal din tungsten. Pudra de tantal este folosita in principal pentru productia de condensatori electrici tantal. Shedd USGS 1997). Printre o varietate de alte intrebuintari cum ar fi aliajele de otel.22 16. hartii si plastice (tm 177. K.94 183. Blossom USGS 1997). inertie si in particular abilitatea de a conferi in cantitati mici la otel sau alte metale cresteri exceptionale in performanta fizica. Niobiul si columbiul sunt nume similare pentru acelasi element.44 19. un pigment alb in vopseluri. Proprietatile fizice selectate ale catorva materiale refractare sunt prezentate mai jos.57 21.95 47.W. T. Reniul este folosit in catalizatorii reformare petrol pentru productia de hidrocarburi cu cifra octanica inalta care sunt folositi in productia de benzina fara plumb (tm 178. Metalul crom este important in aliajele de otel si ca strat de metal in industria galvanica.99 54.85 50. L.65 4.1 Generalitati Termenul de materiale refractare se refera la grupul de metale (in unele cazuri metale rare) care se caracterizeaza in general prin aceleasi proprietati fizice.90 186. Aceste proprietati sunt pentru majoritatea materialelor refractare un punct inalt de topire. J. Zirconiul comercial spre deosebire de cel nuclear contine afnuim si este folosit in procesele chimice din Non Ferrous Metals Industries 31 .W.02 13. Metalul Crom Mangan Wolgfram Vanadiu Molibden Tantal Titan Niobiu Reniu Hafniu Zircon Simbol Cr Mn W V Mo Ta Ti Nb Re Hf Zr Număr atomic 24 25 74 23 42 73 22 41 75 72 40 Masa atomică 51.Jones USGS 1997). Zirconiul este al 18.94 95. Zirconiul fara hafniu este folosit ca protectie pentru tijele nucleare.S.88 92. miniera si metalurgica. Gambogi USGS 1997).5 8.S. Cunningham USGS 1997). Oricum. aproximativ 95% din titaniu este consumat in forma de dioxid de titaniu (TiO2).09 6.94 180.4 91. Tantalul si elementul sau geaman niobiul sunt folosite ca pudre de tantal si niobiu si carburi.11 10.22 Punct de topire (0C) 1857 1220 3410 1929 2610 2996 1725 2468 3180 2230 1857 Punct de fierbere(0 C) 2672 2150 5900 3450 5560 5425 3260 4927 5900 4602 3580 Densitat e [g/cm3] 7.19 : Proprietati fizice ale materialelor refractare Metalele refractare si pudrele metal greu sunt folosite pentru o gama larga de aplicatii industriale. J.D. lubrifianti si pigmenti (tm 176.2 178. Intrebuintarea pe scara larga a tungstenului sunt carburile cimentate care sunt numite de asemenea metale grele.lea cel mai abundent element din scoarta terestra cu abundenta de cristal medie de 165 parti la milion. o densitate mare. manganul este componenta cheie a catorva aliaje de aluminiu folosite pe scara larga si este folosit in forma de oxizi in celulele de baterii uscate (tm 174. proprietati electrice speciale.19 7. Carburile cimentate sunt materiale rezistente la uzura folosite de industria constructiilor. electrozii si/sau contactele sunt folosite in electronica. Columbiul a fost primul nume dat si niobiul a fost primul nume oficial desemnat de Uniunea Internationala a Chimiei Aplicate si Pure in 1950 (tm 172. Molibdenul are o intrebuintare semnificativa ca metal refractar in numeroase aplicatii chimice inclusiv catalizatori.

Hedrick USGS 1997). element metalic lucitor cu un foarte inalt punct de topire. purificare.2 Surse de materiale Metalele refractare pot fi produse dintr-o gama larga de materii prime secundare si primare. calciu si magneziu ca agenti de reducere sunt de asemenea folosite. ductil. precipitare. tungsten. HMIP 1993) si reducerea hidrogenului si carburizare pentru producerea de pudre metale grele si carburi metale grele. Diferite chimicale acide sulfurice sunt necesare pentru solubilizare. Ofera de asemenea informatii despre depozitele de minerale in cadrul Uniunii Europene. carbunele. 32 Non Ferrous Metals Industries . Un numar de alte materii prime cum ar fi cocsul. reniu ca si productia de zirconiu si hafniu.8. Productia in general necesita metode hidrometalurgice pentru extragere si purificare (tm 8. molibden. Alte aplicatii ale metalelor refractare includ folosirea ca elemente de amestec pentru productia de metale care contin ceramice. schimb de ioni si operatii electrolitice. Metalele refractare sunt produse din materii prime primare prin tratamentul hidrometalurgic al minereurilor de sulfuri si oxizi si concentrati si mai departe reducerea hidrogenului si carburizarea pentru a produce carburi cimentate. vanadiu. Productia din materii prime secundare este in mod normal bazata pe deseuri de metale grele si reziduuri de la alte procese cum ar fi catalizatori uzati. Procesele pentru producerea metalelor refractare care includ producerea de pudre metale grele si carburi de metal vor cuprinde crom metal. alte materiale valoroase. mangan. tantal. niobiu. J. Metalul hafniu a fost prima data produs in 1925 de Anton Edward van Arkel si Jan Hendrik de Boer prin trecerea tetraclorurii de hafniu peste un filament de tungsten. siliciu. Datorita naturii lor refractare metalele sunt uneori procesate in moduri diferite de metalele obisnuite.B. Metalele refractare brute si pudrele de metal necesita adesea tehnici metalurgice de pudra pentru a produce produse finite sau semiinstalatiate. aluminiu. Urmatorul tabel da o privire de ansamblu asupra celor mai importante materii prime primare si secundare care sunt folosite pentru producerea metalelor refractare. titaniu. 1. mangal. Industria de procesare a tungstenului este capabila sa trateze aproape fiecare tip de tungsten care contine deseuri si sa recupereze tungstenul si daca sunt prezente.Chapter 1 industrie din cauza excelentei sale rezistente la coroziune. Hafniul este folosit in tijele de control nuclear din cauza inaltei sale absorbtii neutronice termice de-a lungul sectiuni (tm 179. Hafniul este un argint stralucitor. Faptul ca reciclarea joaca un rol important poate fi demonstrat prin faptul ca aproximativ 30% din productia mondiala de tungsten este din materii prime secundare.

Din minereu titanomagnetic poate fi produsa zgura de vanadiu.Sn.Nb Fe. Cr Fe Al.Chapter 1 Metale Minerale Crom Mangan Cromit Piroluzita Braunita Manganita Psilomelan Wolframite Scheelite Ferberite Hübnerite Titanomagnetite3 Montroseita Corvusita Roscoelit Materii prime primare (Resurse) Continut Alte metale Cr < 50% Mn 63% Mn 66% Mn 62% Mn 45 . Ca.75% Fe.Mn.Mn.40% Nb2O5 40 . Portugal and UK • • Deseuri crom prime Tungsten • deseu tungsten ( piatra polizor si praf) • deseuri metale grele reziduuri boilere reziduuri de la incineratori • catalizatori folositi din industria petrochimica si chimia • deseuri saruri din productia de alumina • molibden continand catalizatori folositi din rafinare petrol • deseu de titan cea mai mare parte din productia de produse semiinstalatiate aschii de titaniu deseuri tantal metal ne-oxidat anozi tantal condensator electric peleta sinterizata deseu tantal oxidat legat de alte metale oxidate anozi de tantal acoperiti cu mangan oxidat deseu metal greu catalizatori reniuplatina folosite in industria petrolului • • Vanadiu Molibden Titaniu Tantal Molybdenite Wulfenite Powelite Ferrimolybdite Chalocpyrite4 Rutile Ilmenite Leucoxene TiO2 rich slag from ilmenite Tantalite Wodginite Microlite Columbite (Cassiterite)5 Re Pb Ca. Ullmans 1996 ). Ta Fe. Nb Nb. Mn. care este prima sursa de a produce compusi de vanadiu. Ta Mo • • Zircon 6 Hf Zirconi Zircon 6 Zr Hafniu Note : 1 Lista nu contine toate materiile prime posibile. care este principala materie prima pentru productia de tantal si niobiu 6 Zirconiul si hafniul uneori sunt produse secundare din depozite de nisip greu.Nb • • • • • • • Niobiu Reniu Tantalite Columbite Microlite Molybdenite Nb2O5 2 . Si Materii secundare Depozite in cadrul UE Finland and Greece Greece 2 and Italy 2 Austria. Mn.5% V 45% V 40% V < 14% Fe. Mn Ca Fe Mn Fe.40% Fe.70% Ta2O5 1 . Ta Na. 4 Un concentrat sulfura molibden cupru care este folosit ca un minereu secundar 5 Productia de cositor din minereu de casiterit duce la o zgura care contine tantal si niobiu.12: Materii prime primare si secundare pentru productia de materiale refractare Non Ferrous Metals Industries 33 . Tabelul 1.84% Ta2O5 60 . asigura numai o vedere de ansamblu a celor mai importante surse 2 Depozitele de mangan din Grecia si Italia contin minerale cu calitate scazuta si au fost folosite numai din cand in cand 3 Depozitele de titanomagnetit care contin si straturi de vanadiu sunt de origine magmatica si apar in cea mai mare parte a lumii (tm 107. Mn.60% WO3 76% WO3 80% WO3 76% WO3 76% V 1. W Fe Cu TiO2 94% TiO2 < 70% TiO2 80% Ta2O5 42 . Al.Fe Na. France. Mg. care contin mereu titaniu si alte metale rare. Ti. Al Si Ba Fe.Ca.

Acestea sunt London and Scandinavian Metallurgical Co Limited care opereaza o uzina de crom noua construita in 1997.B.22. datorita proprietatilor avantajoase ale metalelor refractare si a cresterii cunostintelor asupra folosirii metalelor refractare productia va creste cel putin pe termen lung. Urmatoarele companii. Consumul viitor de carburi cimentate de tungsten de exemplu. Sandvik si Seco Tools in Suedia si Eurotunstene Poudres in Franta ( tm 182. Companiile mentionate mai sus pentru productia de pudra metal tungsten produc alte cateva metale refractare. Oricum. si Plansee AG in Austria. Aproximativ o treime din productia mondiala a fost din tungsten mineral luat din haldele din Rusia si Kazakstan. De exemplu. si Delachaux in Franta care tocmai a raportat terminarea fabricii de metal crom in Valenciennes. Degajarile din halde au mentinut o piata supra aprovizionata si a pastrat pretul pentru tungsten primar sub costul de operare a celor mai multe mine. in principal doua companii majore produc metal crom. Ţara Brazilia China France Germany India Japan Kazakhstan Russia United Kingdom USA Capacitatea de producţie [t/an] 500 4000 7000 1000 500 1000 1000 13000 10000 3000 Tabelul 1. In consecinta. ( tm 175.8. Productia mondiala de metal crom este prezentata in urmatorul tabel. multe mine s-au inchis si capacitatea de productie mondiale de tungsten a scazut la aproximativ 75 % din consumul mondial. K.8.3 Productie si consum Productia si piata de metale refractare in Europa este foarte sensibila la situatia economica si politica a tarilor producatoare de materii prime.Chapter 1 1.F. O vedere de ansamblu a celor mai mari companii care produc tantal si niobiu si produsele lor sunt prezentate in tabelul 1.4 Fabrici de productie Productia de metale refractare in Uniunea Europeana este bazata pe un numar limitat de companii. ITIA 1999 ) care produc pudra metal tungsten si carburi in Europa. Papp USGS 1997] 1. Consumul mondial de tungsten primar de exemplu a fost mare in 1997 si a ramas mult peste productia de minierit mondiala. Kennametel Hertel AG. Din pacate nu exista nici o informatie asupra producatorilor chinezi si in consecinta lipseste din tabel. cel mare sector de uz-final. 34 Non Ferrous Metals Industries . Shedd USGS 1997 ). De asemenea China continua sa fie un puternic competitor in cazul cresterii procductiei lor de metale reafractare. este estimat ca va creste cu mai mult de 5 % fata de 1998.13: Capacitatea de productie internationala metal crom [tm 173. J.

. NiNb. FeNb. acolo unde ambele cosurile de fum si emisiile ocazionale joaca un rol important. NiNb. tantal. Inc. Emisiile de praf apar din depozitare.8. FeNb. operarea cu materii prime si produse si operare cuptoare. Industrial Fluminense (N 2) Mineracao Catalao de Goias S. KG N5) in proprieate comuna a Bayer USA si H. NiNb.5 Probleme legate de mediul inconjurator Principalul impact asupra mediul inconjurator prin producerea de metale refractare este metal continand praf si pudra de metal greu ca si fum de la procesele de topire de exemplu prin producerea metalului crom.D. NiNb. FeNb. Starck (Thailand) Co. NiNb. Nb and Ta carbide. H. (N 2) Wah Chang (N 6) H.C.A. nichel niobiu. Starck GmbH & Co. feroniobiu. FeNb. (Niobec) Silmet Gesellschaft Fur Elektrometallurgie mbH (GFE) (N 2) H. Ta pulbere prin condensare. FeNb. Inc. Ta pulbere prin condensare. FeNb. Nb oxid/metal. Ta.C. (N 4) Cabot Corp. FeNb. Stark GmbH & Co.C. K-Salt. Ta oxide/metal. Shieldalloy Metallurgical Corp. NiNb. (N 4) Ulba Metallurgical Irtysh Chemical & Metallurgical Works Solikamsk Magnesium Works H. FeNb.C. NiNb. Ta metal. FeNb. Japan Kazakstan Russia Thailand United States Note: N1) Nb. Ta pulbere prin condensare. Non Ferrous Metals Industries 35 . Nb and Ta metal. Starck GmbH & Co. K-salt. Nb and Ta oxide. Stark-V Tech Ltd.C. FeNb. Showa Cabot Supermetals (N 3) H. Brasileira de Metalurgia e Mineracao (CBNM Cia. (Catalao) Cainbior Inc. and Teck Corp. (N 5) Kennametal. L. Reading Alloys. NiNb. Starck Inc. Nb oxide/metal. Ta capacitor powder. N4) o sucursala a H. Inc. Nb si Ta oxid/metal/carbid. FeNb. Nb si Ta oxid. (N 4) Produsele (N 1) Nb si Ta oxizi/carbid.Chapter 1 Tara Austria Brazilia Canada Estonia Germania: Compania Treibacher Chemische Werke AG Cia. sare K. Nb and Ta oxide/metal. sare de potasiu N2) o sucursala in completa proprietate a New York N3) un joint venture intre Showa Denko and Cabot Corp. Cunnigham USGS 1997] 1. Ltd.C. KG Mitsui Mining & Smelting Co. Nb si Ta oxid/metal/carbid. NiNb.C. Tabelul 1. KG N6) o sucursala a Allegheny Teledyne Inc. Nb oxizi/metal. niobiu . Nb oxide/metal. Ta pulbere prin condensare.14: Principalii producatori din lume de niobiu si tantal [tm 172. Ta pulbere prin condensare. Starck-TTI.

Chapter 1 Folosirea hidrogenului ca agent de reducere contine riscul posibil de incendiu. Rezidurile si produsele secundare rezultate din procese sunt zgura. Aceasta face ca colectarea. O problema importanta este apareziduala care este generata prin sisteme de reducere curatire la umed. care ste folosita in cateva procese. Tratamentul volumelor mici de gaze evacuate este de asemenea mai putin dificila deoarece pot fi folosite filtre foarte performante. 36 Non Ferrous Metals Industries . sa fie foarte importanta. reziduurile acestro procese metalice pot fi radioactive. Fluorura de hidrogen. praf filtru si refractare folosite. apa si solul si in consecinta impactul asupra mediului inconjurator este relativ comparata cu alte sectoare ale industriei neferoase. Emisiile in aer. Alte probleme legate de mediu ale productiei de metale grele este nivelul de radioactivitate mare al catorva materii prime ( Pyroclore ). Datorita nivelului mare de radioactivitate al catorva materii prime. Aceasta se datoreaza cantitatilor mici de metale refractare produsa si a valorii mari a acestor metale. metale care contin zgura. Aceste materiale sunt deja reciclate si refolosite intr-o mare masura acolo unde este posibil. Emisiile de apa sunt produse din racire. este toxic puternic si trebuie sa fie manipulata cu atentie pentru a evita cateva probleme de sanatate pentru personalul fabricii. si toxicitatea compusilor metalicicum ar fi cobalt si nichel. filtrarea si reciclarea cat mai mult posibil din punct de vedere economic. granulare si alte procese si apa uzata.

fero-niobiu.3% Aluminium 5.3% Iron Foundries 4. fero aliaje speciale ( fero-titaniu.7% Figura 1. Fero aliajele dau posibilitatea elementelor de aliere cum ar fi crom.1 Generalitati Fero aliajele sunt aliaje intermediare care contin ceva fier sau mai multe metale neferoase ca elemente de aliere. feroaliajelor speciale si vrac ca un sector in scadere in 1994. duritate sau rezistenta la uzura. Panorama 1997] Non Ferrous Metals Industries 37 . fero-bor si aliaje ternarte sau quarternare ) care sunt produse in cantitati mai mici. Breakdown by sector. dar cu importanta mai mare. Fero-aliajele vrac sutn folosite exclusiv in instalatiarea otelului sau turnatorii de fier sau hotel. Intrebuintarile fero-aliajelor speciale sunt mult mai variate si proportia folosita in instalatiarea otelului s-a diminuat in ultimii ani in favoarea celor folosite in industria aluminiului si chimica.9 Fero-Aliaje 1.6% Chemicals 2. molibden etc sa fie introduse in siguranta si economic in procesele metalurgice. Ferroalloys. dand astfel anumite proprietati dorite la metalul de aliere. fero – tungsten. mangan.9: Intrebuinatarea fero-aliajelor in diferite sectoare industriale in 1994 [tm 36. Fero-aliajele sunt clasificate in doua grupe : • • fero aliaje vrac ( fero crom. 1994 Miscellaneous 1.9. Urmatoarel figuri prezinta intrebuintarea fero-aliajelor. Industria fero-aliajelor a devenit un furnizor cheie in industria otelului.1% Steel Production 86. de exemplu cresterea rezistentei la coroziune. siliciu. in cantitati mai bine controlate. fero – vanadiu. fero mengan si siliciu mangan ) care sunt produse in cantitati mari in cuptoare electrice cu arc. in otel mai pur. Importanta lor a crescut odata cu metalurgia.Chapter 1 1. vanadiu. fero siliciu impreuna cu siliciu metalic. feromolibden. in special produse siliconice. otelului care a implicat elemente de aliere mai diversificate.

titaniu de exemplu. Grecia). 1994 Miscellaneous 6. care este cel mai adesea cazul pentru partile fier din compozitie.1% Figura 1.7% Miscellaneous 0. Breakdown by sector.2 Surse de material Materiile prime ( elemente de aliere ) pentru productia de fero-aliaje sunt extrase prin minierit ( quartite pentru siliciu. Depozite mai mici sunt gasite in alte locuri din lume.4% Iron Foundries 18. ale tuturor gamelor de aliaje de siliciu.10: Folosirea fero-aliajelor speciale si vrac in diferite sectoare industriale in 1994 [tm 36. in conditii economice si de calitate. Turcia.Chapter 1 Bulk alloys. si in special in Europa ( finlanda. crom pentru crom … ) sau produse secundare din alta productie ( molibden din minierit cupru ). Ele pot fi recuperate din deseuri. Albania.9% Steel production 97. materii prime pentru a produce fero-siliciu este disponibil peste tot in lume. 1994 Iron Foundries 1. Reziduurile din topitorii de otel cum ar fi cuptorul cu arc electric si filtru convertor praf. Panorama 1997] 1.7% Steel production 21. dar de asemenea pentru alierea elementului in sine.4% Chemicals 16.9. Principalele surse de materii prime si depozite minerale pentru elementele de aliere sunt : • • cromit care este concentrat in doua mari depozite. care vine din fier si deseuri de otel. Non Ferrous Metals Industries 38 . desi nu toate sursele permit productia.4% Aluminium 37. Bineinteles cel doua surse pot exista simultan.4% Special Alloys. Breakdown by sector. care sunt localizate in principal in Africa de Sud si Kazakstan. ca si improscare prin alice si praf provenit de la slefuire este o importanta materie prime secundara cu o importanta crescanda.

al cărei rezultat s-a concretizat în scăderea producţiei totale de fero-aliaje.În cantităţi mai mici au fost descoperite zăcăminte în Brazilia.Cifrele referitoare la capacităţile de producţie.3 Productie si consum În ultimii 15 – 20 de ani. 1. în principal. Ucraina. Producţia acestor ţări a crescut şi pentru că au câştigat importante segmente de piaţă în detrimentul ţărilor industrializate.Ca sursă s-a utilizat USGS M. Chile şi China.9. în primul rînd din noile ţări industrializate. chiar o uşoară creştere a producţiei. în Europa.Actuala producţie de fero-aliaje. exprimată în tone. Prin urmare. Ferroalloys Production by country in volume 800 700 Thousand tonnes 600 500 400 300 200 100 0 1990 1991 1992 España Sverige 1993 1994 Italia Others 1995 Deutschland Suomi/Finland France United Kingdom Figura 1. este prezentată atît grafic cît şi sub formă tabelată. iar în ultimii ani. defalcată pe elemente de aliere şi turnătoriile unde se produc este prezentată în tabelul următor. au caracter informative. India.Chapter 1 • • Minereu de mangan se găseşte. Tenton 1997. Panorama 1997] Producţia totală de fero-aliaje. din ţările Est-Europene şi CIS. Industria de fero-aliaje se confruntă cu fenomenul de creştere a importurilor. niobium în Brazilia)preţul şi disponibilitatea acestora depinzînd în mare măsură de condiţiile economice. material întocmit de analişti ai domeniului respectiv.11: Producţia de fero-aliaje în Europa [tm 36. Gabon şi Australia. Non Ferrous Metals Industries 39 . proporţional cu creşterea producţiei de oţel. producţia europeană rămîne deosebit de sensibilă lşa evoluţia pieţei. a căror producţie a stagnat sau a înregistrat o rată de creştere scăzută. în Africa de Sud. producţia UE de fero-aliaje a trebuit să facă faţă unei dificile competiţii.Calitatea (conţinutul de mangan cît şi nivelul/natura impurităţilor) minereului poate influenţa într-o proporţie însemnată eficienţa producţiei de fero-aliaje. evoluţia mondială pe piaţa fero-aliajelor s-a modificat în mod deosebit: Consumul în ţările în curs de dezvoltare a crescut în mod semnificativ. Prealiajele utilizate ca elemente de aliere sînt concentrate în doar cîteva ţări (molibdenul în America de Nord.Deşi în ultimii ani s-a conturat o anume stabilitate. Mexic şi Burma.

altele e/ Total e/ 1993 8000 5900 13900 25000 218370 300000 57000 84000 80000 59000 29000 609000 100000 16400 6/ 20000 20000 500 30000 187000 10930 67375 53504 6/ 17000 50000 10000 12000 143000 80000 226018 399559 218566 81000 14000 1020000 2390 6/ 40000 30000 35000 5000 5000 117000 127543 20381 147924 3000 2000 5000 45000 10000 55000 1994 5250 5900 11150 25000 229000 294000 66200 111000 66000 r/ 66000 20000 623000 r/ -17283 6/ 20000 20000 500 30000 87800 16190 66003 22650 6/ 16000 40000 -12000 90700 120000 248648 452984 197328 92000 14000 1120000 2300 6/ 35000 25000 35000 3000 4000 104000 134076 21392 155468 -----1995 6200 5900 12100 25000 232300 384000 r/ 46000 r/ 108000 71000 r/ 71450 r/ 20000 664000 r/ -21665 r/6/ 20000 20000 500 30000 92200 r/ 17170 71410 51017 6/ 20216 r/6/ 103961 r/6/ 10000 r/ 12000 197000 r/ 148000 r/ 213000 r/ 474875 r/ 210000 r/e/ 101000 15000 1160000 r/ 1320 6/ 25000 30000 50000 5000 5000 116000 130170 21970 152140 -----1996 5000 5900 10900 25000 236100r/ 337000 r/ 65000 r/ 130000 r/e/ 61000 r/ 73800 r/ 20000 687000 r/ -25303 r/6/ 20000 20000 500 30000 95800 r/ 17800 70520 r/ 29915 6/ 25143 r/6/ 100353 r/6/ 14000 r/ 10000 179000 r/ 108900 r/ 215000 r/ 462423 r/ 210000 r/e/ 110000 e/ 15000 1120000 805 6/ 30000 r/ 30000 70000 r/ 5000 5000 141000 r/ 138110 21287 r/ 159397 r/ -----1997 5000 5900 10900 25000 236652 6/ 326000 60000 130000 66000 74000 20000 676000 -25856 6/ 20000 20000 500 30000 96400 17610 71000 11295 6/ 16000 100000 15000 10000 152000 145124 6/ 215000 470000 210000 110000 15000 1170000 490 6/ 35000 30000 100000 15000 5000 185000 101842 6/ 22000 124000 ------ Note: e/ estimat. Tenton USGS 1997] 40 Non Ferrous Metals Industries . în tone/an [tm 180. ferrochromium France: Furnal. dacă există. 5/ include ferocrom siliciu şi feronichel dacă există. 2/ include fontă silicoasă. 3/ include fontă silicoasă dacă există. ferromanganese Arc electric: Ferromanganese Ferrosilicon Siliconmanganese e/ 2/ Silicon metal Altle e/ Total e/ Germania: e/ Furanla. 1/ valoare raportată. 6/ Seriile exclud calciu-siliciu.15: Producţia europeană de fero-aliaje. ferromanganese e/ Finlanda: Arc electric. r/ revizuit. ferrosilicon Italia: Arc electric: e/ Ferrochromium Ferromanganese Siliconmanganese Silicon metal Other 6/ Total Norvegia: Arc electric: Ferrochromium Ferromanganese Ferrosilicon Silicomanganese Silicon metal Altele e/ 2/ Total e/ Spania: Arc electric: e/ Ferrochromium Ferromanganese Ferrosilicon Silicomanganese Silicon metal Other e/ 10/ Total e/ Suedia: Arc electric Ferrochromium Ferrosilicon Total Elvetia: Arc electric Ferrosilicon Silicon metal Total Marea Britanie: Furnal. Tabelul 1.Chapter 1 Productia Austria: Arc electric: Ferronichel 1/ Altele e/ Total Belgiua: Arc electric. ferromanganese Arc electric. 4/ include silico-mangan. ferromanganese 3/ Arc electric: Ferrochromium Ferromanganese 4/ Ferrosilicon Silicon metal Other 5/ Total Grecia Ferronickel Islanda: Arc electric. dacă există. M.

dar datele de producţie reală nu au fost disponibile. 9/ Include calciu-siliciu. cantitate brută). ferocrom-siliciul este inclus în fero-crom. M. Tenton USGS 1997] Datorită dezvoltării unor procedee tehnologice şi metalurgice moderne. 3I/ producţia SUA sub „Altele”. 4/ Pentru Germania. dacă există fontă silicioasă aceasta este inclusă cu fero-manganul obţinut în cuptorul cu vatră. • Non Ferrous Metals Industries 41 . fero-crom cu un conţinut ridicat de carbon).16: Producţia mondială de fero-aliaje [tm 180.Chapter 1 Producţia mondială de fero-aliaje. pentru Franţa. ferosiliciu şi siliciu metalic a început în 1996 pentru Arabia Saudită.5 kg/tone in 20 ani). which allow recovery of the alloying elements. respectiv cuptor electric). siliciu metalic şi fontă silicoasă. Este posibil ca cifrele prezentate sa nu dea exact capacitatile de productie si ar trebui sa fie luate doar ca indicatii. 6/ Dacă există. a condus la scăderea drastică a consumului specific de mangan în ultimii 20 de ani (de la 7 kg/tona de oţel. reducing the relative consumption of ferro-alloys. pentru Japonia. (cuptor cu vatră. Furnace type. 8/ Include şi fonta silicoasă. defalcată pe elemente de aliere. 1/2/ and alloy type 3/ Grand total: Of which: Blast furnace: Ferromanganese 4/ Spiegeleisen 5/ Other 28/ Total. Aplicarea unor procedee eficiente în siderurgie. 3/ Pe cât posibil. la 5 kg/t oţel) si de ferosilciu (de la 5 kg/tone otel. în ţările industrializate: • • A stagnant carbon steel production is increasingly produced in electric arc furnaces from scrap. 10/ Altele sunt indicate pentru fiecare ţară Tabelul 1. au condus la creşterea consumului de aliaje speciale. fero-vanadiu şi datele conţinute la „Cuptor electric”. la 3. producţia ce se obţine prin operaţii metalo-termice este inclusă în cea provenită din cuptorul electric. Africa de Sud şi SUA. e/ Estimat. În cazul că unul sau mai multe dintre feroaliajele listate separat în această notă de subsol nu au putut fi separate de alte feroaliaje care făceau parte din sistemul de raportare al unei naţiuni. producţia de feroaliaje a fiecărei ţări a fost separată funcţie de tipul de cuptor utilizat pentru a o obţine. 5/ Include fero-fosforul şi datele conţinute în „Cuptor cu vatră: Altele”. siliciu-mangan. fero-mangan. ferocrom siliciu. în special. 7/ Dacă există silico-mangan acesta este inclus în fero-mangan pentru ţările cărora le corespunde nota 12 din linia „Fero-mangan”. blast furnace Electric arc furnace: Ferrochromium 6/ Ferrochromiumsilicon Ferromanganese 7/ 8/ Ferronickel Ferrosilicon Silicomanganese 8/ 9/ Silicon metal Other 10/ Total. 2/ Pe cât posibil. fero-molibden. dacă există. r/ Revizuit 1/ Producţia de feroaliaje de mangan. furnale şi capacităţi de producţie. este prezentată în tabelul de mai jos. fero-nichel. electric furnace 1993 15700000 r/ 1994 16300000 r/ 1995 17700000 r/ 1996 17900000 r/ 1997 e/ 17600000 1210000 12000 225000 1450000 3270000 r/ 62500 2320000 755000 r/ 4010000 r/ 2740000 r/ 564000 575000 r/ 14300000 r/ 1010000 10000 230000 1250000 3530000 r/ 89500 2770000 r/ 772000 r/ 3830000 r/ 2850000 r/ 559000 635000 r/ 15000000 874000 r/ 9500 230000 1110000 r/ 4550000 r/ 90700 2780000 r/ 964000 r/ 4070000 r/ 3010000 r/ 588000 r/ 589000 r/ 16600000 r/ 927000 r/ 9500 220000 1160000 r/ 4010000 r/ 52200 3050000 r/ 923000 r/ 4370000 r/ 3110000 r/ 649000 r/ 589000 r/ 16700000 r/ 871000 9500 220000 1100000 4470000 50000 2900000 913000 4130000 3000000 662000 383000 16500000 Note: (tone. consumul de fero-aliaje în industria siderurgică s-a modificat. producţia de feroaliaje a fiecărei ţări a fost separată pentru a arăta tipurile majore de feroaliaje: ferocrom. Necesitatea utilizării unor prealiaje pretenţioase cum ar fi pe bază de niobium şi molibden şi a elementelor de tratare (calciu). fero-siliciu. deviaţiile sunt indicate prin note de subsol individuale. Creşterea producţiei de oţel inoxidabil a condus la creşterea consumului de aliaje pe bază de crom (în special. Au fost identificate şi alte feroaliaje în afara celor listate care sunt prezentate la punctul „altele”.

producţia scăzînd de la 4 milioane la 3 milioane tone. Recuperarea energiei electrice reduce într-o proporţie însemnată gradul de utilizare al altor resurse energetice. situîndu-se în jur de 4.2 milioane tone/an.4 Fabrici de productie Există un număr destul de mare de capacităţi de producţie fero-aliaje. VOCs şi metale volatile. Cele mai mari ţări producătoare sînt Norvegia. şlam şi zidărie refractară uzată. pentru producţia de fero-aliaje şi Franţa şi Spania în special aliaje pe bază de mangan şi siliciu. reprezintă un important consumator de energie electrică.De aceea. în cuptoare cu arc electric şi în oală. printre emisiile eliberate în atmosferă sînt. CO. finul de la filtre. Pulberile provin atît din depozitare cît şi din manipulare dar în mod special.) avînd compoziţii diferite.Chapter 1 Luînd în considerare cele de mai sus. sînt reutilizate. limitează reducerea consumului doar la procesul de elaborare. prezente în proporţie însemnată. consumul în Europa Occidentală. var. PAH. în Europa. în ultimii 10 ani. iar în Anglia. care are la bază procedee în cuptoare de elaborare arc electric. a fost mai mult sau mai puţin constant. CO2. NOx. CO degajat în cuptoare poate fi utilizat drept combustibil secundar sau materie primă pentru diverse procese chimice. în care oxizii metalici sînt reduşi utilizîndu-se drept reducător carbonul. Reziduurile de proces şi produsele secundare. Austria şi Germania. etc. În funcţie de materia primă şi de procedeul utilizat. dezvoltînd în atmosfera de lucru. care guvernează reacţiile specifice. Industria de fero-aliaje. în zona de combustie şi în zona de răcire a sistemului de tratare gaz. aprox. 42 Non Ferrous Metals Industries . reducerea globală a consumului energetic. Efluenţii rezultă în procesul de răcire. De ex. fero-vanadiu şi fero-titan. Prin urmare. apă uzată rezultă şi din sistemul de spălare a abatajului. reducerea consumului de energie. utilizînduse materiale brute (cuarţ. 60 amplasamente. de la pretratarea materiilor prime. Este posibilă şi formarea dioxinei. sînt formate din zgură. Aceste materiale sînt reciclate şi unde se poate. diverse minereuri. aspectul principal legat de protecţia mediului în reprezintă emisiile de pulberi şi gazele rezultate din procesele de elaborare. doar utilizîndu-se un sistem eficient care să permită transformarea energiei sub formă de căldură recuperată. Belgia. Finlanda este principalul producător de fero-crom obtinut din exploatarea minereurilor locale de crom. lemn. produce fero-crom şi fero-siliciu. Legile termodinamicii. granulare cît şi din alte procese în care se utilizează apă. se produc feroaliaje de tipul fero-molibden. SO2. în special. o cantitate importantă de CO2. zgura îmbogăţită rezultată la obţinerea fero-mangan reprezintă principala materie primă în producţia de silico-mangan.9.De asemenea.5 Probleme legate de mediul inconjurator Producţia de fero-aliaje este obţinută în special. Suedia. ceea ce reduce incalzirea globala a mediului. poate fi posibilă. 1. 1. a reprezentat o importantă problemă şi considerată o prioritate vitală.9. De aceea.

bun conductor.1 Generalitati Metalele alcaline aparţin d.2 Surse de materiale Sodiul. obţinută din dolomit şi apă de mare. sodiu. aparţinând grupei metalelor alcalino.p. magnezit carnalit sau din dolomit redus cu fero-siliciu şi/sau aluminiu printr-un proces electrolitic. acest element apărând în silicaţi şi în minerale. a redus consumul de pulbere de magneziu. dar reacţionează mai puţin violent cu apa. Metalele alcaline sînt caracterizate de punct de topire şi densitate scăzute. în 1808.v. Domeniile de utilizare a magneziului metalic sunt prezentate mai jos [tm 1.v. dezvoltând hidrogen şi căldură.10. d. fiind primul metal depus prin electroliză. Magneziul este un important element de aliere pentru aliajele pe bază de aluminiu. unde se utilizează pulberea de magneziu.p. în procesele metalurgice . pentru aplicaţii în domenii care utilizează piese turnate din metale uşoare. chimic. Magneziul se obţine şi ca magneziu secundar din deşeuri pe bază de magneziu.p. sînt deosebit de reactive în special în prezenţa oxigenului şi a apei. potasiu cît şi franciul. calciul şi stronţiul.i o varietate de alte produse de strictă necesitate. industria de automobile. cu care reacţionează violent. Un alt domeniu de aplicare îl reprezintă desulfurarea oţelului. 450 grade C într-o cuvă tip Downs. Ca şi potasiul. cele mai importante surse de exploatare constituindu-le depozitele de săruri. Are aspect argintiu.10. La scară industrială. Sodiul metalic se obţine prin electroliza clorurii de sodiu. Potasiul a fost descoperit în 1807 de către chimistul englez Humphry Davy. Litiul metalic este obţinut într-un mod similar sodiului metalic. acestea sînt magneziul. Utilizarea tot mai frecventă a magneziului secundar la desulfurarea oţelului. Magneziul poate fi obţinut prin electroliza clorurii de magneziu. Metalele alcalino-pămîntoase fac parte din grupa a doua a sistemului periodic al elementelor.d. un metal activ d. În ordinea creşterii numărului atomic şi al importanţei/utilizării tehnice şi metalurgice. din care fac parte litiu. ca de ex.d.Chapter 1 1. a unui amestec format clorură de litiu şi potasiu la aprox.HMIP 1993] Non Ferrous Metals Industries 43 . Au un aspect asemănător argintului şi sînt mai uşoare decît alte metale. Metalele alcalino-pămîntoase se aseamănă. chimic.10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase 1. un element radioactiv rar. Potasiul metalic are aspect argintiu. prin topire la punctul de eutectic. atît ca element cît şi ca metal este utilizat pe scară largă în industria de produse chimice şi farmaceutice.d. se obţine doar prin electroliza clorurii de potasiu cu sodiul metalic. magneziul metalic a fost obţinut tot de Humphry Davy. Metalele alcaline au doar un electron pe stratul electronic exterior. metalelor alcaline. Din acest motiv. 1. chimic primei grupe a tabelului periodic al elementelor.v.

4% Figura 1.7% Aluminium Alloying 51. din care în Europa se produc aprox. Stronţiul metalic este necesar/utilizat la modificarea aluminiului ca şi la rafinarea zgurii rezultată la obţinerea oţelului.5% Nodular 5.8% Metal Reduction 3. Calciul metalic poate fi utilizat scoaterea plumbului din bismut. în special obţinerea sodiului.3 Productie si consum Producţia de metale alcaline şi alcalino-pământoase. Din cauza afinităţii sale faţă de reacţia de formare a oxizilor şi sulfurilor. 57000 t/an.10. 44 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 1 Chemical 2.12: Utilizarea la scară mondială a magneziului Calciul şi stronţiul metalic sunt utilizate într-o varietate de domenii. 400000 t/an. Calciul ca element de aliere îmbunătăţeşte calitatea oţelului în special proprietăţile mecanice cum ar fi prelucrabilitatea şi trefilarea. Capacitatea mondială pentru magneziu primar este de aprox. calciul este un element foarte important în obţinerea unui oţel superior calitativ. În tabelul următor este prezentată capacitatea de producţie pentru magneziu primar cât şi producţia anuală de magneziu primar şi secundar. pe ţări [tm 189.9% Gravity Cast 1. oţelului inoxidabil. Kramer.1% Die Casting 14. D.8% Wrought 2. litiului.3% Other 2. 1.8% Desulphurisation 11. calciului şi stronţiului are loc în doar câteva companii.7% Electro-chemical 3. USGS 1997].

Tabelul 1.200000 900 10000 27500 503400 Note: N 1 – Include capacitatea uzinelor în funcţiune.17: Capacitatea mondială de producţie pentru magneziu. s-ar putea să nu dea prin adunare totalul prezentat. cât şi a celor în conservare. N 2 – Datele sunt rotunjite la trei cifre semnificative. pe ţări Non Ferrous Metals Industries 45 .Chapter 1 Continent şi ţară America de Nord: Canada Statele Unite Europe: France Kazakhstan (N 3) Norway Russia (N 3) Serbia and Montenegro Ukraine (N 3) Others China India Brazil Israel World total (N 1.2) Capacitate Număr de producători 2 2 1 1 1 2 1 1 ~200 1 1 1 ~215 49000 80000 17000 10000 35000 45000 5000 24000 ~150000 . N 3 – Excluzând capacitatea de producţie a magneziului care este folosită exclusiv pentru producerea titanului.

Franţa. totuşi nu există informaţii adecvate pentru a face estimări credibile pentru ţările foste membre ale URSS.3/ 27635 35400 12000 128000 282000 1600 19009 5000 1000 62100 88700 1995 9700 48100 93600 14450 9000 r/ 28000 e/ 37500 2560 10000 r/ 142000 395000 r/ 1600 11767 6000 1000 65100 85500 1996 9000 54000 73100 r/ 14000 e/ -9000 r/ 28000 r/ e/ 35000 2500 e/ 10000 r/ 133000 368000 r/ 1600 21243 r/ 6000 1000 70200 r/ 100000 r/ 1997 e/ 9000 57700 92000 12000 8000 --3/ 8972 3/ 28000 39500 2500 10000 125000 3/ 392000 1600 22797 3/ n. Pechiney Electrometallugie (PEM) exploatează o instalatie termica de reducere în Marignac.10.Procese 46 Non Ferrous Metals Industries . avînd la bază procedeul Magnetherme.18: Producţia de magneziu primar şi secundar.5 Probleme legate de mediul inconjurator Cele mai importante aspecte legate de impactul producţiei de metale alcaline şi alcalinopămîntoase asupra aerului şi apei. utilizate în obţinerea metalelor alcaline şi alcalino-pămîntoase. t/an 1. instalatia fiind amplasată în La Roche de Rame din Franţa. litiului şi potasiului în UE. Sodiul metalic este produs de Associated Octel. 1000 80200 3/ 106000 Note: 1/ Totalurile mondiale şi datele estimate sunt rotunjite la 3 cifre semnificative. Ambele instalatii sunt exploatate de Pechiney Électrométallurgie. 4/ Include metal secundar 5/ Dizolvată în decembrie 1991.4 Fabrici de productie Există doar câteva capacităţi de obţinere a sodiului. În UE doar o companie produce calciu şi stronţiu metalic.e/ 14900 132000 269000 1600 13215 6000 1000 58900 80700 1994 9700 28900 24000 12280 -3412 . Magneziul primar se obţine în 2 companii din Europa.10. Hydro magnesium (NHM) exploatează o uzină de electroliză a magneziului în Porsgrunn. 1. Norvegia. 2/ Tabelul include date disponibile la 22 iulie 1998. o companie din Anglia şi de o altă companie din Franţa. utilizînd dolomit şi apă de mare ca materii prime. r/ revizuit e/ estimat Tabelul 1. 3/ Valori raportate. dezvoltat de Pechiney. Cele mai multe mici companii în UE produc magneziu secundar. s-ar putea ca suma lor să nu dea totalurile prezentate.Chapter 1 Tara Productia primara: Brazilia e/ Canada e/ China e/ France Israel Japan Kazakstan e/ Norway Russia e/ 4/ Serbia and Montenegro Ukraine e/ United States Total Productia secundara: Brazil e/ Japan USSR e/ 5/ Marea Britanie e/ 6/ Statele Unite Total 1993 9700 23000 11800 10982 7471 2000 27300 30000 .Emisiile de noxe în atmosferă sînt generate de procesele din care se dezvoltă pulberi. 6/ Include aliaje.a.

Chapter 1 care generează emisii de pulberi sînt descărcarea. Aceşti poluanţi trebuie să fie îndepărtaţi din gazele evacuate. Acest lucru duce la apă de spălare de poluată care la rândul ei are nevoie de un tratament eficient. Emisii în apă apar şi prin spălarea stratului de colmatare din procesul sodat. Hidrocarburile clorurate şi dioxina sunt în principal emise în procesul de clorurare care este folosit in electroliza magneziului. măcinarea şi calcinarea materiilor prime. O altă problemă principală de mediu este emisia clorului şi a compuşilor acestuia precum hidrocarburile clorurate şi dioxine. în echipamentul de turnare se foloseşte SF6. care este de asemenea emisă în atmosferă. lucru care se poate face prin intermediului unui sistem de epurare umedă. Pentru a preveni reoxidarea magneziului metalic de către aerul înconjurător. Non Ferrous Metals Industries 47 .

11.Chapter 1 1.11 Nichelul si Cobaltul 1. O proprietate a nichelului este abilitatea de a reacţiona direct cu CO pentru a forma un complex carbonil care este volatil la temperatura ambiantă. oxid sau minerale silicioase. rezilienţa şi rezistenţa la coroziune a aliajului pe un domeniu larg de temperatură. America de Sud. topiturile. Marea importanţă a nichelului constă în abilitatea sa. pot fi îmbogăţite doar limitat prin metode fizice. Lateritele de nichel sunt produse de dezagregare a rocilor alcaline care conţineau iniţial cantităţi foarte mici de nichel.11. aur argint. Panorama 1997. Metalurgia complexă a nichelului este reflectată într-o gamă largă de procese de extracţie în exploatare. Australia. chimicale. produse petroliere. materiale de construcţie.1 Generalitati Nichelul [tm 36. oxid sau hidroxid. a apei de mare şi a acizilor neoxidanţi. precum şi cu cupru. vopsele şi ceramice. Deşi a fost descoperit ca metal de abia în 1751. nichelul se aseamănă cu fierul şi cobaltul. Zăcămintele sunt de doua feluri principale: • • Sulfurile de nichel se găsesc adesea împreună cu cantităţi exploatabile de cupru. tm 94. Fiecare fabrică are un set unic de caracteristici de proces şi probleme de mediu. Altă proprietate a sa este rezistenţa la alcalii. dintre care cel mai important este oţelul. Astfel procesarea tinde să fie cost 48 Non Ferrous Metals Industries . Cobaltul şi fierul sunt. cobalt. 1. Cele mai importante zăcăminte se află în Africa.1 Nichelul 1. Conţinutul de nichel al minereurilor sulfuroase poate fi concentrat de mai multe ori prin tehnici de îmbogăţire relativ economice înainte de a extrage din concentrat şi rafina nichelul. Cele mai importante zăcăminte sunt în ariile tropicale din Asia de Sud-Est. Alte utilizări includ electroacoperirea. asociate cu nichelul. care este singura sursă de minereu de nichel în Europa la timpul scrierii acestui articol. aliajele sale sunt utilizate de câteva secole. La temperatură moderată nichelul este rezistent la coroziunea aerului. Oceanul Caraibean şi în zona Balcanilor în special Grecia.1. Nichelul poate forma diverşi compuşi ca de exemplu sulfat. nichelul este atacat de soluţiile apoase de amoniac. dar lateritele nu conţin alţi constituenţi valoroşi. producerea de monede şi alte diverse aplicaţii. De-a lungul timpului impurităţile au fost îndepărtate de către apă şi nichelul este prezent sub formă de oxid complex de siliciu.2 Surse de materiale Nichelul este un element ce apare în natură în principal sub formă de sulfură. de obicei. bunuri de folosinţă îndelungată. fier şi magneziu. Grupul Expert Nichel 1998] este un metal alb-argintiu cu proprietăţi metalice tipice. ca de exemplu tehnici magnetice sau de concentrare în medii dense şi de aceea aproape toată masa de minereu trebuie să meargă direct la uzinele metalurgice. Nichelul se găseşte în produsele de transport. Minereurile de laterit. catalizatori. Nichelul este un metal vital pentru societăţile industrializate. Cea mai mare parte din nichelul primar este folosit în aliaje. de a creşte rezistenţa.1. Între 1870 şi 1880 s-a demonstrat utilitatea nichelului în aliajele de oţel şi acoperirea electrolitică cu nichel a fost dezvoltată cu succes. clorură. De aceea nichelul este un element comercial extrem de important. În contrast.11. în contrast. metale din grupa platinei şi câteva alte metale. baterii. Datorită acestor proprietăţi pozitive nichelul este folosit într-o gamă largă de produse. Australia. atunci când este aliat cu alte elemente. Chimic. Canada şi Siberia. de exemplu chinezii produceau „cupru alb” care semăna cu argintul. echipamente electronice. echipamente aerospaţiale.

Non Ferrous Metals Industries 49 . tone pe an.13: Utilizarea în 1996 a nichelului în tarile occidentale Consumul de nichel în Occident a crescut cu o medie de 6. 1. Consumul mondial de nichel în 1996 a fost de aprox. sulfat. Producţia mondială de nichel a fost sub 1000 tone/an până în 1876. carbonat. care este recunoscută internaţional. 940.000 tone iar capacitatea de producţie de 1.000 tone şi se aşteaptă ca cererea să rămână puternică. 330. granule. clorură. poate avea o importantă influenţă asupra viabilităţii unui anumit zăcământ şi asupra utilizării acestui la producerea metalului rafinat sau a fero-nichelului. plus disponibilitatea produsului secundar. oxid de nichel sinterizat şi nichel utilitar.1. Clasa a II-a – nichel şarjă.200. Clasa a III-a – oxid. Aceste diferenţe.Chapter 1 intensivă. Foundry 4% Alloy Steel 5% Plating 8% Non-Ferrous Alloys 11% Others 6% Stainless Steel 66% Figura 1. Grupul include nichelul electrolitic. brichete.000 tone.000 tone iar consumul de aprox. În Europa capacitatea de producţie este de aprox. 15% în 1995 şi continuă să crească până în prezent. pastile. actualmente este de aprox. 200. Consumul a scăzut drastic în 1975 şi cererea de nichel a rămas constantă în următorii 10 ani.11. Producţia mondială primară de nichel a fost în 1996 de aprox.000 tone. rondele şi pulbere/fulgi. În 1987 consumul a crescut din nou. Grupul include fero-nichelul. dar costurile de extracţie sunt de obicei mai scăzute decât cele pentru minereurile sulfuroase. produsele de nichel se pot împărţi în trei grupuri: Clasa I – Nichel rafinat de puritate 99% sau peste.5% pe an din 1945 până în 1974. Cererea refăcută de nichel începută în 1993 a crescut cu aprox. 950.3 Productie si consum Pe baza clasificării industriale. hidroxid de nichel. de aceea nichelul se importă. acetat. cu puritate mai mică de 99%. 1 mil.

Austria Larco. France Falconbridge. metale şi solvenţi sunt de asemenea o 50 Non Ferrous Metals Industries . Greece Total Tabelul 1. UK Treibacher. Greece 10% Treibacher. Această problemă a fost eficient rezolvată de producătorii din UE care actualmente realizează o retenţie de 98. Co.4 Fabrici de productie În Europa nichelul este produs în următoarele locuri. Emisiile discontinue de praf.14: Producţia europeană de nichel 1.5 Probleme legate de mediul inconjurator Emisiile de dioxid de sulf în aer provenite de la coacerea şi topirea concentratelor de sulfuri este o potenţială problemă serioasă de mediu. Finland 18% Eramet. Finland Eramet. Austria 2% Outokumpu. Norway and Australia New Caledonia Canada & Botswana Canada Secundar Grecia Capacitatea de producţie (t/an) 36000 16000 85000 41000 (Ni pulbere si peleti) 4000 20000 202000 Prin produsul Cu. reală. Cu.11.9% a sulfului şi produc acid sulfuric şi SO2 lichid.1. Norway 42% Figura 1.1. France 8% INCO. Acid sulfuric Nichel Sulfat Este produs FeNi Este produs FeNi Producţia totală. Larco. Producător Outokumpu. Co Acid sulfuric Cobalt Chloride.19: Locurile de producţie a nichelului Sursa de materie primă Finland. în locurile de mai sus a fost 167900 tone în 1996 comparativ cu 144800 tone în 1994. Norvegia INCO.11. UK 20% Falconbridge. Ferric Chloride.Chapter 1 1.

Alte materiale cu conţinut de nichel sunt reciclate în producţia primara. Oţelurile inoxidabile şi alte aliaje cu conţinut de nichel sunt sursele primare de nichel secundar. Non Ferrous Metals Industries 51 . Folosirea clorului în anumite procese este combinată cu măsuri deosebite de prevenire a scurgerilor şi alarme. în lista II. Există. Se estimează că aprox. caracteristicile magnetice şi proprietăţile catalitice este privită ca un beneficiu pentru mediu. Pe de altă parte. folosirea nichelului în bateriile reîncărcabile este un beneficiu în ceea ce priveşte mediul. Aceste gaze sunt curăţate în filtre textile putând reduce emisia de praf şi compuşi metalici precum plumbul. aliajele de nichel sunt esenţiale şi nu pot fi înlocuite cu alte materiale. animale şi plante. Nichelul este o marfă reciclabilă. În mod similar. posibilitatea de formare a dioxinelor. un grup de lucru tehnic dezvoltă un standard pentru evaluarea calităţii aerului pentru nichel. înalta conductivitate. nichelul a fost prezentat ca un element esenţial în anumite organisme. datorită prezenţei unei cantităţi mici de clor în materiile prime secundare. Folosirea nichelului în aplicaţii în care sunt exploatate proprietăţi lui precum rezistenţa mecanică. rezistenţa la coroziune. de asemenea. distrugerea acestora fiind o problemă în urmărire.Chapter 1 problemă şi trebuie prevenite şi controlate. Starea anumitor compuşi de nichel are un impact semnificativ asupra evaluării emisiilor şi nichelul este listat în Directiva 76/464: „Substanţe periculoase pentru apă”. Sub Directiva 96/62/EC: „Evaluarea şi managementul calităţii aerului”. În multe aplicaţii. 80% din nichel este reciclat din deşeurile noi sau vechi de oţel inoxidabil şi se reîntorc la utilizarea finală. Problemele de mediu asociate cu producţia de nichel secundar sunt legate de gazele provenite de la diferitele tipuri de cuptoare utilizate.

2 Surse de materiale De la începutul sec. În funcţie de materia primă s-au dezvoltat anumite procese care implică etape pirometalurgice. predomină. cât şi etape hidrometalurgice. 52 Non Ferrous Metals Industries .2. Australia şi Rusia. Finlanda şi Rusia zăcămintele de oxid de nichel din Cuba. Produşii finali pot fi catozi. tm 94. Haynes a brevetat o serie de aliaje cobalt-crom numite Stelite care au fost precursorii superaliajelor moderne.2 Cobaltul 1. Minereurile de argint. Cobaltul este folosit în aliaje ce includ superaliaje pentru motoarele aeronavelor. Panorama 1997. Astăzi producţia este în jur de 30.11. Sursele de minereuri sunt: • • • zăcămintele de cupru-cobalt din Congo şi Zambia zăcămintele de sulfură de nichel din Australia. ca de exemplu la ceramica egipteană din anul 2600 î. pudre. ca un produs din extracţia şi procesarea minereurilor de cupru şi nichel.e. minereurile sale sunt folosite de mii de ani ca agenţi de colorarea în albastru pentru sticlă şi ceramică. Rusia şi Canada. ca întăritori pentru vopsea. al XX-lea sursa principală de cobalt s-a mutat din Europa în Africa.3 Productie si consum Cobaltul primar apare întotdeauna asociat cu alte metale.2. aur.n. care. Canada. oxizi. Utilizarea sa în bateriile reîncărcabile este o aplicaţie cu o dezvoltare rapidă în ultimii ani. 1. Capacitatea sa de a îmbunătăţi proprietăţile magneţilor permanenţi a fost descoperită în 1930. în principal. Pot fi necesari paşi adiţionali sau de pretratare. depinzând de capacitatea tehnico-economică a acestuia. Recuperarea din surse secundare se poate efectua prin introducerea materialului reciclat în stadiul corespunzător al rafinării primare sau al procesului de transformare.000 t/an. Grupul Expert Nichel 1998] este un metal alb-argintiu cu proprietăţi metalice tipice. dar este folosit ca element de aliere pentru aplicaţii de încălzire sau rezistenţă la uzură şi ca o sursă de substanţe chimice. Cobaltul este obţinut. de asemenea. în special cupru şi nichel. ca aditivi metalici pentru agricultură şi uz medicinal. conţine cantităţi importante de cobalt. aliaje rezistente la coroziune şi sudură şi aliaje de electro-depunere care se folosesc pentru obţinerea de acoperi metalice rezistente la coroziune şi uzură. dar procesarea lor nu duce întotdeauna la recuperare. Australia.1 Generalitati Cobaltul [tm 36.11. carburi cimentate. Prin aceste etape se produc: • • • o soluţie îmbogăţită în cobalt în fabrici integrate.n şi cea ceramica chineză din jurul anului 700 e.Chapter 1 1. Deşi până în secolul al XX-lea s-a folosit puţin cobalt. un aliaj îmbogăţit în cobalt. o sulfură îmbogăţită în cobalt. cupru şi zinc pot. de obicei. săruri sau soluţii. Compuşii de cobalt sunt folosiţi în bateriile reîncărcabile. Folosirea cobaltului ca metal datează din 1907 când E. ceramice şi industria vopselelor. aliaje magnetice pentru magneţii permanenţi puternici. ca pigmenţi în sticlă. 1. Cobaltul metalic pur are puţine aplicaţii. care a fost izolat pentru prima oară în 1735. fiind un metal de importanţă strategică.11. Noua Caledonie. hidroxid sau carbonat.11. drept catalizatori în industria petrolului. dacă rafinarea ulterioară se face în altă parte. aliaje dure pentru echipamente de tăiere.2.

Folosirea cobaltului în baterii este în creştere şi pentru aceasta sunt necesare cobalt metalic.4 Fabrici de productie Cobaltul şi compuşii acestuia sunt.Chapter 1 Rafinarea ulterioară este hidrometalurgică. Utilizare Aliaje Ceramice Metal dur Magneţi Cataliză Unelte pentru tăiat Baterii Benzi magnetice ALtele Procent din producţia totală de cobalt 34% 12% 11% 10% 8% 6% 6% 4% 9% Tabelul 1. şi Uniunea Minieră din Belgia produce cobalt. Aceste locuri sunt prezentate în tabelul 1.15: Producţia mondială de cobalt Non Ferrous Metals Industries 53 . UK Figura 1. în general. Capacitatea mondială de producţie este de cca. Producţia mondială este prezentată în figura următoare. Belgium (2) incl. pulbere de oxid şi hidroxid. Cobalt refined production 1996 China 4% Finland 15% France 1% Norway 11% South Africa 3% Congo (1) 21% total 28500 tonnes Russia 14% Canada (2) 13% Japan 1% Zambia 17% (1) incl. poate fi un proces de înaltă temperatură.20: Repartizarea producţiei de cobalt pe diferite sectoare de utilizare Cererea de cobalt în lumea vestică este in jur de 25000 t/an.2. manufacturarea produsului comercial. Cobaltul este folosit în diferite scopuri care sunt prezentate în tabelul de mai jos.27 (sub nichel). morfologia pudrei fiind un factor important. Europa contribuind cu 25% din această valoare. deşi stadiul final. În plus. 1.11. produse în acelaşi locuri ca şi nichelul. 30000 tone. în special când produsul este o pulbere şi activitatea de rafinare este integrată în procesul de transformare.

Folosirea cobaltului în bateriile reîncărcabile este un beneficiu de mediu. Există emisii potenţiale de praf şi metal din operaţiile de măcinare şi la un nivel mai mic pentru operaţiile hidrometalurgice. clorul în extracţia electrolitică şi VOC în extracţia cu solvenţi. deşeul solid de la purificare şi tratamentul rezidual.5 Probleme legate de mediul inconjurator Starea anumitor compuşi de cobalt are un impact semnificativ asupra aprecierii emisiilor şi este listat în Directiva 76/464 „Substanţe periculoase pentru apă”. Lista II. metalele în solventul rezidual al purificării hidrometalurgice şi al operaţiei de recuperare.11.Chapter 1 1.2. 54 Non Ferrous Metals Industries . Industria foloseşte o varietate de tehnici pentru a recupera şi a produce cobalt în funcţie de materia primă şi de produsele finale dorite şi de aceea apariţia şi importanţa acestor probleme depinde de locul unde se produce cobaltul.

Carbonul există sub trei forme: diamant. Sisteme liant pe bază de răşini sunt folosite. TGI 1999]. Non Ferrous Metals Industries 55 . Folosirea produselor speciale din carbon poate fi divizată în: • • • • grafit şi carbon de înaltă puritate. rezilienţă. de la electrozi mari până la bucşe şi rulmenţi. dar factorul cel mai important este conţinutul de cocs. huilă şi cocs de gudron de huilă. Anozii de carbon şi grafit şi căptuşeli de cuptoare sunt realizate pentru o varietate de procese de producţie ce implică metalele feroase şi neferoase şi sunt consumate în timpul procesului de producţie a acestor metale. De asemenea. proprietăţi electrice şi mecanice şi. Produsele de carbon şi grafit sunt utilizaţi în multe aplicaţii pentru că pot fi proiectate astfel încât să aibă rezistenţe specifice.12 Carbon si grafit 1. Materialele din carbon şi grafit sunt folosite în special pentru trecerea curentului electric (catozi şi electrozi din grafit) şi drept agenţi de reducere în industria aluminiului (anozi).12. Materialele din carbon şi grafit de înaltă puritate sunt esenţiale pentru producerea de semiconductoare şi microcipuri. în industria aluminiului ca şi agenţi reducători. folii de grafit şi echipamente de proces. în mod special înaltă puritate şi rezistenţă chimică la oxigen care corespund necesităţilor diferitelor aplicaţii [tm 207.Chapter 1 1. Carbon şi grafit – Folosite în special pentru reciclarea oţelului în cuptoarele cu arc electric şi drept catozi ca electrod neconsumabil în industria aluminiului.12. industriile cu înaltă tehnologie produc produse specializate precum fibre şi compozite din carbon care necesită o foarte mare rezistenţă şi o greutate scăzută a acestor materiale. electrozi de grafic pentru reciclarea deşeurilor de oţel. Carbon & grafit special tip A – o gamă largă de produse de la cele cu puritate foarte înaltă până la cele cu rezistenţă mecanică şi termică ridicată.1 Generalitati Există un domeniu vast de produse de carbon şi grafit în uz la momentul scrierii acestui articol. 1. Anozi – folosiţi.2 Surse de materiale Producerea de materiale din carbon şi grafit se bazează pe cocs de petrol. dimensiuni şi proprietăţi sunt produse pentru alte aplicaţii. anozi şi electrozi. structura determinând şi proprietăţile materialului rezultat. care în final este convertit la carbon solid inert sau grafit. Calitatea cocsului depinde de sursa de provenienţă. aplicaţii cu rezistenţă mecanică şi termică ridicată. produse tehnologice precum fibre de carbon şi grafit. grafit şi carbon amorf. Mai mult de 2000 de alte produse cu diferite forme. Diferenţa dintre aceste forme alotropice este dată de structură atomilor de carbon. acestea fiind tratate înainte de a fi folosite. în principal. iar carbonul şi grafitul cu înaltă rezistenţă chimică sunt folosite pentru recuperarea reziduurilor şi tratamentul poluanţilor. Cocsul de petrol cu conţinut mediu sau scăzut de sulf este folosit pentru produsele principale precum pastă. Smoala de petrol şi smoala de huilă sunt folosite ca liant. Produsele de carbon şi grafit pot fi împărţite în 4 grupe: Amestec brut şi pastă – folosite în principal în industria aluminiului a feroaliajelor şi în furnalele din industria oţelului. deoarece acesta va fi eliminat ca SO2 în timpul manufacturării sau utilizării.

Această pastă suferă apoi procese de presare. cantitatea de carbon şi grafit folosită pentru producţia aluminiului şi oţelului s-a redus. Tabelul următor arată dimensiunea diferitelor arii de producţie. Carbonul şi grafitul sunt consumate în mare parte în timpul folosirii fiind convertite în CO2 (de exemplu anozii pentru industria Al şi electrozii pentru ind. Alte materiale sunt folosite pentru producerea de carbon special. producţia de produse specializate din grafit este mai mică decât cea de electrozi. Industria de aluminiu este pe departe cel mai mare utilizator de materiale carbonice sub formă de anozi precopţi. Fazele de procesare şi dimensiunea procesului variază funcţie de produs. Calitatea finală a materiilor prime se bazează numai pe performanţa şi acceptarea produselor de carbon şi grafit. coacere. Noile materiale sunt testate prin încercări în producţie pentru a li se dovedi conformitatea şi pentru a ajusta parametrii de producţie la noul material. În general.Chapter 1 Proprietăţile materiilor prime trebuie să fie foarte constante şi sunt controlate prin analize fizice şi chimice. aici fiind incluse metale. Tipul de produs Pastă sau amestec brut pentru electrozii Soderberg Anozi pentru Al primar Electrozi Produse speciale din carbon şi grafit Producţie (t/an) 410000 1380000 420000 25000 Tabelul 1.12. Datorită reducerii semnificative a ratelor de consum în anumite industrii. consumul acestuia este de aprox.5-3kg pe tona de oţel.21: Producţia anuală de carbon şi grafit în UE şi Norvegia 56 Non Ferrous Metals Industries . pastă Soderberg şi blocuri catodice.3 Productie si consum În mod uzual cocsul şi carbonul sunt liate cu smoală (14-18% în greutate) pentru a produce o pastă brută. oţelului). şi direct în electrozii Soderberg. Producţia de oţel consumă electrozi cu o rată de 1. impregnare şi grafitizare până la obţinerea produsului final. Procesul de coacere duce la o scădere cu 5% a masei materialului. 14 kg/t de produs. de asemenea. Pasta brută este folosită. în aceste cazuri. pudre metalice şi o gamă variată de răşini. 1. Cocsul de împachetare se foloseşte la unele cuptoare şi.

2(1) 214(1) 450(4) 77(1) 85(1) 479(2) 81(1) 37(1) 7(1) 221(3) 100(1) 13(1) 148(3) 162(2) 62(2) 117(3) 16(3) 6.12.Chapter 1 1. Non Ferrous Metals Industries 57 .2(4) 81 0.4 Fabrici de productie Produsele din carbon şi grafit sunt manufacturate în 88 de locuri în UE cu o capacitate anuală de aproximativ 2 mil.2(1) 89(2) 52(2) 34 11(1) 2. tone. mari 15(1) 18(1) Produse speciale 0.22: Producţia de carbon şi grafit din UE pentru 1998 în mii tone Figura următoare arată distribuţia acestei industrii în Europa. Ţara Austria Pastă brută Anozi Belgia Denmarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia UK Island Norvegia Elvetia Notă: Electrozi.2(1) Numărul din paranteze reprezintă numărul de producători in UE Tabelul 1. de dim.

Benzopirenul este folosită drept substanţă de referinţă pentru a monitoriza caracterul emisiilor. Cu toate acestea. S-au dezvoltat o varietate de procese pentru distrugerea gudroanelor şi a hidrocarburilor poliaromatice folosind sisteme de ardere. Ciclul de viata al unui bloc de catozi se situează între 6 şi 10 ani.s. hidrocarburi poliaromatice.5 Probleme legate de mediul inconjurator Impactul principal al acestor procese asupra mediului este emisia în aer de gudroane. Problema principală de mediu pentru producţia carbonului şi a grafitului o reprezintă folosirea amestecurilor complexe.) Spec. În timpul carbonizării smoalele eliberează hidrocarburi polinucleare. Cel mai mare producător de carbon din Europa şi probabil din lume este localizat în Olanda şi are o capacitate de producţie de 340000 t/an. 1.) 25 Kt/a Figura 1. SO2 din cocs şi componente volatile din agenţii de impregnare. Emisiile au loc în timpul 58 Non Ferrous Metals Industries . Proprietăţile trebuie să garanteze o foarte bună comportare în ceea ce priveşte durata de viaţă. ce va fi extinsă la 375000 t/an. mare parte din cantitatea de anozi este produsă la uzinele de electroliză a aluminiului. Carbon (s. Doar câteva firme produc catozi deoarece industria aluminiului cere un ciclu de viaţă foarte ridicat.000 t/an furnizează anozi şi pentru producătorii mai mici de aluminiu.s. poliaromatice.12.Chapter 1 Green M ix / Paste 410 Kt/a Anoden for Al 1380 Kt/a 420 Kt/a Elektroden (l. rezistenţa electrică şi abraziunea. de smoale de liere şi impregnare. O parte din producătorii de aluminiu cu capacităţi de producţia a anozilor de până la 150.16: Locurile de producţia a carbonului şi grafitului în Europa Există o tendinţă predominantă de renunţare la producţia proprie de anozi şi de a cumpăra anozi produşi în altă parte.

în general. se poate folosi pentru răcire apa de suprafaţă. dar sunt folosite pentru alte produse. Emisiile de praf şi particule sunt potenţial semnificative. Poluarea apei este. o problemă minoră în industria carbonului. Cele mai pline de succes sunt eforturile industriei de carbon şi grafit în reciclarea materialelor de carbon (folosite sau nu) şi cele de găsire a noi domenii de aplicaţie pentru aceste materiale. acolo unde acest lucru este potrivit. Dacă se foloseşte cocs cu conţinut ridicat de sulf sau aditivi cu sulf la producerea de produse speciale din carbon. procesele de producţie fiind uscate şi folosesc în general sisteme cu apă închise.Chapter 1 depozitării. înlocuind astfel alte resurse naturale. amestecării şi formării. Non Ferrous Metals Industries 59 . În mod excepţional. se poate forma şi elibera SO2. Progresul în tehnicile aplicate pentru a controla impactul asupra mediului a fost semnificativ. Materialele cu granulaţie mică nu sunt folosite în mod normal pentru producerea de pastă. în timp ce carbonizarea are loc în cuptoarele de coacere şi în timpul impregnării. datorită condiţiilor locale. anozi sau electrozi.

.

pastrarea si manuirea materiei prime Pre-procesarea si pre-tratarea materiilor prime si transferul catre procesele de productie Tipuri de furnale si tehnici de control ale proceselor Colectarea fumului si tehnici de risipire a acestuia Refolosirea apei si tratamentul apelor reziduale Prevenirea. Acest capitol descrie pe scurt tehnicile comune celor trei categorii anterioare care sunt folosite in acest sector.Acolo unde este posibil. Aceste stadii comune pot fi impartiten dupa cum urmeaza : • • • • • • • Conducerea.proiectarea si pregatirea Primirea.variatii in echipamentele si tehnicile care sunt folosite in producerea materialelor neferoase.tehnicile de luat in considerare in determinarea celor mai bune tehnici disponibile in aceste capitole includ descrieri ale proceselor mai detaliate .2.exemple si diagrame. Non Ferrous Metals Industries 61 .apa si pamant.se dau indicatii privind tehnicile care pot reduce emisiile in fiecare dintre elementele mediului inconjurator. Multe dintre tehnicile si stadiile individulale ale proceselor de productie sunt comune pentru majoritatea metalelor neferoase produse si aceste stadii pot fi descrise impreuna pentru a evita repetarea.acest capitol indica. urmatoarele chestiuni comune sunt parcurse in acest capitol : • • • • • • Masurarea emisiilor si folosirea datelor privind emisia Recuperarea energiei si a caldurii pierdute Implicarea dezbaterilor media Zgomotul si vibratiile Mirosul Inutilizarea Tehnicile de reducere a impactuui instalatiei asupra mediului se pot imparti in trei categorii: • • • Tehnici de administrare:-legate de sistemele si de procedurile de proiectare si operare a procesului si pentru pregatirea operatorilor si personalului Tehnici de integrare a procesului :-legat de folosirea tehnicilor de prevenire sau de reducere a emisiilor din activitati ca pastrarea.minimalizarea. Aceste procese si variatii trebuie sa fie tratate de o maniera logica astfel incat informatia sa fie prezentata clar.reactia.1 Organizarea capitolului Exista o multime de procese. Aceasta tema este dezvoltata in capitolul ce urmeaza. Procesele de productie metalurgice pentru cele 10 grupe identificate de catre Grupul de Lucru Tehnic sunt acoperite in capitolele de la 3 pana la 12 fiecare.Chapter 2 2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE 2. aceasta abordare a folosita pentru a minimiza la maxim descrierea repetitiva si pentru a permite transferul de informatii si tehnici la cele 10 grupe. Sunt de asemenea furnizate mai multe detalii despre cum opereaza procesul de integrare si unde sunt folosite diversele tehnici descrise incap.de asemenea si unde pot fi folosite aceste tehnici de-a lungul stadiilor diferitelor procese pentru a le imbunatati. dedicat in intregime metalelor.de reducere a emisiilor in aer.reciclarea si tratamentul reziduurilor (inclusiv produsele derivate si deseurile) In plus.separarea si purificarea Reducerea energiei si tehnici de risipire a fumului :-legat de tehnicile pentru pentru capatul palniei de aerisire.

Capitolul 2 ar trebui folosit impreuna cu capitolele 3-12 pentru a reda ciclul de productie complet. cap.1: Procesele ce pot forma instalatii integrate 62 Non Ferrous Metals Industries . Sectiunea despre integrare va va explica unde se afla aceste referinte si sectiuni si va va explica cum se abordeaza o instalatie complexa.prezenta unei instalatii producatoare de anozi intr-un cuptor de topit de aluminiu sau producerea unei game de diferite metale din materii prime complexe ca cupru.Co Capitolul 3 Cu.plumb. Materiale produse Capitole continand in aceeasi instalatie procesul si alte detalii Alumina din bauxita Capitolul 4 Aluminiu intr-un cuptor de Al Anozi pre-copti Capitolul 12 Carbon produsi intr-un topitor si grafit de Al Plumb.1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament Un numar important de instalatii produc un numar de metale din grupe diferite sau pot avea asociate procese integrate.Capitolul care descrie metalul principal va contine referinte la aceste procese .2 si 3 vor oferi procesul complet al producerii cuprului si aliajelor sale. producerea precipitatului anodic in capitoul referitor Cu si prezenta unei instalatii de anozi in capitolul Al. Ca exemple avem procesarea bauxitei intr-un topitor de aluminiu.Zinc.detalii despre anozii pre-copti in capitolul 12 si alte metale in capitolul lor specific. Elementele Instalatiei Integrate pot fi gasite in diferite locuri.FeSi. Recuperarea energiei.FeMn etc Capitolul 9 Feroaliaje Capitole continand Comentarii rezumatul Capitolul 4 Aluminiu Capitolul 4 Aluminiu Capitolul 3 Cupru Capitolul 11 Ni. Integrate cu cateva instalatii Factori comuni de risipire a fumului de luat in considerare Unele duplicari intre Cu si celelalte capitole Capitolul 9 Materiale refractare Capitolul 8 Metale Capitolul 8 Refractare Fero aliaje si metale Capitolele 8 si 9 Capitolele 8 si 9 refractare Tabelul 2. Capitolul 5 Pb.Cobalt si Capitolul 3 Cu si Cupru Capitolul 11 Ni.metale Capitolul 5 pretioase Plumb.Co Mercurul in timpul Capitolul 7 Mercur producerii altor Capitolul 2 metale FeCr. 2. detalii despre precipitatul anodic la metale pretioase .de ex.de ex.prezenta unei instalatii producatoare de anozi intr-un cuptor de topit de aluminiu .zinc si metale pretioase.Zinc.1.metale pretioase Nichel.de ex.Chapter 2 Cele mai bune tehnici disponibile nu sunt specificate pentru toate procesele comune descrise in acest capitol dar aceste procese si tehnici variate vor face parte din cele mai bune tehnici disponibile descrise in capitolele 3-12.Yn Extragerea Mercurului din topitorul de gaze inaintea instalatiei acide Factori comuni de risipire a fumului de luat in considerare.

trebuie sa se tina seama de : • • • • Modul de operare Starea operanta a purificarii gazelor reziduale sau instalatiile de tratare a apei reziduale Conditiile de operare in instalatie(continue. Daca volumul de praf este scazut sau daca trebuie determinate PCDD sau PCDF .1 Localizarea selectiei Punctele de selectie trebuie sa indeplineasca cerintele Ghidului National. Aceste rezultate pot fi folosite pentru calcularea mediilor sau pentru a evidentia momentele de varf din timpul ciclului.Chapter 2 2.sau pot fi luate mostre de compozitie de 24 h bazate pe probe proportionale ca timp continuu. Din nou.alese numarul si durata masuratorilor . Luarea de probe si masurarea ar trebui sa aiba loc doar in timpul operarii procesului si aerul de diluare ar trebui exclus.VDI .Richtlinien .Regulile Olandeze-Ch4[NER] . Pentru emisiile de ape reziduale pot fi folosite aceste mostre calificate aleatorii.astfel incat sa fie raportate .variatii ale sarcinii ) Efectul factorilor termodinamici de interferenta.discontinue.1 Masurarea emisiilor Masurarea emisiilor este folosita pentru determinarea substantelor in gaz pur sau ape reziduale. Emisiile necaptate pot fi si ele estimate folosind masuratorile.2.sau probe de timp mediu. Note de indrumare : Standardele Britanice.esantionarea si masurarea trebuie realizate doar in timpul perioadelor de operare iar dilutia in aer ar trebui exclusa. Principiile generale sunt aratate mai jos. Pentru operatiile continue cu fluctuatii mici ale caracteristicilor emisiilor se pot efectua trei masuratoti individuale la cel mai inalt nivel al emisiei. timpul de masurare si timpul mediu trebuie modificate astfel incat sa fie luate mostre din intreaga dozare.1.ar putea fi necesari timpi de masura mai lungi sau alte referinte de timp din cauza limitarii detectarii. Metodele si instrumentele folosite trebuie sa fie Metodele Nationale sau Internationale9de ex.comparabile si sa descrie in mod clar starea relevanta ainstalatiei. In mod normal. Acesti factori pot forma apoi baza pentru selectia conditiilor de operare la care trebuie inregistrate cele mai marei emisii. deschidere .esantionarea si timpul de mediere fiind limitat la faza de emisie.2. Anterior planurilor de masurare .Comitetul European de standardizare [CEN] . 2. Pentru operatia de dozare.2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei Aceasta sectiune intentioneaza sa se asigure ca emisiile raportate in acest document sunt masurate astfel incat rezultatele sunt reprezentative. Pentru operatiile continue este necesar un timp de colectare a mostrelor minim sau masurarea timpului la o jumatate de ora. UK .se vor face mai multe masuratori .sa aiba nivelul liber de perturbatii in sectiunea de masurare 63 Non Ferrous Metals Industries . 2.folosite pentru controlarea procesului sau instalatiei de risipire a fumului sau folosite pentru prezicerea impactului asupra mediului.operatii de inchidere. Daca se anticipeaza ca nivelul emisiei va fi variabil in timpul operatiei continue . punctele de selectare trebuie : • • Sa fie clar marcate Daca este posibil.aleasa cea mai potrivita mtoda de masurare .determinata pozitia locatiilor si punctelor masurarii. ISO .

3 Conditiile de referinta Pentru emisiile de aer.poate permite o metoda flexibila de a demonstra acordul cu conditiile din autorizatie iar valorile medii pot fi evaluate in mod usor si automat. Ritmul de productie poate fi prezentat astfel incat emisiile pot fi raportate ca emisii specifice pe tona de metal. carbonul complet. nu este cunoscut sigur la momentul scrierii. Analizele unor parametri pot fi acoperite de catre alte organizatii ca de exemplu OSPARCOM. urmatorii parametri de gaze reziduale trebuie de asemenea sa fie determinati pentru a transforma concentratiile emisiilor obtinute la conditiile standard de 273 K.3 kPa. 2.PAH pentru carbon si grafit si unii determinanti specifici unor reactivi folositi pentru producerea metalelor pretioase. dioxidul de sulf.1.Masurarea si determinarea PAH sunt subiectul unei revizuiri. In acest caz particular.1.4 Masuratorile continue Masurarea continua a catorva componente a catorva componente in gaze sau in ape reziduale este posibila si in unele cazuri concentratii precise pot fi raportate continuu sau ca valoare medie la perioade de timp convenite (la jumatate de ora. Numarul de PAH ce trebuie determinat si prcesul verbal pentru raportarea unora sau a tuturor dintre acestea. oxizii de carbon si oxizii de azot. la momentul scrierii . cateva dintre metodele folosite in esantionizarea si masurarea emisiiilor din productia de aluminiu primar si productia de anozi pre-copti sunt definate de OSPARCOM sau sunt subiectul unei evaluari .). Sunt disponibile metode de masurare continua a: • • • • • • 64 Praf SO2 NOX CO Fluor si compusii sai Clor si compusii sai Non Ferrous Metals Industries . metalele.Chapter 2 • • • • Sa aiba puncte de monitorizare clar marcate Sa aiba sursele de energie cerute Sa aiba platforme de lucru suficient de largi Sa se asigure ca sunt intrunite conditiile de securitate a muncii. iar metodele de analiza sunt date in ghidurile relevante nationale si internationale elaborate asupra monitorizarii si analizei. continutul de oxigen masurat si gaz uscat: • • • • Fluxul volumetric al gazelor reziduale Temperatura gazelor reziduale Presiunea statica in conducta de gaze reziduale Presiunea atmosferica. zilnic etc. In aceste cazuri .2.2. Acizii ca HCl si HF sunt determinati pentru procese cum sunt clorurile si fluorurile.1. 101. astfel ca recomandarile viitoare ale OSPARCOM vor rezolva acest aspect.2 Componente si parametrii Cele mai comune componente care sunt masurate in Sectorul Metalelor Neferoase include praful. analiza mediilor si folosirea procentelor .2. 2.Determinantii specifici includ PFC SI PAH pentru aluminiu primar. dioxizii. 2. Volumul de gaz specificat pe tona de metal poate fi si el calculat. Componentele sunt raportate in capitolele specifice metalelor.

emisiile asociate cu folosirea celor mai bune tehnici disponibile sunt date in mod normal ca medii ale concentratiei zilnice bazate pe monitorizare continua in perioada operatiei.turbiditatea. Dilutia gazelor sau a apelor reziduale nu este considerata ca fiind acceptata. Cele doua forme de date pot fi furnizate impreuna si sunt valabile pentru volumele de gaz in toate stadiile procesului. De exemplu prezenta influentei unui anod poate indica producerea de PFC in producerea de aluminiu primar si temperatura si continutul de oxigen si de praf al gazului poate da indicatii asupra distrugerii dioxizilor . PH poate fi de asemenea folosit pentru a indica precipitarea efectiva a metalului. Acest raport poate contine: • Obiective • Informatii generale asupra masuratorilor • Descrierea unei instalatii .structura ei si datele de operare • Conditiile de masurare in timpul masurarii • Informatii asupra planului de masuratori • Locatiile mostrelor • Metode de masurare • Prezentare tabulara a masuratorilor individuale incluzand temperaturi. Unii parametri fizici pot fi utilizati pentru a da indicatii despre prezenta anumitor componente in cursul de gaz. În cazutile in care monitorizarea continua nu este posibila. Se folosesc continutul de oxigen masurat si gazul uscat in conditiile standard de 237k. Emisiile in apa care au fost raportate sau care sunt asociate cu cele mai bune tehnici disponibile . Ambele metode sunt folositoare in definirea realizarii si impactului procesului. Non Ferrous Metals Industries 65 . 2. Conductivitatea . folosirea monitorizarii continue poate fi folosita pentru a oferi directii in emisii si ca parametri de control pentru procesul de risipire a fumului.valoarea va fi media pe perioada de esantionare. Autoritatile competente pot cere masurarea continuadepinzand de curgerea masei fluidizate a poluantului.se bazeaza pe o mostra aleatorie calificata sau pe o mostra compozita la 24 h.2.rata fluxului de gaze sau volume • Evaluarea rezultatelor • Luarea in considerare a greselilor • Prezentarea masurilor de asigurare a calitatii • Sumar Datele emisiilor prezente in acest document sunt prezentate ca medii orare sau zilnice sau ca masa emisiilor pe tona de produs.3 kPa. Autoritatile competente folosesc unitati de concentratie (mg/Nm3 sau mg/l) si/sau factori ai emisiilor specifice(g/t de metal) in datele raportate pentu emisii.101. Concentratiile de metal sau alte substante in apa sau apa reziduala sunt date ca un total al materialului solubil sau insolubil.2 Date privind raportarea emisiilor Orice raport de masurare si orice protocol de masurare redactat trebuie sa se conformeze Ghidului National si International. pH si unele categorii de ioni pot fi monitorizate continuu pentru apa.Chapter 2 • Carbon total. Chiar in unele cazuri in care valorile absolute nu sunt convenite ca sigure. In acest document.

In cazul unei instalatii noi sau a unei modificari substantiale in instalatia existenta relatia de mai sus se poate baza pe valori calculate teoretic sau estimate. Emisiile fugitive pot forma majoritatea emisiilor totale. Acolo unde informatiile sunt disponibile.2. 2. totalul metalelor produse va fi folosit pentru prezentarea emisiilor specifice. Datele de emisie in ambele forme sunt foarte folositoare. a) Concentratia de praf masurata pe an. in functie de proces. Pentru o situatie complexa.2.de exemplu volumul de gaze reziduale poate varia cu compozitia 66 Non Ferrous Metals Industries . Oricum in compararea si conversia datelor in aceste forme trebuie sa se aiba grija la considerarea emisiilor fugitive (emisiile necaptate). Datele trebuie sa tina seama de masuratorile nesigure . Rezultatele acestor calcule sunt valabile doar pentru emisiile captate si se bazeaza pe mediile anuale.Chapter 2 In momentul redactarii nu au existat suficiente date sigure raportate pentru a permite emisiilor specifice asociate cu cele mai bune tehnici disponibile sa fie raportate sa fie raportate in paralel cu concentratiile.1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice. In urmatorul exemplu. se poate realiza o legatura pentru transformarea unitatilor de concentratie in factori de emisie specifici. o conversie simpla a mediei emisiilor anuale este folosita pentru a arata cum se transforma concentratia poluantului (mg/Nm3) in incarcatura volumetrica specifica ( m3/t de metal) si in factorul specific de emisie (g/t din metal).de exemplu seria concentratiilor anuale de praf si rata debitului volumetric actual care trebuie transformate apoi in medii anuale. care este disponibila ca o serie de monitorizari continue (mg/Nm3) b) Concentratia medie anuala de praf (mg/Nm3) c) Rata debitului volumetric de gaze reziduale pe ora (Nm3/h) d) Timpul de operare manual (h/a) e) Volumul de gaze rezidual (Nm3/a) c×d=e b × e = f mg/a f) Emisia anuala de praf (kg de poluant/a) g) Capacitatea anuala de productie (t de metal /a) e÷g=h h) Volumul de gaze reziduale specifice (Nm3/t) i) f ÷ g = i kg/t Factor de emisie specific (kg/t de metal) Acest calcul se bazeaza pe cunostinte sigure asupra urmatoarelor date: • • • • Concentratia de praf ca medie anuala (mg/Nm3) Rata debitului volumetric de gaze reziduale pe ora (Nm3/h) Timpul de operare anual (h/a) Capacitatea anuala de productie (t of metal /a) Relatiile de mai sus sunt bazate pe cunoasterea valorilor masurate .

Masurarea concentratiei permite:• • • Demonstrarea si intelegerea usoara.Chapter 2 concentratului. Non Ferrous Metals Industries 67 . Urmatorul tabel prezinta cifrele emisiei anuale de praf din unele parti ale procesului primar de producere a cuprului [tm 213. • Efectele pe termen lung si pe scara larga ale emisiilor pot fi determinate prin modelarea dispersiei si alte tehnici.2. Folosirea concentratiilor bazate pe parametrii definiti si metode de masurare permite multor parametri sa fie monotorizati continuu. . Sistem Uscator Cuptor de calcinare Filtru cuptor conversie Granulare Granularea zgurii Turnare de anozi Ventilarea halei Tabelul 2. Componentele ca dioxidul de sulf pot avea efecte variate.3 In acest caz particular ecuatia [b × e =f] permite emisiilor specifice de praf sa fie calculate si duce la concluzia ca ventilarea halei si turnarea anozilor sunt cele mai mari surse ale emisiilor de praf. Demonstrarea performantei in timp real.2 Utilizarea datelor emisiilor Acolo unde informatiile sunt disponibile .170000 t/a cupru brut. Aceasta problema a masuratorii volumului se intalneste si in estimarea emisiilor necaptate. Acesti parametri pot fi pusi in relatie cu sistemul de risipire al fumului care este folosit. Un grad inlt de control al risipirii fumului si o avertizare timpurie a problemelor echipamentului.2 36.calcularea emisiilor anuale de praf (kg/a) si factorii specifici de emisie a poluantului (g/t de metal produs) permit:• • • Identificarea magnitudinii surselor individuale in aer si apa in instalatie sau intre instalatii.2: Exemplu de date prioritare Factor de emisie specific pentru praf (g/t de cupru) 0.7.1 7.7 0.7 19. cumulative si pentru unele cazuri „concentratiile critice” pentru unele specii pot creste pentru anumiti poluanti . Vezi sectiunea 2.5 0. Conditia unei baze pentru stabilirea prioritatilor pentru managementul viitor de mediu viitor al unei instalatii sau aplicarea unui „concept bucla” pentru emisiile in aer sau apa asupra unui amplasament complex. Raportarea emisiilor necaptate ca emisii in masa pe unitatea de timp sau ca masa pe tona de material produs.2 1. 2. daca este necesar. PRAM 1999] producand. Folosirea cosurilor inalte imbunatateste dispersia gazelor si aceasta poate avea impact asupra mediului mult deasupra instalatiei. Bazarea pe capacitatile de ventilare poate duce la erori intrucat ventilatoarele rapide variabile sunt des intalnite. Dispersia nu este deci un substituent pentru emisiile scazute.2.

se poate pregati un plan de dare in functiune care identifica clar problemele si persoanele responsabile de mediu in timpul acestei perioade. Tehnicile folosite pot imbunatati performanta economica prin imbunatatirea eficientei operative. sigurantei si mediului a activitatilor. 2. Angajamentul in dezvoltarea si implementarea masurilor identificate. Comunicarea politicii angajatilor si contractorilor pentru a se asigura ca acestia sunt constienti de angajamentul si implicarea in desfasurarea ei. Indicatorii de mediu pot fi impartiti si diseminati catre operatorii ale caror pareri pot fi utilizate Planurile pentru intimplarile neprevazute identifica tipurile de incidente ce pot avea loc si pot furniza asistenta. ar trebui sa se ia in considerare beneficiile care pot aparea la adoptarea unui astfel de sistem.3 Sisteme de management Administrarea efectiva este importanta pentru o buna protectie a mediului. sa raspunda si sa afle toate nemultumirile si incidentele Acolo unde se dau in functiune noi procese sau unde procesele existente sunt reluate dupa alterari. Aceste tehnici sunt deci factori esentiali pentru o instalatie moderna.1 Politica de management si angajamentul Un sistem administrativ efectiv poate include urmatorii factori: • • • • • • • • Identificarea impactului asupra sanatatii. supervizorii si operatorii. aratind solutiile si vinovatii posibili. Realizarea ambientala a procesului este puternic dependenta de atentia si constiinta operatorului de proces . reducerea costurilor si imbunatatirea produselor din metal. Sistemele de administrare a mediului ca ISO 14001 si EMAS sau o administrare de calitate ca ISO 9000 pot asista prin formalizarea sistemului.3. Munca sustinuta in pregatirea acestui document a aratat ca sunt multe diferente semnificative intre realizarea ambientala a unui proces care este condus si organizat bine si un proces identic care este condus si organizat prost.Chapter 2 2. Procedura poate fi pregatita sa identifice. Folosirea unei anumite structuri pentru rezolvarea problemelor de mediu care sa fie perfect integrata in companie si in sistemele de decizie. Ea este o componenta importanta a celor mai bune tehnici disponibile si formeaza partea definitiei tehnicilor in articolul 2 al Directivei. Realizarea unei performante bune cere angajament la toate nivelele in companie incepind la nivelul consiliului sau al politicii si include administratorii santierului. Intreaga grija fata de mediu poate fi monitorizata si rezultatele pot face parte din procesul de evaluare al administrarii. Desi nu constituie o prevedere a Directivelor. produselor si proceselor. Sistemul trebuie sa-si stabileasca obiectivele. sa-si fixeze tintele si sa comunice instructiuni si rezultate. Sistemele de administrare si comunicare sunt unii dintre cei mai importanti factori in aceasta diferenta. 68 Non Ferrous Metals Industries .

Urmatoarele cerinte pot fi realizate dupa cum urmeaza: • Implicatiile asupra mediului unui proces nou sau substantial modificat sau materia prima trebuie luate in considerare in stadiile de inceput ale proiectului si trebuie revazute dupa aceea la intervale regulate. • • • • • 2. Chestiunile legate de darea in folosinta trebuie planificate pentru instalatiile noi sau modificate. Non Ferrous Metals Industries 69 . apei si pamantului. Dari de seama ale pregatirii personalului operational pot fi folositoare in asigurarea unei pregatiri progresive si complete. Trebuie folosite proceduri potrivite pentru a incuraja implicarea si raspunsul personalului. El poate fi utilizat impreuna cu teste diagnostice atunci cind este cazul. Pregatirea personalului implicat in proces trebuie sa includa si implicatiile de mediu ale muncii lor si modul in care sa faca fata incidentelor. Trebuie folosita o procedura interna care sa autorizeze modificarile si sa preia verificarile dupa modificari inainte ca procesul sa inceapa.2 Constructie si revizie Directivele cer realizarea unui nivel inalt de protectie a mediului ca intreg. Crearea si mentinerea au rolul principal in indeplinirea acestei cereri prin evaluarea efectelor instalatiei existente si a unor procese noi sau schimbate substantial in gradul de protectie a aerului. Sistemele de extractie locala trebuie sa fie examinate in mod regulat si defectiunile sau pagubele reparate prompentru Intregul personal poate fi constient de rolul pe care-l joaca in mentinerea vigilentei de exemplu in legatura cu defectarea capacelor protectoare sau stricarea utilajului. O pista de control a procesului de crearea si luarea deciziilor este o metoda utila pentru a demonstra modul in care sunt luate in consideratie diferite procese si optiunile de raspindire a fumului.3. livrarile neplanificate si vanzarile pot duce la producerea de lipsuri si pot cauza incidente. Masurile de contabilitate pot identifica excesul de folosire a materiei prime si pot identifica adevarata energie si costurile disponibile pentru fiecare stadiu al procesului. Un program de mentinere preventiva trebuie folosit si inregistrat.Chapter 2 2.3 Pregatirea • • • • • Intregul personal trebuie sa fie constient de implicarile in mediu ale procesului si ale activitatii lor de lucru. Pregatirea altor departamente in problemele de mediu si consecintele care afecteaza instalatia pot fi efective in prevenirea conflictelor. Trebuie sa existe o formulare clara a aptitudinilor si competentelor cerute pentru fiecare functie. De exemplu echipele de la finante si vinzari pot avea influiente semnificative.3. Potentialele emisii necaptate trebuie luate in considerare in toate stadiile.

pentru instalatiile de risipire a fumului) sunt de asemenea folosite. particulele au o marime mai mica si sunt mai usor suspendate in aer sau spalate cu apa. Etansarea poate preveni oxidarea straturilor de suprafata si in consecinta scurgerea materialului catre pamant sau catre apele de suprafata. pastrarea si distributia materialului solid este indeplinita de tehnici similare celor folosite pentru combustibilii solizi. Unele minereuri contin suficienta apa pentru a preveni formarea prafului. reducerea consumului de energie si reducerea emisiilor. Agentii de etansare (ca molasa.1 Procese si tehnici aplicate 2. Aceasta influienteaza alegerea tehnicilor de pastrare si manuire. Descarcarea. Unele cantitati mari de material nu sunt pastrate pe o suprafata dura pentru ca pot interveni stricaciuni si cauza probleme ascunse.Chapter 2 2. pentru a preveni pierderile de material. materii prime secundare.1 Minereuri si concentrate Minereurile si minereurile preparate (concentratele) pot fi livrate pe santier cu autovehicule. Haldele deschise se folosesc pentru o cantitate mare de material dar de obicei se formeaza pe o suprafata dura si neregulata.1. Se folosesc haldele inchise si acoperite si silozurile. metodele mai riguroase de siguranta sunt adoptate pentru aceste materiale pentru ca sunt in general mai reactive. combustibili (petrol. Baile se folosesc pentru a segrega diferitele tipuri de minereu. aditivii si chimicalele preparate (de ex. 2. Colectarea prafului si sistemele de risipire a prafului sunt foarte folosite in aceste momente. Sprayurile cu apa sunt frecvent utilizate pentru a suprima praful dar unii operatori cer alimentarea uscata a operatiei si sunt reticenti la folosirea sprayurilor cu apa. Mecanismele automate de sigilare rapida sunt folosite foarte des.4 Primirea. Sistemele de silozuri cu pierdere in greutate si cantarire pe banda sunt folositi pentru masurarea minereurilor sau fondantilor pentru a obtine un amestec efectiv optim si imbunatatirea procesului de control. Aceasta varietate de materiale presupune multe probleme de manuire si pastrare si tehnicile specifice utilizate depind de proprietatile fizice si chimice ale materialului. folosite pentru suprimarea prafului fara a uda prea tare materialul. clorul si gazele inerte). oxidul de calciu sau acetatul de polivinil) pot fi folositi pentru prevenirea formarii prafului in conditii de vant. 70 Non Ferrous Metals Industries . contaminarea solului sau contaminarea minereului. si se bazeaza de cele mai multe ori pe esantionarea efectiva. depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor Principalele materii prime folosite in productia de metale neferoase sunt minereurile si minereurile preparate. Minereurile si minereurile preparate (daca formeaza praf) si alte materiale sub forma de praf. Alte materiale ca substantele fondante. Controlul procesului devine mai important pentru imbunatatirea eficientei conversiei.4. Minereurile si minereurile preparate sunt folosite de instalatii mari si de aceea silozurile nu sunt folosite frecvent pentru pastrarea primara dar pot fi folosite pentru pastrarea intermediara si pregatirea amestecurilor de minereuri sau fondanti. sunt de obicei pastrate in cladiri inchise.4. gaze si combustibil solid) si gaze de instalatiatie (ca oxigenul. In general. pe calea ferata sau pe apa. Agentii fondanti si cei zgurifianti sunt si ei primiti pe santier si sunt manuiti de o maniera similara minereurilor si minereurilor preparate. ca betonul. analiza si inregistrarea materiei prime pentru stabilirea conditiilor optime ale procesului de operare. Metode alternative ca sprayurilor cu atomizor pentru crearea unor vapori de apa fini. Studiul a identificat urmatoarele tehnici folosite.

anioni si componente ca amoniu formeaza reactiile zgurii cu umiditatea. transportorii total inchisi sunt folositi pentru transportarea materialului care formeaza praf. manuire si pastrare folosite. Ecranele de policarbonat care etanseaza impotriva prafului facut de masinile basculante sunt folosite si ele. sunt tratate cu cele mai eficace masuri. 2. Deseurile de metal. Se folosesc deci compartimentele de livrare etansate cu usi cu inchidere automata. Tehnicile folosite pentru materiile prime si secundare sunt folosite impreuna cu cele de mai jos. Materiile prime secundare pot fi livrate pe santier neambalate. apa si sol si oricare din componentele acestor materiale poate fi emise. Starea fizica a materialului dicteaza metodele de livrare si pastrare folosite.4. indepartarea spumei. Materialul poate fi recuperat printr-un transportor cu alimentare la partea inferioara.2 Materii prime secundare Aceasta industrie este foarte activa in recuperarea metalului dintr-o varietate de surse si in consecinta foloseste o gama larga de materii prime secundare. Principala problema apare cand un vagon sau alt vehicul basculant descarca prin gravitatie. de exemplu plumb si cadmiu. aerul format este trecut printr-un balansier si un recipient tampon absoarbe energia descarcarii. care poate coplesi sistemele de extragere a prafului. Corpurile solide pot adera la roti sau alte parti ale autovehiculului si vor contamina drumul atat inauntrul cat si in afara santierului asa ca se vor folosi tehnici de decontaminare a vehiculelor. uleiurilor si impuritatilor organice (care pot produce dioxizi in timpul procesului de topire). o macara cu graifar sau un incarcator cu cupa frontala.Chapter 2 Descarcarea mineralelor poate fi o sursa potentiala de emisii de praf importante. in cutii de tabla de otel sau in butoaie. In cazul folosirii transportorilor deschisi se poate produce praf daca banda functioneaza pre repede (mai mult de 3. Sursa materiilor prime secundare poate oferi informatii despre potentialele emisii datorate prezentei acizilor. Pentru materialele care formeaza praf. Transferul prin sisteme pneumatice este de asemenea folosit.5 m/s). In acest caz. Materialele care contin componente cu risc sporit pentru mediu. tirajul cuptorului sau filtrele de praf si zgura de metal sunt folosite ca surse de materiale neferoase si acest materiale contin un numar de compusi metalici. Controlul calitatii si analiza materialului transportat se practica in majoritatea cazurilor. Starea fizica a materialului afecteaza metodele de pastrare si manuire. Materiile prime secundare sunt de asemenea folosite in unele din procesele tehnologice primare. Materialele sunt verificate (prin inspectie si sortare) impotriva impuritatilor neprevazute si a contaminarii si aceasta poate actiona costuri in mentinerea unui produs mai curat si reducerea emisiilor. sistemele de extractie si de filtre pot fi folosite sa faca fata prafului din punctele de descarcare si cele de transfer. Cand se foloseste un incarcator cu cupa frontala se poate genera praf pe intreaga distanta a transportului. Rata descarcarii nu este controlata si rezulta un volum mare de aer si praf imprastiat. Aceasta influenteaza in mod direct emisiile potentiale in aer. Cresterea volumului de aer este amortizata permitand sistemului de extractie. Non Ferrous Metals Industries 71 . Masinile de maturat sau alte echipamente specializate care folosesc combinatia jet de apa si colector de praf sunt uzual folosite pentru a curata drumurile interioare. Aceste materiale pot fi sub forma de praf sau uleioase si pot fi de la prafuri fine pana la componente intregi. Sursa materialului are de asemenea un impact important si exista cateva metode disponibile pentru sortarea materialului. Acesti factori afecteaza metodele de livrare.1.

Se folosesc si interceptorii de ulei pentru a preveni descarcarea uleiului in apele reziduale de pe santier. Materialele sunt manevrate printr-o varietate de metode depinzand de modul de pastrare. Materialul de acoperire nu afecteaza procesele pirometalurgice. Unele materiale mari nu sunt pastrate pe suprafete dure caci pot avea loc deteriorari ale suprafetei. 2. Materialele secundare au adesea nevoie sa fie amestecate inaintea procesului sau pre-tratarii si se foloseste pastrarea intermediara. acizi si materii organice care pot fi spalate in sistemul de drenaj. ca plumb si cadmiu sunt tratate cu cele mai eficace masuri. prin rigole de serviciu sau. Verificarea regulata a continutului cisternei pentru a identifica scurgerile si volumul sigur pentru receptie. transportoare si lopeti. Materialul este de obicei stocat in gramezi separate pentru a tine separat diferitele categorii si aliaje produse.3 Combustibili Combustibilii pot fi folositi direct ca sursa de caldura. acoperite sau in interiorul cladirilor.1. Potentiala contaminare a apei de ploaie sau a altor ape cu asemenea impuritati este luata in considerare in crearea metodelor de pastrare si tratamentul apei reziduale din aceste zone. Livrarea si pastrarea combustibilului este de obicei controlata de un operator pentru a prevedea scurgerile si infiltrarile. De aceea metodele de pastrare iau acesti factori in considerare. Materialul sub forma de praf poate fi acoperit cu materiale ca molasa pentru a forma o crusta uscata maruntita. Materialele sub forma de praf si zgurile. Combustibilii pot fi livrati pe santier prin conducte. Aceste materiale pot fi piroforice sau pot reactiona cu umezeala pentru a forma amoniu si alte gaze ca arsina sau stibiniu in functie de compozitie. ca agent reducator sau ca ambele. Materiile prime secundare pot fi contaminate cu o varietate de alte materiale ca uleiuri.4. Evacuarea gazelor din cisterna de pastrare inapoi in cisterna de livrare este frecvent practicata daca nu se folosesc cisterne de pastrare cu acoperis flotant. pe sosea. este o practica sigura. Distributia combustibilului in cisternele de pastrare ale santierului se realizeaza de obicei prin conducte la suprafata. Ariile inchise. Conectarile de livrare se afla in interiorul transportului. Metoda de livrare nu face parte din gama de interese a acestui document. care sunt asezate in zone etanse sau in arii inchise care au o capacitate suficienta sa contina cea mai mare cisterna de pastrare (sau 10% din volumul total al cisternei daca este mai mare). Sistemele de pastrare de pe santier presupun folosirea cisternelor cu capac flotant. acoperite sau in interiorul cladirilor. sunt si ele pastrate in gramezi separate care pot fi in aer liber. Materiile secundare care contin componente cu risc de mediu. Tehnicile folosite includ urmatoarele: a) Combustibili lichizi Autocisternele si vagoanele cisterna sunt cele mai frecvent folosite pentru livrari. Se pot folosi graifare. Acest lucru trebuie identificat pentru fiecare instalatie.Chapter 2 Componentele si materialele mari sunt pastrate pe zone de ciment care pot fi in aer liber. Conductele pot fi de asemenea folosite pentru livrarea combustibilului lichid si pot incorpora cisterna de pastrare intermediara. podelele etansate sau interceptorii de ulei sunt folositi pentru a preveni emisiile in apa. Etansarea automata a furtunului de conectare este folosita cand lichidele sau gazele lichefiate sunt livrate. pe calea ferata sau pe vapor. mai 72 Non Ferrous Metals Industries .

Desi LPG poate fi clasificat ca lichid. In orice caz. pastrarea in silozuri. c) Combustibilii lichizi Se foloseste transportul pe sosele. halde inchise.Chapter 2 putin obisnuit prin conducte ingropate. calea ferata si vapor. o macara cu graifar sau un incarcator cu cupa frontala. Haldele deschise nu sunt frecvent utilizate. Aceste sisteme incorporeaza. Pentru conductele exterioare se folosesc bariere pentru protectia impotriva stricaciunilor. dar acelea care exista sunt create cu un plan neted. De gazele de proces ne vom ocupa mai tarziu. b) Combustibili gazosi Conductele sunt cel mai obisnuit mijloc de transport pentru combustibilii gazosi. Combustibilul solid poate fi distribuit pe santier in camioane.5 m/s). deschisi sau acoperiti sunt folositi in functie de potentialul de formare a prafului. Extractia si filtrarea prafului se folosesc in caz de nevoie. Unele halde deschise sunt tratate cu sprayuri cu apa sau cu agenti de etansare pentru a preveni formarea prafului in conditii de vant. distributia prin conducte la suprafata sau prin conducte in rigole de serviciu este uzuala. Cantitatea de CO variaza in functie de metal si de procesul de productie. halde deschise si in cladiri in functie de tipul de combustibil si de tendinta sa de a forma praf. Inca o data. Gazul rezidual poate contine CO de la cantitati mici pana la 90%. Exploziile de praf sunt posibile in cazul materialelor uscate si fine. In cazul transportorilor deschisi se poate produce praf daca banda merge prea repede (mai mult de 3. Unele dintre procesele pirometalurgice (producerea carbo-termica a fero-aliajelor in cuptor inchis cu arc electric) produce monoxid de carbon bogat in gaze reziduale ca produs secundar. Materialul poate fi transportat folosind un transportor cu alimentare la partea inferioara. Gazul este curatat si apoi distribuit in santier ca si combustibil secundar sau vandut uzinelor invecinate. si sunt adoptate astfel metodele de protectie impotriva pagubelor. Excesul de gaz poate fi utilizat la producerea electricitatii sau la facle. Folosirea conductelor ingropate impiedica identificarea rapida a scurgerilor de combustibil care pot duce la contaminarea solului si a panzei freatice. se folosesc aceleasi tehnici. monitorizarea volumului si al folosirii presiunii este practicata frecvent pentru a identifica scurgerile de gaze si monitoarele de gaz sunt folosite uneori pentru a veghea locul de lucru si vecinatatea cisternelor de pastrare. Banda lineala este folosita la curatarea partii care se intoarce a benzii pentru a preveni pierderile prin scurgere. Sistemele de transport sunt create pentru a minimiza numarul de schimbari de directie si schimbarile de nivel ca sa se reduca formarea de praf si scurgerile. de obicei extragerea de praf sau echipamentul de filtrare. Livrarea de gaze este deseori asociata cu echipamentul de reducere a presiunii sau ocazional cu echipamentul de compresie. inclinat contra vantului si poate avea pereti de retinere pentru a reduce efectul vantului. zona de pastrare trebuie sa fie impermeabila si rezistenta la materialul pastrat. Non Ferrous Metals Industries 73 . Continutul umed al combustibilului poate fi controlat pentru a preveni formarea de praf. transportori sau prin sistemul pneumatic. Transportorii inchisi. Daca exista riscul contaminarii apelor subterane. Materia solida poate fi spalata in sistemele de drenaj. Pastrarea de o zi sau pastrarea neregulata se practica frecvent in silozuri sau buncare. asa cum agentii de etansare pot preveni si oxidarea la suprafata a combustibilului.

Multi din acesti reactivi pot reactiona impreuna si metodele de pastrare si manevrare de obicei iau in considerare acest lucru prin segregarea materialelor reactive.4. Unele santiere folosesc oxigen pentru a imbunatati combustia si azot pentru suprimarea scanteilor metalelor piroforice. Aceeasi schimbare criogenica sau de presiune produce ambele gaze si azotul sarac produs poate fi potrivit pentru operatiile de inertanta. compusii precipitati sau se pot folosi pentru gazele reziduale sau procesele de tratare a apei reziduale. fiind astfel prevenite scaparile de gaze. Se folosesc de asemenea sistemele de transport pneumatice. Silozurile sunt folosite pentru materiale ca oxidul de calciu. Clorul si oxigenul sunt folosite in procesul de solubilizare. Capitolele ulterioare descriu mai detaliat specificul reziduurilor de la procesele si tehnicile de manevrare si pastrare.1. Hidrogenul si dioxidul de sulf sunt folosite pentru reducerea oxizilor si sarurilor. Monoxidul de carbon si hidrogenul sunt folosite in procesele principale. Pentru volumele mici se pot furniza gaze deja amestecate. Gazele sunt folosite pentru o varietate de scopuri in producerea metalelor neferoase.1. in echipamentele de risipire a fumului si pot fi produse in timpul procesului.5 Reziduurile In acest sector se produc o varietate de reziduuri . azotul si argonul sunt folosite pentru furnizarea atmosferelor inerte si pentru degazarea metalului topit. sunt folosite pentru a preveni auto-aprinderea. Oxigenul este folosit pentru imbunatatirea combustiei.Chapter 2 2. acopera majoritatea tehnicilor care sunt folosite. 74 Non Ferrous Metals Industries . Furnizorul specifica. Regulile de sanatate si siguranta guverneaza folosirea si distributia clorurilor. Distributia gazelor in interiorul santierului este in mod normal realizata prin conducte de exterior cu sisteme de protectie contra stricaciunilor. Procesul de neutralizare si decantarea presiunii sunt folosite pentru amestecurile de gaze. Inventarierea si controlul presiunii si monitorizarea pot furniza detectari ale scaparilor pentru toate gazele. Clorul este de obicei pastrat ca lichid in butoaie sau cisterne si este distribuit prin evaporare si conducta de aspiratie. Ele se pot folosi pentru metalele alcaline. In acelasi fel gazele de combustie care au continut de oxigen scazut.4.4 Chimicalele si gazele de proces Acizii si substantele alcaline sau alti reactivi chimici sunt folositi adesea in procesele importante. Industria poate folosi cantitati mari de gaze de proces si consumarea anumitor gaze inflenteaza metoda de transport si de distributie. 2. Clorul este folosit pentru pasul de clorinare al producerii magneziului electrolitic. degazarea metalului topit si extragerea componentelor metalice nedorite. Compusii chimici pot fi produsi ca parti ale proceselor principale. modul de pastrare pentru aceste materiale. furnizarea de oxigen si imbunatatirea proceselor de conversie si gazul natural sau propanul sunt folosite pentru reducerea oxizilor metalici. Multe dintre ele formeaza baza materiei prime pentru alte parti ale industriei. Dioxidul de carbon. si se folosesc invelisuri rezistente la acizi sau chimicale. Sectiunea de mai sus care descrie materiile prime secundare. Lichidele sunt pastrate de obicei in butoaie sau cisterne in zone inchise sau deschise. Combustibilii solizi sunt in general pastrati in butoaie sau in saci mari cu sisteme de drenaj izolate. Gazele pot fi transportate prin conducte sau autocisterne. in general.

descarcarii. 2.Chapter 2 2. Statele Europene Membre şi evaluarea Biroului European IPPC. De exemplu piesele mari şi grele sunt tratate în mod diferit de seris de tehnici folosite pentru materialul fin care produce praf. Oricum există câteva tehnici care sunt considerate mai eficace în prevenirea scăpărilor de la mânuirea materiei brute. Emisiile din aceste surse sunt de obicei fugitive si de aceea greu de cuantificat. transferul si pastrarea materialului solid si re-suspensiile de praf din zonele de pastrare si transportori. pastrarii. Există diferite indicaţii în fiecare stat membru şi ele trebuie urmate în conformitate. într-o anumită măsură. De aceea acest capitol se concentreaza asupra tehnicilor folosite in manevrarea materiei prime. Folosirea livrărilor planificate şi sistemelor de control automat previn supraâncărcarea cisternelor de păstrare. materialele organice si oxidante) trebuie segregate şi trebuie folosite gaze inerte pentru cisternele sau zonele de păstrare dacă este necesar. Aceste probleme sunt specifice şantierelor individuale şi materialelor. Ele sunt toate disponibile din punct de vedere comercial. Folosirea etanşării automate a legăturilor de livrare trebuie luată în considerare pentru a preveni scurgerile. Conţinutul containerelor trebuie expus şi asociat cu sisteme de alarmă. Exista emisii potentiale de VOC in aer de la respiratia cisternelor si scurgerilor din conducte. metale.4. Exista potentiale emisii de praf si metal in aer si sol de la operatiile de incarcare si descarcare. Tehnicile aplicate discutate mai sus sunt toate capabile să prevină scăpările în mediul înconjurător. Aceste tehnici sunt: • Folosirea sistemelor de păstrare a lichidului care au capacitatea de a conţine cel puţin volumul celei mai mari cisterne de păstrare. si transferului lichidelor si gazelor. Punctele de livrare trebuie conţinute înăuntrul containerului pentru a colecta scurgerile de materiale. Se pot face unele estimari din mostrele de mediu ca indicatorii de nivel de depozit pentru praf sau mostrele din apa de suprafaţă. Materialele incompatibile (de ex.2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum Consumul materiilor prime este dependent de metalul produs si aceste date sunt incluse in capitolele 3-12. Exista emisii potentiale de VOC in aer si de uleiuri in apa sau pamant in timpul incarcarii. Ventilarea anterioară a gazelor deplasate spre vehiculul de livrare trebuie practicată pentru areduce emisiile de VOV. Tehnicile care sunt date ca exemple depind de informaţiile furnizate de industrie. Se dau exemple pentru a demonstra tehnicile care ilustreaza o mare grijă fată de mediu. Dacă există riscul contaminării pânzei freatice zona de păstrare trebuie să fie impermeabilă şi rezistentă la materialul stocat.4. • • • Non Ferrous Metals Industries 75 .3 Tehnici de luat în considerare în determinarea celor mai bune tehnici Aceasta sectiune preznta un număr de tehnici pentru prevenirea si reducerea reziduurilor ca şi tehnici de reducere a consumului de energie. ulei si diferiti anioni ca sulfatul pot fi emisi in apa. Materialele solide in suspensie. Acidul sulfuric şi alte materiale reactive trebuie să fie de asemenea păstrate cu pereţi dubli sau în cisterne plasate în containere rezistente chimic de aceeaşi capacitate. Zonele de păstrare trebuie create astfel ca scurgerile din părţile superioare ale cisternelor şi din sistemele de livrare să fie colectate. Tehnicile care sunt folosite depind într-o mare măsură de tipul de material folosit.

Controlul de inventar şi sistemele de inspecţie pot fi adoptate pentru a preveni scurgerile şi identifica pierderile. Unde este necesar. surse de praf. silozuri. deasupra pământului astfel încât să se poată detecta rapid scurgerile şi să se poată preveni stricăciunile vehiculelor sau ale altor echipamente. cu drenaje şi colectori de golire. Transferul transportorilor şi conductele plasate în zonele deschise. Cladirile complet inchise pot fi utilizate pentru depozitarea materialelor sub forma de pulberi si pot sa nu solicite dispozitive speciale de filtrare. Folosirea unor practici bine create şi construite şi menţinerea adecvată. de stocare. sistemele de livrare etanşată. Sistemul de transport raţionalizat poate fi folosit pentru minimizarea generării şi transportului prafului în şantier. Unde este cerut. sigure. GPL) cu monitorizarea presiunii cisternei şi sisteme de livrare prin conducte pentru a preveni rupturile şi scurgerile. Aceste sisteme pot fi create şi pot opera la aceleaşi standarde ca şi sistemele de manevrare şi stocare. de exemplu formarea gheţii. cocsul sau talajul trebuie să fie supravegheaţi pentru a detecta incendiile produse prin autoaprindere. Folosirea sistemelor de curăţare pentru curăţarea vehiculelor folosite pentru livrarea şi manevrarea materialului. Dacă sunt folosite conducte îngropate trebuie stabilit şi marcat cursul lor şi trebuie adoptate sisteme de escavare sigure. Condiţiile locale influenţează metoda . Zonele de păstrare pentru agenţii reducători ca :cărbunele. pot fi folosite pentru materialele care creează praf şi silozurile pot fi folosite pentru păstrarea pe zi. Agenţii de etanşare ( ca molasa şi PVA ) pot fi folosiţi unde sunt necesari şi unde sunt compatibili pentru reducerea tendinţei materialului de a forma praf. Se pot folosi campanii de măturare a drumurilor.Chapter 2 • Folosirea interceptorilor de ulei şi materiale solide. • • • • • • • • • • • • • 76 Non Ferrous Metals Industries . se pot folosi la punctele de livrare. transportori închişi cu echipamente de extracţie şi de filtrare robuste. Păstrarea materialului care poate elibera ulei pe zonele betonate care au limitatori sau alte dispozitive de oprire. Monitorii de gaz trebuie folosiţi în zone sigure şi în apropierea cisternelor de păstrare. Folosirea metodelor de tratament a apelor reziduale pentru produsele chimice care sunt stocate. Materialele uleioase trebuie păstrate acoperite pentru a preveni spălarea lor de către ploaie. Apa de ploaie care spală praful trebuie colectată şi tratată. Materialele insolubile şi care nu creează praf pot fi păstrate pe suprafeţe etanşe. sisteme de transfer pneumatice pentru a preveni formarea prafului. dacă este necesar pentru drenajul din zonele de stocare deschise. Folosirea unor vase de presiune robuste şi bine create pentru gaze (incl. Eşantionarea materialului şi sisteme de verificare pot fi încorporate în sistemul de manevrare şi stocare a materialului pentru a identifica calitatea materiei prime şi planifica procesul.

Dezgheţarea se realizează prin folosirea jeturilor de aburi pentru topirea gheţii şi pentru dezgheţarea materiei prime. Prafurile colectate sunt reîntoarse în proces. Aceasta se datorează energiei cerute aburului supra-încins şi creşterii semnificative a volumului de gaz.5 Pre-procesarea şi transferul materiilor prime 2.Minereurile şi minereurile prelucrate uscate pot fi piroforice şi designul sistemului de risipire a fumului ţine de obicei cont de acest lucru. Uscătorul de gaze reziduuale poate să conţină SO2 şi se poate lua în considerare tratarea gazelor.5. 2. Dimensiunea materialului poate avea nevoie să fie crescută sau micşorată pentru a promova reacţiile sau reduce oxidarea.Chapter 2 2.5. reziduurilor sau materiei prime astfel încât să fie potrivit pentru vânzare sau pentru o procesare Non Ferrous Metals Industries 77 .1. Uscarea separată la temperaturi joase reduce cererea energiei.1.2 Uscarea Procesele de uscare sunt folosite pentru a produce materie primă potrivită pentru procesul de producţie principal. preparate şi materiile prime secundare sunt uneori într-o formă ce nu poate fi folosită direct în procesele principale.5. 2. Cuptoarele de ardere rotative şi uscătorii cu strat fluidizat sunt de asemenea folosite. Aceasta are loc de exemplu când minereurile sau combustibilii fosili solizi (cărbunele ) sunt descărcaţi dintr-un tren sau vapor în timpul iernii. Toate aceste tehnici sunt folosite pentru a produce o alimentare mai bună şi mai controlabilă a proceselor principale. Agenţii reducători ca : cărbunele.1 Dezgheţarea Dezgheţarea se realizează pentru apermite materialului îngheţat să fie manevrat. Căldura generată de procesele pirometalurgice este şi ea adesea utilizată pentru acest scop dca şi CO bogat în gaze reziduale care poate fi ars pentru a usca materia primă. Vaporii de apă pot reacţiona cu carbonul să formeze H2 şi CO. şi sunt deasemenea utilizate în recuperarea materialului preţios pentru evaluarea materiei prime astfel încât să se poată calcula cheltuielile de recuperare. Uscarea este de obicei realizată prin aplicarea căldurii directe dintr-un arzător sau prin jeturi sau indirect folosind aburi sau aer fierbinte.Uscarea/dizolvarea pot fi folosite pentru motive de control şi siguranţă.3 Concasarea şi reducerea dimensiunilor Concasarea şi reducerea dimensiunilor este practicată pentru a reduce dimensiunea produselor. Materialul uscat emană de obicei praf şi sistemele de exctracţie şi de risipire a fumului sun folosite pentru colectarea gazelor cu praf. ceea ce creşte datoria ventilatorului.5. Prezenţa apei este evitată adesea pentru câteva motive: • • • • • Este periculos când se produc volume mari de aburi în furnalele fierbinţi.1 Procese şi tehnici aplicate Minereurile . Apa poate produce cereri de căldură variabilă într-un arzător concentrat lucru care deranjează controlul procesului şi poate inhiba operaţia auto-termală. cocsul şi agenţii fondanţi sau alte materiale care produc zgură pot fi adăugate pentru a controla procesul metalurgic. Efectele coroziunii .1. Invelişul ar trebui scos pentru a evita problemele legate de procesul de risipire a fumului şi îmbunătăţirea punctelor de topire. Stratul de ozon sau oxigenul rezidual sărac în gazele de combustie poate fi folosit pentru suprimarea aprinderii. 2.

Conţinutul de acid al bateriilor poate contamina solul şi apa dacă nu este colectat şi manevrat cum trebuie. 2. Echipamentul specific va depinde de mater8ia primă care trebuie tratată. Procesele de granulare au potenţialul de a forma prafuri fine şi aerosoli care trebuie controlaţi. Concasarea în două stadii poate fi folosită pentru controlul dimensiunilor particulelor şi preveni impactul oxidului de plumb cu plasticul în timpul unui singur stadiu de măcinare. din această cauză. Praful colectat se reîntorce în proces.5. Granularea este folosită pentru producerea de particule mici de zgură care sun folosite ca material de împroşxcare.4 Spargerea bateriilor Tăierea bateriilor este folosită pentru recuperarea plumbului. rambleu rutier sau ca material care poate fi reprocesat pentru a recupera continutul de metal. uscare şi păstrare. Se zdrobesc materialele uscate sau ude şi poate include şi un stadiu de amestecare. Piroliza este realizată la temperaturi joase şi gazele sunt tratate într-un arzator final şi apoi un sac de filtru. In funcţie de proces. Amestecurile exacte sunt produse folosind sistemele de păstrare cu pierdere în greutate. Concasarea uscată este o sursă majoră de emisie de praf şi se folosesc.Chapter 2 viitoare. în stadiul de măcinare sau în timpul stadiilor de transformare. Bateriile din Ni/Cd sunt pirolizate pentru a scoate carcasa de plastic şi ale deschide. Cadmiul şi nichelul sunt recuperate din electrozi şi oţelul din carcasa de metal. Sistemele de drenaj atnşe rezistente la acid pot fi folosite cu containere de colectare şi stocare.5 Amestecul Amestecul este realizat pentru mixarea minereurilor sau minereurilor preparate de diferite calităţi şi a fondanţilor şi agenţilor reducători cu minereul pentru a produce o alimentare stabilă a procesului principal. Agenţii de acoperire şi lianţii pot fi deasemenea folosiţi pentru acest scop. prafurile emise de cuptoare şi alte materiale secundare şi ele include balotarea sârmei sau deşeurile comprimarea brichetelor de 78 Non Ferrous Metals Industries . Amestecul poate produce praf şi se folosesc colectarea impurităţilor şi extracţia. cadmiului şi a altor materiale din baterii. sistemele de extracţie şi de risipire a prafului. granularea şi alte metode de aglomerare Se folosesc multe tehnici de tratare a minereurilor preparate. Zgura topită este aruncată într-o baie de apă sau turnată printr-un curent de apă.1. 2. cântăririle pe bandă sau prin volumul din echipamentul de încarcare. Materialul plastic este separat şi spălat pentru îmbunătăţirea calităţii şi producerea plasticului pregătit pentru reciclare. Componentele electronice sunt sursa câtorva metale neferoase şi acestea pot fi puse în mărunţitori sau mori pentru a elibera circuitul imprimat şi alte materiale de componentele metalice astfel încât să aibă loc separarea.5. Etapele de măcinare pot produce vapori acizi care pot fi colectaţi în filtre de vapori. Granularea mai este folosită şi pentru producerea de alice metalice. Din pasta produsă se extrage apoi apa şi este folosită în procesul de granulare. Amestecul ud este deasemenea folosit pentru evitarea producerii prafului. nichelului. Pentru bateriile cu plăci de plumb şi acid sulfuric. Se folosesc multe tipuri de concasoare inclusiv concasorul conic şi moara cu bile. 2.5.6 Brichetarea. iar praful colectat se întoarce în proces. Materialele se pot zdrobi umede acolo unde formarea prafului poate cauza probleme şi unde urmeaza stadiile de granulare. morile cu ciocane pot fi folosite pentru spargerea carcasei bateriei pentru eliberarea plumbului şi componentelor din plumb şi permite recuperarea carcasei din material plastic (în special polii-propilenă). Electrolitul este scos şi el şi tratat sau folosit. Amestecul poate fi realizat în echipamentul de mixtură.1. materialul amestecat poate să aibă nevoie de granulare înaintea unor procese ca sinterizarea.1.

silicatul de sodiu.7 Sinterizarea şi calcinarea Aceste procese sunt folosite pentru creşterea dimensiunii materiei prime sau a compoziţiei chimice astfel încât să fie pregătite pentru procesele următoare. Particulele create sunt trimise apoi în topitor. de asemenea folosite pentru acest scop şi adiţional. Pincipalul mecanism de legătură în Sinterizareaminereurilor este realizat prin aducerea minereului la o temperatură la care masa filoniană începe să se topească în timp ce particulele individuale fuzionează într-o matrice de cenuşă topită. Se pot folosi diferite tipuri de lianţi ca: molasa şi oxidul de calciu. cu pat lichid sau cu mai multe vetre.şi nu există în mod normal adăugări de carbon în timpul procesului. gazele produse au un conţinut mare de dioxid de sulf. Calcinarea minereurilor preparate sulfurose realizează faza de coacere şi este discutată în capitolul despre producerea metalului. In unele cazuri. praf reciclat şi materiale adiţionale ca agenţii reducători sau adesea produse pentru a asigura condiţii eficiente de topire. Sinterizareaminereului sulfuros este exo-termică.1. Liantul trebuie să aibă astfel de proprietăţi încât pachetele să aibă suficientă tărie pentru a fi manevrate uşor şi a rămâne nestricate când sunt încărcate în furnal. Oxidarea sulfului furnizează căldura necesară procesului. va juca un rol important în procesul de aglutinare. uneori. Sinterul este răcit cu un curent de aer sau în răcitor cu apă. Sinterul este de obicei zdrobit şi clasificat şi materialele fine se întorc la procesul de aglutinare. Uneori un strat de material aglutinat este folosit între vatră şi amestec pentru a proteja plasa de oţel. o vatră continuă sau o bandă de oţel pentru a transporta materialul prin zonele de încălzire şi răcire. După adăugarea lianţilor sau a apei mixtura este aşezată într-o presă care produce pachete sub formă de pernă. Se poate adăuga răşina pentru a îmbunătăţi forţa verde.Chapter 2 material şi extrudarea sau laminarea pastelor pentru producerea bilelor de material. Se foloseşte şi o maşină de aglutinat care foloseşte o combinaţie de etape cu tiraj ascendent şi tiraj invers. cenuşă de oţel sau ciment şi aceştia au şi rolul de a reduce formarea prafului. 2.. Aglomerarea şi Sinterizareapermit o curgere mai plană a gazului într-un cuptor şi reduc formarea de praf. Agenţii de acoperire şi lianţii sunt folosiţi în acst scop pentru a reduce dezvoltarea prafului în următorele etape ale procesului. Materialele fine sunt întoarse în procesul de aglutinare. UNEP 1993]. şi poate micşora volumul de gaz sau al emisiilor necaptate şi recupereaza eficient căldura. materialul reîntors poate fi de 2-4 ori mai mare decât sinterul produs. Gazele sunt trase în sus sau în jos prin strat ( aglutinare cu tiraj ascendent sau tiraj invers ). minereul este amestecat cu sinterul care se întoarce şi agenţii de topire. In cazul oxizilor se adaugă cocs.5. sunt folosite pentru ajustarea formei chimice a mixturii sau pentru a transforma orice sulf prezent. Sinterizareaşi calcinarea minereurilor sulfuroase sunt deseori realizate împreună la temperaturi înalte şi în acest caz. Non Ferrous Metals Industries 79 . In general. Fracţiunile brute ale filtrului de praf din sacul de filtru al furnalului şi fltrul de praf din operaţiile de zdrobire şi sortare pot fi amestecate cu alte materiale pentru a fi brichetate. Sinterul este apoi cernut şi uneori zdrobit pentru a produce un material final de mărime constantă. alte materiale folosind gazul natural ca combustibil. şi poate fi granulat înaintea aglutinării.recristalizarea adică formarea de cristale noi în fostele limite. Brichetele şi granulele care conţin o mixtură fină de minereu sau minereu prelucrat. Calcinarea se realizează în cuptoare rotative. Instalaţiile de aglutinare folosesc o vatră mobilă. sau granulată cu un disc de granulare sau într-un tambur rotativ de granulare. Sinterizareaşi calcinarea sunt. volumul gazului şi emisiile fugitive [tm 109.

1.5.1. dar există şi unele cuptoare special create pentru a primi impurităţile organice. Prezenţa unui înveliş poate de asemenea reduce rata de topire în mod semnificativ. Cuptoarele cu cutie simplă şi cele cu vatră rotativă sunt utilizate pentru etapa incinerării şi pirolizei. Se foloseşte încălzirea directă şi indirectă a materialului.10 Incinerarea şi piroliza Aceasta este folosită în mod normal pentru tratarea filmului fotografic. Variaţiile majore în conţinutul organic pot cauza combustii ineficiente în unele cuptoare şi produce volume mari de gaze de combustie care conţin compuşi organici reziduali. In majoritatea cazurilor un cuptor cu vatră rotativă este utilizat la temperatură scăzută pentru volatilizarea uleiului şi a apei. 2. Materia primă este introdusă în cutiile furnalelor în cuvă.1. Centrifugarea poate extrage uleiurile şi reduce încărcătura la sistemul termal. Spălarea cu solvenţi sau cu detergenţi poate fi de asemenea folosită. Unele procese folosesc tehnici criogenice pentru a face învelişul casant şi de aceea mai uşor de îndepărtat. Aceasta permite metalelor să fie recuperate mai uşor ca oxid pentru o procesare viitoare. In cuptor. 80 Non Ferrous Metals Industries . 2. catalizatori şi alte materiale pentru a concentra metalele preţioase şi recuperarea nichelului.5. descoperirea deşeurilor contaminate este adesea mai puţin eficientă decât descoperirea deşeurilor într-un cuptor separat datorită producerii unei cantităţi mai mari de zgură de metal. Aceste procese sunt folosite pentru degresarea unor produse. Un arzător final care operează la o temperatură înaltă (mai mult de 850 grade celsius) este folosit pentru distrugerea produselor anorganice în cuptor şi gazele sunt de obicei filtrate într-un filtru cu ţesături. Formarea potenţială a dioxizilor trebuie luată în considerare pentru toate aceste procese. Cuptoarele Waelez şi cuptoarele cu vapori de cenuşă sunt folosite. Sistemele de tratament pentru prevenirea contaminării apei sunt folosite în aceste cazuri. Aceste procese sunt de obicei realizate la o temperatură scăzută pentru a preveni transferul metalelor. Este de asemenea folosit pentru pre-tratarea catalizatorilor sau pentru îndepărtarea conţinutului organic înaintea altor tratamente. Aceste evenimente pot cauza emisii importante de fum. Procesele de spălare şi piroliză sunt utilizate. Ruperea mecanică este frecvent utilizată pentru îndepărtarea izolaţiei de pe cabluri şi învelişului de pe alte materiale.9 Descoperirea şi extragerea uleiurilor Aceste operaţii sunt de obicei realizate la materiile prime secundare pentru a reduce continutul organic pentru nişte procese principale. Sistemele cu vapori solvenţi cu condensatori integrali sunt cele mai comune. Extragerea uleiului şi descoperirea se realizează într-un cuptor special creat.8 Procesele de transformare în vapori Aceste procese sunt folosite la transformarea metalelor volatile ca plumbul sau zincul.Chapter 2 2. Scânteile sau particulele care ard pot fi produse şi pot cauza pagube semnificative echipamentului de risipire a fumului. Procesul utilizează temperaturi înalte şi o sursă de carbon pentru a produce cenuşă inertă prin transformarea în vapori sau volatilizarea materialelor din material. dioxizi şi praf de metal în aer dacă colectorul de gaze şi sistemele de combustie nu sunt suficient de robuste. Transformarea în vapori este realizată în timpul preceselor de conversie a şarjei şi metalele volatile sunt extrase în timpul procesului.5. Cenuţa de metal este colectată sau răcită înaintea altor procese. Gazele produse de incinerator sunt apoi tratate într-un arzător final şi într-un sac de filtru.

Media greutăţii şi separarea densităţii este folosită pentru industria procesării deşeurilor dar poate fi întâlnită şi în industria metalelor neferoase spre exemplu procesarea unei baterii pentru a îndepărta materialul plastic. 2.5. Tehnicile de separare sunt mai frecvente pentru materiile prime secundare. plumb şi aluminiu să lase impurităţi mari şi cu punct de topire ridicat pe vatră pentru procesele viitoare. Plutirea este folosită pentru a îmbogăţi solubilizarea reziduurilor. Tehnicile similare celor folosite pentru materiile prime sunt folosite şi similare problemelor de producţie a prafului de colectare şi extracţie.5. clor şi sulf în reziduuri sau pentru recuperarea lor ca produse secundare. Clasificarea este de asemenea folosită pentru separarea metalelor de materialele mai puţin dense ca plasticul şi fibrele de la deşeurile electronice. În acest caz diferenţa de densitate şi de mărime a diferitelor fracţii este folosită pentru separarea metalului. Tehnicile de separare pentru minereuri şi minereurile preparate sunt folosite în general la mină unde materialul este concentrat. Solubilizarea este folosită pentru reducerea consumului de cadmiu. Minereurile ca cuarţul sunt spălate şi cernute înainte de folosire. 2. şi cea mai comună este separarea magnetică.1. raze X. Materialul colectat este refolosit. Deplasarea gravitaţională a sarcinii într-un cuptor cu reverberaţie este folosită pentru a topi zinc.cadmiul în filtrul de praf poate fi îndepărtat înainte ca praful să fie reciclat într-un cuptor.5. pentru extragerea fracţiilor metalelor. dar aceste tehnici sunt folosite şi în câteva şantiere de producţie pentru tratarea zgurii. laserul şi alte sisteme de detectare în combinaţie cu maşinile de sortat mecanice sau pneumatice.12 Tehnici de separare Aceste procese sunt folosite pentru îndepărtarea impurităţilor din materia primă anterior folosirii acestora. Separarea magnetică este folosită pentru a îndepărta bucăţile de fier şi pentru a reduce contaminarea aliajelor. UV. Sunt folosite circuite închise sau deschise de spălare iar apa reziduală este tratată.1. In general magneţii sunt utilizaţi deasupra transportorilor. magneziu. Sistemele cu sray de apă nu sunt în general folosite. Materialele pre-tratate pot fi mai uscate decât materiile prime şi sunt folosite metode mai stringente de prevenire a emisiilor de praf. sulf sau clor din minereurile preparate şi materiile prime secundare înaintea altor procese.11 Proceduri de solubilizare Solubilizarea sau presolubilizarea este folosită pentru îndepărtarea impurităţilor ca substanţe alcaline şi alcalino-pământoase. Acestea sunt folosite de exemplu pentru separarea bateriilor Ni/Cd de alte tipuri de baterii şi tehnicile se dezvoltă şi pentru alte aplicaţii. O variaţie a cestei tehnici foloseşte acest câmp electromagnetic mobil pentru a pompa aluminiu topit sau alte metale fără un contact direct între metal şi componentele mecanice.Chapter 2 2.13 Sisteme de transfer şi de încărcare Aceste sisteme sunt folosite pentru transportul materiilor prime între etapele de pre-tratare şi apoi în procesul principal. . Câmpurile electromagnetice mobile sunt folosite pentru a separa aluminiu de alte materiale.1. Separarea magnetică este folosită pentru a îndepărta bucăţile de fier. Exemple sunt – oxidul WAELZ poate fi spălat pentru a produce material potrivit pentru folosirea în procesele primare. oxizilor de metal şi componente plastice folosind apa ca suport. Presolubilizarea este folosită şi pentru îndepărtarea metalelor din matrice complexe sau pentru concentrarea metalelor preţioase care sunt folosite pentru învelirea catalizatorilor. Alte tehnici de separare implică folosirea culorii. IR. Transportorii materialelor care formează praf sunt în general etanş şi în aceste cazuri sunt Non Ferrous Metals Industries 81 .

De aceea este necesar un design mai detaliat al echipamentului de proces folosit în acest stadiu iar procesele trebuie să fie monitorizate şi controlate efectiv. Emisiile acestor procese sunt de obicei colectate.5. Folosirea sfărmării. reduce emisiile • • • • • 82 Non Ferrous Metals Industries . de rata maximă a emisiilor şi de toate sursele potenţiale. Aceste probleme sunt specifice şantierelor individuale şi materialelor. Pentru a reduce impactul COV. O alternativă este folosirea sprayurilor cu apă fină sau vapori. Trebuie să ne referim şi la tehnicile pentru materiile prime.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT Această secţiune prezintă o serie de tehnici de prevenire şi reducere a emisiilor şi reziduurilor.Chapter 2 angajate sisteme de extracţie eficientă şi de risipire a fumului. dar aceasta trebuie demonstrată la nivel local. Sumarul tehnicilor aplicate în acestă secţiune include problemele care vor fi întâlnite. Statele Europene Membre şi evaluarea Biroului European IPPC. Tehnicile care sunt date ca exemplu depind de informaţiile utilizate de industrie. Trebuie folosite sisteme eficiente de recuperare a solvenţilor şi vaporilor. Aceste sisteme trebuie dotate cu echipamente de extracţie şi de risipire a prafului acolo unde este posibilă emisia de praf. Toate acestea sunt disponibile din punct de vedere comercial. Benzile de oţel. Gazele trebuie răcite rapid prin fereastra de temperatură a reformării dioxizilor. Racletele de la capăt sunt folosite pe transportori pentru a preveni re-aducerea materialului pe secţiunea de întoarcere a benzii. gaze acide. Folosirea sistemelor de transport etanşe pentru materialele care produc praf. tirajul ascendent sau procesul de aglutinare cu tiraj invers etanş sunt tehnici care trebuie luate în considerare.2 Emisiile prezente şi nivelul de consum Emisiile potenţiale către mediul ambiant sunt similare acelora din manevrarea materiilor prime. procesele de spălare pentru îndepărtarea uleiului şi altor impurităţi trebuie să folosească solvenţi benigni. Timpii de rezistenţă mai mici pot rezulta în distrugerea completă a COV şi dioxizilor. vapori şi praf de la procesele termale şi praf de la procesele mecanice şi eliberări de metale în apă de la sistemele de filtrare şi granulare. Designul acestui echipament ar trebui să ţină cont de natura emisiilor. 2. Natura materialului trebuie luată în considerare şi trebuie evaluate emisiile potenţiale de COV şi dioxizi în procesele termale. Curăţirea termală şi sistemele de piroliză care folosesc echipamente de ardere finală robuste pentru a distruge produsele de combustie de exemplu COV şi dioxizii. de exemplu piesele mari şi grele sunt tratate de o manieră diferită faţă de cele de material fin. Gazele trebuie păstrate la temperaturi mai mari de 850 oC (1100oC dacă este mai mult de 1% material organic halogenat). Sistemele de extracţie şi reducere a prafului trebuie să fie create. Oricum următoarele probleme sunt considerate a fi cele mai importante. ca şi tehnicile pentru reducerea consumului total de energie. Tehnicile care sunt folosite depind în mare măsură de materialul care este folosit. în prezenţa a cel puţin 65 oxigen pentru un minimum de 2 secunde.5. Exemplele sunt date pentru a demonstra tehnicile care ilustrează o grijă mare pentru mediu. construite şi menţinute cu grijă. Sinterizareape benzi de oţel are câteva avantaje pentru anumite grupe de metale şi poate minimiza volumul de gaze. În plus există eliberări în aer de fum. Operaţiile de pre-procesare şi transfer au de a face cu materiale care sunt uscate şi care produc probabil emisii în mediu. • Folosirea proceselor de pre-tratare şi transfer cu echipamente de risipire a fumului şi de extracţie bine create pentru prevenirea emisiilor de praf şi alte materiale. 2. amestecului şi granulării umede dacă alte tehnici de control a prafului nu sunt disponibile.

Instalaţiile mai mici pot folosi un cuptor mobil cu grătar. trebuie create procese de separare pentru producerea de materiale curate care sunt potrivite pentru procesul de recuperare. Sistemele de extracţie a gazelor reziduale ar trebui să prevină emisiile necaptate. Non Ferrous Metals Industries 83 . Colectarea şi tratamentul apelor reziduale pentru îndepărtarea metalelor neferoase şi a altor componenţi. Folosirea cuptoarelor rotative cu răcirea cenuşii umede pentru procesele ce implică reducerea volumului de material. În ambele cazuri gazele de combustie ar trebui curăţate pentru îndepărtarea prafului şi a gazelor acide dacă sunt prezente. Dacă se cere minimalizarea generării de fum şi vapori şi îmbunătăţirea ratelor de topire.Chapter 2 • • • necaptate şi recupera căldura.

e. Al. Zn. Zn Cu. catalizatori Metale preţioase Incinerarea Solubilizarea Separarea Degresarea Uscarea Materii prime Reziduuri Material plastic Metale Produşi – folosind sisteme bazate pe solvenţi şi apă Minereuri prelucrate şi fondanţi Pb. Sistemele mecanice şi criogenice sunt disponibile. Al Cu. PMs.t. Zn şi feroaliaje Pb. SO2 şi emisiile de praf Filtrele de praf dintr-o varietate de procese conţin Pb şi Zn Emisii de COV şi dioxizi din sistemele termale. Descoperirea şi Cablu Prin centrifugare se poate extragerea uleiului recupera uleiul şi reduce încărcătura în sistemul termal Film. PMs Pb. zgură şi Toate (mai rar Cu şi Ni) şi Pb.t.c. Folosirea stadiilor de transport şi de amestec Acoperirea şi granularea. reziduuri Minereuri prelucrate fondanţi Filtre de praf. Cd.3: Sumarul metodelor de pretratare 84 Non Ferrous Metals Industries . Emisii potenţiale de acid în mediu.Chapter 2 Metode de pretratare Uscarea Concasarea Amestecarea Materiale Minereuri prelucrate fondanţi Zgura / baterii Grupe de metale şi Toate Toate Toate Comentarii Alimentarea uscată a unui cuptor Bazată pe apă sau procese mecanice/ Mecanice în stadiile 1 sau 2. e.c. Ti. Toate Tabelul 2. Emisii de COV şi dioxizi Sisteme bazate pe aer sau lichid Potenţial pemtru hidrocarbonul clorinat Alimentarea uscată a unui cuptor Minereuri prelucrate şi fondanţi Aglomerarea Aglutinarea Vaporii de metal Minereuri prelucrate fondanţi.

Aluminiu Celulele electrolitice topite doar pentru stadiul primar.6 Tehnici de producere a metalului şi de control a procesului Metal Cupru Tipul de cuptor care poate fi întâlnit Cuptor de topire cu vaporizare bruscă Cuptor de topire cu baie Cuptor electric Cuptor cu vatră rotativă şi convertor Cuptor cu cuvă Cuptor cu aer suflant Cuptor cu inducţie Cuptor cu reverberaţie Celule electrolitice topite Cuptor cu reverberaţie Cuptor cu cuvă şi vatră rotativă Cuptor cu inducţie Cuptor imperial de topit Cuptor cu vaporizare Cuptor cu baie Cuptor scurt cu vatră rotativă Încălzitor KEETLE Maşină de aglutinare Cuptor cu pat fluidizat Maşină de aglutinare Cuptor cu inducţie şi creuzet Cuptor cu vapori de zgură Cuptor electric Cuptor cu aer suflant Cuptor cu creuzet Incinerator rotativ şi static Cuptor cu pelaţie Distilare în vid Cuptor cu vatră rotativă Cuptor tubular Cuptor Herrehoff Cuptor cu împingător Cuptor cu bandă Cuptor cu şarjă Cuptor cu vatră rotativă Cuptor cu fascicul electronic Cuptor cu inducţie în vid Cuptor cu aer suflant Cuptor cu arc electric. semiînchis şi închis Cuptoarele cu inducţie sunt folosite pentru retopire. cuptor cu inducţie Cuptor de topire cu vaporizare bruscă Cuptor de topire cu baie Cuptor electric Cuptor cu reverberaţie Convertori Cuptor cu vatră rotativă Cuptor cu inducţie Comentarii O varietate de aplicaţii depinzând de materia primă şi stadiul procesului. O varietate de aplicaţii în funcţie de materia primă şi de stadiul procesului. cuptor electric Cuptor Herrehoff Cuptor cu topire reactivă cu creuzet Reactori metalo-termici Celule electrolitice topite Cuptor electric.Chapter 2 2. cu bandă. Plumb Zinc Controlul temperaturii topirii este vital O varietate de aplicaţii în funcţie de materia primă şi de stadiul procesului Metale preţioase Mercur Metale refractare Feroaliajele Cuproarele cu împingător. cu şarjă şi cu vatră rotativă sunt folosite pentru producerea pulberilor. Metale alcaline Nichel şi cobalt Non Ferrous Metals Industries 85 . Cuptorul cu fascicul electronic este folosit pentru topirea lingourilor. Cuptor cu arc electric este folosit ca cuptor deschis.

topirea si rafinarea metalelor. EC 1991. PARCOM 1996. tm 26. semiinchiderea si deschiderea proceselor sunt nenumarate. luind in consideratie alegerea celor mai bune tehnici. Unele procese permit o varietate de materiale pentru a fi folosite.1. tm 35. Procesele pirometalurgice si hidrometalurgice sunt aratate mai jos.6. Aceste consideratii sunt descrise in capitole individuale privind productia de metal. Ordinea in care ele apar nu este semnificativa si nu necesita o clasificare semnificativa.6. precum si topirea minereurilor si concentratiilor. Stack Filter Gas cooling Feed Air (Oil. dar opereaza fara topirea incarcaturii. Un alt factor important in aplicabilitatea fiecarui tip de proces este tipul si varietatea materiilor prime folosite.4: Aplicaţii tipice pentru cuptoare Sunt cateva procese sau combinatii de procese folosite pentru producerea metalelor topite. etc 2. Proiectarea sistemelor de evacuarea fumului este puternic influentata de configuratia geometrica care in ultima instanta poate face dificila aceasta operatie. 2.1 Cuptor rotativ tubular Cuptoarele tubulare rotative folosesc aceeasi amenajare (aranjament) ca si cuptoarele rotative. Cuptoarele sunt folosite pentru o varietate de aplicatii in aceasta industrie cum ar fi coacerea sau calcinarea materiilor prime. gas) Rotary kiln Exhaust fan slag Water basin 86 Non Ferrous Metals Industries . dar altele necesita un anumit tip de materiale. calcinare.1 Cuptoare de coacere. metalele care sunt folosite si avantajele si dezavantajele specifice in aceste aplicatii.Chapter 2 Carbon şi grafit Cuptor cu puţ Cuptor cu vacuum. Un aspect important de alegere a procesului este relatia cu evacuarea gazului si fumului. cuptor electric Tabelul 2. Acelasi tip de cuptor sau proces poate fi folosit pentru o varietate de aplicatii in acest domeniu si aceasta revista incearca sa dea si o imagine de ansamblu a acestor aplicatii [tm 22. etansarea. LRTAP 1995]. Folosirea sistemelor de transfer care solicita capace de colectare pentru a fi deplasate in cuptor este o ilustrare a acestui factor. Tehnicile descrise in capitolele specifice metalului dau mai multe detalii despre procesele piro si hidrometalurgice. Intr-o maniera similara operatia in sine si mentenanta acestor sisteme este de asemenea descrisa.

Principalul exemplu este productia de oxid de zinc prin fumigare in cuptoare Waelz. Materialul curge in cea de-a doua vatra si se formeaza in centru si de aici cade in cea de-a treia vatra. DFIU Cu 1999] Aceste cuptoare sunt folosite pentru o varietate de procese de calcinare si fumigare. in procesul de calcinare pentru ferro-nichel. Utilizarea aburului depinde de necesitatile fabricii. pentru incinerarea filmelor fotografice si a hirtiei de uscare a amestecurilor de material la temperaturi joase. tubul fiind racit cu aer. Alte aplicatii sunt de pretratament pentru o varietate de materii prime la temperaturi inalte. practic tot otelul se combina cu oxizii de metale grele formind ferita in prezenta oxigenului in exces. Caldura dezvoltata in timpul arderii este recuperata ca vapori de sistemul de racire ( in forma de serpentina) in strat si in boilerul de recuperare a caldurii. Oxigenul reactioneaza cu sulfurile in strat pentru a produce oxizi. Concentratia este mica la partea superioara a stratului. Bioxidul de sulf ( SO2) este format la aproximativ 900-1000 grade C prin oxidarea sulfurilor pentru producerea oxidului.Chapter 2 Figura 2.6. Bratele de amestecat sunt plasate la centru.1. aranjate vertical si inchise intr-o manta de tabla refractara cilindrica.1. Prin ardere se antreneaza cantitati mici de impuritati ca: Cl. F. 2. Aceasta curgere in zigzag este repetata pina cind materialul copt este descarcat. Alimentarea cuptorului se face din afara prin partea superioara a vetrei si materialul este antrenat in centrul vetrei de brate de malaxare care actioneaza din centrul celei de-a doua vetre.2 Cuptoare cu pat fluidizat Aceste cuptoare sunt in special indicate cind temperatura de control este ceruta. cu rotire pe verticala.6. Non Ferrous Metals Industries 87 .P. La aceasta temperatura.1: Cuptor rotativ [tm 124. Aerul racit care este folosit in procesul de racire a tubului central. dar o parte este intotdeauna utilizata in procesul de incalzire. Aerul de combustie este suflat prin duze in sita in partea de jos a cuptorului si apoi stratul de fluid al materialului calcinat trece prin sita. precum si pentru calcinarea oxidului de aluminiu. Arzatoarele de gaz si ulei sunt plasate in puncte diferite ale cuptorului in functie de caracteristicile de combustie ale materialului. in calcinarea hidroxidului de aluminiu si a hidroxidului de magneziu pentru oxidul de magneziu ars usor in productia electrolitica a magneziului. de exemplu pentru coaceri sulfatice si arderea completa a concentratiilor de zinc. O parte din calcinat este evacuat mecanic din cuptor. 2. Se si Hg in faza gazoasa. in mod normal se foloseste pentru preincalzirea aerului de combustie din cuptor. dar o parte este evacuat in fluxul de gaz si este evacuat intr-un boiler de recuperare a caldurii cu sistem E.3 Cuptorul Herreshoff Cuptorul consta intr-un turn care contine un numar de 8-12 vetre de caramida refractara.

Aglomeratul este uscat intr-un compartiment de uscare prin circulatia gazului de la ultimul compartiment de racire. minereuri fine. 88 Non Ferrous Metals Industries .4 Cuptoare pentru sinterizare Materiile prime pentru instalatia de sinterizare sunt concentrate. In masina de sinterizare in banda a otelului. astfel incit materialul este calcinat si carbonul din strat este ars. Reniul vaporizat care este eliberat in procesul de ardere al molibdenitei poate fi recuperat din iesirea gazelor din cuptor. 2.6. pentru a produce metal direct in cazul mercurului sau un oxid ca oxidul de molibden. temperatura de sinterizare este atinsa. Gazul incalzit este preluat din cel de-al doilea compartiment de racire. In compartimentul de sinterizare. este transportat intr-un performant convertor de otel.Chapter 2 Figura 2. Furnalele Herreshoff sunt de asemenea folosite pentru a regenera carbon activ. In instalatia de sinterizare. Materialul aglomerat este alimentat in cuptor. cuptorul multicompartimentat este folosit pentru fiecare aglomerat. materialul este prima data aglomerat la dimensiunea ceruta si poate fi brichetat.1. prafuri fine si alte materiale secundare. gazele neincalzite sunt trecute sus sau jos prin strat. in strat sau in toata incarcatura. folosind un sistem de purificare umeda impreuna cu un sistem de recuperare secventiala a reniului. In compartimentul de preincalzire temperatura aglomeratului este in crestere.2: Cuptorul Herreshoff Acest cuptor este folosit pentru calcinarea minereurilor de sulfura.

Figura 2. diuzele si lancile pentru aducerea gazelor.2. Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel este folosit pentru brichetarea cromatilor. Exista doua tipuri.3: Cuptorul de sinterizare cu armatura de otel Cuptoarele de sinterizare sunt folosite pentru sinterizarea unei varietati de minereuri. Diuzele pot fi folosite pentru injectia gazelor din tratament sau pentru aductia materialului fin. Cuptoarele pot fi uneori basculate pentru turnarea sau purjarea metalului. Non Ferrous Metals Industries 89 . Gazele degajate sunt filtrate in cascade in instalatia de epurare si / sau in sacii de filtrare.2 Cuptoare de topire 2. Cand minereurile de sulf sunt topite in cuptorul de topire cu reverberatie. Compartimentul frontal este curbat in jos. un cuptor cu baie simpla pentru topirea concentratiilor calcinate sau concentrate si un cuptor cu reverberatie cu vatra pentru topire si rafinare. In cazul energiei suplimentare este ceruta controlarea temperaturii in compartiment. 2. gazul CO din procesul de topire sau gazele naturale sunt arse in compartimentele de sinterizare si preincalzire. precum si oxidarea fierului sunt preluate de primul compartiment de racire. aerul racit din cel de-al treilea compartiment de racire este suflat prin strat. minereurilor de mangan si concentrate de niobiu. prafuri si slamuri. dar pot avea si alte aplicatii. O parte din produsul sinterizat sau brichetat este utilizat ca strat inferior in armatura de otel pentru a proteja acestea de temperaturi inalte. varietatile cuprind alimentarea vetrelor inclinate si a creuzetelor pentru topirea propriu-zisa.6. Zgura este de obicei evacuata prin scurgere. Cuptoarele sunt construite intr-un numar de configuratii in functie de particularitatile metalului si aplicatiei.1 Cuptor de topire cu reverberatiee Cuptorul de topire cu reverberatie este folosit pentru topirea concentratiilor si a materialului secundar. Prafurile sunt recirculate in granule.6.Chapter 2 Gazul de incalzire impreuna cu energia de ardere a carbonului. concentratia bioxidului de sulf este normal joasa datorita volumului mare de gaze de combustie si procentului scazut de sulfuri eliminate in cuptor.

care cu hidrogenul produs de reactia gaz. tm 226. 90 Non Ferrous Metals Industries . Cuptoarele pot fi: a) “de temperaturi inalte“. materialele sunt brichetate inainte de incarcare. primare si secundare si pentru rafinare la cald. furnalul poate fi numit un cuptor cu manta de racire. VDI 2102 1999] Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea unei varietati de materii prime. materiile prime ca si prafurile de oxid de zinc sunt alimentate prin diuze. Evacuarea si risipirea gazelor se face in timpul procesului de evacuare.2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial) Acesta este un tip de cuptor cu cuva. Materialele colectate pe vatra sau creuzet la partea de jos a furnalului. DFIU Cu 1999.4: Un exemplu de vatra inclinata a cuptorului cu reverberatie folosit pentru materiale secundare [tm 124. La evacuarea sarjei.6.2. In alta ordine de idei.Chapter 2 Figura 2. Acolo sunt doua varietati de cuptoare cu furnal in functie de metoda de incarcare si temperatura de operare folosita pentru topirea metalului. care este amestecat cu incarcatura din cuptor a oxidului de metal sau a materialului secundar si agentilor din flux. Reactia produce un gaz bogat in CO. zgura pluteste deasupra metalului care este evacuat printr-un orificiu de golire. Combustia unei parti de cocs ridica temperatura din cuptor si reziduurile de CO. unde incarcatura de material este alimentata printr-un “clopot” sau un transportor prin clapeta sau b) “de temperaturi joase” unde cuptorul ests incarcat dintr-un buncar si incarcatura din stoc asigura autoetansarea. Mantaua cuptorului este racita in mod normal cu apa pe toata inaltimea sau numai in partea de jos. Foloseste un aer cald de la diuze in partea de jos a cuptorului pentru arderea cocsului. Acesta poate fi colectat.apa reduce oxizii de metal la metal. filtrat si ars pentru preincalzirea aerului din furnal sau poate fi ars in final intr-un arzator separat sau intr-o parte bogata in oxigen din cuptor. pot fi evacuate in mod continuu sau intr-o sarja de baza. 2.

O aplicatie specifica a furnalului este cuptorul Imperial de topire.3 Cuptoare cu arc electric Cuptoarele cu arc electric opereaza in principiu prin trecerea unui mare curent electric alternativ printr-o serie de 3 electrozi de carbon (pentru trei faze electrice cerute) pentru a produce arcuri electrice. Zincul si cadmiul colectate in condensator sunt purificate intr-un sistem de distilare fractionat (New Jersey Distillation Column). cupru si plumb din materiile primare si secundare precum si feromagneziu cu carbon ridicat. Curentul electric cerut poate fi folosit si in acest caz se produce arcul electric dintr un numar de electrozi si incarcatura din cuptor. VDI 2102 1999] Furnalele sunt folosite pentru topirea si extragerea unei varietati de metale incluzand metale pretioase.80 % Figura 2.Chapter 2 Camera Cazan Afterburning Waste -heat Cooler post-ardere recuperator Racitor chamber boiler Inputmaterials Burner ardereWater Steam apa Abur Materiale de intrareAer de air Furnal Blastfurnace Offgas Filter Filter Var/cocs Lime/coke Hoodoffgas Gaz evacuat Gaz evacuat Natural gas Oxide Air (Input to blast furnace ) Intrare in furnal Pulberi Flue dust zburatoare (inputto blast (intrare)in furnace furnal) Ventilation Stack cos Slag Zgura Cu) Metal (70 . • Echipament pentru furnizarea energiei electrice in cuptor. DFIU Cu 1999. • Echipament pentru evacuarea metalului si a zgurei din cuptor. captusala refractara si capacul cuptorului care protejeaza echipamentul de caldura si incarcatura chimic. Non Ferrous Metals Industries 91 . transformator.6. Descoperirile recente demonstreaza ca incarcarea materialelor fine in cuptor prin duze permite brichetarea si reduc manipularea prafului de material.5: Cuptorul pentru producerea cuprului secundar [tm 124. constand intr-o retea electrica. 2. care este folosit pentru mixarea concentratiilor de plumb-zinc. tm 226. Aceste cuptoare folosesc o ploaie condensata de plumb topit intr-un sector al furnalului pentru colectarea vaporilor de zinc din gaze ca si depunerea pe vatra prin plumbuire. Cuptorul cu arcelectric poate fi impartit in urmatoarele componente: • Echipament pentru alimenterea minereului si concentratiilor sau a mixturilor de materie prima in cuptor.2. bara colectoare si electrozi: • Corpul cuptorului sau cuva constand dintr-o manta.

Chapter 2

Materiile prime pot fi incarcate in furnal in moduri diferite. Pentru cuptoarele mai mici, materia prima poate fi incarcata manual folosind masina de incarcat. Masina de incarcat poate fi uneori folosita pentru spargerea custrei formate in partea de sus a incarcaturii cuptorului. Cuptoarele mari cu arc electric in mod normal sunt incarcate prin tuburile de incarcare unde incarcatura curge de la tuburi la vatra, astfel incat materialul din tuburi formeaza in cazul inchiderii cuptorului o etansare ermetica a gazului. Sistemul de alimentare cu energie electrica va transforma energia electrica care in mod normal este la tensiune mare si se coboara la tensiune mica si intensitate ridicata care este ceruta de proces. Trei transformatoare de cuptor sunt situate in jurul cuptorului pentru a obtine o "simetrie electrica". Operatiunea de separare a transformatoarelor are cateva avantaje pentru a controla cuptorul. Electrozii pot fi precopti sau de tipul soderberg. Sunt instalatiati din grafit sau material carbonic si se consuma in timpul procesului, necesitand o inlocuire continua.

Electrod nou Cilindru carbon cu pasta de

Turnare electrod Inel superir Sistem mobil Inel inferior Tubul suspensiei Elevator hidraulic Papuci de contact electrici Inel suport Suport electrod Acoperis furnal

Figura 2.6: Sistem de electrod Soderberg in cuptor cu arc electric

Sistemul Søderberg care este aratat in figura 2.6. se bazeaza pe un electrod de otel exterior in care se formeaza pasta de carbon. Pasta de carbon este coapta cu scopul de a fixa electrodul in interiorul mantalei de otel cand electrodul este fierbinte, in functie de caldura cuptorului. O parte din caldura este data de curentul electric din electrod. Carbonul din electrozi poate fi consumat pentru a reduce oxizii din metal sau poate fi uzat pe parcursul functionarii arcului. Se pot produce concentratii insemnate ale monoxidului de carbon. Unele instalatii folosesc electrozi perforati care permit trecerea materialului pentru alimentarea cuptorului prin electrod. Materia prima asigura o parte a rezistentei din circuit electric si permit formarea arcului electric care produce temperaturi ridicate. Adancimea insertiei electrozilor vegheaza rezistenta. Exista cuptoare cu arc electric care folosesc anozi portizolatori sau conductia vetrelor. Cuptorul cu arc electric poate functiona in sarja sau continuu. Cuptoarele pot fi deschise, semi-etanse (cu extractia din al IV-lea orificiu din capac) sau total etanse folosind jgheaburi si valve etanse pentru incarcare. In ultimul caz toate gazele de la cuptoare sunt eliminate, sunt filtrate si pot fi folosite la preincalzirea materialelor incarcate sau folosite ca combustibil. Capacele si, ocazional corpurile cuptoarelor pot fi racite cu apa pentru a controla procesul si a preveni deteriorarile.
92 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

Raw Materials Materii prime Electrical Energy Energie electrica Ferro-Alloy Aliaj feros Off-gas (dust and Gaz evacuat fume)

Figura 2.7: Cuptor rotativ cu arc electric

Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea unei game de aliaje de fier. Sunt de asemenea folosite pentru topirea si rafinarea metalelor refractare si a aliajelor la temperatura inalta, in aceste cazuri ele functionand sub vid. Cuptorul poatre fi folosit in sarja sau continuu cu incarcatura topita. In ultimul caz electrozii sunt "cu arc acoperit" in zgura si nu intrerup arcul (exceptand inceputul) dar opereaza ca un cuptor cu rezistenta electrica. 2.6.2.4 Cuptor electric (cu inductie) Acest tip de cuptor foloseste aranjari similare ca cel al cuptorului cu arc electric. In functie de marimea cuptorului, trei pana la sase electroz Soderberg sau precopti sunt imersati in stratul de lichid. Temperatura de topire este mentinuta de temperatura rezistentei electrice. Cuptorul functioneaza continuu. Materia prima solida sau lichida este alimentata printr-o serie de canale de turnare, tevi de alimentare sau prin electrod perforat. Conditiile de etansare sau semietansare sunt usor de mentinut. In procesele de topire deseurile de minereuri concentrate sunt transferate in lichid topit prin partea de sus a cuptorului sau prin lateral prin incarcari individuale si electrozii sunt imersati sub stratul de zgura topit.
Non Ferrous Metals Industries 93

Chapter 2
Gaz evacuat Alimentare Curent electric uscata sau calcinata Electrozi

conducte Jgheab zgura de convertor

mata zgura

mata alimentare

Zgura

Figura 2.8: Cuptorul electric pentru topirea materialelor concentrate sau calcinate

Pot fi folosite pentru cocs si agenti de zguraa in functie de aplicatie. Electrozii de carbon sunt consumsti cu oxidare redusa, volumul de gaz produs in timpul operatiei este tinut la minim, asa incat acolo nu se produc gaze datorita arderi combustibilului. Aceste cuptoare sunt de obicei etansate, iar gazele sunt usor colectate si tratate cu posibilitatea de a refolosi praful, oxidul de carbon si dioxidul de sulf. Cuptoarele sunt folosite in producerea unui numar de metale din materiale primare si secundare, incluzand metale pretioase, plumbul si cupru si pentru evacuarea zgurii [tm 124, DFIU Cu 1999]. Anumite zguri, din topirea primara (cupru), sunt tratate in cuptoare circulare. Sunt folosite de asemenea pentru acoperirea metalelor pretioase, in particular argint. 2.6.2.5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar Sunt cuve simple formate din oxid de aluminiu sau alte materiale refractare si cilindrii de otel captusit refractar care sunt plasati pentru formarea creuzetelor care participa la proces. Sunt folosite pentru reactiile metalo-termice. Acestea sunt folosite pentru productia aliajelor speciale de fier, ca ferovanadium, feromolibden, precum metale refractare. 2.6.2.6 Cuptoare de topire de tip ISA Aceste cuptoare folosesc o tija de otel pentru injectia combustibilului gazos, petrolului sau carbunelui si si oxigenului sau aerului in baia unui cuptor cilindric. Tija este scufundata in baia topita si realizeaza topirea sub o manta de zgura prevenind o uzura rapida. Alte materii prime sunt alimentate in cuptor prin transportor etans unde reactioneaza puternic si sunt topite. Tija de combustie agita baia si produce zgura deasupra metalului sau matei. Separarea fazelor de topire implica o depunere separata in cuptor, de unde fazele sunt evacuate separat. Cuptorul poate fi folosit pentru o sarja de baza, cand conditiile in cuptor sunt schimbate la sfarsitul sarjei (cum ar fi suflarea de gaz prin tije). Exemple de operatii pe sarje: a) topirea cuprului (plumbului) a materialului secundar din cupru (plumb), manta in prima faza, urmand conversia acestuia in cupru pur prin suflaree cu oxigen. b) Tratament cu reziduri de zinc. Operatia continua este posibila folosind doua cuptoare in serie ca de exemplu productia plumbului prin procedeul ISA.
94 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

Process Aer de procesair Oxygen Oxigen Natural gas Gaz natural
Gaz evacuat (catre sistemul de Off-gas epurare a gazului) system) (to gas cleaning

Lance(in pozitie ridicata) Lance (in raised position) Sistem lifting gear tub Lance ridicare (lance)

Process gas Gaz de proces (catre sistemul de (to gas cleaning epurare a gazului) system)

Input charge Incarcare (pelletized) (peletizata)

Burner Arzator (gaz (natural natural) gas)
Lance Lance (in operation position) (in pozitie de operare)

Hood Hota GazeleOff-gas evacuate (to gas (catre epurare) cleaning)

Hood Hota

Gazele evacuate Off-gas (catre epurare) (to gas cleaning)

Slag zgura

Plumb lead (to (catre brut Crude separatorul de cupru) decopperisation)

Figura 2.9: Procesul de topire ISA [tm 124, DFIU Cu 1999]

Cuptorul foloseste un capac mare si un sistem mare de extractie prin colectare si tratarea fumului din cuptor si pentru operatia de evacuare. Cand concentratiile sulfuroase sunt topite, gazele sunt trecute in sistemul de evacuare a sulfurii. Exista multe aplicatii pentru acest tip de cuptoare, incluzand productia matei de cupru din concentratii (ISA Smelt) convertizoare, productia plumbului din materiale primare si secundare (ISA Smelt), tratamentul oalei uzate si fumului de zinc (Ausmelt) [tm 38 - 45, Ausmelt 1997]. Cuptorul ISA Smelt furnace este folosit pentru topirea directa continua precum si pentru sarja si operatii discontinui. La topirea cuprului concentrat in mata. Procesul foloseste incarcatura umeda si este alimentat continuu cu fluxuri in cuptor. 2.6.2.7 Cuptor rotativ cu suflare puternica Acest tip de cuptor rotativ inclinat care foloseste tije de incalzire si suflare propriuzisa. Cuptorul este mic si cadrul laminorului este construit asa incat sa inmagazineze emisiile secundare care sunt tratate. Rotatia cuptorului permite buna mixare a incarcatirii si reactia completa a componentelor, dar poate fi etansat cu abraziuni din captusala refractara.

Non Ferrous Metals Industries

95

Chapter 2
Flue combustibil
Tub incarcare cu Water-cooled racire pe apa charging chute

Track ring Cursa inel

Lance pentru oxigen racit Water-cooled cu apa/ gaz natural oxygen/natural gas lance

Hood hota

Motor cu actionare Rotate drive motor prin rotatie

Thrust Cilindruroller basculare

Figura 2.10: Cuptor rotativ cu suflare puternica

Oxigenul si combustibilul sunt adaugate prin tije, care sufla pe suprafata topiturii. Folosirea oxigenului conduce la producerea de gaze reziduale si dioxid de sulf ridicat cand culfurile sunt topite. Procesul se desfasoara in sarja de baza si este indicat sa se foloseasca un numar de astfel de cuptoare de topire, convertizoare si curatare a zgurei. Cuptorul este folosit pentru topire, convertizare si tratamentul zgurei. Se foloseste pentru producerea cuprului si plumbului primar si secundar, a aliajelor feronichel si pentru acoperirea cu metale pretioase. Alte conceptii de cuptoare rotative basculante sunt de asemenea folosite pentru topirea si sunt exemple de minitopitoare, cuptoare basculante si cuptoare rotative oxigaz (TROF). 2.6.2.8 Procese Noranda, El Teniente, Baiyin si Vanyucov Concentratiile aglomerate si aditivii sunt incarcati in baia de zgura topita la partea superioara a cuptorului. Arzatoarele de gaz natural sau de petrol la ambele capete produc caldura necesara procesarii. Aerul imbogatit in oxigen este suflat intr-o baie de topire, prin duze, cauzand oxidarea sulfurilor si a fierului.

96

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2
Hota gaz Mecanism rotativ Carcasa otel Arzator alimentare cu Gura Fondant, concentrate peletizate si carbune maruntit Arzator final de zgura

cupru Evacuare cupru

Evacuare zgura

Figura 2.11: Reactorul Noranda

In timpul topirii continue in cuptor se separa in doua faze lichide : zgura si mata. Acestea dau densitati variate stabilind formarea a doua cruste. Mata este evacuata periodic de pe fundul cuptorului si zgura curge afara, in mod continuu, pana la terminarea incarcaturii. Cuptorul este etans si golit prin canale de scurgere. Acest proces este folosit pentru topirea concentratiilor de cupru si pot produce cupru pur cand se folosesc concentratii cu nivel scazut de impuritati sau grad mare de mata. Operatia practica normala este de a produce mata bogata in cupru pentru convertizarea ulterioara. Procedeul El Teniente, Baiyin si Vanyucov este similar cu procedeul Noranda. In procesul El Teniente, sunt adaugate concentratii umede in cuptor folosind un sistem radiator si concentratiile uscate sunt adaugate prin duze. Initial, mata a fost distribuita in cuptor pentru a ajuta procesul si a produce metal alb. Procesul Baiyin foloseste un cuptor rectangular care este divizat in zone de topire si decantare. In procesul Vanyucov aerul imbogatit cu oxige este suflat din stratul de zgura aflat peste stratul de mata.

Figura 2.12: Reactorul El Teniente

2.6.2.9 Procesul Mitsubishi Procesul foloseşte trei cuptoare interconectate, o baie în cuptorul de topire, cuptor electric curăţare a zguri şi cuptor de convertizare. Curgerea gravitaţională este folosită între cuptoare şi permite transferul prin oală. Toate cuptoarele sunt etanşe şi evacuate,
Non Ferrous Metals Industries 97

Chapter 2

căldura din procesarea gazelor este recuperată şi tratată pentru înlăturarea prafului şi a dioxidului de sulf. Concentratele uscate, aerul, oxigenul şi aditivii sunt încărcaţi în baia cuptorului prin tije, consecutiv topirii pentru formarea matei (60 – 65 % conţinut de cupru) şi a zgurii. Această mixtură cade în mod continuu printr-un canal în vatra cuptorului electric, vatra servind ca decantor pentru separarea zgurii. Mata este descărcată continuu din cuptorul de decantare printrun sifon în cuptorul de convertizare.
Cocentrate, silica, aer, oxigen Zgura de cuptor, granulatie si reciclare arzator Zgura si mata Resturi si mata Cupru spumos brut, Aer, oxigen

Cuptor de topire

Cuptor cu curatare electrica a zgurei Granulare evacuare

Furnal conversie zgura si

Figura 2.13: Procesul Mitsubishi În convertizor aerul, oxigenul şi aditivii sunt suflaţi în baia lichidă prin tije cu apă răcită pentru producerea cuprului pur. Zgurile de convertizor sunt reciclate în cuptorul de topire care de asemenea poate fi alimentat cu deşeuri de anozi. Este posibil ca o treaptă a convertizorului să poată fi folosită cu alte cuptoare de topire. Procesul produce cupru brut în mod continuu. 2.6.2.10 Cuptorul QSL Cuptorul este un cilindru orizontal divizat într-o zonă de oxidare şi o zonă de reducere. Cuptorul este căptuşit cu cărămizi de Cr - Mg pentru etanşare la o temperatură de 1250 0C. Duzele de la vatra cuptorului furnizează oxigen pentru zona de oxidare şi amestecul de aer şi praf de cărbune pentru zona de reducere a zgurii. Materia primă poate fi umezită şi sortată de la bulgări mari la material mărunt. Bulgării sunt alimentaşi din partea de sus a cuptorului şi amestecaţi cu cărbune şi fondaţi. Zona de oxidare produce plumb pentru lingouri, dioxid de sulf şi zgură îmbogăţită cu plumb. Acestea curg în zona de reducere astfel încât se produce o cantitate suplimentară de plumb pentru lingouri, iar prin inversarea direcţiei de curgere se evacuează plumbul prin gura de evacuare. Zgura este evacuată la terminarea reducerii, apoi este granulată. Pklumbul pentru lingouri este evacuat la sfârşitul oxidării şi apoi este rafinat. Capacele şi închiderile complete astupă canalele şi orificiile de scurgere. Gazele eliminate sunt folosite pentru recuperarea căldurii şi la desprăfuire înainte de trecerea la instalaţia de acid sulfuric. Alte gaze din proces sunt filtrate în filtre cu saci.

98

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2
Reduction zone Oxidation zone

Air injection (if required) Burner

Oxygen lance

Concentrate + fluxes + flue + (coal)

Oxygen lance

Burner SO 2 -off gas dust

0.5% inclination

Slag

Coal + carrier air + oxygen + shield gas

Oxygen

Lead bullion

Figura 2.14: Procesul QSL [tm 102, DFIU Zn 1999]

Procesul QSL a fost proiectat pentru producerea plumbului din concentraţii şi alte materii secundare într-o singură baie şi cu maximizarea energiei recuperate. 2.6.2.11 Cuptoare de topire tip ciclon Cuptoarele includ reactorul ciclon cu flacără şi reactorul Contop. Cu aceste procedee de topire rapidă cu intensitate ridicată, concentraţiile de cupru şi fondantele sunt topite cu oxigen în camera de combustie tip ciclon. În procesul Contop, ciclonul este dispus vertical şi amestecul produs merge în camera de depunere de sub ciclon. În procesul PRC, combustia are loc într-o cuvă de reacţie verticală şi separarea matei de zgură se produce într-un reactor orizontal suplimentar. Zgura şi metalul alb sau mata îmbogăţită în cupru sunt separate în antecreuzet şi evacuate. Metalul alb sau mata sunt procesate în convertorul standard.
Gaz de reducere

Gaz de reducere Grad evacuat Grad evacuat

Cupru anodic Mata de grad inalt zgura

Figura 2.15: Procesul Contop

Aceste procese sunt folosite în principal pentru topirea concentraţiilor de cupru.

Non Ferrous Metals Industries

99

Chapter 2

2.6.2.12 Cuptorul rapid Outokumpu Acesta este un proces rapid de topire. Concentraţii uscaţi sunt topiţi folosind conţinutul energetic al concentraţilor pentru producerea căldurii necesare topirii concentraţilor şi fondantului. Amestecul concentratului este alimentat continuu cu aer îmbogăţit în oxigen prin arderea concentratului într-o cuvă de reacţie verticală a cuptorului etanşat , unde reacţiile dintre oxigen şi concentrat au loc rapid în suspensie. Căldura reacţiei topeşte particulele. Particulele topite produc mata şi zgura. Dioxidul de sulf se formează în acelaşi timp. Instalaţiile mai vechi care procesează aer preîncălzit la 200 – 800 0C au fost folosite la obţinerea operaţiilor autogene dar cu timplu majoritatea instalaţiilor au obţinut oăeraţii autogene folosind oxigen îmbogăţit până la 30 – 90 % oxigen în aerul procesat. Gradul de îmbogăţire cu oxigen este determinat de calitatea concentratului şi de cerinţele bilanţului termic. Debitul continuu de gaze reziduale părăseşte cuptorul prin canalul cuvei pentru recuperarea căldurii şi evacuarea particulelor. Are o concentraţie ridicată, constantă de dioxid de sulf şi sulful este recuperat din gaz în principal prin conversia acidului sulfuric după recuperarea particulelor. Zgura topită şi particulele de mată sunt sedimentate după evacuarea gazului într-o parte decantoare orizontală a cuptorului formând o baie topită unde fazele sunt separate în afara decantorului extern. Mata este evacuată în afara cuptorului la oale sau prin canale de scurgere, în funcţie de granulaţie, acestea depinzând de metoda de conversie folosită. Zgura este evacuată în mod continuu / semicontinuu în afara cuptorului şi poate fi procesată suplimentar în cuptorul de zgură sau în circuitul de flotaţie al zgurei pentru recuperarea cuprului. In unele instalaţii conţinutul scăzut de cupru din zgură permite producerea zgurii în topitul primar pentru a fi folosit direct sau rebutat.

Concentrat si nisip Arzatorul concentratului Aer preincalzit sau aer imbogatit cu O2 Turn reactie de Ulei

Gaz evacuat

mata
Figura 2.16: Cuptorul Outokumpu

Zgura

Decantor

Zgura

Cuptorul rapid este proiectat să producă cupru, mată de nichel şi cupru brut direct din concentraţi. Cuptorul produce o calitate superioară de mată, iar o parte importantă din sulful concentrat este degajat în gazele de topire şi declanşează procesul de conversie pentru eliminarea reziduurilor de sulf mult mai uşor. Cuptorul a fost folosit la o scară demonstrativă pentru producerea lingoului de plumb şi pentru degazarea deşeurilor.
100 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

Cuptoare asemănătoare sunt de asemenea folosite în procesul de conversie rapidă pentru conversia sedimentelor granulate de mată în cupru brut. Procesul are caracteristici similare cu procesul de topire rapidă adică operaţii autogene cu aer sărăcit în oxigen şi o curgere continuă a gazelor reziduale cu un conţinut ridicat de dioxid de sulf. 2.6.2.13 Cuptorul INCO Acesta este un cuptor rapid similar cu cuptorul rapid Outokumpu, dar foloseşte oxigen pur pentru operaţia autogenă. Minereul concentrat de cupru amestecaţi cu agenţi de zgură sunt suflaţi orizontal în cuptor prin ambele capete şi gazele reziduale sunt colectate în centrul cuptorului.

Concentrat de calcopirita si nisip Gaz evacuat Alimentare cu cantitate constatnta Concentrat de calcopirita si nisip

zgura

Reciclare zgura de convertor zgura

Figura 2.17: Cuptorul INCO

Concentraţiile sunt coapte şi topite în suspensie în cuptor şi trec în decantor în aceeaşi manieră ca şi cuptorul rapid tip Outokumpu. Căldura produsă la coacere este suficientă pentru un proces de topire autotermic. Zgura care are un conţinut mediu de cupru curge în afară continuu la unul din capetele cuptorului, iar mata este evacuată periodic pe la centrul unui perete lateral. Gazele reziduale conţin până la 75 % dioxid de sulf. 2.6.2.14 Cuptorul Kivcet (KSS) Acesta este un cuptor rapid similar cuptorului rapid tip Outokumpu. Componentele uscate ţi amestecate ale încărcăturii şi oxigenul sunt alimentate continuu prin arzătoare pe partea superioară în cuva de oxidare. In acelaşi timp este adăugat cocsul mărunţit. Încărcătura este aprinsă când intră in cuva de reacţie, temperaturi mai mari de 14000 C sunt atinse şi desulfurizarea completă are loc imediat. Cocsul mărunţit este doar încălzit şi coborât în cuvă. Cocsul pluteşte în baia de zgură şi reduce oxidul de plumb. Reducerea parţială a zgurii şi cuptorul pentru lingou curge sub diafragma peretelui în zona de reducere a cuptorului care este încălzită electric şi unde cocsul sau cărbunele este adăugat ăentru reducerea finală.

Non Ferrous Metals Industries

101

Chapter 2

a) electrozi b) arzatorul concentratelor c) turn de topire; d) pereti de partitie; e) cureaua de elemente racite cu apa) f)linie refractara racita cu apa g) turn de indepartare a gazului Figura 2.18: Cuptorul Kivcet

Plumbul pentru lingou este trimis pentru rafinare, zgura poate fi trimisă la cuptorul Waelz(de uscare). Fluxul de praf de oxidare este trimis înapoi în cuptor. Fluxul de praf de la faza de reducere este tratat în ISF. Procesul este de asemenea folosit pentru producerea cuprului.

2.6.3 Convertizoare
2.6.3.1 Convertizor Pierce – Smith Aceste convertizoare funcţionează în şarje (discontinuu) şi folosesc duze pentru suflarea aerului sau oxigenului în mată pentru a reacţiona cu aceasta în două etape şi produce cupru brut sau mată de nichel de o calitate superioară precum şi zgură. Sunt de asemenea folosite în producerea de fero-nichel şi alţi oxizi metalici. Volumul mare al gazelor încălzite este produs în timpul perioadei de suflare şi este colectat cu ajutorul capacelor care închid convertizorul. Spaţiul dintre camera convertizorului şi capac permite accesul aerului de recirculare care produce diluarea dioxidului de sulf bogat în gaze uzate. Variaţiile concentraţiei de dioxid de sulf depind de ciclul procesului. In timpul suflării iniţiale a dioxidului de sulf concentraţia poate fi considerabil mărită peste 10%, în timpul suflării secvenţiale şi când convertizorul este înclinat către capac, concentraţiile de dioxid de sulf sunt mult mai mici şi chiar nule. Variaţia concentraţiei de dioxid de sulf nu produce o alimentare satisfăcătoare a instalaţiei de acid care necesită o curgere relativ stabilă. Acesta este împins în instalaţia multiconvertizor în convertizorul secvenţional pentru a atinge o curgere relativ lina.Gazele pot fi de asemenea amestecate cu gazele de la un topitor mai puternic. Folosirea oxigenului pentru saracirea aerului insuflat va creste continutul de bioxid de sulf intotdeauna cand saracirea este limitata, ducand la o crestere rapida a uzurii materialelor refractare. Capacele racite cu apa sunt acum folosite la unele instalatii. Convertizorul este incarcat prin oale cu masa lichida, iar zgura produsa in timpul conversiei masei si a producerii cuprului brut este saracita secventional in oalele de convertizor. In timpul acestor procese de evacuare se realizeaza emisii rapide. Folosirea facilitatilor suplimentare de
102 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

evacuare a gazelor (ex: capacele secundare si perdelele de aer) si controlul pozitionarii convertizorului pentru prevenirea suflarii in timpul bascularii acestuia pot reduce aceste emisii. Capacul strapuns si sistemele de incarcare prin duze sunt de asemenea folosite astfel ca nu este intotdeauna necesar sa basculeze convertizorul catre capac in timpul incarcarii cu deseuri de metal si fluxuri (fondante). Formatul general tip tambur al cuptorului adoptat la acest tip de convertizor este de asemenea folosit la cuptoarele pentru anozi unde cuprul brut sau negru produs de convertizor este rafinat. Aceste cuptoare folosesc duze pentru suflarea ulterioara a aerului urmata de adaugarea de agent de reducere (de obicei gaz natural sau propan) pentru a evacua elementele nedozabile finale de sulf si cand are loc conversia oxidului de cupru in cupru.

Gaz evacuat

hota

Fondant de siliciu

tevi

Actionare fondant

Actionare pneumatica

Figura 2.19: The Peirce-Smith Converter

Acesta este de departe cel mai intalnit convertizor pentru obtinerea masei si este folosit la producerea cuprului si a masei de nichel de calitate superioara si pentru rafinarea feronichelului. 2.6.3.2 The Hoboken Converter Acesta opereaza pe acelasi principiu de suflare ca si convertizorul Pierce- Smith dar cu pierderi mari de gaz care apar frecvent cand convertizorul este basculat pentru incarcarea si evacuarea zgurii si cuprul impur este evitat. Gazul rezultat este evacuat prin conducta la capatul convertizorului. Conducta de aspiratie minimizeaza scaparile de gaz in timpul tuturor fazelor operatiei. Convertizorul este incarcat printr-o mica deschizatura la partea de sus a mantalei si incarcarea este apoi posibila in timpul suflarii fara bascularea convertizorului intrucat procesul dureaza putin. Dilutia gazelor evacuate
Non Ferrous Metals Industries 103

Chapter 2

conduce la infiltrari mici astfel incat stabilizarea concentratiei medii de bioxid de sulf este mai mare decat la convertizorul Pierce- Smith. Oricum concentratia de bioxid de sulf va ramane variabila in timpul ciclului. Rezultatul final este ca pierderea de bioxid de sulf este mai mica din convertizor. Deschiderea mai mica folosita pentru incarcare poate crea probleme datorita coagularii zgurii. Conducta

ascendenta gura

Flux de gaz Cantarire greutate

Figura 2.20: Convertizorul Hoboken

2.6.3.3 Alte convertizoare
Cuptoarele de topire tip ISA si cuptoarele Ausmelt,cuptoarele TBRC,faza de convertizare a procesului Mitsubishi si convertizorul Noranda sunt de asemenea folosite ca si convertizoare. Aceste furnale folosesc masa topita ca material de incarcare.Convertizorul OBM este folosit pentru feronichel. Convertizorul rapid (Kennecott/Outokumpu) este de asemenea folosit ,in acest caz sedimentul de masa fiind folosit ca material de incarcare. Convertizorul Mitsubishi si convertizorul rapid sunt singurele convertizoare continui in metalurgie la aceasta data.

2.6.4 Cuptoarele de topire si rafinare
2.6.4.1 Cuptoarele de inductie Ele sunt creuzete simple sau cu canale care sunt incalzite prin bobina electrica externa , cuptoarele de inductie cu canale fiind in principal folosite pentru topirea produselor de dimensiuni mari. Intr-un singur caz cuptorul cu canal este utilizat la topirea aluminiului in oale.
Crucible induction furnace Channel induction furnace

104

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2 Figura 2.21: Cuptoare de inductie

Curentul este indus in metalul care a fost incarcat in cuptor si caldura este generata .Cuptoarele sunt echipate cu capace de extractie a gazelor si a prafului rezultat care pot fi folosite in timpul operatiilor de indepartare a zgurii si turnarii.Accesul la cuptorul de inductie pentru incarcare si evacuare presupune ca sistemul mobil de capace este adesea folosit.Capacele sunt robuste asa incit ele pot rezista unui impact mecanic.In acelasi timp fixarea sau extractia capacului este folosita eficient.Eficienta acestui cuptor poate fi scazuta pentru anumite materiale dar poate fi crescuta daca materialul folosit este mic. Materialele mari pot fi taiate pentru a aduce eficienta si de asemenea pentru a permite capacelor de colectare a gazelor sa se desfasoare corespunzator. Cateva procese continue retin de asemenea o cantitate de material topit pe fundul cuptorului intre incarcari, daca operatia o permite. Aceste cuptoare sunt folosite pentru topirea de capacitati mici de pana la 30t, de obicei pentru cupru,alama,zinc si aluminiu.Ele pot lucra de asemenea sub vid,de exemplu cand se topesc superaliaje,hotel inalt aliat,metale pure si in cateva cazuri pentru distilarea metalelor.Temperatura cuptoarelor poate fi controlata automat pentru a minimiza emisia de gaze cand se topesc metale volatile sau oxidabile cum ar fi zincul sau aliajele care contin zinc. Aceste cuptoare sunt de asemenea folosite pentru mentinerea metalului topit in stare lichida , pentru aliere si turnare. Curentul indus in aceste cuptoare necesita ca metalul sa fie agitat electromecanic pentru a produce amestecarea incarcaturii si a oricaror materiale de aliere care sunt adaugate. 2.6.4.2 Cazan incalzit indirect Acestea sunt creuzete simple care sunt incalzite din afara prin combustia gazelor sau petrolului prin curent electric sau la temperaturi joase prin energia termica data de fluide termice.Contactul direct cu flacara este evitat pentru a preveni supraincalzirile locale la baza creuzetului si un bun control al temperaturii care poate fi mentinuta in topitura astfel ca oxidarea si vaporizarea metalului este prevenita. Aceste cazane sunt folosite in principal in principal pentru topirea curata a plumbului , a aliajelor de plumb , a zincului si aliajelor de zinc . 2.6.4.3 Cuptorul cuva pentru topirea metalului Acesta este un cuptor vertical simplu cu o vatra de colectare (inauntrul sau in afara cuptorului) si un sistem de arzatoare la capatul de jos , un sistem de incarcare a materialului la partea de sus . Arzatoarele utilizeaza de obicei gaze preincalzite si sunt proiectate sa lucreze in atmosfera oxidanta sau reducatoare .Acesta permite metalului sa se topeasca cu sau fara oxidare . Metalul este introdus pe la partea superioara a cuptorului si este topit trccand astfel sub cuva .Controlul independent al combustibilului sau aerului este de obicei asigurat pentru fiecare arzator. Monitorizarea continua a oxidului de carbon sau a hidrogenului este de asemenea asigurata pentru fiecare rand de arzatoare si este monitorizata combustia gazelor pentru fiecare arzator . Gazele de combustie sunt de obicei extrase si curatate . Un arzator suplimentar este folosit uneori pentru descompunerea monoxidului de carbon , petrolului , VOC sau dioxizilor emanati . Adaugarea oxigenului deasupra zonei de topire a fost folosita pentru asigurarea arderii suplimentare la nivelele suplimentare ale cuvei sau furnalelor . Cuptorul este folosit la topirea metalelor pure dar si a metalelor care contin materiale organice . Daca metalele unsuroase sunt introduse in cuptor este depasit gradientul de temperatura care exista intre zona de incarcare si arzatoare . Temperatura joasa poate produce o pacla de la
Non Ferrous Metals Industries 105

Chapter 2

arderea partiala a materialului organic . Cuva cuptorului este utilizata de asemenea la preincalzirea materialului incarcat inainte de topire . 2.6.4.4 Procesul Contimelt Procesul comprima doua cuptoare interconectate , o vatra de cuptor si un cuptor tip tambur. Primul este cuptor rectangular vertical cu o camera orizontala de colectare care este alimentata cu cupru brut sau negru si alte materiale brute.Arzatoarele oxigaz furnizeaza caldura si incarcatura este topita pentru a produce cupru rafinat si o cantitate mica de zgura care este separata.

Off-gas Gaz evacuat

Cooler racire Poling Furnace

Filter filtru

Cuptor Anode anodic furnace

Copper cupru Charging incarcare

Figura 2.22: Proces de topire continua [tm 124, DFIU Cu 1999]

Cuprul topit este preluat printr-un sifon si jgheab de cuptorul cilindric orizontal unde este dezoxidat utilizandu-se gaz natural.Cuprul rafinat se fixeaza pe anozi.Gazele din cuprul secundar trec spre prearzator.Aici se combina cu gazele extrase din primul cuptor si trec in cazanul recuperator, aerul este preincalzit de arzator ,racindu-se in final in filtrul mare. Conditiile operationale ale cuptorului pot fi controlate minimalizandu-se oxidarea metalului.Aranjamentul permite recuperarea caldurii prin generarea de abur sau prin incalzirea sarjei. Acesta este un proces continuu, obtinerea anozilor din cupru in doua etape de topire si tratarea cuprului negru si a cuprului brut, din care rezulta un inalt grad de crapaturi ale cuprului si fisuri in anod. O dezvoltare similara in industria aluminiului este procesul „ Meltomer” (tm 116,ALFED 1998).Acest proces foloseste un turn de amestec vertical si sarje incorporate preincalzite utilizand gaze externe fierbinti.

106

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 2

2.6.4.5 Cuptoare cu fascicul electronic Temperatura foarte inalta de amestec a metalelor refractare ca tungsen,tantal si niobiu nu permit amestecarea in cuptoare normale de amestec.Pentru punctul cel mai ridicat de topire a metalelor cuptorul cu fascicul electronic a fost imbunatatit folosind electrozi accelerati ca sursa de energie care sa fie degajata in interiorul sarjei din furnal (cuptor).Topirea cu fascicul electronic este folosita pentru a produce metale cu inalta puritate ,fara incluziuni.Abilitatea topirii de metale cu inalta se datoreaza puritatii perfecte a sursei de producere a temperaturii ridicate(electroni) si racirii cu apa a miezului de cupru. Amestecul metalic se solidifica pe cupru ,deci amestecul este doar in contact cu el insusi solid. Topirea cu fascicul electronic si rafinarea este un proces bine definit de producerea metalelor refractare ultrapure, cum ar fi vanadiu, niobiu, tantal, molibden si wolfram. 2.6.4.6 Cuptorul rotativ Acesta este un cilindru rotativ captusit cu materiale refractare filetat la un capat cu arzator. O usa de incarcare este prevazuta la un capat si arzatorul poate fi uneori asezat in aceasta.Se poate folosi pentru aprindere osci-combustibil.Cuptoarele pot fi lungi sau scurte si exista multe variante: • • • • Cuptoare rotative scurte: Extragerea de produse secundare ,metale pretioase ,etc. Cuptoare rotative lungi: Topirea si recuperarea deseurilor de aluminiu Cuptoare Thomas: Topirea si rafinarea deseurilor de cupru Cuptoare rotative cu bloc de duze cu imersie: Rafinarea cuprului negru sau brut, purificarea zgurii,etc.

Rotatia furnalului poate fi variabila pentru a da o reactie completa a sarjei de material si o mare eficienta . Materiile prime sunt de obicei incarcate pe usa de la capat , care este de obicei inchisa si colectoare pentru a preveni emisia de fum . Cuproarele folosesc de obicei petrol sau combustibil gazos si osci-arzatoare , temperatura de la arzaror este transferata pretelui refractar si sarja este incalzita de la refractare in timpul rotatiei . Zgura si metalul produs in timpul procesului pot fi colectate printr-o gura de scurgere la capatul cu usa sau in punctul central al furnalului .
Gura de scurgere este orientata printr-o rotatie partiala a cuptorului pentru a obtine separarea dintre metal si zgura . Scurgerea catre usa de capat permite fumului sa fie colectat de la o singura inchidere si sistem de extragere . Cuptorul basculant rotativ este de asemenea folosit , demonstrand imbunatatirea ratei de recuperare pentru anumite stocuri de aprovizionat si poate avea mai putine pierderi pe fluxuri . O varietate de metale poate fi extrasa si topita in aceste furnale . 2.6.4.7 Cuptor cu reverberatii Este un cuptor cu baie de forma rectangulata sau circulara , captusit refractar si care are aprindere printr-un arzator montat in perete sau acoperis . Diversele varietati de combustibili sunt folosite si arzator cu osci-combustie poate fi folosit pentru a creste rata ed topire . Colectarea si tratarea gazelor de combustie este aplicata si cuptoarele sunt partial murdare . Capota (capacul de acoperire) si materialele de acoperire asigura colectarea in timpul scurgerii si incarcarii. Zgura sau cenusa pot fi indepartate prin evacuare sau prin scurgere .

Non Ferrous Metals Industries

107

Uscător cu strat fluid.5: Cuptoare de uscare. Aplicaţii de uscare concentrate şi diferite calcinare şi fumizare. In unele cazuri . Uscător cu aprindere Cuptor rotativ Mai multe metale pentru uscare. usa etansata poate fi afectata de materialele care au fost incorect incarcate in cuptor .Aceasta provoaca probleme la etansarea si colectarea in timpul incarcarii . a nichelului şi feroaliajelor. calcinare Tabelul 2. bucati de metal sau zgura se pot solidifica la deschidere sau in alte cazuri sarma sau cabluri pot folosi pentru a inchide corect usa . Deuleierea deşeurilor de cupru şi aluminiu. Eficienta amestecului la cuptorul cu reverberatie de obicei nu este mare din cauza transferului mic de temperatura de la arzator . Eficienta a fost imbunatatita in practica prin folosirea de oxigen imbogatit sau prin folosirea combinatiilor de gaz si combustibil solid pentru a mari lungimea flacarii .6. Se foloseşte incinerator. Arderea peliculei în metale preţioase. Se folosesc incarcaturi etanse si de asemenea se pot folosi tevi (tuburi) de incarcare pentru a concentra continutul . săpături şi reziduuri.Chapter 2 Multe proiecte au usa de acces larga deci permit sa fie incarcate obiecte mari . Strat de fluidizare Cupru şi zinc Oxid de aluminiu Maşină de sintetizare Zinc şi plumb cu flacără ascendentă Maşină de sintetizare Zinc şi plumb cu flacără descendentă Maşină de sintetizare Feroaliaje. 2. ardere. Concentrate. Calcinarea aluminei. Intr-un mod similar . Degazeificarea oxidului de zinc. Calcinare şi ardere Hidroxid de aluminiu Concentrate şi Sinterizare secundare Concentrate şi Sinterizare secundare Minereuri Minereuri concentrate un Alte aplicaţii posibile şi Ardere.5 Tipurile de cuptoare Cuptorul Metale folosite Uscător de abur cu Cupru şi alte metale serpentină. sintetizare şi calcinare 108 Non Ferrous Metals Industries . Apa de racire a usilor poate reduce aceasta problema prin reducerea incovoierii usilor . Mn şi Nb cu bandă de oţel Herreshoff Mercur şi materiale refractare de Mo (recuperarea reniului) Materiale folosite Concentrare Observaţii Minereuri.

feroaliaje speciale Metale refractare . feroaliaje Aluminiu. metale preţioase Aluminiu Aluminiu. nichel Cupru. minereu Concentrate Zgură . plumb. cupru. plumb Plumb Plumb Cupru Cupru Cupru Cupru (TBRC) Metale preţioase Cupru/plumb/cositor Plumb. altele Cupru Cupru. cupru. concentrate Deşeuri şi alte materiale secundare Deşeuri şi alte materiale secundare Deşeuri şi alte materiale secundare Concentrate Intermediare. plumb/zinc. nichel Cupru Cupru (convertor). metale preţioase. feroaliaje. metale oxidante Cupru (convertor) Cupru (convertor) Cupru (convertor) Materiale folosite Materiale folosite Oxizi metalici Oxizi metalici Concentrate Concentrate.Chapter 2 Cuptorul Cuptorul Creuzete refracate închise Cuvă închisă Baiyin Cuptor electric cu ardere Contop/instalaţie desprăfuire Cuptor cu arc electric acoperit Rotitor Cuptor rotativ basculant Reverberator Vanyucov ISA Smelt/Ausmelt QSL Kivcet Noranda El Teniente TBRC TROF Minitopitor Furnal şi ISF Metale folosite Metale folosite Metale refractare. materiale secundare. materiale secundare Observaţii Observaţii Pentru producţia de feroaliaje se folosesc cuptoare deschise şi semiînchise şi închise Oxidare şi reacţie cu substraturi Minimizarea sărurilor în flux Topirea oxizilor de cupru. concentrate şi materiale secundare Concentrate şi materiale secundare Concentrate şi materiale secundare Concentrate Concentrate Şlamuri secundare Deşeuri Concentrate. feroaliaje speciale Cupru Feroaliaje Cupru Metale preţioase. rafinare Pentru producţia de feromangan folosit numai împreună cu energia recuperată Cuptor cu aprindere Inco Topitor cu aprindere Outokumpu Procese Mitsubishi Peirce Smith Hoboken Convertor cu aprindere Outokumpu Convertor Noranda Concentrate Concentrate Concentrate şi deşeuri de anozi Mată şi deşeuri de anozi Mată şi deşeuri de anozi Mată Mată 109 Non Ferrous Metals Industries . feromagneziu cu conţinut de carbon ridicat Cupru. cupru.

Chapter 2 Tabelul 2. staniul. turnat şi matriţat în forma cerută. ceea ce poate determina nevoia de a fi colectată şi returnată procesului. zincul şi metalele preţioase sunt produse în acest fel. Clorul este colectat în compartimentul etanş al anodului iar oxigenul este de obicei eliminat şi poate antrena electrolitul şi să producă amestecul acidului. Plumb Aşuminiu (primar şi secundar) Cupru Cupru Cupru Plumb.6. Catodul este un lingou din metal pur (bara de pornire) sau o foiţă din oţel inoxidabil (placa catodică permanentă). ca şi catod. 2.6.6. Topire sau conservare Sistem integrat al furnalului Condiţii de reducere Topire şi rafinare Topire.6: Cuptoare de topire şi convertizare Cuptorul Inducţie Metale folosite Metale optime Materiale folosite Metal pur şi deşeuri Observaţii Aliere indusă prin agitare.6 Procese electrochimice 2. cobaltul.6. rafinare.1 Dezvoltare electrolitică O celulă electrolitică este alcătuită dintr-un anod inert din plumb sau titan şi un catod aşezat într-o soluţie electrolitică ce conţine soluţia metal. Electrolitul sărăcit este în mod normal restituit procesului. Catodul este de altfel un lingou de metal pur (bară de pornire) sau o foiţă făcută din oţel inoxidabil sau aluminiu (placa catodică permanentă). Ionii de metal sunt dizolvaţi din anodul impur şi trec prin soluţie până acolo unde sunt depozitaţi pe catod. Cuprul. metalul pur depozitat poate fi stripat sau prelucrat . aliere Fluid electronic Rotativ Reverberator Metale refractare Aluminiu. Ionii de metal trec prin soluţie şi se depozitează pe catod . Când se folosesc bare permanent. Zinc Metale preţioase Metal pur şi deşeuri Diferite tipuri de deşeuri Diferite tipuri de deşeuri Anozi de cupru şi deşeuri pure Catozi de cupru şi deşeuri pure Deşeuri pure de cupru Deşeuri pure Metal pur Topire continuă Bară Tambur (Thomas) Creuzete încălzite indirect Creuzete încălzite direct Tabelul 2. gazele cum ar fi clorul sau oxigenul sunt evacuate către anod.2 Electro – rafinare Celula electrolitică folosită constă dintr-o matriţă de anod din metalul de rafinat şi un catod . plasate într-un electrolitic conţinând soluţia de metal.6. Vidarea poate fi aplicată pentru căteva metale Fluxurile şi sărurile folosite pentru matrici complexe Baia şi miezul configuraţiei poate varia. aliere Topire.7: Cuptoare de topire 2. nichelul. 110 Non Ferrous Metals Industries .

plumbul. În anumite cazuri sacul anodic este folosit pentru conţinutul de depuneri. turnat şi matriţat în forma cerută.1 Tratare în vrac cu leşie Procesul de tratare în vrac cu leşie începe din mină.3 Electroliza sării topite O celulă electrolitică este construită utilizând catozi inerţi şi anozi (oţel sau carbon) aşa încât temperatura înaltă electrolitică să poată fi suficient de rezistentă. metalele solubile sunt dizolvate în electrolit şi metalele insolubile lucrează de asemenea cu precizie. Este colectat pe coloană şi este recirculat pentru a permite conţinutului de metal să se adune.7. uneori folosind materii naturale pentru a obţine oxdarea şi disoluţia. Aerul sau oxigenul sau clorul pot fi adăugate în sistemul de dezalcalinizare pentru a fi obţinute condiţiile potrivite şi soluţiile conţinând clorură ferică sunt de asemenea utilizate. sodiu şi magneziu.7 Procesări hidrometalurgice Acizii şi NaOH .6. Acest sistem este de obicei operaţional într-un sistem de mai multe rezervoare înseriate.6. Pentru aluminiu. staniul sunt rafinate în acest mod. litiu. Când acest mod. Non Ferrous Metals Industries 111 .6. 2. metalele preţioase. Cândtodul din bară permanentă metalul pur depozitat poate fi stripat sau prelucrat . care se consumă continuu. Materialul dezalcalinizat este de obicei în formă de oxid fie ca un minereu oxidic sau un oxid produs prin calcinare [tm 137. Anumite minereuri de sulfat de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte medii. Electroliza de topire “ sare” poate fi folosită pentru producerea de aluminiu.6. Metalul topit este depozitat pe catod şi recuperat periodic prin vacuum sau deplasare din locul ei.2 Leşierea atmosferică (rezervor deschis) La ieşirea atmosferică a oxizilor şi concentratelor constă în deschiderea sau extragerea parţială în rezervoare prin recircularea amestecului cu menţinerea temperaturii şi concentraţiei acidului. Acesta este urmat prin sedimentare de separarea reziduului şi purificarea şi obţinerea soluţiei de metal. Practica comună este să se revină la soluţia epuizată pentru stadiul de dezalcalinizare care este potrivit pentru conservarea acizilor şi soluţiilor alcaline. Seleniul şi teluriul formează o depunere pe anod care decantează celula electrolitică. Depunerile anodice sunt periodic colectate de pe celule şi metalele corespunzătoare sunt recuperate. 2. oxigenul reacţionează cu anodul de carbon. Acidul este pulverizat peste aglomerări şi filtrat din masa rezultată. uneori chiar şi carbonuatul de sodiu sunt folosite pentru a dizolva metalul dintr-o varietate de minereuri şi concentrate înainte de rafinare şi electroobţinere. 2.6. În timpul rafinării electrice celelalate metale conţinute în anozi sunt separate. O porţiune a electrolitului este separată din sistem şi alte metale sunt recuperate din el. clorul este colectat şi reciclat sau vândut. Directa dezalcalinizare a concentratului de zinc este de asemenea făcută la presiune atmosferică şi la presiune ridicată. 2. dar necesită foarte mult timp.Chapter 2 Cuprul. Timpul de ieşire al unei aglomerări poate varia de la 100 zile pentru minereul de oxid de cupru la 500 de zile pentru minereul de sulfit de cupru. Materialul este spart şi granulat pentru a permite unirea particulelor /acidului de contact şi formarea de aglomerări naturale într-o coloană neprevăzută. Copper Expert Group 1998]. Soluţiile care sunt produse sunt tratate de mai multe ori pentru a rafina şi obţine metale. Gazele cum ar fi clor şi oxigen sunt dirijate către anod.7.

6.Chapter 2 Unele reziduuri de leşie pot fi leşiate în continuare când puterea acidului şi temperatura cresc. controlului.6. Silozuri prevăzute cu cântare. 2. din care metalul poate fi obţinut pe căi diferite. Apos Apos Figura 2. aer sau clor pentru a spori oxidarea. Pot rezulta etape de reducere a presiunii la producerea vaporilor de acizi şi ele sunt proiectate pentru a-i conţine. Se utilizează microprocesoare pentru controlul ratei alimentării cu materiale. Folosirea mai multor etape de leşiere pot realiza eficienţa leşierii dar poate rezulta într-o disoluţie de mai mare impurificare a particulelor de fier.Au fost dezvoltate recent în acest sector procese de operare şi control şi sunt aplicate la o varietate de procese.8 Tehnici de control al procesului Principiile celor mai bune tehnici disponibile includ concepţia proiectării. Rafinat Extracţie Organic stripat Organic încărcat Stripare Electrolit consumat Electrolit dozat Extracţie electrolitică Soluţie de macerare Concentrată Cu2+ + 2 LH → CuL2 + 2H+ Apos Org. eficienţei şi economicităţii procesului.7. A CuL2 + 2H+ →Cu2+ +2LH Org. Se adaugă oxigen. Sunt utilizate vase sub presiune rezistente la acizi şi baze şi se recirculează lichidul pentru a permite producerea reacţiilor. cântare de bandă şi cântare cu cadran sunt utilizate în mod extensiv în acest scop. Org. Se utilizează un control bun a procesului pentru realizarea acestor câştiguri şi pentru a menţine condiţii de securitate. operării.7. Fazele apoasă şi organică se dispersează una în alta şi la controlul pH-ului mixturii şi al agentului complexant utilizat metalul ţintă poate fi extras selectiv în faza organică. a proceselor critice şi a condiţiilor de ardere şi a adaosurilor de gaze. care în continuare trebuie să fie înlăturate. Câţiva parametri 112 Non Ferrous Metals Industries .3 Instalaţii de tratare cu leşie sub presiune (autoclave) Tratarea cu leşie sub presiune sau autoclavarea poate fi desfăşurată ca un proces de macerare complet sau ca o parte a unei serii de etape de macerare. Sunt utilizate următoarele tehnici:Prelevarea şi analiza materiilor prime sunt utilizate curent pentru controlul instalatiaţiei.6. 2. Figura următoare arată principiul unui asemenea proces. Buna amestecare a diferitelor materiale de alimentare trebuie să se obţină pentru a optimiza eficienţa conversiei şi pentru a reduce emisiile şi rebuturile.4 Extracţia cu solvenţi Metalele pot fi extrase din soluţii apoase cu anumiţi solvenţi organici care nu sunt solubili în apă. Aceşti factori permit atingerea unei performanţe bune în termenii prevenirii şi minimalizării emisiilor. După separarea fazelor se obţine o soluţie de metal pură la reextragerea metalului din faza organică într-o secundară fază apoasă (stripare).23: Etapele procesului de extracţie prin solvenţi 2. încadrării cu personal şi a întreţinerii procesului. Se utilizează în mod extensiv sisteme de cântărire şi contorizare a alimentării.

inginerii şi alţii trebuie să fie pregătiţi şi evaluaţi în continuu în folosirea instrucţiilor. Se optimizează nivelul controlului pentru a beneficia de cele de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorului. cu viteză variabilă. aceste aspecte de proiectare sunt utilizate în mod curent în acest sector. CO) Se utilizează monitorizarea on-line a vibraţiilor pentru a detecta blocajele sau eventuale defectări ale echipamentelor Se monitorizează on-line intensitatea de curent şi tensiunea proceselor electrolitice Monitorizarea on-line a emisiilor pentru a controla parametri critici ai proceselor Monitorizarea şi controlul temperaturii cuptoarelor de topire pentru a preveni producerea vaporilor de metal şi oxizi de metal la supraîncălzire.Chapter 2 • • • • • sunt măsuraţi pentru a permite controlul proceselor. pentru a se asigura că se menţin rate optime de colectare a gazelor şi se pot minimaliza costurile de energie. Se dau comentarii generale despre unele aspecte de proiectare de proces în diferitele secţiuni ale acestui document. Vaporii de solvenţi se colectează şi se recuperează cât este de posibil. Se efectuează studii de pericol şi operabilitate la toate etapele de proiectare a schimbărilor tehnologice. SO2. La proiectarea proceselor complete se procedează cu grijă folosind ingineri profesionişti care au cunoştinţe şi experienţe privind procesul şi a impactului şi cerinţelor de mediu. Operatorii. Se utilizează din ce în ce mai mult personal de întreţinere ataşat. Se analizează zgura. a presiunii din cuptor (sau a scăderii de presiune) şi a volumului de gaze sau a debitului Se monitorizează componenţii gazoşi (O2. Se utilizează ventilatoare interactive. care suplimentează echipe de întreţinere ataşate. Non Ferrous Metals Industries 113 . în folosirea tehnicilor de control moderne descrise şi semnificaţia acţiunilor care trebuiesc întreprinse când se dă alarma. Se practică îndepărtarea ulterioară a vaporilor de solvenţi pentru a preveni emisiile COV şi a mirosurilor. Analiza on-line a acestor fluxuri este o tehnică de securitate. sisteme de alarmare sunt prevăzute pentru parametri critici:Se utilizează monitorizarea on-line a temperaturii. formate din echipe de operatori. Pentru unele procese trebuie să fie considerate reglementări speciale ca de pildă Seveso sau Directiva Incinerării Deşeurilor. metalul şi mata pe baza eşantioanelor luate la intervale. Colectarea gazelor din proces folosind sisteme de cuptoare etanşate sau semietanşate. Se utilizează sisteme de management al mediului şi calităţii. Se utilizează sisteme de întreţinere robuste.

Etanşarea cuptoarelor (sau utilizarea cuptoarelor etanşate) combinată cu controlul proceselor este tehnica care va trebui aplicată oriunde este posibil pentru a preveni sau a reţine emisiile de la instalaţiile tehnologice. minimalizarea şi colectarea fumului. Metodele de stimare a volumelor ventilate sau a ratei de depunere pot fi utilizate pentru a le estima. tm 78. Tehnicile implicate urmează ierarhic prevenirea. manipularea şi procesarea materialelor.8: Comparaţia dintre încărcări de praf reduse şi fugitive la un topitor de cupru primar [tm 161. Tehnicile de colectare a gazelor de proces se utilizează pentru a preveni şi minimaliza aceste emisii fugitive. a fumului şi a altor gaze provenite din depozitarea. kg/an Înaintea colectării Înaintea colectării secundare de gaz secundare de gaz adiţionale (1992) adiţionale (1992) 220000 325000 Producţia anodică. Metoda care utilizează măsurarea volumului şi compoziţiei emisiilor de pulberi fugitive s-a dovedit a fi fiabilă (tm 161. Acestea afectează sănătatea şi securitatea operatorului şi contribuie la impactul de mediu al procesului. IEA 1997. tm 79. Tehnicile de prevenire a emisiilor fugitive de la etapele de depozitare şi manipulare au fost tratate mai înainte în acest capitol. Sunt disponibile alte tehnici pentru a colecta emisiile care nu sunt previzibile sau reţinute (tm 75. Theodore 1994. tm 76. Emisiile fugitive pot să fie de 2-3 ori cantitatatea emisiilor controlate. 114 Non Ferrous Metals Industries . iar această secţiune se ocupă de gazele de proces. Rezultatele arată că mărimea emisiilor fugitive poate să fie mult mai semnificativă decât a emisiilor colectate sau micşorate. Secţiunea referitoare la cuptoare indică în ce cazuri este posibilă etanşarea cuptorului şi unde se pot utiliza alte tehnici de colectare pentru a realiza colectarea integrală a gazelor. Emisii de pulberi. Soud 1995). Gazele şi fumul care scapă din proces se emit în spaţiu de lucru şi pe urmă scapă în mediul înconjurător. Steudtner 1998). Emisiile fugitive sunt foarte importante dar greu se pot măsura şi cuantifica. Petersen 1999] Tehnici de detecţia luminii şi semnalizare (LIDAR) pot fi utilizate de asemenea pentru a măsura unele componente de gaze fugitive cum ar fi SO2 şi COV.7 Tehnici de colectare a gazelor reziduale Etapele proceselor incluse în producerea metalelor neferoase implică producerea potenţială a prafului. Energia suplimentară = 13. O metodă fiabilă a fost utilizată de-a lungul anilor într-un loc (tm 163. t/an Emisii fugitive:total topitor 66490 32200 Plafonul topitorului 56160 17020 Emisii controlate (topitor primar):7990 7600 topitor/instalaţia pentru 2547 2116 acid coşul hotelor secundare Notă* Emisiunile după o investiţie de 10 milioane Euro pentru a realiza un sistem de captare şi tratare îmbunătăţită a gazelor fugitive. Scapa 1998.6 GWh/an Tabelul 2. Petersen 1999) iar rezultatele exerciţiului de monitorizare sunt reproduse mai jos.Chapter 2 2.

Acesta poate să consume cantităţi mari de energie electrică iar sistemele moderne focalizează proiectarea pentru sisteme de capturare care să permită creşterea ratei de capturare şi minimalizarea volumului de aer mişcat (tm 124. Se efectuează măsurarea sau estimarea corectă a volumului temperaturii şi presiunii gazului pentru a se asigura că rate suficiente de extracţie se menţin pe timpul debitelor maxime. Proiectarea colectării sau a sistemului de hote este foarte importantă pentru că acest factor poate să menţină eficienţa capturii fără un consum excesiv de putere în restul sistemului. Se practică buna proiectare şi întreţinere a sistemelor.).2. Hotele se proiectează să fie cât posibil de aproape de sursele de emisie. 2. care nu este o listă exhaustivă şi alte exemple pot fi. DFIU Cu 1999). temperaturii şi presiunii asupra sistemului. Conductele şi ventilatoarele sunt utilizate pentru a transporta gazele colectate spre procese de reducere sau tratament. de integritatea conductelor şi de utilizarea unui sistem bun de control al presiunii/debit. cu consum de energie minim. aplicabile. Non Ferrous Metals Industries 115 . Se utilizează hote mobile în câteva aplicaţii iar câteva procese utilizează hote pentru a colecta fumul primar şi secundar.7. concentraţia. Practica bună se bazează pe proiectarea şi întreţinerea profesională ale sistemelor de colectare cât şi pe monitorizarea on-line a emisiilor în tractul de gaz curat. prin învelire parţială sau totală sau prin utilizarea hotelor (tm 75. 2. prin electrozi cavitari.7. de ieşirea halei de operare a procesului. forma norului de praf ca extreme de operare şi efectelor de schimbare a volumului.1 Tehnicile aplicate Pulberile.1 Câteva exemple de tehnici demne de a fi luate în considerare Tehnicile demne de a fi luate în considerare se bazează pe aplicarea principiilor bunei practici câştigate mai sus.1 Utilizarea energiei Colectarea gazelor implică mişcarea unui volum semnificativ de aer. Câteva caracteristici ale gazului şi ale pulberilor sunt critice pentru o proiectare bună pentru a evita problema uzurii. depunerii.2 Tehnici considerate în determinarea BAT 2.7.1. Se utilizează ventilatoare cu viteză variabilă pentru a realiza rate de extracţie potrivite pentru condiţii schimbate şi de asemenea volumul de gaze. 2. Theodore 1994).7.7. fumul şi gazele se colectează utilizând sisteme de cuptoare etanşate. Cuptoarele etanşate pot fi încărcate de la sistemele de alimentare sau ardere etanşate. prin hote sau prin gurile de vânt sau sistemele de docare care etanşează cuptorul în timpul încărcării. Se utilizează următoarele exemple pentru ilustrarea bunei practici. coroziunii şi a condensării şi acestea sunt măsurate.1. Sistemele etanşate cum sunt cuptoare etanşate permit să se atingă o eficienţă de capturare foarte înaltă. Alt factor semnificativ este prevederea accesului la zonele de încărcare şi evacuare ale cuptorului menţinând o rată bună a colectării. Eficacitatea colectării depinde de eficienţa hotelor. utilizând experienţa operatorilor în faza de proiectare pentru realizarea acestora. etc. de asemenea.2 Criterii de proiectare Sistemele de colectare şi ratele de extracţie se proiectează pe baza unei informări bune despre caracteristicile materialelor care se colectează (mărime.Chapter 2 2. Sistemele pot fi proiectate ţinând cont de caracteristicile instalaţiilor asociate de exemplu instalaţii de reducere sau instalaţii de acid sulfuric.

cuptoarele cu arc electric etanşe şi celulele cu alimentare punctuală etanşe pentru producţia primară de aluminiu. Aceste tehnici pot fi aplicabile pentru câteva tehnologii noi sau existente. Celula cu alimentare punctuală ilustrată. în particular pentru procese necontinue. în aşa fel încât să permită un acces bun la cuptor şi să asigure o rată bună a extracţiei. O importantă practică pusă la punct pentru a atinge o extracţie bună este utilizarea controlului automat al evaporărilor în aşa fel ca să se vizeze efortul de extracţie la sursa de fum fără să se utilizeze prea multă energie. De exemplu încărcarea şi evacuarea cuptorului de obicei nu are loc în acelaşi timp. Punctul de extracţie este proiectat. de obicei. Etanşarea cuptoarelor se bazează pe o rată de extracţie suficientă pentru a preveni presurizarea cuptorului. Buncăr de alumină Alimentat or Evacuarea gazelor Spărgător de crustă Flux îngheţat şi alumină Bară de fier pentru catod Înveliş din oţel Cilindru pentru aer Flux anodic Alumină Hote de colectare a gazului Flux topit Aluminiu topit Catod de cărbune Izolaţie Anod de carbon Celulă cu alimentare punctuală cu anod presinterizat Figura 2. Această tehnică este utilizată numai pentru tehnologii noi sau esenţial modificate.24 Celulă cu alimentare punctuală cu anod presinterizat • • Utilizarea sistemelor de încărcare etanşe la cuptoare pentru a preveni emisiile fugitive pe timpul deschiderii cuptorului. Controlul permite ca punctul de extracţie să fie schimbat în mod automat pe timpul diferitelor etape ale procesului. Sunt menţionate cuptoare de topire etanşe. • 116 Non Ferrous Metals Industries . astfel punctele de încărcare şi evacuare pot fi proiectate să fie aproape unul de celălalt în aşa fel încât să fie necesar un singur punct de extracţie. Hotele se construiesc robust şi se întreţin corespunzător Un exemplu din acesta este o adaptare pentru un cuptor rotativ scurt. Sunt exemple utilizarea elevatoarelor de încărcare care etanşează faţă de uşa de alimentare a cuptorului şi utilizarea sistemelor de încărcare prin hotă. Orificiile pentru uşa de alimentare şi de evacuare sunt la acelaşi capăt al furnalului şi hota de colectare a fumului permite un acces deplin la cuva de zgură şi la banda de alimentare.Chapter 2 • Utilizarea cuptoarelor etanşe care pot să reţină gazele şi emisiunile fugitive. este conectată cu un sistem de extracţie bine dimensionat care asigură o rată de extracţie suficientă pentru a preveni scăpările de gaze pe timpul deschiderii capacului celulei pentru perioade scurte de exemplu schimbarea anozilor. el este de asemenea suficient de robust pentru a rezista impactelor minore pe timpul utilizării. de asemenea.

a sistemului de filtrare şi a ventilatorului. turnare casting tapping evacuare additions bag-filter Filtru sac Figura 2. de exemplu. Inspecţia regulată şi 117 Non Ferrous Metals Industries . Cuptorul rotativ scurt şi TBRC-ul de asemenea pot fi închise total. • Dacă cuptoarele etanşe nu sunt disponibile. este vitală pentru a asigura că ratele de colectare şi de extracţie rămân la nivelul proiectat.26: Colectare de fum prin patru orificii Un exemplu din acesta este utilizarea a patru orificii la plafonul unui cuptor cu arc electric pentru a extrage gazele de proces cât se poate de eficient posibil şi care este arătat în figura de mai sus. Deteriorarea fizică datorită lovirii sau uzurii. la revizuirea unui furnal deschis existent. • Întreţinerea hotei colectoare a conductelor.25: Sistem de încărcare şi evacuare coincident Acest principiu se aplică uşor pentru un cuptor rotativ scurt dar principiul care vizează efortul de extracţie la o sursă de fum variabilă poate fi de asemenea atins la controlul automat al vaporizatorilor pentru a extrage sursa de fum principală pe timpul ciclului de operare de exemplu încărcarea.Chapter 2 Înveliş de colectare Fume collection a fumului enclosure Guri de Tapping evacuare holes Usa de incarcare Charging door Înveliş de colectare a fumului Fume collection enclosure Gaz evacuat de Burner arzator exhaust Orificii de evacuare Tapping holes Usa de incarcare door Charging arzator Burner Figura 2. Aceste tehnici pot fi aplicabile la toate procesele noi şi existente în special pentru procese necontinue. a depunerilor în conducte sau de pe paletele ventilatorului sunt câteva din problemele care pot fi întâmpinate. etc. evacuarea. poate fi utilizată o etanşare maximă pentru reţinerea gazelor de cuptor.

dar unele sisteme nu pot să colecteze toate gazele de proces şi ele sunt emise în spaţiul de lucru şi după accea exhaustate prin ventilele din acoperiş. Se pot lua eşantioane de mediu pentru a măsura impactul emisiilor fugitive. Altă instalaţie utilizează un sistem de până la 3 hote ca o completare a hotei principale. Aceste emisiuni sunt deosebit de greu măsurabile dar există tehnici care pot fi utilizate eficient.2 Emisiuni fugitive • Pentru a preveni emisiile fugitive.2. aspiratie Hota secundara Hota principala Figura 2. Este necesară corelarea cu condiţiile atmosferice pentru estimarea evacuărilor. Colectarea gazelor de la un convertor cu funcţionare discontinuu poate să fie dificilă întrucât încărcarea prin elevator interferă cu colectarea prin hote.28. În acest caz se colectează eşantioane de aer sau pulberi la o serie de puncte determinate la un exerciţiu de modelare atmosferică. Aceste hote pot fi legate sau la instalaţia de acid sulfuric (hota 1) sau la un sistem de purificare secundar (hota 2 şi 3). Sistemul de tratare a gazelor este arătat în figura 2. Velten 1999] 2.27: Sistem de hote auxiliare pentru convertor [tm 201. Unele instalaţii colectează tot fumul de la tavan la costul de energie foarte mari. 118 Non Ferrous Metals Industries . Pe timpul operaţiilor de încărcare şi golire hotele individuale sunt vehiculate cu motor la poziţiile care să asigure o eficienţă de colectare optimă. se utilizează o bună extracţie cum este ilustrat mai sus. Această tehnică este aplicabilă la toate procesele noi sau existente.Chapter 2 • întreţinerea preventivă asigură realizarea acestuia.7.

investiţii mari şi mai multe deşeuri (mediul filtrant uzat). . Steudtner 1998). de aceea dacă emisiile fugitive nu pot fi prevenite sau minimalizate la un nivel acceptabil.) Hote secundare la Secondary hoods Secondary hoods of flash smelting furnalul smellingfurnace cu topire of flash furnace rapida (c.. de comanda .f.... Sistemele se proiectează pentru cazuri speciale. pot fi folosite sisteme auxiliare de colectare a fumului aşa cum se ilustrează prin exemplele de mai jos..) furnace Mediu de pulberi şi filter utilizate reciclate la media Dust and used filter cuptorul de topire prin scânteie recycled to flash smelting furnace • Evacuare gaz Cleaned epurat off-gas Hote secundare of Secondary hoods Secondary hoods electric furnace of flash smelling pentru furnalul furnace (c. aerul poate fi extras prin ventuilatorul de tavan.28: Schiţa unui sistem auxiliar de colectare a fumului pentru tehnologia primară a cuprului [tm 124. Debitul de gaze de la ventilatoare poate fi estimat prin măsurarea diferenţei de temperatură dintre debitul de la ventilator şi aerul ambiental (tm 163. Aspiraţia ventilatorului se localizează direct la sursa de fum pentru a optimiza reducerea emisiilor fugitive. Aşa cum s-a relatat mai sus. Fumul colectat este purificat şi separat într-un filtru-sac. loading of flash de ex.. Se colectează şi se purifică prin filtre din ţesături 580000 Nm3/h gaze secundare. Un alt dezavantaj este un consum mare de energie.f. b) Următorul exemplu arată cum poate să fie colectat printr-un sistem auxiliar de colectare a fumului fumul provenit de la evacuarea unui cuptor de topit cu aer suflat (cu cuvă).. prin şubere de reducere.Chapter 2 Evacuările fugitive de la o clădire cum este hala unui cuptor pot fi măsurate luând eşantioane de la ventilatoarele clădirii. a) Unele cuptoare pot fi echipate cu hote auxiliare în scopul de a preveni emisiile fugitive pe timpul încărcării şi evacuării aşa cum s-a descris mai sus. Sistemul de hote văzut de deasupra cuptorului de topit cu suflare de aer este arătat în figura următoare.) pentru convertor Conditionarea Off-gas conditioning gazului emanat si and fabric filter filtrul textil Ca(OH)2 Evacuare Mediu de pulberi şi filter Cleaned utilizate reciclate la cuptorul epurat off-gas Dust and used filter media de topire flash smelting recycled toprin scânteie furnace gaz Hote secundare si Off-gas and secondary gazule of evacuat din hoods anode furnace cuptorul cu anod Hote pentru dispozitive Hoods for auxiliary Secondary hoods devices e. Consumul de energie este de 13.g.f. Hote secundare pentru Secondary hoods of Secondary de furnalul hoods furnace flash smelting topire of flash smelling rapida (c.f.6 GWh/an şi se colectează 700 kg pulberi/h (tm 124. Echipamentul de deprăfuire este compus din diferite hote aşezate deasupra gurii de evacuare a cuptorului de topit cu aer suflat al canalului principal de scurgere şi deasupra dispozitivului unde metalul lichid este turnat într-o lingură de turnare tip torpilă. emisiile fugitive pot fi foarte semnificative.... Non Ferrous Metals Industries 119 . de exemplu pe durata încărcării sau pe durata golirii convertorului. sisteme auxiliare de colectare a fumului. DFIU Cu 1999). Se utilizează controlul vitezei ventilatoarelor pentru a minimaliza consumul de energie. . În mod alternativ.. dar va fi manipulat un mare volum de aer care nu poate fi purificat eficient într-un filtru de pânză.. DFIU Cu 1999] În procesul de mai sus debitul de aer este controlat printr-un sistem de control al unui ciclu închis..f. auxiliare smelling statiile furnacestation (c..... Consumul de energie poate fi minimalizat prin controlul automat al punctului de extracţie folosind şubere şi controlul ventilatoarelor în aşa fel ca sistemul este folosit atunci şi acolo unde este necesar.) Fabric filter Filtru textil Mediu de pulberi şi filter utilizate reciclate media Dust and used filter la recycled to flash topire prin cuptorul de smelting furnace scânteie Fabric filter Filtru textil Figura 2. .) electric Secondary hoods Secondary hoods Hote secundare of of flash smelling converters furnace (c... ..

29: Colectarea fumului la gura de evacuare [tm 195.Chapter 2 Filtru sac Figura 2. SFPO 1999] 120 Non Ferrous Metals Industries .

În practică PE-ul este împărţit într-un număr de zone discrete (de obicei se utilizează până la 5 zone). se utilizează electrozi pe spaţii mari. Fiabilitatea mecanică a electrozilor de descărcare şi a cadrului suport este importantă întru-cât un singur fir rupt poate să scurtcircuiteze întregul câmp electric al precipitatorului. care raportează eficienţa la suprafaţa totală a electrozilor de colectare. • Aplicarea unei sarcini electrice asupra pulberilor • Introducerea prafului încărcat într-un câmp electric • Colectarea prafului pe electrozi colector • Îndepărtarea prafului de pe suprafaţa electrozilor Electrozii de descărcare trebuie să fie ciocănite sau vibrate pentru a preveni depunerea prafului iar rezistenţa lor mecanică trebuie să fie compatibilă cu şocul de lovire sau de vibrare transmis. 2. their operating principles are given. se bazează la proiectarea şi controlul bun al redresorului. VDI 3678 1998). 2. Performanţa PE-lui corespunde cu Formula Germană. 2. IEA 1997.1. presiune şi încărcare cu pulberi. Nu este sensibil în mod deosebit la mărimea particulei. Această practică. Aceasta permite aplicarea unei tensiuni variabile în zonele interioare şi exterioare să se considere reducerea încărcării cu pulberi spre exterior şi dă abilitatea operării zonelor cu tensiuni progresiv mai mari fără scânteiere.8. De aceea.8 Reducerea aerului şi tehnici de recuperare Gazele colectate sunt transferate spre instalaţiile de reducere unde poluanţii sunt îndepărtaţi şi unele componente recuperate. tm 78. Particulele se îndepărtează din fluxul de gaz în 4 etape. Pulberile şi gazele acide se îndepărtează în mod uzual iar componentele de metale toxice şi valoroase se recuperează pentru a fi folosite în alte procese. Rezistenţa la corodare şi la erodare este concepută în proiect (tm 75. pentru un praf dat. Industria utilizează proiectare bună pentru redresoare care utilizează secţii separate de redresare pentru fiecare zonă sau părţi ale unei zone pentru precipitator.Chapter 2 2.8.1 Electrofiltre Precipitatorul electrostatic (PE) este utilizat extensiv în industrie şi este capabil să funcţioneze în condiţii de domenii largi de temperatură. Proiectarea procesului de reducere este critică. Particulele sunt încărcate şi ulterior separate din fluxul de gaze sub influenţa câmpului electric generat între electrozi. debitul volumetric al gazului şi viteza de migrare a particulelor. tm 79. EP constă dintr-o serie de electrozi de descărcare de înaltă tensiune respectiv din electrozi de colectare.1 Procese tehnologice şi tehnici aplicate The following abatement techniques are used in the non-ferrous metal industry. maximalizarea suprafeţei electrozilor colectori şi în practica curentă. tm 222. în schimb. şi colectează pulberile atât în condiţii umede cât şi uscate. factori ca eficienţa. Theodore 1994. potrivnicia metodei şi intrările şi ieşirile de materiale care se colectează sunt considerate.1. Soud 1995.1 Eliminarea pulberilor şi a particulelor În diferitele procese variate utilizate de industrie se folosesc următoarele tehnici pentru îndepărtarea particulelor ca praful şi fumul. Proiectarea bună de asemenea este practicată şi la utilizarea sistemelor automate de Non Ferrous Metals Industries 121 .1.8. Câmpul electric este aplicat prin electrozi la curent continuu dar de tensiune înaltă (100 kV).

EP. Lurgi 1999] Rezistivitatea (inversul conductivităţii) prafului este deosebit de importantă. Surse de putere cu ÎT fixat nu sunt capabile să producă o eficienţă de colectare optimă.30: Aranjament tipic al unui precipitator electrostatic (only two zones shown) [tm 198. De obicei sunt utilizate amoniac şi trioxid de sulf.Chapter 2 control. Pentru a realiza cea mai bună performanţă la precipitatoare. Acestea oferă avantaje pentru unele 122 Non Ferrous Metals Industries . Se utilizează un monitor automat pentru aplicarea tensiunii maxime fără scânteiere şi pentru varierea constantă a înaltei tensiuni. prin scăderea temperaturii gazului sau prin umectarea gazului. de regulă. Comanda sistemului de lovire a electrozilor de descărcare Suport izolator cu fundaţie Campul electric 1 Campul electric 2 Acoperire etanşă la ploaie Acoperire etansa la gaz Placă suport Tub de suspensie Placa de distribuire gaz Directia de curgere a gazului Electrozi de Consolă de suport descarcare Cadru suport Dispzitiv de lovire al electtrozilor Cadru de descarcare Electrod de colectare Fereastra inspectie Conducta legatura gaz rezidual Bare lovire placi Culoar intern Separator pulberi Culoar intern Separator buncar Conducta legatura gaz curat Figura 2. nu ating concentraţii finale de pulberi atât de reduse ca cele atinse de filtrele din ţesături. de asemenea.2 Precipitator electrostatic umed Precipitatoarele electrostatice umede operează pe baza aceloraşi principii. Cele mai multe prafuri au o rezistivitate în domeniul necesar şi colectarea poate fi îmbunătăţită prin condiţionarea prafului. particolele care ajung la electrozii colectori pierd uşor sarcinile şi poate să se producă o tulburare a prafului. un strat de izolare se formează pe electrod care împiedică descărcarea în coroană normală şi care duce la o micşorare a eficienţei de colectare. Ei menţin o tensiune înaltă optimă (ÎT) aplicată electrozilor într-o anumită zonă fără scânteiere. Dacă ea este prea scăzută. În aceste circumstanţe pot fi atinse emisiuni de praf în domeniul 515 mg/Nm3. Proiectarea corectă a conductelor de intrare şi utilizarea dispozitivelor de distribuire în cadrul gurilor de introducere sunt folosite pentru a atinge o scurgere uniformă de la intrare către decantor. Rezistivitatea poate fi redusă. scurgerea gazelor prin subansamble se optimizează pentru a realiza o scurgere uniformă împiedicând trecerea gazului pe lângă câmpul electric. în mod curent apă.1. sau intermitent. Dacă rezistivitatea prafului este prea mare.8.1. În acest caz praful colectat este îndepărtat de pe plăcile de colector prin spălare cu un lichid potrivit. sau prin udare continuă de tip spray. 2.

3 Cicloane Cicloanele au fost instalaten în multe procese tehnologice în anii 1980 şi sunt încă în largă folosinţă.1. Figura 2.31: Decantor electrostatic umed [tm 198. Gaz epurat Gaz brut Imagine plana Plan view Non Ferrous Metals Industries 123 .Chapter 2 tipuri de pulberi care aderă la plăcile convenţionale sau atunci când alţi componenţi în curentul de gaz interferă în operare. de ex. Efluentul lichid rezultat necesită un tratament ulterior. Lurgi 1999] 2. în cazul gazului rece umed. Praful este separat din curentul de gaz atunci când direcţia scurgerii gazului este schimbată iar praful continuă direcţia sa originală prin virtutea inerţiei şi este depozitat pe suprafaţa de colectare.1.8.Ciclonul este un dispozitiv inerţial de epurare a gazului.

Camere de decantare şi răcire. tm 79. 2.Buncăr de praf 8.32: Dispunerea ciclonului [tm 198. în general . datorită tendinţei lor de înfundare în anumite circumstanţe şi sensibilităţii lor la foc.Ventilator de aer de evacuare 6. 1.1.Filtre saci 3. tm 221 VDI 3677 1997). de asemenea. cicloanele sunt utilizate eficient ca colectoare principale laolaltă cu altă tehnici. boilere de recuperare a pierderilor căldurii sunt plasate înaintea camerelor cu saci pentru a reduce posibilitatea aprinderii pentru condiţionarea particulelor şi pentru a recupera conţinutul de căldură al gazelor reziduale înainte de deprăfuire. ele nu sunt potrivite pentru toate aplicaţiile. Lurgi 1999] Gazul introdus este canalizat într-o scurgere spirală. în mod particular în procese tehnologice mari unde debitul poate varia [tm 75.Conducta de gaz nepurificat 2. VDI 3476 1990]. Eficienţa colectării prafului fin este prea scăzută pentru a face faţă eficient evacuărilor din cuptor. Totuşi. Forţele centripete care acţionează în spirală produc schimbarea direcţiei şi particolele cu peste o masă critică vor fi depuse pe pereţii ciclonului.Valvă de control 7. Theodore 1994.Chapter 2 Figura 2. tm 220. Cicloanele . Soud 1995. Experienţa de producţie a arătat că ele nu sunt capabile să facă faţă standardelor moderne de evacuare. Theodore 1994.4 Filtre textile sau filtre saci Sisteme de filtre textile sunt utilizate pentru multe aplicaţii din acest sector industrial datorită eficienţei lor înalte în controlul particulelor fine întâlnite la operaţiile de topire (tm 75. nu sunt potrivite pentru controlul emisiilor directe din procesele tehnologice în acest sector industrial.1.Compartiment carcasă 4. Totuşi.8.Valvă rotativă 124 Non Ferrous Metals Industries .Conductă de gaz purificat 5.

33: Plan de ansamblu al unui filtru textile (cu un compartiment în ciclul de purificare) [tm 198. influenţează durata de utilizare a ţesăturii. care sunt permeabile la gaze. Filtrele textile sunt clasificate în mod normal în concordanţă cu metoda prin care mediul filtrant este curăţat.Chapter 2 Figura 2. care urmează să fie tratat. dar pe măsura ce se formează stratul de suprafaţă. utilizată pentru curăţirea sacilor. el însăşi devine mediul de filtrare dominant. rezistenţa la curgerea gazului creşte. în vederea menţinerii efective a eficienţei de extracţie. scuturare mecanică. La început praful se depune atât pe suprafaţa fibrelor cât şi în adânciema ţesăturii. vibrare şi aer comprimat pulsator. Curăţirea periodică a mediului de filtrare este necesară prin controlul scăderii de presiune a gazului la trecerea gazului prin filtru. care de asemenea. Lurgi 1999] Principiul de bază al filtrării prin ţesături este de a utiliza membrane ţesute. Mecanisme de curăţire normală nu readuc sacii în condiţia lor iniţială. dat fiind că particulele depuse în adâncimea materialului ajută la reducerea mărimii porilor între fibre. Aşa cum restul de praf se îngroaşă. Direcţia curgerii gazului. poate să fie dinăuntru sacului spre afară sau din afara sacului spre înăuntru. Metodele de curăţire cele mai uzuale includ insuflare de aer în sens invers. Hupa acustică este. dar care vor reţine praful.Intrarea gazului nepurificat Non Ferrous Metals Industries 125 . şi fiecare sac dispune de o metodă de etanşare în structura camerei sacilor. de asemenea. Îndepărtarea în mod regulat a prafului textile este importantă. sunt montaţi pe cadre metalice. astfel permiţând obţinerea unei eficienţe înalte pentru fumuri submicronice. de obicei. 1. Sacii.

rezistenţa la abraziune şi la încovoiere. Elkem 1998]. eficienţa de colectare. dacă e cazul. O comparaţie între parametri cei mai uzuali.01 la 0. şi vaporii de apă rezultanţi şi punctul de condensare al acizilor. Lurgi 1999) [tm 198. Parametru Raport aermaterial Limite de temperatură Tipul sacului Mărimea sacului Suprafaţa materialului/sac Carcasă Scădere de presiune Durata de viaţa a sacului Filtru prin jet pulsator 80-90 m/h 200 °C Polyester/Nomex® 0.9: Comparaţia între diferite sisteme de filtrare cu saci [tm 144. forma fibrelor şi tipul firului de aţă.0 m 2.126 x 6. a ţesării ţesăturii.0 m2 Da 2. natura şi mărimea particulelor de praf. stabilitate. împreună cu metodele de răcire a gazului. pentru diferite sisteme de filtrare. este arătată în tabelul următor [tm 144. metoda de curăţire care se foloseşte. finisajul. eficienţa dorită şi economicitatea.0 m2 Nu 2.0 m2 Nu 2.Chapter 2 23456789- Placă de deflecţie Saci de filtrare Spaţiul pentru gazul curat Conductă de gaz curat Valvă diafragmă Rezervor de aer comprimat Bare cu duză Buncăr pentru pulberi Figura 2. La selectarea ţesăturii se ţine cont de compoziţia gazelor. Elkem 1998] 126 Non Ferrous Metals Industries . Lurgi 1999] Filtrele textile sunt proiectate pe baza vitezei de filtrare anticipate care este definită ca viteza gazului maximum acceptabilă care curge prin unitatea de suprafaţă a ţesăturii (m3/s÷m2 – exprimat în m/s). În general vitezele de filtrare se situează în domeniul de la 0.5 kPa 6 – 10 ani Tabelul 2.34: Sistem de curăţire cu jet pulsator inversat (tm 198. Temperatura gazului de asemenea este luată în seamă.292 x 10 m 9.0 kPa Până la 30 luni Filtre membranăFiltre sticlă 70-90 m/h 280 °C Gore-Tex® Membrană/fibră de sticlă 0. tipul şi materialul filtrului.0 kPa 6 – 10 ani Filtre fibre de sticlă 30-35 m/h 280 °C Fibre de sticlă 0.292 x 10 m 9. neteditatea şi permeabilitatea materialului.04 m/s potrivit cu aplicaţia. Carcteristicile ţesăturilor considerate includ rezistenţa chimică.

8. când sunt filtrate materiale abrazive sau atunci când este pericol de foc. ca indicatori de scădere a presiunii sau dispozitiv de semnalizare a prafului. Sacii de filtrare cu membrană constau dintr-o membrană PTFE ultrafină expandată laminată pe un material suport. Dezvoltările recente au condus la filtre închise de aspiraţie cu ventilatoare pe partea gazului purificat. iar viaţa prelungită şi fiabilitatea răsplătesc cheltuielile pentru ţesăturile moderne. datorită filtrelor închise. Atunci când aceste măsurători sunt integrate în sistemul de curăţire a zonei. Particulele din curentul de gaz rezidual sunt capturate pe suprafaţa sacului. Dispozitive triboelectrice sau optice sunt utilizate pentru a măsura tendinţa emiterii prafului din carcasa sacului pentru a identifica defecţiunile posibile şi care pot fi utilizate pentru a detecta picuri de pulbere pe timpul ciclului de curăţare.5 Filtre ceramice si filtre cu ochiuri metalice Există câteva exemple unde aceste filtre sunt utilizate în aplicaţii corecte în această industrie (tm 76. Ele au o rezistenţă termică înaltă iar frecvent limitările privind carcasa sunt cele care determină temperatura de funcţionare maximă. În locul sacilor din materiale şi suporturile lor metalice se utilizează elemente rigide care seamănă cu filtrele lumânare.Chapter 2 Uzura sacilor de filtrare are ca rezultat reducerea treptată a performanţei. Non Ferrous Metals Industries 127 . care poate fi măsurată. În loc de a se forma o turtă în interiorul sau să penetreze în ţesătura sacului. Elkem. Extinderea temperaturii de funcţionare pentru sistemul de susţinere poate să ridice şi problema unui factor major cum este etanşeitatea elementelor filtrante în carcasă. Monitoring on-line simplu. Există un număr de proiecte de diferiţi saci de filtrare folosind diferite tipuri de material filtrant. indică grosier performanţa. Această tehnică este utilizată în majoritatea celorlalte sectoare metalurgice şi combină avantajele epurării line prin saci care înseamnă durată de viaţă mai lungă pentru saci. Elkem 1998). 1998]. particulele sunt respinse de membrană astfel formând o turtă mai mică. Se utilizează sisteme de detectare on-line ale defecţiunilor în mod similar ca şi la filtrele cu saci. care în principiu toate ating valori de emisie scăzute. Robson 1998). costuri de operare şi menţinere reduse şi. limite de temperaturi înalte (până la 260 °C) şi costuri de întreţinere relativ scăzute. care poate fi afectată. Această tehnică este aplicabilă pentru toate instalaţiile noi şi existente şi poate fi utilizată pentru rehabilitarea filtrelor textile existente (tm 144. 2. utilizate. Scapa 1998) şi se ating eficienţe foarte mari în eliberarea pulberilor. zona care conţine sacii deterioraţi poate fi identificată şi se pot efectua reparaţii locale (tm 126.1. un volum de gaz definit[tm 144. ceea ce înseamnă emisii de pulberi sub 5 mg/Nm3. rezultând scăpări de la curentul de „gaz murdar” către curentul de gaz curat.1. utilizează filtre cu ventilatoare pe partea fumului murdar/gaz. Filtre de saci în carcase. Aceste materiale sintetice pentru filtru ca Gore-Tex® şi Tefaire® (teflon/fibre de sticlă) au permis ca filtrele de ţesături să fie utilizate într-un domeniu larg de aplicaţii şi să aibă o viaţă extinsă. Performanţa materialelor de filtre moderne la temperaturi înalte sau condiţii abrazive a fost îmbunătăţită recent iar instalatianţii de materiale pot ajuta la specificarea materialelor pentru aplicaţii specifice. Măsurători de temperatură şi alarmarea sunt de asemenea. Particule fine inclusiv PM10 sunt eliminate. Utilizarea tehnicilor de filtrare prin membrane (filtrare de suprafaţă) are ca rezultat în plus o durată de viaţă prelungită a sacului. Filtrele ceramice de densitate mică operează în mod similar cu filtrele sac în ceea ce priveşte principiile de operare şi operaţiile de amplasarea generală şi curaţire. Deteriorarea sau defectarea câtorva saci este periculoasă atunci când poate să producă coroziune. Cu proiectare corectă şi praf potrivit se obţin emisii de praf foarte scăzute (<1 mg/m3). în câteva procese tehnologice pentru feroaliaje.

semnificativă. care sunt dificil de îndepărtat cu alte tehnici. În general gazele sunt utilizate după epurare. Mărimea particulelor.1. Experienţa arată că eficienţa epuratoarelor umede este puternic dependentă de energia totală utilizată de ele.Chapter 2 Filtrele ceramice sunt confecţionate din silicaţi de aluminiu şi pot fi preacoperite cu o varietate de materiale pentru a îmbunatăţi rezistenţa lor chimică sau faţă de acizi. în particular. difuzarea aerului şi cascade. de asemenea.2. pot fi atinse emisiuni de pulberi foarte reduse până la 0. Theodore 1994. Ei de asemenea sunt utilizate în combinaţie cu PE-uri umede pentru răcirea şi curăţirea gazelor înaintea instalaţiei de acid sulfuric de contact şi pentru a absorbi gazele acide. nu este posibil să se proiecteze un epurator de gaze umed care are eficienţă înaltă fără un consum mare de energie atâta timp cât praful considerat în mod particular este uşor de umezit.1 Nm3. De aceea.8. ca gaz de combustie) şi nu sunt emise. Performanţe similare la temperaturi înalte au fost raportate şi la utilizarea filtrelor cu ochiuri metalice reproiectate. VDI 3679 1998).1. Cu o proiectare corectă şi praf potrivit. în jeturi. iar abilitatea de a fi umezită a materialului. căderi de presiune similare adesea dau eficienţă similară la acelaşi tip de praf pentru proiectări de epuratoare destul de diferite. tm 223. Mai mult de atât.1. 128 Non Ferrous Metals Industries . în alte procese tehnologice (de ex. de asemenea.8. Elementele filtrante sunt relativ uşor de manevrat când sunt noi. presupunând că lichidul este dispersat uniform înăuntrul epuratorului. intercepţia si difuzia. bazate pe principiul curgerii radiale. prin scăderea presiunii la tercerea prin zona de colectare. iar epuratoarele au aplicaţii pentru pulberi. Există o varietate de proiecte pentru epuratoare de energii înalte. este un factor important (tm 75.6 Scrubere umede Colectarea particulelor la epurarea cu lichide are loc prin trei mecanisme principale: impactul inerţial. care urmează să fie colectat. un factor important în proiectarea instalaţiei. care urmează să fie colectate. Acesta se vor prezenta mai târziu în 2. poate fi. Efectul temperaturii asupra materialului care urmează să fie colectat este. Dezvoltarea permite stabilirea stratului de turtă de praf după curăţire întrucât zona este „off-line” 2. Prezenţa pulberilor „aderente” este o problemă potenţială întrucât ele nu pot fi curăţite de pe element pe timpul ciclului normal de curăţire şi vor produce o schimbare importantă în scăderea presiunii. dar devin fragile după expunerea lor la căldură şi de aceea pot să se spargă pe timpul întreţinerii sau la încercări violente de a curăţa.

Alimentare cu lichidul de epurare epurare 4.Alimentare cu lichidul de 4Evacuare lichid de 5. Durata de viaţă a filtrelor saci este strict restricţionată şi se produce uzura rapidă a ţesăturii odată cu o performanţă slabă.Difuzor 7.Inel reglabil 6.Difuzor 7. particulele şi materiale gazoase cu conţinut de carbon în curentul de gaz (tm 217.1.Inel reglabil 6. praful fiind foarte abraziv dar umezit uşor. iar utilizarea epuratorului permite răcirea gazului în acelaşi timp cu îndepărtarea prafului. 2. Se utilizează trei tipuri: Non Ferrous Metals Industries 129 . VDI 2442 1987: tm 218.Ieşire gaz purificat 3.Palete rotative Figura 2. Lurgi 1999] 1.Palete rotative Epuratoarele de gaze umede în cascadă sunt adesea folosite pentru deprăfuirea gazelor reziduale bogate în CO de la cuptoarele electrice etanşate. El este de asemenea utilizat pentru tratarea gazelor de la instalaţia de sinterizare a benzilor de oţeluri. VDI 2443 1995: tm 220. au fost obţinute valori < 4 mg/Nm3. gazul este utilizat ca gaz CV.7 Arzătoare finale şi facle Sistemele de combustie sunt utilizate în industrie pentru a oxida CO.Chapter 2 1.Ieşire gaz purificat 3.1.Evacuare lichid de epurare epurare 5.8. VDI 3476 1990).Intrare gaz nepurificat 2.Intrare gaz nepurificat 2.35: Epurator de gaze cu curgere radială [tm 198.

În timp ce tehnologia de bază pentru aceste aplicaţii este similară. HCl şi NOx sunt produse în câteva procese. Parametri care sunt utilizaţi includ scăderea de presiune şi curgerea de lichid. Aplicaţia pentru care este utilizată epurarea gazelor determină factorii care va trebui măsuraţi pentru a monotoriza performanţa. şi unii componenţi metalici pot fi emise. excesul de CO.8. criteriile de proiectare pentru îndepărtarea particulelor şi a componentelor gazoase sunt foarte diferite. şi alte produse de combustie. rezultate în funcţie de aplicaţie. în mod tipic între 350 – 400 °C. ca şi efectul interferenţelor importante. de asemenea. Componentele organice şi dioxinele. Reducere ulterioară este necesară pentru a îndepărta aceste produse. 2.5 sec (presupunând că nu conţin componente cu conţinut de clor). SO2. Există procese de interferenţă potenţial importante care trebuiesc luate în calcul pe plan local. conductivitatea şi pH (tm 12. în care are loc o descompunere pe o suprafaţă catalitică din metal. pentru a îndepărta particulele şi.Chapter 2 Arzătoarele finale de temperatură înaltă în care gazele în mod uzual sunt încălzite de la 850 până la 1000 °C şi menţinute pentru cel puţin 0. 130 Non Ferrous Metals Industries . de ex. Diferite medii de epurare sunt utilizate mergând de la apa de mare până la soluţii alcaline.2 Sisteme de epurare a gazelor Gaze ca NH3. din unele procese care pot fi absorbite utilizând tehnici similare. Sisteme umede de epurare a gazelor sunt utilizate adesea simultan pentru trei procese. turbiditatea. iar proiectarea este inevitabil un compromis. dioxidul de sulf este produs pe timpul topirii iar fluorura de hidrogen se produce pe timpul electrolizei. Arzătoarele finale utilizează sisteme de ardere (nu sunt neapărat utilizate în mod continuu) şi pot folosi un sistem regenerativ pentru a utiliza energia termică din gaz şi compuşii carbonului aplicând un pat rezistent la temperatură. de ex. Utilizarea arzătoarelor cu NOx redus şi dozarea aerului pentru arderea treptată la cuptoare şi alte instalaţii de ardere pot să prevină formarea acestor gaze. Reducerea acestor gaze adesea este posibilă prin controlul procesului sau prin fixarea materialelor în zgură sau mată.8. care pot produce o concentraţie înaltă a componentelor organice.1. Câteva procese utilizate peste tot în lume pentru îndepărtarea SO2 au un mediu alcalin dual şi utilizează oxid de calciu ca mediu auxiliar pentru regenerarea bazelor şi îndepărtarea sulfatului ca ipsos care poate fi vândut. tm 14 HMIP Pb 1993). HMIP Zn 1993.1 Purificarea umedă a gazelor • Sisteme de epurare umedă a gazelor sunt utilizate în industrie pentru a îndepărta componentele gazoase la concentraţii scăzute. Următoarele tehnici sunt utilizate pentru a îndepărta componentele gazoase. Prezenţa acestor componente în cuptoare produce un mare volum de produse de combustie şi va rezulta un timp de prezenţă foarte scurt în cuptor şi emiterea gazelor parţial arse.2. apă. destinate pentru arderea gazelor uzate.1. Arzătoarele finale distrug componentele organice incluzând dioxinele prin oxidaţie termică şi produc pulberi. dioxid de carbon. VDI 3927 1998). la temperaturi joase. • Incineratoarele catalitice. 2. de a controla temperatura (la răcirea adiabatică). temperatura. Un sistem de distribuire este necesar pentru a schimba direcţia de curgere a gazului la curăţirea patului. • Facle. iar rezultatele confirmă distrugerea a COV prezente. de asemenea. Mai multe informaţii sunt date în capitolele specifice pentru metale. Arzătoarele finale sunt deosebit de utile în operaţiile de dezuleiere şi dezacoperire. HF. oxizi de azot şi sulf. Sunt disponibile tehnici de prevenire şi reducere pentru aceste gaze (tm 224. cum este producerea apelor uzate suplimentare.

3 Sisteme de recuperare a gazelor În plus faţă de utilizarea sistemelor de epurare umedă. Ele sunt utilizate pentru reducerea conţinutului de SO2 la cuptoare cu anod sau la alte surse mai puţin puternice şi pentru spălarea gazelor reziduale din gazele provenite de la instalaţia de acid sulfuric. Apa este evaporată presupunând că temperatura este suficient de înaltă iar componentele gazoase reacţionează cu particulele. Adsorbţia este realizată prin utilizarea coloanelor cu umplutură sau prin injectarea reactivului în curentul de gaz şi utilizând un reactor turn. uscată şi semiuscată pentru a elimina componentele gazoase amintite mai sus. cum de pildă epurarea uscată. această industrie utilizează pe scară largă sisteme de recuperare.Chapter 2 2. Oxid de calciu. oxidul de zinc şi alumina sunt utilizate frecvent atât pentru aplicaţii cât şi pentru purificatori alcalini peste tot în lume. HCl poate fi absorbit în apă.2 Epuratoare de gaze uscate şi semiuscate Tehnicile de absorbare. Acidul azotic rezultat de la primul epurator Non Ferrous Metals Industries 131 . acidul clorhidric – HCl – este utilizat în combinaţie cu clor în exces. Carbonul activ (sau cocsul) este utilizat pentru a îndepărta metalele (mercur) şi substanţele organice pentru care de obicei este mult mai eficace. Mediul de epurare poate fi reciclat de câteva ori în cadrul reţelei de epurare pentru a permite utilizarea deplină a capacităţii de absorbţie şi adsorbţie. De aceea este necesară răcirea şi combinarea a câtorva epuratoare pentru a atinge limita valorilor care suprimă ieşirea fumului brun din coş.8.Argintul şi paladiul se dizolvă frecvent în acid azotic. În cazul aluminei şi al oxidului de zinc ele sunt utilizate consecutiv în procesele principale. HNO3.Pentru procese care implică dizolvări. Filtrele cu saci sunt utilizate pentru pentru partea coborâtoare a curentului de gaz pentru a colecta mediul de epurare care a reacţionat parţial şi pentru a oferi o suprafaţă ulterioară pentru ca absorbţii ulterioare să aibă loc. Exemplele următoare sunt utilizate pentru a închide ciclul materialelor: a) Bucla acidului clorhidric:.1. O cantitate însemnată de gaze reziduale de oxid de azot (NO şi NO2) pot fi capturate cu oxigen sau peroxid de hidrogen în epuratoare speciale în cascadă.2. Fluorul absorbit de alumina se recuperează prin procesul electrolitic. Se întâmpină probleme la oxidarea cantităţilor mici de NO care cer timp mult şi la scăderea absorbţiei de gaze la reacţiile exoterme. Eficacitatea reactantului se raportează adesea la reactivitatea reactivilor şi a adaosului de oxid de calciu care poate să producă materiale în condiţii de reactivitate potrivite pentru anumite aplicaţii. particulele reactivului care reacţionează după aceea sunt îndepărtate din curentul de gaz. Epurarea uscată adesea este mai puţin eficientă decât epurarea umedă sau semiuscată. în special cu mai puţine gaze care reacţionează cum este SO2. sunt utilizate pentru absorbţia gazelor acide şi a componentelor metalice şi organice. 20 % w/w). carbonatul de calciu. În acest caz o suspensie a reactantului (de obicei oxid de calciu) este injectat în reactor cu curentul de gaz. Se produce ipsos care poate fi vândut în anumite circumstanţe. O variantă a epurării uscate este epurarea semiuscată. iar NOx poate fi absorbit în apă sau peroxid de hidrogen. Atunci când aceste procese sunt utilizate pentru îndepărtarea SO2 ele sunt cunoscute ca desulfurizarea gazelor de ardere (FGD). 2. hidroxid de magneziu.8. acesta este reutilizat în diferite părţi ale procesului. pentru recuperarea curenţilor de gaze din procese tehnologice.1. La utilizarea evaporării şi colectării în apă se obţine un acid azeotropic (concentraţii cca. b) Bucla acidului azotic:.

i) Absorbţia dioxidului de sulf în apa rece (de ex. DFIU Sulphur 1996):: a) Gaze cu până la 1 % dioxid de sulf. c) Bucla clorului:. Acest sistem este utilizat extensiv în centralele de putere. Precipitarea sulfatului de magneziu. Sulful care nu a fost încorporat în mata sau în zgura de la procesul de topire. d) Bucla clorurii de amoniu:.1. Procesul peracidos. oxidarea cu peroxid de hidrogen pentru a produce acid sulfuric. utilizând reactivi potriviţi. Recuperarea sulfului elimină problemele de interferenţă.Solubilitatea relativ mică a clorurii de amoniu. Potenţialul de producere a dioxidului de sulf lichid depinde de existenţa pieţii locale. Desulfurizarea gazelor de ardere (FGD) într-un epurator uscat sau semiuscat. Epurarea alcalină dublă cu absorbţia pe sodă caustică şi precipitarea ipsosului. Dioxidul de sulf este produs la prăjirea şi topirea concentartelor sulfuroase şi în procesul de conversie asociat. Hipocloritul este de asemenea folosit ca agent oxidant în soluţiile de epurare pentru diferite procese de rafinare. b) Gaze cu concentraţie mai ridicată în dioxid de sulf.8. 132 Non Ferrous Metals Industries .Clorul este utilizat în procesele umede pentru dizolvarea metalelor şi în etapele de clorinare uscată la temperaturi ridicate pentru a le rafina. Procedura sulfacid.4 Captura sulfului Sulful prezent în materiile prime poate fi încorporat în zguri sau mată. Dioxidul de sulf concentrat poate fi stripat din aceasta soluţie şi se produce dioxid de sulf lichid sau se pot face alte produse. care este îndepărtat prin reacţia cu apă pentru a produce acid sulfuric sau dioxid de sulf lichid. 2. oxidarea pe catalizatorul de cărbune activ pentru a produce acid sulfuric. Procesul de regenerare Wellman-Lord implică reavţia gazelor slabe cu sulfid de sodiu şi apă pentru a produce bisulfid de sodiu. ipsos sau acid sulfuric. mata poate fi utilizată în procese. Absorbţia pe alumină şi precipitarea ipsosului (procedura Dowa). Gazul clor poate fi recuperat sau se produce soluţii de hipoclorit.Chapter 2 în mod obişnuit are o concentraţie în jurul 45 % de greutate şi poate fi reutilizat în câteva procese. La epurarea cu 2-3 dimetil-amin (DMA) (procedura Asarco) dioxidul de sulf poate fi absorbit. NH4Cl. Existenţa pieţii pentru acest produs influenţează alegerea produsului final dar opţiunea cea mai sigură din punct de vedere al mediului înconjurător este de a produce ipsos sau sulf elementar în absenţa producerii fiabile a altor produse. în soluţiile evaporate la temperatura camerei face posibilă reutilizarea precipitatelor cristaline a acestei sări. Tehnicile următoare sunt disponibile pentru recuperarea sulfului (tm 24. în mod uzual este prezent ca SO2 şi poate fi recuperat ca sulf elementar. utilizând oxid de calciu pentru a produce ipsos. SO2 lichid. Aceste procese sunt astfel operate ca să se obţină concentraţia maximă de dioxid de sulf pentru a îmbunătăţi eficienţa recuperării sulfului. apa de mare rece) urmat de stripare în vacuum şi recuperare ca dioxid de sulf lichid. Aceste procese sunt utilizate în combinaţie cu instalaţia de acid sulfuric pentru a recupera dioxidul de sulf nedizolvat. ca sulful. În amândouă cazuri se utilizează sisteme închise folosind tuburi U cu apă şi celule electrolitice etanşe.

Dioxidul de sulf din gaz este convertit după aceea în trioxid de sulf printr-o “procedură de contact” în care gazele sunt trecute printr-un pat catalitic de pentoxid de vanadiu. Catalizatori îmbunătăţiţi pot fi folosiţi pentru a ridica eficienţa conversiei în instalaţii de contact simple şi duble. Procedura WSA este dezvoltarea unei instalaţii de contact simplă. a zincului. Etapele pot să includă răcirea cu recuperarea căldurii. prin arderea sulfului. Producerea acidului sulfuric. Îndepărtarea prafului înainte de procesul de contact este esenţială pentru a proteja catalizatorul şi pentru a produce acid curat. crom. una de vânzări potenţiale. depinzând de prezenţa contaminatorilor în curentul de gaz. şi decantor electrostatic umed.5 % . gazele sunt răcite înaintea fiecărei treceri. Într-o instalaţie de contact simplu gazele trec printr-o serie de patru sau mai multe paturi catalitice pentru a obţine o eficienţă de conversie înaltă. este un proces chimic bine definit. Producerea de dioxid de sulf este exotermică şi dacă conţinutul de dioxid de sulf este suficient de mare pentru a genera destulă căldură. Pretratarea curentului de gaz. când concentraţia de SO2 este scăzută sau variabilă sau când temperatura este scăzută. Halogenii sunt prezenţi ca HCl (10-1000 ppm) şi HF (10-1000 ppm incluzând şi H2SiF6). de aceea procedura de contact dublu este folosită în mod curent pentru a obţine mai eficient conversia dioxidului de sulf atunci când conţinutul dioxidului de sulf în gaz este suficient de ridicat. pot fi prezente. Trioxid de sulf format este absorbit după aceea. cu SO2 (în mod tipic între 2000-5000 ppm depinzând de tăria SO2). este diluat pentru a avea acid sulfuric. la nivele acceptabile în acidul care se produce şi previne otrăvirea catalizatorului. 1-50 % H2SO4. cadmiu. Arsenul poate să fie prezent până la nivele de 10000 ppm. înaltă de dioxid de sulf ca gaz de alimentare (tm 140. decantor electrostatic cald. de ex. răcite şi pot fi uscate. epurarea gazelor pentru eliminarea mercurului. NOx. implică câteva etape. Non Ferrous Metals Industries 133 . în apropiere este o instalaţie de macerare. Dacă concentraţia este înaltă. etc. Această reduce concentraţia multor metale. în instalaţia de acid sulfuric. Problema este. de asemenea. Finland Cu 1999). etc. pot fi tratate şi evacuate sau utilizate. Acest acid poate fi separat şi gazele pot fi tercute într-o instalaţie pentru acid. care poate să îmbunătăţească performanţa în special atunci.9 %. dar aceste date se referă la un proces care are o concentraţie uniformă. care sunt prezenţi în gazele tratate. de asemenea. în mod uzual. de ex. Acesta este urmat de o etapă ulterioară de absorbţie a trioxid de sulf. mercur (până la 1900 ppm) şi plumb (până la 50 ppm). S-a raportat. Acidul slab se saturează . Prezenţa trioxidului de sulf inhibă conversia dioxidului de sulf. bismut. Aceste instalaţii au o concentraţie de gaz constantă şi înaltă şi de aceea au puţine limitări de proces. de regulă. nichel. că un catalizator dopat cu cesiu poate să îmbunătăţească aceasta la 99. depinzând de contaminanţii prezenţi în alimentarea topitorului. de asemenea. În acest caz trioxidul de sulf este absorbit după o a doua sau a treia trecere. Acidul de asemenea poate să conţină metale ca cupru. Uneori catalizatorul este dopat cu oxid de cesiu. permiţând conversia unei cantităţi mai mari de dioxid de sulf în trecerile următoare. Gazele de la prăjire sau topire nu au aceste caracteristici şi sunt mult mai greu operabile şi nu se pot atinge aceleaşi nivele de conversie. de aceea. zinc sau fier (individual până la 2500 ppm). pentru a produce dioxid de sulf. acidul produs este brun şi acesta poate nu va fi acceptat de cumpărătorii potenţiali.Chapter 2 ii) Producerea acidului sulfuric . Gazele de la topirea în cuptor sunt purificate. sunt absorbiţi în acidul produs. stibiu. în acid sulfuric de 98 % care după aceea. Alte elemente ca aluminiu. Acidul slab generat în compartimentul de purificare a gazului conţine. Utilizarea instalaţiei de dublu contact creşte eficienţa eliminării dioxidului de sulf de la < 98 % la > 99.

36: Agregat tipic pentru purificarea gazelor pentru o instalaţie de acid sulfuric Gazele reziduale de Eliminarea la un cuptor de topire mercurului prin scânteie (absorbţie) Gaz rezidual de la Converorul Pierce-Smith (instalaţia principală) Gaz fierbinte Unitate de epurare şi răcire (în mai multe trepte) Decantor electrostatic umed Purificarea gazului Turn de uscare (absorbţia în acid Gaz rezidual sulfuric concentrat) Instalaţia de acid sulfuric Cataliză Absorbţie purificat Acid sulfuric Procesul de producţie al acidului sulfuric elimină tot praful şi metale reziduale şi ele sunt transferate către acidul produs. sulphuric acid) Catalysis Absorption Cleaned off-gas Sulphuric acid plant Sulphuric acid Figura 2. Metalele produse sunt cupru. Farrell 1998] Instalaţiile de acid sulfuric sunt folosite pentru eliminarea dioxidului de sulf produs cu ocazia sinterizării. zinc şi câteva suite de metal în amestec. S-a raportat că conţinutul ridicat de fluor în gaze creşte probabilitatea producerii acizilor pulverizaţi [tm 106. plumb. Eliminarea prafului şi metalelor înaintea procedurii prin contact înseamnă că acestea nu sunt componente semnificative ale gazelor emise în aer.Chapter 2 Off-gas from flash smelting furnace Hot-gas ESP Scrubbing and cooling unit (multistage) Wet electrostatic precipitator Mercury removal (absorption) Off-gas from Pierce-Smith converter (primary plant) Gas cleaning Drying tower (Absorption in conc. Acid pulverizat poate fi emis prin coş şi filtrele lumânare sunt utilizate acolo unde este necesar pentru a elimina aceşti vapori. prăjirii sau topirii unei varietăţi largi de minereuri şi concentrate sulfuroase. nichel. 134 Non Ferrous Metals Industries .

Tehnicile utilizate pentru eliminarea sau distrugerea COV-urilor sunt arzătoarele finale şi epuratoarele de gaze descrise în detaliu mai sus şi pot fi atinse concentraţii < 10 mg/Nm3. organo-cloruraţi sau pe bază de apă. Filtre bio şi reactoare sunt de asemenea utilizate (tm 159. VDI 1996). În procesul de extracţie a unui solvent aerul ventilat este răcit şi elimină solvenţii până la un nivel de jos de 0. Capcane de cărbune activ şi sisteme de cristalizare/condensare sunt folosite pentru recuperarea materialelor pentru reutilizare. etc. procese de extracţie a solvenţilor şi de la “respirarea” rezervoarelor utilizate pentru depozitarea solvenţilor şi a combustibililor. COV-urile pot fi emise şi la furnizarea solvenţilor.37: Instalaţie tipică de acid sulfuric cu absorbţie dublă 2. Non Ferrous Metals Industries 135 . ecotoxicitatea variază printre solvenţi şi acesta este luată în considerare pentru utilizarea solventului propice şi pentru determinarea sistemului de reducere utilizat una lângă alta.1. Solvenţii pot fi aromatici.2 kg/to cobalt produs. Returnarea gazelor scăpate este utilizată pentru a minimaliza emisiile de COVuri.8. Se folosesc containere de siguranţă pentru a preveni emisiile de solvenţi şi pot fi utilizate mixere/ decantoare pentru a minimaliza contactul cu aerul. alifatici.Chapter 2 a) Turn de uscare b) Schimbător de căldură 4 c) Schimbător de căldură 3 d) Schimbător de căldură 2 e) Convertor f) Supraîncălzitor g) Aborbant intermediar h) Schimbător de căldură i) Absorbant final Figura 2.5 Carbon total şi COV-uri Carbonul total şi COV-urile sunt produse la combustie slabă şi pe timpul diferitelor operaţii cum sunt degresarea componenţilor. Vaporii de solvenţi sau de combustibili pot fi extrase şi eliminate din gazele exhaustate.

de asemenea. Praful colectat poate avea concentraţii mari de dioxină şi el trebuie depozitat sau tratat cu grijă. Prezenţa uleiurilor şi a altor materiale organice în deşeuri sau alte surse de carbon (combustibili şi reducători parţial arşi. Trebuie să fie prezent suficient oxigen în gazele fierbinţi şi poate fi folosit şi insuflare de oxigen pentru a asigura o combustie deplină. zona de alimentare. Dioxinele sau precursorii lor pot fi prezente în câteva materii prime şi există posibilitatea sintetizării lor de-novob în cuptoare sau sistemele de reducere.Chapter 2 2. cocsul). Sisteme de oxidare catalitică sunt de asemenea disponibile pentru distrugerea dioxinelor şi s-a raportat că se folosesc filtre textile cu strat de catalizator inclus.8. Preselecţia sau tratarea materialelor de alimentare pentru a minimaliza cantitatea precursorilor materiilor organice este de aceea o măsură foarte importantă pentru prevenirea formării dioxinelor. provenite din industria deşeurilor. Valori mai coborâte mai bune de 0. Totuşi. sunt valoroase şi trebuiesc recuperate separat de metalul de interes primar. Ele trebuiesc eliminate dacă deja n-au fost. Dioxinele pot fi absorbite pe materia de particule şi pot fi eliminate folosind filtrare de praf eficientă. Cu toate că dioxinele sunt distruse la temperaturi înalte (peste 850 °C) în prezenţa oxigenului. de aspectele de securitate şi de stabilitatea operaţională. procesul sintezei de-novo este încă posibil după ce gazele sunt răcite prin “fereastra de reformare”. Ele . Această industrie se bazează pe surse de materii prime auxiliare. Prezenţa dioxinelor în prafuri EAF şi prezenţa bifenilelor policloruraţi la deşeurile de transformator sunt surse potenţiale directe de dioxine. Tehnica cea mai viabilă economic şi cea mai eficace va depinde de specificul locului. Toate aceste tehnici enumerate depind de modul de aplicare şi pot fi incluse în procese existente.1 ng/m3 TEQ pot fi atinse prin una sau o combinaţie a acestor tehnici. particule solide de la epuratoare şi praful de la filtrare. Se utilizează etape de purificare adiţională pentru a le elimina şi a le recupera şi la acestea se vor face referiri în capitolele speciale despre metale.7 Îndepărtarea altor impurităţi În plus faţă de interferenţa lor la recuperarea acidului sulfuric şi a dioxidului de sulf. Cărbune activ poate fi injectat în curentul de gaz în care dioxinii sunt absorbiţi pe suprafaţă. pot să producă particule fine de cărbune care intră în reacţie cu cloruri anorganice sau cu clorul legat organic în domeniul de temperatură între 250500 °C pentru a produce dioxine. Dioxinele sunt uşor absorbite în materiale solide şi pot fi colectate de mediile cum sunt pulberile. de ex. Nivele de emisii mai bune de 0. Acest proces este cunoscut ca sinteză de-novo şi este catalizat de prezenţa metalelor cum sunt cuprul şi fierul.1. cum şi de factorii economici care trebuiesc luaţi în calcul.5 ng/m3 TEQ pot fi atinse utilizând una sau mai multe din aceste tehnici pentru purificarea părţii gazoase a sistemului. Trebuie avut grijă la proiectarea sistemului de răcire să se minimalizeze timpul de prezenţă în fereastră pentru a preveni sinteza de-novo. ca de ex. VDI 3460 1997) în special la producerea lor din materii prime auxiliare sau în procesele care necesită clorinare cum este prducerea electrolitică a magneziului din apa de mare sau dolomită.6 Dioxine Dioxinele sunt relevante la producerea metalelor (tm 225. impurităţile prezente pot să conducă la formarea dioxinelor în timpul arderii incomplete sau la sinteze de-novo. O filtrare de praf de înaltă eficienţă se foloseşte pentru eliminarea prafului şi a dioxinilor. sunt convenite nivele de deşeuri.8. alte metale neferoase prezente în minereuri şi concentrate au un impact nedorit asupra mediului. Această fereastră poate să fie prezentă în sistemele de reducere şi în părţile mai reci ale cuptorului. 2.1. 136 Non Ferrous Metals Industries .

după aceea. Cuve şi alte echipamente utilizate în instalaţiile hidrometalurgice sunt ventilate pentru a asigura o atmosferă de siguranţă la locul de muncă. Aceste pulberi din procesul de ardere şi alte reziduuri constituie materie primă pentru un număr mare de metale. În cazul îndepărtării mercurului înaintea instalaţiei de acid sulfuric mercur rezidual va fi prezent în acidul produs în specificaţia produsului în mod normal stă < 0. Elementele de separare a picăturilor sunt pasate în curentul de gaz în coşul de tiraj sau la vârful turnului de răcire iar soluţai separată curge înapoi în bazinul principal. Produsul mercuric purjat este folosit sau în producţia de mercur sau este depozitat. În acest proces mercurul este îndepărtat înainte de trapta de spălare în instalaţia de acid. tm 225.1.02 mg/Nm3 în cazul curat şi toate procesele trebuie să atingă acesta. Prin urmare. Acesta reacţionează cu mercurul metalic din gaz şi-l precipită sub formă de calomel. Acesta este bazat pe epurarea umedă a gazelor utilizând reacţia între clorura mercurică şi mercur pentru a forma clorură mercuroasă (calomel) care se precipită din lichid. În aceste procese este utilizat un cuptor de prăjire rotativ (Waelz Kiln) sau un cuptor de topire ISA pentru a vaporiza metalele şi a îmbogăţi zincul şi plumbul în oxizi mixte care pot fi după aceea recuperate în alte procese pirometalurgice. 350 °C se conduce într-o coloană cu pat cu Non Ferrous Metals Industries 137 .2 Mercur Mercurul este volatil la temperatura întâlnită în multe procese de reducere şi sunt necesare alte tehnici pentru a-l elimina (tm 26. 2. Cuptoare de purificare a zgurii şi procese de evaporare a zgurii sunt utilizate pentru a elimina metalele volatile care au fost colectate ca prafuri de ardere. După îndepărtarea prin filtrare a sulfurii de mercur. de ex. • Procesul Bolchem. de asemenea. Gazul la temperatura de cca. Aceste reziduuri reprezintă materie primă pentru alte procese pentru recuperarea zincului şi a altor metale volatile.7. • Procesul Outokumpu. Acest aer ventilat poate să conţină picături de acizi care conţin amestecuri de metale din soluţie. în praful şi reziduurile provenite din alte procese tehnologice.1. acidul este recirculat pentru absorbţie.1 ppm şi care este echivalent la ∼ 0. Metalele volatile şi oxizii lor se găsesc.1 Metale neferoase Procesele pirometalurgice sunt utilizate pentru a îndepărta impurităţile din metalul în cauză prin volatilizarea şi/sau trecerea în zgură a altor metale. Hg2Cl2.7. dar îndepărtarea se realizează prin acid sulfuric de 99 %. Gazul este epurat într-o coloană cu pat cu umplutură cu o soluţie care conţine HgCl2. Cd. VDI 3460 1997). recirculat în etapa de spălare. Finland Zn 1999. Acidul cu conţinut de mercur rezultat este diluat la 80 % iar mercurul este precipitat ca sulfură cu tiosulfat. Bi. care este. PARCOM 1996. Etapa acestui proces se situează în instalaţia de acid ca şi la procesul Boliden/Norzink.8. Procesul este plasat după etapa de spălare şi răcire în instalaţia de acid astfel că gazul este lipsit de pulberi şi SO3 iar temperatura este în jur de 30 °C. As şi Ga pot fi volatilizate în condiţiile de funcţionare ale cuptorului şi evaporate din topitură. Clorura mercurică este un compus foarte toxic al mercurului şi trebuie avut mare grijă în asigurarea condiţiilor de funcţionare a acestui proces. în proces nu se consumă acid. • Procesul Boliden/Norzink. Acest acid vine din partea de absorbţie a instalaţiei de producere a acidului şi oxidează mercurul la temperatura ambiantă. Sn.Chapter 2 2.8. Metalele sunt recuperate după aceea din praful de ardere colectat prin diferite căi. De ex. Zn. Calomelul este îndepărtat din soluţia de epurare în circulaţie şi parţial regenerat cu gazul clor la HgCl2. Alegerea temperaturii de funcţionare influenţează această etapă a procesului şi aceşti oxizi de metale pot fi colectate utilizând o tehnică potrivită pentru îndepărtarea prafului. tm 139. în praful produs la elaborarea oţelului. Pb. Tehnicile de îndepărtare cuprind epuratoare de gaze umede sau separatoare de picături.

Mercurul este precipitat ca un amestec de clorură de seleniu. Un filtru de absorbţie de cărbune activ este utilizat pentru îndepărtarea vaporilor de mercur din curentul de gaz. pentru a creşte capacitatea sau viteza de topire la cuptoare speciale şi pentru a produce zone discrete. Două procese sunt disponibile pentru a reduce conţinutul de mercur din acidul sulfuric produs în timpul producerii metalelor neferoase.8. bogate în oxigen în cuptor pentru a permite arderea completă în mod separat de zona de reducere. 3Hg + 8SCN. O parte din acid este recirculat după aceea la treapta de epurare.1. • Procesul cu tiocianat de sodiu. Acest proces utilizează schimbători de ioni pentru a înlătura mercurul din produsul acid. Acest proces este utilizat la prăjirea zincului. Acesta este . ETSU 1994):• Creşterea de căldură transmisă la vatra cuptorului permite creşterea capacităţii sau a vitezei de topire. în jur de 190 °C. Nămolul de mercur este îndepărtat din acidul răcit.8 Utilizarea îmbogăţirii cu oxigen în sistemele de ardere Sistemele de ardere/oxidare utilizate în producţia metalelor neferoase adesea sunt caracterizate prin utilizarea oxigenului din spaţiul de încărcare direct sau pentru îmbogăţirea cu oxigen a aerului sau la vatra cuptorului. • Filtru de seleniu. 2.Chapter 2 umplutură unde este spălat contra curentului cu acid sulfuric în jur de 90 %. este filtrat şi spălat şi trimis pentru producerea mercurului metalic. Procesul de epurare uscată care foloseşte seleniu amorf pentru a reacţiona cu vaporii de mercur şi a forma selenură mercurică. la temperatura în jur de 0 °C. PARCOM 1996) • Epurator cu seleniu. Procesele Norzink şi Outukumpu sunt utilizate în mod curent iar procesele celelalte sunt utilizate în altă parte (tm 26. bazat pe metoda epurării umede şi utilizează reacţia dintre seleniu amorf din acid şi mercurul pentru a îndepărta concentraţii mari de vapori de mercur. Aceasta permite o reducere semnificativă a volumului • 138 Non Ferrous Metals Industries . Gazul SO2 este spălat cu o soluţie de tiocianat de sodiu iar Hg este îndepărtat ca sulfură. • Procesul cu sulfură de plumb. Această îmbogăţire este utilizată pentru oxidarea autotermală a minereurilor pe bază de sulfuri. • Se adaugă iodură de potasiu la acid care trebuie să fie de tăria cel puţin 93 %. Un proces de epurare uscată care utilizează noduli de sulfură de plumb ca mediu pentru a îndepărta mercurul din curentul de gaz. • Procesul Superlig cu schimbători de ioni. şi se atinge o concentraţie a mercurului < 0.+ HgS + 2H2O • Filtru de cărbune activ. de asemenea. HgI2 este precipitată după aceea. Tiocianatul de sodiu este regenerat. Oxigenul poate să realizeze următoarele îmbunătăţiri (tm 125. Iodura mercurică. O reducere semnificativă a volumului gazelor de proces produse în timp ce este redus conţinutul de azot. Acidul este format în situ din SO3 din gaz .5 ppm.+ 4 H + + SO2 => 2[Hg(SCN)4]2. Abilitatea de a conduce unele procese autotermal şi a varia cantitatea de îmbogăţire de oxigen on-line pentru a controla procesul metalurgic şi a preveni emisiunile.

• Se utilizează controlul prin microprocesoare a alimentării cu reactivi şi a performanţei instalaţiei. Sunt prevăzute sisteme de alarmă pentru a indica deficienţele de funcţionare. Se utilizează următoarele tehnici: • Sisteme de dozare a reactivilor sunt utilizate pe scară largă.9 Tehnici de controlul proceselor pentru echipamentele de colectare şi reducere Controlul funcţionării proceselor este larg utilizat în acest sector. Se utilizează monitorizarea on-line a temperaturii.1. pentru degazarea metalului topit pentru zonele zgurii şi a răcirii zgurii de metal şi controlul fumului la operaţiile de evacuare şi turnare. a intensităţii de curent şi tensiunii la PE. Gazele inerte sunt utilizate pentru sistemele de reducere atunci când sunt prezente materiale piroforice (de ex. Se utilizează sisteme de întreţinere robuste. a scăderii de presiune. Este din ce în ce mai răspândită folosirea unui personal de întreţinere ataşat. a particulelor sau altor poluanţi emişi. Aceasta nu poate să fie cazul cu îmbogăţirea cu oxigen în arzător sau în preajma arzătorului pentru că temperatura mai înaltă a gazului poate să faciliteze formarea NOx termic. • Nivelele de supervizare sunt optimizate pentru a folosi avantajele de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorului. făcând parte din echipele de operatori şi care suplimentează echipele de întreţinere specializată. Un exemplu este prevederea unei zone cu ardere finală totală în cuptorul cu cuvă. • • • 2. Non Ferrous Metals Industries 139 . concentrate uscate de Cu). În cazul din urmă oxigenul poate fi adăugat în sensul curgerii curentului de gaz de la arzător. Insuflarea de oxigen în locuri discrete din cuptor în sensul curentului de gaz de la arzătorul principal permite controlul temperaturii şi a condiţiilor de oxidare separat de operaţiile principale din cuptor. debitul lichidului de epurare şi a pH-ului. Utilizarea oxigenului pur la arzător conduce la reducerea presiunii parţiale a azotului în flacără şi de aceea formarea termică a NOx este redusă. • Operatorii sunt antrenaţi şi evaluaţi în utilizarea instrucţiunilor de operare şi în utilizarea tehnicii moderne de control descrise. pentru a reduce efectul acesta şi a menţine o îmbunătăţire a vitezei de topire. • Creşterea concentraţiei dioxidului de sulf (sau a altor produse) în gazele de proces permiţând ca procesele de conversie şi recuperare să fie mult mai eficace fără să se utilizeze catalizatoare speciale.8. ETSU 1994).Chapter 2 conductelor în sensul curentului şi a sistemelor de reducere şi previne pierderile de energie implicate în încălzirea azotului. Producerea oxigenului de încărcare pe loc este asociată cu producerea gazului de oxigen separat de aer (tm 127. Acesta permite creşterea vitezei de topire fără o creştere inacceptabilă a temperaturii. Acesta este utilizat ocazional pentru cerinţe de gaz inert la faţa locului. • • Se utilizează sistemele de management al calităţii şi mediului.

dioxini.Chapter 2 2.8. NOx şi CO se găsesc în paragrafele speciale pentru metale. COV-uri. 140 Non Ferrous Metals Industries . HCl. dar emisiuni atinse se dau în tabelele de mai jos pentru un număr de exemple de reducere şi tratare.2 Emisiile curente şi nivele de consum Datele de emisiuni şi consumuri principale pentru HF.

15 (prereducere> 50) < 1 .Chapter 2 Tehnica PE fierbinte Mărimea particulelo r µm < 0. producând 2000 to acid/zi Non Ferrous Metals Industries 141 .01 0.5 Curat optic 100 .01 Gazele de la cuptorul cu scânteie şi convertor Pierce Smith 290000 Nm3/h Intrare SO2 6-8.300 Comentarii 4 sau 5 zone. < 99 Temperatura de funcţionare maximă.5 0.01 .(as HCl) F.5 220 900 <1-5 0.01 Eficienţa de colectare la 1 µm.001 > 99.1 Scruber umed 1-3 > 80 .01 .001 . Reducerea gazului de acid 80 Cicloane 10 40 1100 Filtre cu ţesături Filtre ceramice 0.0.50 Tabelul 2.001 .0. conversie > 99. mg/Nm3 < 5 .07 0.5 < 0. Utilizat pentru ajutarea altor metode Performanţă bună cu tipuri de praf potrivite Performanţă foarte bună cu tipuri de praf potrivite Performanţă bună cu pulberi potrivite.0.0.01 .0.0.0.99 Inlet 1000 Outlet 80 < 4 .01 .001 .001 .6 %.0.5 < 0.0.1 .02 < 0.1 PE umed 0. Aplicaţia curentă este prereducerea PE cu 2 zone în serie.02 < 0.02 0.02 < 0. °C 450 Domeniul emisiilor care pot fi atinse. % > 99 Depinzând de proiectare.01 .(as HF) Cd Hg Tl As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF Unitatea mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ mg/Nm³ ng TEQ/m³ Valori măsurate 100 – 1100 20 – 40 20 – 45 2–7 1–4 0.10: Exemple de emisii curente de la câteva aplicaţii de reducere a prafului (praf mg/Nm3) Substanţă SOx (as SO2) SO3 NOx (as NO2) Cl.4 %.5 99. În principal precipitarea picăturilor Particule grosiere.

presiunea.8 % conversie. În particular punctul de condensare va fi afectat de toţi aceşti parametri şi variaţia lor în timpul ciclului de producţie trebuie să fie luat în considerare. şi cu toate că unele pot să pară că oferă o performanţă foarte mare. totuşi el nu poate fi considerat să fie aplicabil peste tot.11: Un exemplu de concentraţii de constituenţi principali în gazul purificat de la instalaţia de acid sulfuric [tm 124. Aceste probleme sunt 142 Non Ferrous Metals Industries . Aceste probleme sunt specifice pe plan local şi de materiale. în calcul pentru a realiza o proiectare robustă. aderenţa.8. 2. abilitatea de a fi umectate şi densitatea materialelor sunt. de asemenea. Mărimea şi forma particulelor. % > 5% < 3% < 3% 15% 14% Ieşire SO2. iar operatorul trebuie să ia în considerare toţi aceşti factori într-un instructaj profesional. Concentraţia pulberilor şi variabilitatea lor trebuie luată. piroforicitatea. un filtru textile care utilizează materiale moderne. etc). mg/Nm3 450 750 850 (300 ppm) 500 . abrazivitatea. poţi să apară probleme dacă caracteristicile ca încărcarea şi natura gazelor.8. Tehnicile date ca exemple sunt în funcţie de informaţiile provenite de la industrie.Chapter 2 Tabelul 2.4 treceri Contact simplu –dopaj Cs2O în trecerea finală Contact simplu – dopaj Cs2O + condensare WSA Contact dublu – 5 treceri Contact dublu – 5 treceri dopare cu Cs2O a catalizatorului gazul de alimentare cu conţinut mare de O2 Intrare SO2. pentru unele tipuri de pulberi.9 % conversie. temperatura şi conţinutul de umezeală a gazului sunt parametri importanţi şi au o influenţă majoră asupra tehnicilor sau combinaţiilor de tehnici folosite. de asemenea. Intrare SO2 foarte mare constantă Tabelul 2. fiabilă. pulberile şi alţi componenţi sunt considerate pe deplin.3.5 % conversie > 99 % conversie Coborât/intrare SO2 variabil > 99 % conversie 99. DFIU Cu 1999] Metoda Contact dublu . de la ţările membre din Europa şi conform evaluării Biroului European IPPC. Există câteva tehnici.3 Tehnici de a fi luate în considerare la determinarea BAT Această secţiune prezintă un număr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor şi a reziduurilor cât şi tehnici pentru reducerea consumului de energie totale.1 Principii generale Alegerea şi proiectarea unei tehnici potrivite de reducere este de importanţă specială. Se dau exemple pentru a demonstra tehnicile care se caracterizează cu o performanţă de mediu înaltă. datorită problemelor de aderenţă şi de abrazivitate. De ex.1000 < 285 (100 ppm) Observaţii > 99. Intrare SO2 foarte mare 99. Ele toate sunt disponibile comercial.12: Exemple de performanţă a unor instalaţii de acid sulfuric existente 2. Caracterizarea naturii prafului şi a fumului este foarte importantă pentru identificarea unor proprietăţi neobişnuite (higroscopicitatea. Volumul. factori care optimizează alegerea tehnicii. este considerat că oferă cele mai bune performanţe de mediu decât alte tehnici pentru eliminarea prafului.

3. Aceste caracteristici sunt valabile pentru cele mai multe instalaţii existente. cum este mărimea şi numărul câmpurilor şi a metodelor de epurare. aparate optice sau triboelectrice pentru a detecta defectele sacilor de filtrare. Extracosturile pentru materialele moderne sunt mai mult decât compensate prin extraviaţa lor în cele mai multe cazuri. cu sistemele de purjare a filtrelor. Temperatura de funcţionare deasupra punctului de condensare a gazului. odată cu uzura echipamentului şi este necesară o revizie. La temperaturi de funcţionare înalte se folosesc saci şi montaj rezistenţi la temperatură.2. IEA 1997. • Trbuiesc luate în calcul preîncărcarea . • PE-uri umede sau PE-uri cu electrozi mobili pot fi folosite pentru pulberi grele sau pentru gaze umede. Materiale moderne de filtru. În aceste sisteme pot fi încorporate sisteme de alarmă. tm 79. sunt caracteristici care pot fi încorporate. controlul automat (microprocesor) al sistemului de alimentare pentru fiecare câmp. • Utilizarea materialelor de construcţii care să fie potrivite pentru materialul considerat. utilizarea ciocănirii cu alimentarea deconectată.8. sunt tehnici de a fi luate de seamă (tm 75.2 Filtre textile sau filtre saci Filtrele care sunt proiectate corect construite şi dimensionate pentru aplicaţii sunt tehnici care intră în considerare (tm 75.Chapter 2 discutate împreună cu altele în secţiunea despre tehnicile care se iau în calcul pentru zece grupe de metale dacă variaţiile în caracteristicile pulberilor sunt relevante. pentru gaze umede. VDI 3678 1998). 2. Se consideră utilizarea a patru sau mai multor câmpuri pentru treapta de reducere finală. carbon activ) cu scopul de a captura componentele gazoase ca SOx sau pentru a elimina dioxinele. pot fi identificate. Soud 1995. • Condiţionarea gazului . Precipitatoarele electrostatice fierbinţi se utilizează ca etape de prepurificare. 2. • • • Non Ferrous Metals Industries 143 .2. Soud 1995.3. Aceste caracteristici de mai sus pot fi aplicate numai PE-urilor noi.8.1 Precipitatoare electrostatice PE-uri. proiectate corect. astfel ca sectoare individuale care conţin saci uzaţi sau deterioraţi. Precipitatoarele electrostatice umede sunt utilizabile în special. Theodore 1994. rezistivitatea pulberilor şi criteriile de proiectare cum sunt viteza şi distribuţia gazelor şi proiectarea electrozilor. dacă este posibil. Mulţi operatori au constatat că performanţele se pot deteriora cu timpul. Numărul depinde de conţinutul de pulberi reziduale. tm 221. sunt mult mai robuste şi au o viaţă mai lungă. utilizarea unei distribuţii bune a curentului de gaz şi pulberi. Aparatele trebuie să interacţioneze. construite şi dimensionate pentru o anumită aplicaţie. tm 79. Monitorizarea continuu a a evacuărilor de praf. Se va practica întreţinere bună. Ele includ următoarele trăsături: • O atenţie particulară se acordă alegerii materialului de filtrare şi fiabilităţii montării şi sistemului de etanşare. SO2). ca cele de la sistemele de granulare sau de la reducere finală. CO. Următoarele caracteristici se consideră ca importante:• Utilizarea unui număr adecvat de câmpuri. Performanţe diferite sunt cerute de aceea pentru aceste aplicaţii care afectează parametri de proiectare. prin măsurători directe ale gazelor emise (de ex. VDI 3677 1997). Theodore 1994. pulberi. tm 222. Sistemele moderne vor fi utilizate la performanţele de monitorizare continue.8. înaintea eliminării dioxidului de sulf.2 Îndepărtarea particulelor 2. energizarea prin pulsuri şi surse de alimentare cu polaritatea alternativă. tm 78. Adăugarea oxidului de calciu şi a altor reactanţi (de ex. În mod alternativ parametri de control critici pot fi monitorizaţi. în general.3.

în aşa fel. Utilizarea lor este justificată şi atunci când gazul trebuie eliminat împreună cu pulberea sau atunci când ei fac parte dintr-un lanţ de tehnici de reducere. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie sunt tehnici care pot fi luate în considerare (tm 79.3. 2. de ex.2.me de monitorizare pentru scăderea de tensiune. Toate aceste tehnici sunt potrivite pentru procese noi. dacă este posibil. 144 Non Ferrous Metals Industries . Ele sunt. Multe filtre moderne sunt aranjate în compartimente multiple iar compartimentele deteriorate fot fi izolate. gaze inerte pot fi prevăzute sau se pot adăuga materiale inerte (de ex. sunt tehnici de luat în considerare pentru îndepărtarea COV-urilor. sau gazele combustibile.2.8. Scăderea de presiune poate fi monitorizată pentru controlul mecanismului de purificare. a particulelor organice sau de carbon. 2. acolo unde există pericol de aprindere. • Se prevede condiţionarea gazului acolo unde este necesar. dioxinelor. cum sunt CO sau H2. 2.2. Se va asigura suficientă energie pentru umezire şi interceptarea particulelor. de asemenea. oxid de calciu) la gazul rezidual. dacă este necesar. dispozitive optice şi triboelectrice sunt utilizate pentru a detecta defecţiunile la filtre. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie. Ele de asemenea pot fi aplicate la filtrele ceramice existente şi pot fi adaptate. debitul lichidzului şi (dacă gazele acide sunt reduse) pH.8.3. sunt tehnici care pot fi luate în considerare atunci când natura prafului sau temperatura gazului exclude utilizarea altor tehnici (tm 79. unde este necesar. • Utilizarea carcasei şi monturii rezistente la temperatură. Monitorizarea temperaturii şi a scânteilor pot fi utilizate pentru detectarea focului. • Monitorizare continuă a pulberilor la evacuarea pulberilor. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie. În special sistemul de etanşare poate fi îmbunătăţit pe durata perioadelor de întreţinere normale. În special sistemul de etanşare a sacilor poate fi îmbunătăţit pe durata întreţinerii periodice anuale iar filtrele saci pot fi schimbate cu cele cu ţesături mult mai moderne pe timpul schemei de înlocuire normale iar costurile ulterioare pot fi reduse. cicloanele sunt considerate ca fiind metode potrivite pentru oprirea scânteilor.3 Filtre ceramice Filtrele care sunt proiectate. montării şi a sistemului de etanşare.8. Gazele epurate trebuie să părăsească epuratorul spre un separator de ceaţă.3. • Utilizarea scăderii de presiune pentru monitorizarea şi controlul mecanismului de curăţire.5 Arzătoare finale şi facle Instalaţiile care sunt proiectate. Soud 1995) sau atunci când pulberile sunt în special potrivite pentru îndepărtarea lor în epurator. ca sectoare individuale care conţin elemente uzate sau deteriorate pot să fie identificate. Dispozitivul trebuie să interacţioneze în sistemul de curăţire a filtrelor.Chapter 2 • • • Utilizarea răcirii gazelor şi oprirea scânteilor. deprăfuirea înaintea instalaţiei de acid sulfuric. Aceste caracteristici pentru controlul epuratorului pot fi aplicate la cele mai multe instalaţii existentes.4 Scruberele umede Epuratoarele care sunt proiectate. Toate aceste tehnici sunt potrivite pentru procesele noi. Soud 1995). aplicabile la filtrele textile existente şi pot fi adaptate. Epuratoarele umede pot include şi siste. Ele pot reuni următoarele caracteristici:• Trebuie acordată atenţie specială la alegerea şi fiabilitatea carcasei.

Unităţi catalitice funcţionează la temperaturi mai scăzute iar faclele cer curente turbionare în aer şi în sursa de ardere. temperaturii de funcţionare şi a duratei de reţinere. se adaugă combustibil suplimentar. pentru a asigura arderea completă. depinzând de prezenţa compuşilor cu clor. Aceste caracteristici.Chapter 2 • • • • • Se va utiliza recuperarea căldurii acolo unde este posibil. Arzătoarele trebuie să aibă un control prin microprocesor al raportului aer/combustibil pentru a optimiza arderea . O temperatură de funcţionare de 200 °C . VDI 2442 1987. Acesta se obţine de obicei prin utilizarea arzătoarelor care generează o flacără de ardere turbionară şi prin incorporarea deflectoarelor în camera de ardere. Performanţa combinaţiei echipamentului. şi dacă este posibilă. va creşte durata de reţinere faţă de aer (volume de gaze mai mici) şi de asemenea creşterea temperaturii de funcţionare (tm 217. tm 218. Gazele se vor răci rapid pe durata ferestrei de temperatură de reformare a dioxinelor. sunt:Durata de reţinere în camera de ardere sau în sistemul regenerativ trebuie să fie suficient de lungă în prezenţa oxigenului suficient. se va demonstra prin observarea distrugerii eficace a materialelor prezente în gazul de alimentare. Durate de reţinere şi temperaturi mai scăzute pot să rezulte pentru completa distrugere a COV-urilor şi dioxinelor dar aceasta trebuie experimentat pe plan local sub conditii de funcţionare reale. temperaturile pot să crească până la 1100 °C – 1200 °C şi se cere o răcire rapidă a gazelor de ardere pentru a preveni reformarea dioxinelor.400 °C deasupra temperaturii de autoaprindere a celor mai multe substanţe stabile temperaturile de funcţionare minime sunt peste 850 °C. de asemenea. pot fi aplicate la foarte multe instalaţii de ardere totală existentente. utilizarea îmbogăţirii în oxigen. Eficienţa de distrugere de 99 % în mod obişnuit cere o durată de reţinere de 2 secunde la o temperatură relevantă. Acolo unde curentul de gaz conţine substanţe clorurate. VDI 2443 1995. Cerinţele principale pentru o ardere eficace în arzătorul final. VDI 3476 1990). tm 220. Temperaturile de funcţionare pot fi optimizate. Dacă este necesar. Curgerea tulburentă este necesară pentru a asigura căldură eficientă şi transferul amsic în zone de ardere şi pentru a preveni “punctele reci”. Non Ferrous Metals Industries 145 .

<1 Cicloane < 50 Praful terbuie să fie potrivit. Posibilitatea reciclării prafului către proces Performanţe pentru pulberi potrivite. ruperea firelor şi scurtcircuit Performanţă scăzută şi blocaje Emisia asociată mg/Nm3 1-5 Motive de alegere Performanţă pentru pulberi potrivite dacă sunt bine monitorizate. etanşeitate Performanţă slabă. Franţa Tabelul 2. înfundare.7-3. Purificarea gazelor de ardere şi a gazelor pentru instalaţia de acid Temperaturi de funcţionare mai ridicate Prereducere Probleme potenţiale Infundare. bazate pe monitorizarea continuă pe timpul perioadei de funcţionare Tabelul 2. fiabil. întreţinere puţină Prepurificarea gazelor înaintea altor metode. Ele pot varia cu timpul în funcţie de starea echipamentului.13: Trecere în revistă a tehnicilor de reducere a prafului Tipul de reducere Filtru de ţesături (180000-250000 Nm3/h) Filtru de ţesături (26000 Nm3/h) Epurator în cascadă Filtre de ţesături Cicloane + PE + PE umed Filtre de ţesături Arzător final. Îndepărtarea gazelor şi a ceţii acide Precipitator electrostatic umed Precipitator electrostatic Epuratoare umede <5 Optic clar 5-10 (< 50 ca prereducere) < 20 Filtre ceramice Fragilitate. etanşeitate Ruperea firelor şi scurtcircuitare Variaţii de particule. materialul carcasei limitează temperatura superioară Prepurificarea gazelor înaintea altor metode Emisiile sunt date ca medii zilnice. Eficacitate limitată pentru particule fine. întreţinerea lui şi procesul de control al instalaţiei de reducere.4 (media lunară) < 1 (media lunară) <4 3-10 1-2 1-5 1-5 Pulberi foarte abrazive – defecţiuni la filtrele de ţesături Observaţii Cuptoare rotative scurte.14: Performanţele măsurate ale sistemului de îndepărtare a prafului când se utilizează tehnici de reducere variate cu pulberi potrivite Nivelele măsurate sunt considerate ca domenii.Chapter 2 Tipul de reducere Filtre textile Utilizări posibile Cel mai mult cu etanşare bună şi ţesături moderne Performanţă îmbunătăţită pentru gaze umede Cel mai mult cu sisteme de control şi distribuţie bună a gazelor Numai câteva pulberi sunt potrivite. răcitor şi filtre cu ţesături Aplicaţia Baterii de plumb secundare – îndepărtare PE Reciclarea bateriilor de Cd Instalaţie de sinterizare ferro-crom Evaporator de zinc. incendii. scădere de presiune mică dar se produce efluent Scădere de presiune mică. Funcţionarea 146 Non Ferrous Metals Industries . New Jersey Baterii de plumb în instalaţia Ausmelt Producţia de ferro-aliaje Industria cuprului (secundară) Emisii de pulberi măsurate mg/Nm3 0.

Lichidele slab acide produse la epurare vor fi reutilizate.4 Sisteme de recuperare a gazelor Non Ferrous Metals Industries 147 .3.1 Scrubere umede • • • Epuratoarele proiectate. VDI 3927 1998). Emisiile care pot fi atinse sunt de aceea numai o bază de la care performanţa actuală a instalaţiei poate fi judecată iar emisiile asociate care pot fi atinse. de ex.3. curgerea lichidului şi pH.8. un sistem de monitorizare pentru scăderea de presiune. Epuratoarele uscate care utilizează carbon activ sunt tehnici care pot fi considerate pentru îndepărtarea materiilor organice cum este dioxina sau pentru eliminarea mercurului. Epuratoarele semiuscate trebuie să încorporeze un eliminator de ceaţă dacă se produce ceaţă. Au fost raportate valori mai mici de 100 mg/Nm3 NOx (tm 160. care se vor discuta în capitolul specific pentru metale. pentru o aplicaţie de eliminare a concentraţiilor scăzute de dioxid de sulf (mai puţin de 2 %) şi a altor gaze de acid cum este HF şi HCl. construite şi dimensionate corect sunt tehnici care pot fi considerate pentru eliminarea concentraţiilor scăzute de dioxid de sulf (mai puţin de 2 %) şi alte gaze acide cum sunt HF şi HCl care se pot produce (tm 79. Mediul de epurare care a reacţionat parţial poate fi reciclat către reactor.3. alumina şi oxidul de zinc pot fi utilizate în procesele lor respective. 2. • • • • • Aceste trăsături pot fi aplicate la cele mai multe instalaţii existente. care pot fi produse (tm 79. Particulele generate în camere de reacţie pot fi eliminate printr-un filtru cu ţesături sau PE. selectarea materiilor prime (de ex. 2. construite şi dimensionate corect. Epuratoarele uscate sau semiuscate vor încorpora camera de amestec şi de reacţie potrivită. pot fi considerate. Probleme ca dinamica procesului şi altele specifice pentru situaţia dată se vor lua în calcul la nivel local. Folosirea arzătoarelor cu NOx coborât şi dozarea aerului necesar arderii pentru cuptoare şi alte instalaţii de ardere pot preveni formarea acestor gaze. Mediul de epurare uzat poate fi utilizat în procesul prioncipal dacă este posibil. şi care utilizează un reactiv corect. Reducerea acestor gaze este adesea posibilă prin controlul bun al procesului. tm 224. excluderea contaminării organice) utilizarea buclelor de recuperare sau fixarea materialului în zgură sau mată. ţin cont de potrivirea pulberilor întâlnite şi de raportul costul-beneficii pentru aplicaţie anume a tehnicii.3 Sisteme de epurare a gazelor Trebuie considerată mai întâi utilizarea tehnicilor de prevenire şi reducere. dacă este posibil.3.8. de asemenea. Epuratoarele umede vor încorpora . 2. Gazele purificate trebuie să părăsească epuratorul spre un eliminator de ceaţă.8.3. performanţa îndepărtării prafului pentru că există posibilitatea variaţiilor de temperatură. Soud 1995).Chapter 2 procesului sursă va influenţa. Aceste trăsături pot fi aplicate la cele mai multe instalaţii de epurare existente. Soud 1995. dacă este posibil. 2.8.2 Epuratoare uscate sau semiuscate Epuratoarele care au fost proiectate. Winter Cu 1999). a volumului de gaz şi chiar a caracteristicilor prafului pe timpul funcţionării sau a discontinuităţilor.3.

148 Non Ferrous Metals Industries . Procesul este bine potrivit pentru producerea acidului sulfuric din gaze reziduale în care conţinutul de SO2 este scăzut. Conversia SO2 în acid sulfuric reduce emisiile de SO2 şi prin urmare efectul ploilor acide. sunt tehnici de luat în considerare pentru îndepărtarea componentelor gazoase de diferite concentraţii. activat cu potasiu şi sodiu. O schemă tipică pentru o instalaţie WSA pentru prăjirea molibdenitului este arătată în figura de mai jos. Următoarele instalaţii sunt exemple pentru buna practica curentă: EXEMPLU 2. Datele de performanţă tipice pentru o instalaţie WSA sunt prezentate în tabelul următor. construite şi dimensionate corect pentru aplicaţie. Acidul este condensat într-un condensor WSA. Recuperarea ca dioxid de sulf depinde de piaţa locală pentru material. PROCES DE ACID SULFURIC DE GAZ UMED (WSA) PENTRU PRODUCEREA ACIDULUI SULFURIC DIN GAZE REZIDUALE CU UN CONŢINUT SCĂZUT DE SO2. sunt producerea acidului sulfuric şi absorbţia dioxidului de sulf în apa sau apa de mare rece. care reacţionează cu apa din gaz formând prin acesta acid sulfuric gazos.8.3. În proces până la 99. Potrivit cu economia de căldură şi sensibilitatea mică pentru balanţa apei. Conversia la dublu contact este complex şi costisitor dar instalaţiile de simplu contact cu desulfurizarea gazelor reziduale pentru producerea ipsosului pentru vânzare. Descrierea.01. poate permite economisirea de energie şi generarea deşeurilor mai puţine. Principale beneficii de mediu. 2. urmată de striparea în vacuum şi recuperarea ca dioxid de sulf lichid.3 % SO2 este convertit catalitic în SO3. Date de funcţionare. Instalaţiile de acid sulfuric de dublu contact funcţionează cu o eficienţă de conversie mai ridicată decât cele cu simplu contact. nu se cere o ardere suplimentară la nici o concentraţie de SO2. extrudat în inele de 10 şi 20 mm.5 Captarea sulfului Tehnicile care sunt examinate. Catalizatorul utilizat în tehnologia WSA este vanadiu.Chapter 2 Sisteme care sunt proiectate.

gazul rezidual trebuie purificat. °C Temperatura de ieşire.pulberi reziduale Domeniul . Haldor Topsoe 1996. Instalaţie de acid sulfuric de dublu contact.02 < 0. Procesul WSA este aplicabil la toate instalaţiile noi şi existente în mod special pentru instalaţiile de prăjire pentru molibdenit şi sulf. S-a atins mai mult de 99. INSTALAŢIE DE ACID SULFURIC CARE FUNCŢIONEAZĂ SUB CONDIŢII DE GAZ VARIATE.6 % cu instalaţii recente: Componente Volumul gazului rezidual SOx SO3 NOx (ca NO2) Cl. wt% Temperatura produsului.35 105 5.07 < 0. Nm3/h Temperatura de intrare. kW Consum de apă de răcire. Aplicabilitatea. Haldor Topsoe 1996. Acid slab pentru neutralizare ∼2-15 m3/h cu 5 % H2SO4 precum şi descompunerea termică a acidului spălat (∼ 50 %) concentraţie de acid. Descrierea. Secţia de purificare şi spălare a gazelor. Procesul WSA însăşi nu generează deşeuri (cu excepţia catalizatorului uzat) sau ape uzate şi nu utilizează nici un absorbant sau alte chimicale.1 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 149 . SADACI 1999). tm 167.01 – 0.25 (∆T = 5 ºC) Efecte asupra mediului.02 < 0.3. Purificarea poate fi făcută utilizând un PE umed sau epurator umed unde praful respectiv nămolul este generat ca un reziduu de proces. °C Producţia de acid. (tm 165. to/zi Consum de energie (electricitate combustibil). Dacă instalaţia WSA este folosită pentru conversia SO2 de la prăjitorul de molibdonit în acid sulfuric.01 – 0. intrare. 4-5 treceri.(ca HF) Media . tm 205. Literatură de referinţă. Economicitatea.7% SO2) 0.5 14. unde conţinutul de SO este mai mic de 5-6 %.Chapter 2 Debit.2 2. Haldor Topsoe 1996.5 21 ~290 şi 850 (at 2.01 – 0.pulberi reziduale Domeniul – componenţi: Cd Hg Tl Non Ferrous Metals Industries Valori masurate Nm³/h 320000 mg/Nm3 100 – 1100 20 – 40 mg/Nm3 20 – 45 mg/Nm3 2–7 mg/Nm3 1–4 mg/Nm3 <2 mg/Nm3 1–7 mg/Nm3 < 0. Principale beneficii de mediu. intrare. % vol O2. % vol Conversia. tm 166. EXEMPLUL 2. Bendixen. % vol Conţinutul SO2.02.0 . Nu sunt date disponibile. Bendixen.(ca HCl) F. °C H2O. catalizator modern. Gcal/h/to acid Sinterizarea plumbului 100000 30 .01 – 0. Bendixen. Rate de conversie înalte pentru dioxid de sulf.5 > 99 < 28 > 97. % SO3 în gazul purificat. mg/Nm3 H2SO4 produs.

la intrarea coloanei de uscare. Aceste trăsături pot fi de asemenea aplicabile la cele mai multe instalaţii existente. Instalaţie de acid sulfuric de dublu contact. Instalaţia se bazează pe o alimentare constantă de debit ridicat de dioxid de sulf şi utilizează catalizator dopat cu Cs. Nu este evaluată. 150 Non Ferrous Metals Industries . tratarea gazului rezidual de la topitorul cu scânteie şi cuptorul convertizor prin scânteie Outokumpu cu 30-40 % SO2. catalizator modern proiectat de Monsanto. Gaze reziduale de la topitorul principal (concentraţii de SOx > 6 %. Date de funcţionare. Economicitatea. combinarea cu gazele reziduale de la topitorul auxiliar este posibilă). the chimney height also takes into account the likely emissions during start up and shut down of the plant when full efficiency is not attained.09 0. Efecte pozitive: reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf la acid sulfuric. debitul mediu annual 171300 Nm3/h.03 INSTALAŢIE DE FUNCŢIONEAZĂ ÎN CONDIŢII IDEALE. The use of candle filters before the final stack is a technique to consider if an acid mist is produced. A 99. Principale beneficii de mediu. recuperarea căldurii de la gaze şi a celei implicate în conversie. DFIU Cu 1999] EXEMPLUL 2. Further sulphur dioxide removal from the final exit gas using a wet or semi-dry scrubber should be considered if specific environmental requirements are to be met.01 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 mg/Nm3 ng ITE/Nm3 Efecte asupra mediului.9 %. Efecte pozitive: reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf. Aplicabilitatea.8% conversion of a feed gas that contains 15% SO2 results in the emission of approximately 900 mg/Nm3 SO2.[tm 124.02 < 0. În media anuală în gazul rezidual ∼ 150 mg/m3 SO2. Efecte asupra mediului. ACID SULFURIC MODERN CARE Descrierea. Cazuri specifice pentru condiţii ideale de alimentare cu gaz.03 < 0. sistem de recuperare a căldurii (aburi) după prima trecere. Vezi anexa privind costurile. Aplicabilitatea. Conversia maximă a dioxidului de sulf. These processes therefore use tall chimneys to assist the dispersion of the gases. Local. Instalaţie exemplu: USA Literatura de referinţă.01 – 0. Economicitatea. Diluţia la 14 % SO2.01 – 0.01 – 0. (tm 140.15 < 0. 4 treceri cu absorbţie intermediară după a 3-a trecere. Instalaţie exemplu: Germania Literatura de referinţă: .01 – 0.Chapter 2 As Se Sb Pb Cu PCDD/PCDF < 0. Finland Cu 1998)The emission of sulphur dioxide from sulphuric acid plants is proportional to the sulphur dioxide content of the feed gas and the conversion rate. Cu instalaţia recentă se atinge o conversie până la 99.001 – 0. site specific factors are involved in these issues.

Tehnicile discutate în sectorul acela sunt toate tehnici care pot fi luate în considerare în determinarea BAT-ului în funcţie de sursele de material şi de potenţialul pentru o sinteză denovo.6 Dioxine Această problemă a fost tratată mai sus.8. Tehnicile discutate vor fi aplicabile în domeniile specifice.3. ETSU 1994). Este posibil să se producă concentraţii mai ridicate de oxizi de azot la îmbogăţirea cu oxigen dar reducerea asociată în volumul de gaz de obicei reprezintă şi o reducere de masă. Utilizarea oxigenului poate să asigure beneficii financiare şi de mediu presupunând că instalaţia poate să facă faţă la căldura excesivă eliberată. despre tehnica aplicată. în capitolele precedente. Alte discuţii vor avea loc sub capitolul relevant despre metale. Discuţii ulterioare se vor face în capitolul relevant pentru metale.8 Utilizarea oxigenului în sistemele de ardere Această tehnică poate fi considerată pentru aplicaţii la cele mai multe procese de ardere şi pirometalurgice folosite (tm 125.7 Îndepărtarea altor impurităţi Această problemă a fost tratată mai sus.8.3. cuptoarele cu cuvă) unde este nevoie de implementarea şi folosirea unui proces de control modern.3. Sunt necesare multe eforturi pentru identificarea parametrilor şi sistemelor de control relevante. Non Ferrous Metals Industries 151 . despre tehnica aplicată.9 Tehnici pentru controlul procesului pentru instalaţia de colectare şi reducere Tehnicile cuprinse în subcapitolele precedente pot fi aplicate la procesele existente.8.Chapter 2 2.3. Există un număr de cazuri (de ex. 2.8. 2. în capitolele precedente. 2.

cum este mercurul şi cadmiul. sanitary water) apa menajera) Figura 2. nici nămolurile.1 Efluenţii de la purificarea gazelor reziduale Echipamentele de control al poluării cu aer umed sunt treptat înlocuite prin tehnuici de control uscate. şi dacă substanţele gazoase (de ex.Chapter 2 2. când alte sisteme de reducere nu sunt adecvate. Efectul toxic al câtorva compuşi metalici se datorează şi faptului că în condiţii chimice corecte metalele pot să intre uşor în cursurile naturale de apă ca elemente solubile şi să fie asimilate rapid şi ireversibil în lanţul de alimentare (tm 169.1 Principalele surse de lichizi efluenţi care apar Acest sector dă o privire de ansamblu despre generarea efluenţilor lichizi în procesele obişnuite. Tehnici de reducere uscate. de ex.H. Acest paragraf prezintă mai întâi o privired e ansamblu despre sursele de efluenţi care se pot găsi într-o instalaţie de producere a metalelor neferoase.38: Clasificarea efluenţilor Hydro-metallurgy Hidrometalurgia Otherape de proces Alte process waters Curenţii de apă uzată de mai sus pot fi contaminaţi cu compuşi metalici de la procesele de producţie şi pot avea un mare impact de mediu. Acestea sunt utilizate în special atunci. J. epuratoare umede sau precipitatoare electrostatice umede. practicile de reciclare a apei şi tratarea efluenţilor într-o instalaţie de tratare a apei uzate la nivel local sau central pentru a face cunoscute câteva concepte care pot fi transferate între grupuri de metale (tm 28. 152 Non Ferrous Metals Industries . dioxidul sau trioxidul de sulf) ca şi particulele. Partea a doua a paragrafului prezintă tehnicile care sunt utilizate în mod normal pentru tratarea curgerilor de ape uzate contaminate.Clark 1995).g. 2.9. au avantajul că nu trebuie tratat nici apa uzată. sunt foarte toxici. şi există riscul exploziei sau arderea particolelor inflamabile. Acest lucru poate fi ilustrat şi prin faptul că mercurul şi cadmiul se situează pe capul listei substanţelor periculoase.1. cum sunt filtrele cu saci. Sunt cazuri când este necesar folosirea tehnicilor de purificare cu aer umed. Se vor discuta căile de reducere a apei uzate. pot fi clasificate aşa cum este arătat în tabelul următor. Sursele cele mai importante curenţi-efluenţi. Producerea metalelor neferoase prin metode pirometalurgice sau hidrometalurgice este asociată cu generarea diferitelor efluenţi lichizi care apar. VRC 1993). Spalarea umeda a wet off-gas cleaning gazului rezidual slag granulation Granularea zgurei Procesul Production productiei Process cooling water Apa de racire surface run-off Apa de suprafata miscellaneous sources Surse diverse (de ex.9 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei 2. iar praful colectat poate fi adesea reciclat direct în procesul principal iar problemele privind mediul sunt de aceea reduse în comparaţie cu sistemele umede.9. stabilită de Conferinţa Mării Nordului din 1984 care face apel la reducerea cu 50 % a emisiilor în Marea Nordului. Chiar la concentraţii mici unele metale. (e.

zgura şi metalul produs sunt evacuate din cuptor. Alt curent de efluenţi principali apare la îndepărtarea mercurului din gazele reziduale de la unele instalaţii de prăjire. reutilizaţi în alte procese. îndepărtarea particulelor solide în suspensie prin diluare face posibilă reutilizarea apei de spălare. Particulele de praf sunt umezite foarte rapid iar reacţiile chimice câştigă în viteză. în unele cazuri. Efluenţii din proces sunt pretrataţi pe plan local pentru îndepărtarea mercurului prin reacţia cu pulberi de zinc sau prin precipitare ca HgS înainte de procesarea în instalaţia de tratare finală a efluentului. pentru a îndepărta componenţi metalici.Chapter 2 trebuiesc îndepărtate din curentul de gaz rezidual. periculoşi sau valoroşi. 2. Câteodată se folosesc procedee specifice de tratare. de ex. Efluentul contaminat poate fi îndepărtat pentru un tratament ulterior. Zgura granulată poate fi folosită pentru alte scopuri. schimbători de ioni se folosesc pentru recuperarea reniului din efluentul epuratorului. De ex. cu conţinut mare de particule. Non Ferrous Metals Industries 153 . Acest proces este folosit atât pentru îndepărtarea componentelor metalice din apele uzate cât şi pentru a servi ca cea mai importantă sursă pentru producerea reniului metalic. De ex. Şlamul precipitat este îndepărtat şi oxidat cu clor pentru a forma soluţia de spălare de HgCl2. Metalul topit şi zgura pot fi granulate separat prin turnare în apă. În epuratoarele umede acceleraţia şi deceleraţia curentului de gaz şi lichidul de epurare atomizat produc turbulenţe mari între gaze. pe timpul producerii zincului şi cuprului primar. dacă ele sunt disponibile. Colectorul următor extrage picăturile de lichid şi praful umezi din curentul de gaz. Acizi slab de la acest proces pot fi. gazul rezidual din proces. O parte din şlam este dehidratat printr-o presă de filtrare şi vândut ca Hg2Cl2 pentru recuperarea mercurului sau dispus ca deşeu special. care este generat prin purificarea gazului rezidual de la un prăjitor de molibdenit. Etapa de îndepărtare a mercurului implică un rezervor de contact gaz-lichid. Metalul granulat poate fi vândut după aceea ca alice metalice. de asemenea. Precipitatoarele umede se utilizează. de asemenea. cu o soluţie de clorură mercurică (HgCl2). pentru neutralizarea şi/sau sedimentarea pentru separarea solid-lichid. este purificat utilizând un epurator şi un precipitator electrostatic umed. cum este schimbătorul de ioni.1. care conţine pulberi şi dioxid de sulf. folosind un jet de apă de presiune înaltă sau alte sisteme de răcire pentru a forma particole cu dimensiuni omogene. Această clorură mercurică reacţionează cu mercurul metalic din gaz pentru a forma un precipitat solid de Hg2Cl2 (“calomel”). pulberile şi picăturile de lichid. Precipitatoarele electrostatice umede sunt necesare atunci când gaze umede saturate. se foloseşte decantarea componentelor solubile cu scopul de a reutiliza lichidul de spălare. pentru a colecta ceaţa de gudron în gazele uzate de la un cuptor de prăjire cu electrozi. efluentul lichid are nevoie de un tratament ulterior . Lichidul tratat poate fi trimis înapoi în mod normal la sistemul de purificare umedă dar o purjare este necesară pentru controlul compoziţiei lichidului.9. O etapă de granulare tipică este arătată în figura următoare. sunt de purificat. În general.2 Efluenţii de la granularea zgurei şi de la producţia de alice metalice şi separarea după densitate Pe timpul producerii a metalelor neferoase. Dacă nu există o îmbogăţire a componentelor solubile în lichidul de spălare. Totuşi.

Tveit. efluentul sau lichidul provenit din purjare este de obicei. de asemenea. • Răcirea cu contact direct este utilizată în cursul unor operaţii de turnare.39: Granularea metalului topit [tm 152. etc.Chapter 2 Metal lichid palnie Iesierea apei Intrarea apei uscare cernere Silozuri Figura 2. a hotelor de cuptor. un râu. În funcţie de amplasarea instalaţiei. Pentru a preveni formarea corpurilor solide şi a metalor în suspensie. 1998] Efluentul lichid care se produce de la treapta de granulare. ele se elimină prin purjare din apa circulantă. a maşinilor de turnat. Apa de la sistemul de răcire cu o singură trecere în mod normal se descarcă înapoi la sursa naturală. este îndepărtat. de asemenea. Se poate diviza în apa de răcire fără contact şi apa de răcire cu contact direct. de ex.9. apa de răcire cu contact direct în principiu. Schei. Efluentul de purjare poate fi trimis la instalaţia centrală de tratarea apelor uzate sau poate fi tratată separat. va trebui tratat în mod separat de alte ape uzate. îndepărtarea componenţilor plastici după mărunţire. Tuset. • Apa de răcire fără contact este utilizată pentru răcirea cuptoarelor. Separarea după densitate (scufundă şi pluteşte) este. Pentru a preveni formarea particulelor solide în suspensie şi a compuşilor metalici o purjare le elimină din apa circulantă în mod continuu. sau un iaz de răcire. 2.1. răcirea poate fi realizată printr-o trecere singură sau un sistem de recirculare cu turnuri de răcire cu evaporare. În acest caz se ia în considerare creşterea temperaturii înaintea descărcării apei într-un mediu de apă naturală. trimis spre instalaţia centrală de tratare a apelor uzate. de ex. reciclată prin turnuri de răcire. Această apă de răcire în mod normal. 154 Non Ferrous Metals Industries . este contaminată cu metale şi particule solide în suspensie şi adesea apare în cantităţi mari.3 Apa de răcire Apa de răcire este folosită pe scară largă pentru diferite necesităţi de răcire în industria de producere a metalelor. Apa de răcire fără contact poate fi. de obicei este reciclat într-un circuit închis. Efluentul lichid care apare de obicei este reciclat iar materialul care pluteşte. utilizată pentru separarea metalelor şi compuşilor de la contaminatori uşori. Datorită matricei specifice şi cu scopul de a ocoli efectele diluţiei.

cianuri (aur. cu operaţia de macerare. 2. folosind schimbători de ioni.Chapter 2 Cu scopul de a minimaliza impactul răcirii asupra mediului.9. anozilor şi catozilor. ca ape de răcire sau ca pulverizatoare de apă pentru a preveni formarea prafului. Operaţii generale incluzând curăţirea gazului umed Operaţii generale Curăţirea cuvelor. de ex. etc. de ex. Pe timpul macerării. ele pot fi reutilizate pentru alte scopuri în procesul de producţie. Contaminarea apei de ploaie se produce atunci când materiale ca praful care conţine metale din depozitare sau depuneri pe suprafeţe. recuperarea wolframului complex din wolfram la pH mare Non Ferrous Metals Industries 155 . După o treaptă de sedimentare sau tratare chimică. 2. Proces tehnologic Purificarea gazului de prăjire Macerarea Purificarea Electroliza Funcţionare/sursă Purificarea umedă a gazelor de prăjire Utilizarea opţiunilor Instalaţie de tratare a apelor uzate. de ex. metalele dorite şi alte elemente sunt dezagregate din minerale şi intră în soluţie.1. se pot utiliza cele mai bune documente de referinţă tehnică pentru sistemele de răcire.1. Electolit uzat. sau uleiurile sunt spălate în sistemele de evacuare.5 Efluenţii de la procesul hidrometalurgic Efluenţii lichizi principali care apar de la producerea hidrometalurgică a metalelor neferoase sunt listaţi în tabelul de mai jos.4 Ape evacuate de la suprafaţă Ape evacuate de la suprafaţă apar prin contaminarea apei de ploaie care este colectată de la acoperişurile clădirilor şi a suprafeţelor pavate din incinta de producţie. de ex.15: Surse potenţiale de efluenţi lichizi de la producerea electrolitică a metalelor neferoase Procesul de producţie metalurgică porneşte.9. cuprinzând din trepte de decantare câteodată cu îndepărtarea metalelor grele. Returnare la macerare Returnare la macerare sau al treapta următoare a procesului Returnare la macerare. Ullmans 1996). Reactivi de macerare tipică şi reacţiile sunt arătate mai jos (tm 107. Electrolit purjat. Tabelul 2. Apele de evacuare de la suprafaţă se pot colecta separat. Returnare la electroliză după tratare. argint) sau amoniac (minerale de cupru şi nichel) • Reducerea mineralelor cu un gaz adecvat sau oxidare. dioxidul de mangan cu dioxid de sulf şi nichelul mată prin clor • Reacţie acid-bază. Contaminarea apei de suprafaţă poate fi prevenită sau minimalizată prin folosirea bunelor practici pentru depozitarea materiilor prime ca şi prin întreţinerea şi curăţirea întregii instalaţii de producţie. în mod obişnuit. clorhidric şi azotic sau hidroxid de sodiu pentru oxizi de metale • Agenţi de complexare. • Apă pentru componenţi solubili în apă (sulfat de cupru) • Acid sulfuric.

Barele pot fi decapate într-un sistem in-line care constă dintr-un tub de oţel orizontal compartimentat. pot fi utilizate un număr de tehnici de purificare şi îmbogăţiri metalurgice. este. Curenţii din cuvele de electrolize aparţin de acelaşi circuit de apă (închis) ca etapele de macerare şi purificare: acidul sulfuric format pe timpul electrolizei este transmis spre procesul de macerare iar lichidul rămas este purificat şi se alimentează electroliza. Operaţiile de decapare sunt de asemenea surse pentru ape din procese tehnologice iar următoarele exemple arată cum poate fi folosit o decapare neacidică şi cum poate fi minimalizat impactul de la o decapare acidică. Apa de la treapta de recuperare IPA de obicei se trimite la tratarea apelor uzate. a) Decapare fără acid Acest proces funcţionează în circuit etanş. Pentru a asigura un echilibru corect în câteva din aceste procese.Chapter 2 Pentru a creşte proporţia metalului dorit în lichidul de macerare. în special magneziu. de asemenea. Este utilizată o soluţie de 2.9. În cursul producţiei de zinc. Efluentul purjat al circuitului electroliză-macerare-purificare este puternic acid şi conţine zinc şi particole în suspensie de mare concentarţie. Aceste ape uzate sunt tratate mai detailat în paragraful special pentru metale dar procesele folosite permit câteodată reciclarea lichizilor în proces sau utilizarea acizilor în alte procese. La multe utilaje s-a demonstrat deja că efluenţii generaţi ca purjatul de la electroliză pot fi reciclaţi pentru operaţia de macerare în funcţie de contaminanţi prezenţi. Cele mai importante sunt lichidele pe timpul procesului Bayer la procesul de producere a aluminei şi apele uzate acidulate produse pe timpul bateriilor plumb-acid sau la producerea metalelor preţioase. extracţie de solvenţi. Purjatul de la electroliză poate fi reciclat. Componenţi care au tendinţa să se formeze în circuit (adică nu sunt îndeajuns îndepărtaţi din soluţie). este cunoscut ca procesul Burns (tm 92.5 % până la 3. Copper Expert Group 1998). Copper Expert Group 1998). de exemplu. b) Decapare cu acizi Decaparea acidă foloseşte un sistem orizontal compartimentat (tm 92. după îndepărtarea contaminanţilor sau elementelor de valoare minoră. cristalizare. reacţii gazoase. după aceea acidul rezidual este spălat în câteva etape de la suprafaţa metalului cu apă pulverizată. în mod normal este necesară îndepărtarea în mod constant a unei părţi din lichid. schimbători de ioni. 2. decantare selectivă.6 Ape de la alte procese tehnologice Sunt câteva efluenţi de proces direct întâlniţi în producerea metalelor neferoase care nu sunt acoperiţi de subcapitolele de mai sus. În procesul de decapare oxidul de cupru este convertit în fază de vapori pentru a forma cupru (care rămâne pe bară). urmată de uscare. acidul sulfuric slab de la instalaţia de la acid sulfuric şi apele uzate de la rafinarea germaniului sau galiului. vor determina curentul de purjare. Volumul lichidului purjat depinde de compoziţia concentratului de zinc care este folosit în prăjire. cu conţinut de metal. spre electroliză. IPA este recuperat de la soluţia uzată pentru reutilizare iar nămolul. Metalul ţintă poate fi recuperat din soluţia purificată prin folosirea diferitelor tehnici ca cimentarea. recuperat. concentrare prin evaporare sau electroliză. de asemenea.1. 156 Non Ferrous Metals Industries . În prima etapă materialul este decapat cu acid sulfuric diluat.5 % de alcool izopropilic (IPA) în apă. electrolitul poate fi evaporat pentru a controla formarea magneziului care poate avea un impact vătămător asupra funcţionării cuvelor de electroliză.

în special a nivelelor de emisii de realizat. Sistemele de decapare în straturi cu acizi asigură îndepărtarea perfectă a oxizilor de pe suprafaţa barei. Extracţia electrolitică poate fi utilizată pentru recuperarea metalelor dizolvate în acidul de decapare. O bandă rulantă din aliaje rezistentă la acizi transportă aceste spirale în rezervoare de decapare unde bara este decapată cu soluţie de acid sulfuric de 20%. Apa uzată este purificată prin ultrafiltrare. Produsele sunt clătite şi apa de clătire este trimisă pentru tratare. cum este titanul. în mod normal. Noyes 1993). pentru a minimaliza cantitatea efluenţilor lichizi. poate fi tratată prin schimbători de ioni. vor fi utilizate capitole speciale de la diferitele metale neferoase. care transportă materiile prime. Pentru degresarea superficială a produselor laminate. sunt de asemenea. protejate cu o soluţie de ceară. 2. a platformelor etc. acidul fiind schimbat din când în când. efluenţii lichizi de la staţiile de curăţire a camioanelor. sunt implicate un mare număr de alte surse. Decaparea de suprafaţă . Reducerea apei uzate câteodată este viabilă economic. ape de etanşare de la pompe. bara se formează în spirale corespunzătoare la diametrul rolei. nămolul este reciclat. în această parte a documentului este foarte dificilă definirea unui nivel de BAT. 2. De exemplu. tehnici care pot fi considerate în determinarea BAT. pot să apară hidrocarburi clorinaţi în nămolul produs la tratarea apelor uzate. Acesta are şi un efect benefic asupra problemelor de mediu. 2. operaţii generale incluzând curăţirea echipamentelor. Sistemele de decapare sunt bine ventilate pentru protejarea lucrătorilor. În acest caz.2 Tehnici de tratare aplicate Metodele de tratare aplicate care vor fi discutate în această parte a secţiunii. Buclele. Acidul uzat este trimis la tratare şi recuperare a metalelor. sunt spălate cu apă de clătire. care se descarcă ca ape uzate. în mod normal. după accea. Datorită acestei probleme. Un proces alternativ este folosit la producerea barelor de cupru. se utilizează un sistem de degresare cu vapori.1 Masuri integrate în procesele tehnologice Tehnici şi metode pentru reutilizarea apelor. sunt colectaţi şi trataţi. se execută cu acid sulfuric.Chapter 2 folosind aer comprimat. şi în final. Metodele de tratare şi în consecinţă. pentru că. Aceste spirale sunt răspândite pe o masă mobilă unde temperatura este redusă la 20°C prin stropire cu apă. este evacuată în sistemul de canalizare public. Soluţia de spălare. se folosesc deja cu succes în industria metalor neferoase. în această parte tehnicile vor fi descrise în general. se reduce şi cantitatea de apă proaspătă care trebuie să fie luată de la mediul acvatic. nivele de emisii care se pot atinge. În cazul măsurilor de tratare a apelor uzate şi a instalaţiilor de tratare. După o răcire parţială într-un tub lung umplut cu apă. de asemenea. accectuând avantajele şi dezavantajele lor.9. Apa de la instalaţiile sanitare. depind foarte mult de procesul specific şi de metalele implicate (tm 211. Dacă se utilizează solvenţi organici pentru degresarea suprafeţelor.9. cu reducerea cantităţii de apă uzată. câteodată în amestec cu acid sulfuric în linii continue sau sisteme automate.1. dar pentru câteva aliaje şi metale. Pentru informaţii mai detailate. Aceşti efluenţi lichizi.7 Surse diverse Într-o instalaţie industrială pentru producerea metalelor neferoase. Pentru recuperarea şi îndepărtarea vaporilor de acid azotic se foloseşte purificarea gazelor. în mod obişnuit. este folosit acidul azotic.2. se utilizează ape conţinând detergent.9. Non Ferrous Metals Industries 157 . dacă este posibil.

r. de ex. Tabelul 2.Chapter 2 Tabelul următor arată de exemplu. 10 % din lichidul circulant pentru a preveni formarea particulelor solide în suspensie a metalelor şi a sărurilor în sistemul de recirculare. scurgerile de suprafaţă pot fi reutilizate ca apă de răcire. Evaporative Losses Pierderi prin evaporare Sistemul Process procesul System ui (Furnace (racirea Cooling) cuptorul retur Return Supply alimentare Turn Cooling de Tower racire Apa de proces Water Make Up Biocide Treatment Tratare cu biocide Colector apa Figura 2.40: Exemplu de sistem de recirculare a apei de răcire Sump 158 Non Ferrous Metals Industries . Reciclarea şi/sau refolosirea efluenţilor în industria metalelor neferoase Procesul de producţie Sursa Cupru Cupru Plumb Plumb Zinc Ferroaliaj primar secundar primar secundar primar e Granularea zgurii ■ ■ ■ ■ ■ Controlul poluării ■ ■ ■ ■ ■ ■ aerului umed Efluentul de la spălarea gazului de prăjire Apă de răcire Apa de clătire a anozilor şi catozilor Electrolitul uzat Concasarea bateriilor Clasificarea bateriilor Desulfatarea pastei de plumb ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ n. un sistem de reciclare necesită o tehnică de tratare de bază sau o purjare a cca. etapele procesului de la care efluenţii lichizi sunt deja reciclaţi şi reutilizaţi în mod extensiv. Reciclarea implică recircularea lichidului către proces unde a fost generat. Trebuie să se asigură o intrare biocidă. în mod normal. În mod normal.16: Privire de ansamblu a reciclării şi refolosirii Tehnicile de reciclare şi reutilizare sunt măsuri integrate în proces. De exemplu. este reciclată şi condusă în sistemul de recirculare aşa cum se arată mai jos. pentru câteva metale neferoase. Refolosirea unui efluent înseamnă recircularea apei de la o sursă pentru alte scopuri. apa de răcire.r n.

sulfura de sodiu sau combinaţia reactivilor se adaugă la efluent şi se formează compuşi insolubili cu metal pentru a forma precipitate. Precipitarea este folosită. În scopul de a maximaliza eficienţa îndepărtării metalelor. de obicei. în care metalele grele sunt îndepărtate. hidrogen sulfurat de sodiu şi triazin-sulfo-trimercaptan (TMS). pentru îndepărtarea cromului printr-un proces de precipitare. Minimalizarea apelor uzate poate fi sprijinită şi prin gospodărire bună. Aceste tehnici. poate fi utilizat un sistem de răcire cu apă curgătoare presupunând că impactul de mediu este neglijabil. 2. depinzând de pH şi de temperatură. se utilizează tehnici de capăt de conductă ca precipitarea chimică. cromatul. Pentru a reduce concentraţia poluanţilor din apă. substanţe acidulate şi particole solide din efluenţii finali descărcaţi în mediu acvatic. prima dată cu hidroxid urmată de o precipitare prin sulfuri (tm 171.9. Acesta poate să rezulte din neutralizarea incompletă şi din floculare. efectele în mediul marin. Totuşi. cromului. care poate să se bazeze avantajos pe un plan de management al apei. Metalele solubile pot fi precipitate din apa uzată prin reglarea valorii pH-ului. de asemenea. Precipitarea sulfurilor poate să aibă loc în concentraţii mult mai mici. De exemplu. sulfat ferric pentru a îndepărta excesul de sulfură. 2. după precipitare. etc. care se pot separa mai uşor. insolubili. aşa că hidroxidul de calciu este utilizat în mod curent pentru a le precipita. În anumite cazuri precipitarea mixturilor metalice poate fi înfăptuită în două etape. Se pot utiliza floculanţi şi Non Ferrous Metals Industries 159 . insolubile şi se utilizează în condiţii alcaline reactivi ca sulfură de sodiu.1 Precipitarea chimică Precipitarea chimică este utilizat în principal pentru a îndepărta ionii metalici solubili din efluentul lichid. sulfurile metalelor sunt. luată în calcul. sedimentarea sau flotarea şi filtrarea. zincului.9. Un reactiv ca hidroxid de calciu. Hidroxizii metalelor grele sunt.2.2. afectată de temperatură şi aceasta va trebui. este utilizată frecvent pentru a îmbunătăţi performanţa sistemului. în zona de coastă. Steil&Hahre 1999). pentru crom. În acest caz cromatul terbuie să fie redus de obicei cu SO2 la un pH scăzut. fluoruri sau cianuri împreună cu metalele grele (tm 149. în proces se utilizează . În multe instalaţii. care ajută la formarea floculelor mai mari. molibdenului. în mod normal. Pentru această soluţie trebuiesc considerate în fiecare caz în parte iar costurile de energie pentru pompare şi sistemul de răcire trebuie să fie echilibrate. Solubilitatea este . în zona de absorbţie a sistemului apei de răcire curgătoare trebuie să fie luată în seamă. Se poate adăuga. sunt utilizate împreună în partea finală sau centrală a instalaţiei de tratare a apelor uzate dar câteodată este preferabil să se precipite metalele din fluxul tehnologic înainte să se amestece cu alţi efluenţi. Adăugarea unui coagulant sau floculant.Chapter 2 Dacă sunt disponibile cantităţi mari de apă. în efluenţii epuraţi pentru anumite metale. Kemmer 1987). Alt factor important este starea de valenţă a metalului în apă. Alegerea reactivului şi a valorii pH este principalul considerent pentru precipitarea metalelor grele. hidroxid de sodiu. la diferite valori pH. reactivi diferiţi. de ex.2 Tehnici de capăt de conductă Toate cantităţile de apă nereciclabile şi nerefolosibile trebuie să fie tratate în scopul de a minimaliza concentraţiile poluanţilor ca metale grele. Acesta este cazul pentru apele uzate care conţin amoniac. manganului. pentru a îndepărta metalele grele din curentul de apă uzată cum este îndepărtarea fierului. este considerabil mai solubil decât forma trivalentă. una din problemele principale în realizarea limitelor dorite pentru efluenţi. de asemenea. În mod similar. Ca aspect final este posibilă formarea ionilor complecşi care sunt mult mai solubili în general. cloruri. al cărui formă hexavalentă. plumbului. Aceşti compuşi insolubili după aceea pot fi îndepărtaţi din apă prin filtrare şi sedimentare.2. de regulă. este starea coloidală a materialelor precipitate. de asemenea.

Menţinerea pH-ului corect pe timpul procesului de tratarea efluentului este. depinzând de procesul de tratare.Chapter 2 coagulanţi diferiţi pentru a îmbunătăţi proprietăţile materialului precipitat. Filtratul rezultat poate fi retrimis la începutul procesului de tratare a efluentului sau la treapta de proces.5 0. zincul formează un anion solubil.2 0.004 S-a ţinut cont de variaţia compoziţiei efluentului. sau rezervoare de sedimentare speciale (îngroşători. care este îndepărtat din etapa de sedimentare . iar furnizorii acestor materiale pot să testeze precipitatele şi să specifice coagulantul potrivit.01 0. factorul cel mai important. de exemplu. Eficienţa epurării apelor uzate utilizând precipitarea chimică. lagune. prin utilizarea de exemplu. Sedimentarea poate fi folosită pentru a separa particolele solide din apa uzată.2. limpezitori) cu un dispozitiv de îndepărtare a nămolului de la fundul rezervorului. în principal este influenţată de următorii factori: • Alegerea reactivului de precipitare • Cantitatea precipitantului adăugat • Eficienţa cu care metalul precipitat este eliminat din soluţie • Menţinerea unui pH corect pe durata procesului de tratare • Utilizarea sărurilor fierului pentru a îndepărta anumite metale • Utilizarea reactivilor floculanţi şi coagulanţi. a unei prese de filtrare în vacuum. Tabelul 2. pătratică sau circulară în plan.04 0.13 < 0. la care el a fost produs. HMIP Zn 1993]. zincat.5 0. tabelul de mai sus arată că folosirea reactivilor pe bază de sulfuri pot să atingă concentraţii mai joase pentru unele metale. Sedimentarea poate să aibă loc într-o varietate de vase de sedimentare diferite ca bazine de sedimentare. poate fi dehidratat.2. Nămolul.07 0.1 0. de importanţă primară din cauza faptului că unele metale sunt insolubile într-un domeniu foarte restrâns de valori pH.2 – 0. Tehnicile de flotare sunt folosite pentru a separa flocule mari sau particole care plutesc ca părţi de plastic din efluent prin aducerea lor la 160 Non Ferrous Metals Industries .17: Concentraţia unor metale după tratarea apelor uzate cu hidroxid de calciu sau NaHS Pentru a asigura o eficienţă maximă în îndepărtarea metalelor grele. sunt de formă rectangulară. Component Apă de proces tehnologic primar şi secundar al cuprului după tratare cu hidroxid de calciu şi sulfat de fier şi sedimentare Apă de suprafaţă şi de proces tehnologic secundar al cuprului după tratare cu NaHS. În afara acestui domeniu eficienţa îndepărtării metalelor descreşte rapid. sedimentare şi filtrare prin nisip pH Cu mg/l Pb mg/l Ni mg/l Zn mg/l As mg/l Cd mg/l Hg mg/l 9. Bazinele de sedimentare care se utilizează în mod obişnuit. menţinerea alegerii precipitantului. 2. la valori înalte pentru pH [tm 12. O alternativă la sedimentare poate să fie flotarea.1 0.04 0. de asemenea.05 0.9.5 0. care a fost utilizată pentru granularea zgurii sau pentru producerea alicelor metalice.2 Sedimentarea Sedimentarea este tehnica de separare a solizilor de lichizi care utilizează forţa gravitaţională pentru a separa complecşii metalici insolubili şi particule solide din efluentul lichid.

După o perioadă de timp. Electrozi speciali.2. Cu o membrană foarte fină este chiar posibilă filtrarea solubililor mici ca metale. sedimente sau hidroxizi metalici. în timp ce ultrafiltrarea este utilizată în domeniul de la 500 până la 100000. acesta permite ca filtrarea să fie alimentată cu apa uzată în curgere gravitaţională. Dacă pierderea de presiune este scăzută. patul de nisip trebuie să fie spălat din sens contrar. Flotarea poate fi realizată prin flotare cu aer dizolvat (DAF). crom. mangan. Ultrafiltrarea este metoda simplă şi eficace de tratare a apelor uzate dar necesită multă energie. catodul necesită totdeauna o alimentare proaspătă cu ioni care să fie reduşi. etc. de ex. pentru separarea solid/lichid şi ca treapta finală de limpezire în procesul de tratare a apelor uzate.2. între treapta de sedimentare şi controlul final pentru a îndepărta particulele solide aduse de la treapta precedentă de purificare. Efluentul este adusă în contact cu o membrană de ultrafiltrare. Procesul de filtrare bazat pe membrane produce un produs curat care a trecut prin filtru şi un concentrat care cere o tratare ulterioară. Din cauza concentraţiilor mici de metale electroliza este cea mai eficientă pentru curenţii de ape uzate înaintea ca ele să fie diluate cu alţi efluenţi. 100 până la 500.9. prin spălare din sens contrar. din curgerile de apă din procesele tehnologice. Purificarea apelor uzate prin utilizarea filtrării prin nisip se datorează efectului combinat al filtrării. de obicei.2. Utilizarea cea mai mare a cromului este ca agent de oxidare atunci când cromul este în starea sa de oxidare (VI).4 Electroliza Tehnicile de electroliză sunt utilizate pentru a îndepărta metalele ca cupru. ca ele să pot fi reciclate. în mod normal. Eficienţa maximă în celulă se obţine atunci când densitatea curentului variază cu concentraţia substanţei dizolvate iar transferul de masă are loc în apropierea densităţii de curent limită. Un exemplu este tratarea efluenţilor care conţin crom (III). Iniţial turta de filtrare poate să conducă la eficienţa filtrării în mod particular. Aerul este dizolvat în mediul suspensiv sub presiune şi iese din soluţie când presiunea scade. O alternativă cu succes în utilizarea metodelor electrochimice pentru a purifica metalele este de a oxida metalele din efluenţi în aşa fel. Această membrană conţine pori mici care permite trecerea particulelor moleculare ca apa şi împiedică particule moleculare mai mari.9.2.Chapter 2 suprafaţa suspensiei. absorbţiei chimice şi a asimilării. Hiperfiltrarea permite trecerea particulelor cu o masă moleculară de cca. Filtrele cu nisip sunt destinate pentru îndepărtarea mecanică a particulelor solide în suspensie sau a materialelor semisolide. câteodată.3 Filtrarea Tehnicile de filtrare sunt utilizate. Unitatea de filtrare este situată. formând bule de aer de care se ataşează particulele în suspensie. cadmiu. 2. 2. Filtrele de nisip adesea sunt utilizate pentru lustruirea purjatului dintr-un ciclu de apă închis sau pentru a permite ca efluentul să fie utilizat ca apă tehnologică. Acesta face ca particulele să plutească la suprafaţă iar floculele pot fi luate uşor de pe suprafaţa lichidului. funcţionează ca vase sub presiune umplute cu nisip în straturi care creşte în grosime cu adâncimea. EA Tehnology 1998). Produsul secundar al oxidării este crom Non Ferrous Metals Industries 161 . metale preţioase. Hiperfiltrarea sau osmosa inversă este utilizată pentru a obţine rezultatul dorit cu particule foarte fine. pentru particulele mai mici. O unitate de filtrare obişnuită constă dintr-un pat de material sau materiale prin care curge lichidul efluent. Cu alte cuvinte. depinzând de particulele solide care urmează să fie îndepărtate. cu scopul de a păstra scăzută pierderea de presiune. ca electrozi cu pat fluidizat sau electrozi tridimensionali. de ex. Filtrele cu nisip. Particulele fine care nu pot să treacă prin filtru formează o turtă de filtrare care poate să fie îndepărtat fie în mod continuu sau din când în când. Filtrarea poate să aibă loc într-o varietate de diferite sisteme de filtrare. se utilizează pentru a îmbunătăţi eficienţa (tm 148.

Solventul curge în direcţia de reducere a concentraţiei a soluţiei mai tari. în special în industria de acoperiri galvanice. 162 Non Ferrous Metals Industries . Presiunea cerută trebuie să depăşească presiunea osmotică. ionii metalici nedoriţi pot fi îndepărtaţi din curentul de apă uzată prin transferarea lor într-o matrice solidă odată cu eliberarea unui număr echivalent de alţi ioni înmagazinaţi în structura schimbătorului de ioni. O altă metodă de tratare electrochimică este dializa. cadmiul este schimbat cu sodiu). câteodată. Aceste proprietăţi pot fi folosite utilizând cimentarea în care de exemplu. în treapta finală de purificare pentru îndepărtarea metalelor grele din apele uzate de la procesul tehnologic.2. Teoria desigur este foarte înaintată.9. Kemmer 1987] 2. Osmosa este difuzia naturală a unui solvent cum este apa cauzată de diferenţa de concentraţie a două soluţii separate printr-o membrană. Date tipice despre trecerea ionilor prin membrană prin osmosă inversă sunt prezentate în tabelul următor. 2. Procesul de schimbare a ionilor este utilizat în mod obişnuit atunci când concentraţia metalelor este sub 500 mg/l. Această metodă vizează combinarea avantajelor schimbătorului de ioni cu avantajele tratării electrochimice [tm 169.18: Treceri tipice ale ionilor prin membrană de osmosă inversă [tm 149.Chapter 2 (III) care în mod obişnuit este evacuat cu apa uzată. Osmosa inversă câteodată este utilizată pentru recuperarea metalelor preţioase în industria de metalizare. cuprul poate fi precipitat prin adăugarea fierului. Celula de electrodializă constă din doi electrozi separaţi printr-o membrană de schimbător de ioni. În osmosa inversă o forţă de direcţionare este aplicată pentru a inversa sensul de curgere a solventului. Ioni Amoniu Sodiu Potasiu Magneziu Stronţiu Calciu Nitraţi Bisilicaţi Cloruri Fluoruri Bicarbonaţi Sulfaţi Fosfaţi % Trecere 8 5 5 3 3 2 15 10 5 5 5 3 1 % Refuz 92 95 95 97 97 98 85 90 95 95 95 97 99 Tabelul 2. O diferenţă de presiune aplicată între compartimentele separate prin membrană provoacă ca apa să curgă de la soluţia mai tare spre soluţia mai slabă.2. Prin utilizarea schimbătorilor de ioni . Diferenţa din poziţia relativă în seria electrochimică sau potenţialul redox al elementelor poate fi utilizată prin controlul curentului şi tensiunii celulei de electroliză pentru a recupera metale mult mai nobile. Clark 1995].9. Cationii sub influenţa unui potenţial de electrod migrează prin membrana schimbătoare de ioni unde ei sunt schimbaţi pentru cationi mai puţin toxici (de ex.2.6 Ion exchange Schimbul de ioni este utilizat. J.H. Oxidarea anodică a efluentului de crom (III) a fost utilizat pentru a regenera crom (VI) care poate fi refolosit (tm 169.5 Osmosa inversă Osmosa inversă este folosită în mod extensiv pentru îndepărtarea metalelor dizolvate.2. JH Clark 1995).

Acest proces de schimbare selectivă a ionilor este mult mai eficient în îndepărtarea metalelor toxice din efluent. crom.3 Tehnici de control ale proceselor tehnologice pentru tratarea efluenţilor Au fost dezvoltate procese de funcţionare şi control în acest sector. are loc în coloane umplute cu granule din răşina schimbătoare de ioni. cum este îndepărtarea seleniului şi reniului din gazul rezidual de la un prăjitor de molibdenită.Chapter 2 Procesul de schimbare a ionilor. capacitatea schimbătorilor de ioni este limitată. 2. Depinzând de cantitatea ionilor înmagazinaţi în structură. 2. În tabelul următor sunt prezentate câteva exemple de rata de purificare a diferitelor curenţi de apă uzată şi a proceselor de producţie.9. schimbătorii de ioni sunt înlocuiţi periodic astfel ca metalul să fie recuperat prin ei înşişi sau de instalaţii specializate. se vor discuta cu mai multe detalii în paragraful dedicat metalelor neferoase individuale.9. REDOX.3 Niveluri de consum şi emisii prezente Compoziţia efluenţilor lichizi de la procedeele pirometalurgice precum şi hidrometalurgice depind foarte mult de metalul care este produs. schimbătorul de ioni trebuie să fie regenerat cu acid clorhidric sau cu sodă caustică. de ex. conductivităţii. a metalelor şi a debitului • Operatorii sunt instruiţi şi evaluaţi în folosirea instrucţiunilor de funcţionare şi în utilizarea tehnicilor de control moderne descrise • Nivelele de supervizare sunt optimizate pentru a folosi avantajele celor de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorului • Se utilizează sistemele de management al mediului şi calităţii • Se utilizează un sistem de întreţinere solid. Non Ferrous Metals Industries 163 . zinc. arsen. Se utilizează următoarele tehnici (tm 106. şi particule solide în suspensie.2. plumb. de procesul de producţie şi de materia primă care este folosită. Această funcţionare depinde de o metodă adecvată de a detecta deteriorarea filtrelor. efluenţii lichizi de la o instalaţie de producere a unui metal neferos conţin metale grele.2.7 Carbunele activ Carbunele activ.9. o substanţă din cărbune cu înaltă porozitate. staniu.2. nichel. Aceste filtre sunt utilizate sub formă de paturi sau cartuşe funcţionând în multiplu aşa că funcţia unui filtru deteriorat este preluat de alt filtru. Filtrul uzat este înlocuit şi devine filtru de ieşire. Mai mult de atât. Unii schimbători specifici sunt capabili să îndepărteze metale specifice din apa uzată. coloana este capabilă pentru purificare de nivel înalt care este de asemenea capabil să funcţioneze eficient pentru efluenţi cu conţinut mixt. pentru îndepărtarea substanţelor organice din apele uzate dar se aplică şi pentru îndepărtarea mercurului şi a metalelor preţioase. Schimbarea începe mai întâi la vârful coloanei şi pe urmă trece prin coloană cu scopul de a menţine echilibrul condiţiilor de schimbare. Farrell F 1998): • Se utilizează în mod extensiv sisteme de dozare a reactivilor • Se utilizează controlul prin microprocesoare a alimentării cu reactivi şi a randamentului instalaţiei. Consumul de apă. 2. cantitatea şi compoziţia efluenţilor lichizi şi valorile de emisii care pot fi atinse. cadmiu. Totuşi. turbidităţii. în mod normal. TOC. Se utilizează monitorizarea on-line a temperaturii. pH-ului. cupru. molibden şi mercur. este utilizată de obicei. Se utilizează din ce în ce mai mult un personal de întreţinere devotat care face parte din echipele de operatori. De aceea. În unele cazuri.

01-0.3 < 0.1 0.5 < 0.002-0.003 0.2 Apă din procese tehnologice (100000 m3/an) Înainte de tratare După tratare Apă de precipitare Înainte de tratare După tratare Apă de răcire directă (16000000 m3/an) Înainte de tratare După tratare Rata generală a poluantului (g/to de Cu produs) 2000 0.2 500 0.5 0.23 < 0. DFIU Cu 1999] 164 Non Ferrous Metals Industries .005-0.1 <2 0.8 Tabelul 2.4 < 0.4 <3 0.1 0.007 <2 0.01-0.0001-0.003-0.05 0.01-0.1 Zn 1000 0.04 15 – 30 0.6 0.3 < 0.0001-0.001-0.25 2.05 0.004-0.001-0.1 0.Chapter 2 Sursa Cu Pb Componenta principală (mg/l) As Ni 10000 001-0.0002-0.4 <5 0.5 0.1 < 0.19: Exemple de conţinutul de metale în apele uzate înainte şi după tratare referitoare la un complex de topitorie/afinare cupru [tm 124.001-0.15 Cd 500 0.02–0.01-0.1 0.03-0.002-0.2 <2 0.5 0.1 1000 0.

2 < 0.03 0.02 – 0.001 < 10 < 100 < 10 <5 6.8 .05 Apă de proces tehnologic pentru cupru secundar şi apă de suprafaţă după tratare cu NaHS.002 – 0.01 0.3 .1 0.3 0.5 0.1 < 0.5 – 9.0.0002 – 0. sedimentare 9.002 – 0. mg/l Particule solide în suspensie.5 0.02 – 0.4 0.003 – 0.0.5 . sedimentare şi filtrare prin nisip 0.1 6.4 0.0.9.2 0.5 0.09 – 0.1 0.01 .2 0.07 0.4 0.0.Chapter 2 Componenta Apă de proces tehnologic pentru cupru primar şi secundar.5 0.13 < 0.0. mg/l 8.005 – 0.4 0.1 0.01 – 0.5 – 8.4 0.04 0.20: Tratarea a câtorva curenţi de apă uzată de la instalatiarea cuprului Non Ferrous Metals Industries 165 .9.001 – 0.5 .0001 – 0.2 – 0.4 0.06 0.2 – 0.3 6.004 Sursa şi metoda de tratare Apă de răcire directă după reglarea pH-ului şi sedimentare Ape de scurgere de suprafaţă după reglarea pH-ului şi sedimentarea Apă de proces tehnologic pentru sârmă şi bare de cupru după tratare Apă de proces tehnologic pentru semiinstalatiate din cupru după tratare Apă de proces tehnologic pentru semifabriacate din aliaje de cupru după tratare pH Cu mg/l Pb mg/l Ni mg/l Zn mg/l As mg/l Cd mg/l Hg mg/l Uleiuri sau hidrocarburi. Tratare cu hidroxid de calciu şi sulfat de fier.5 0.003 6.0 < 0.5 0.1 0.03 – 0.1.5 – 95 0.03 0.3 .2 .001 – 0.1 0.25 0.01 – 0.07 0.5 0.2 . Tabelul 2.05 < 10 < 100 Indicaţiile iau în calcul variaţiile în compoziţia efluentului.7 – 0.8 0.5 0.04 0.

dacă este cazul Sedimentare Precipitare. Cd Epuratoare umede PE –uri umede şi purjatoare pentru instalaţiile de acid Toate Tabelul 2. Factorii cei mai importanţi. dacă este cazul Sedimentare Precipitare. Pb.Chapter 2 O privire de ansamblu a câtorva surse de apă uzată şi metodele de tratare şi minimalizare sunt redate mai jos. în scopul de a minimaliza cantitatea de apă uzată şi concentraţia poluanţilor sunt: Procesul în care apa uzată este generată Cantitatea de apă Poluanţii şi concentraţia lor Nivelul de purificare cerut. dacă este necesară Neutralizare şi precipitare Sedimentare Precipitare. dacă este cazul Filtrare Granularea zgurii Electroliza Hidrometalurg ia (purjare) Sistem de reducere (evacuare) Ape de suprafaţă Zn. pentru a decide care este soluţia cea mai bună într-un caz specific. dacă este necesară Sedimentare Precipitare. Ni. adică standarde locale sau regionale de calitate a apei Disponibilitatea resurselor de ape • • • • • 166 Non Ferrous Metals Industries . Cea mai bună tehnică de tratare disponibilă sau o combinaţie a diferitelor metode de tratare poate fi aleasă pe baza specificului de la faţa locului luând în calcul factorii specifici. ferroaliaje Cu.4 Tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT Aşa cum s-a explicat deja. metale preţioase. metodele de tratare a apelor uzate sunt şi tehnici care pop fi luate în considerare la determinarea BAT. Ni. Zn.21: Privire de ansamblu asupra curenţilor de ape uzate 2. Surse de apă uzată Apă de procese tehnologice Producerea metalelor însoţitoare Producere de alumină Concasarea bateriilor acid-plumb decaparea Răcirea cuptorului pentru cele mai multe metale Răcirea electrolitului pentru Zn Turnarea Cu&Al Electrozi de cărbune Ferroaliaje Crom metalic Cu. dacă este posibil Depozitarea corectă a materiilor prime Sedimentarea Sedimentare Precipitare. Mg Metode de minimalizare Refularea la procesul tehnologic cât mai mult posibil Metode de tratare Neutralizarea şi precipitarea Electroliza Apă de răcire indirectă Apă de răcire directă Utilizarea sistemelor de răcire etanşe Sistem de monitorrizare pentru detectarea scurgerilor Sedimentare sau alt tratament Sistem de răcire închis Refolosire într-un sistem etanş Sistem etanş Extracţie prin electroliză din purjarea electrolitului Sistem etanş Tratarea evacuării de la purjare Tratarea evacuării de la purjare reutilizarea curenţilor de acizi slabi.9.

J. 1995].H. FF-LF/ EIPPCB / nfm_draft_3 Version January 2000 167 .Chapter 2 Tabelul următor prezintă avantajele şi dezavantajele tehnicilor de tratare celor mai uzuale [tm 169.Clark.

sedimentarea necesită mult timp şi necesită bazine cu mari dimensiuni Poate elimina numai particule solide Eficienţa de filtrare descreşte dacă particulele sunt foarte mici Eficienţa de filtrare scade cu creşterea vitezei Poate înlătura doar complexe de particule solide flotabile Mai înainte aerul trebuie dizolvat în apă sub presiune pentru a fi dispersat în apă Viteză de filtrare şi debit limitat Membranele pot fi repede descompuse în efluenţi corozivi Nu realizează separarea metalelor Membranele vechi se pot rupe. sparge.Chapter 2 Tehnică de tratare Precipitare Avantaje Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării Nu necesită mari cheltuieli într-o nouă fabrică Capabili să trateze o gamă largă de impurităţi de metale. agenţi complecşi organici şi solvenţi pot compromite mult eficienţa de precipitare Nu pot fi utilizaţi mereu la concentraţii mici de metale Unii hidroxizi precipită în mod ineficient Sedimentare Filtrare Poate elimina numai particulele solide Pentru particulele de mică densitate. nămolul conţinând metale toxice şi netoxice în amestec Nămolul trebuie depozitat uneori cu mari costuri Prezenţa altor săruri. pot fi neetanşe Membranele pot fi uşor murdărite. filtrele de nisip sunt utilizate cel mai bine la particule bine cunoscute Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării succesive Tehnică simplă Particule foarte fine. în particular dacă două faze de precipitare cu hidroxid şi sulfid sunt utilizate În condiţii corecte poate rezulta o excelentă înlăturare a metalelor (eliminare) Precipitanţii specifici sunt disponibili în comerţ Permite precipitare absorbtivă Precipitatul poate fi returnat adesea la alimentare Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării succesive Tehnică simplă şi ieftină Istorie lungă a utilizării succesive De exemplu. pot fi defecte Curăţenia mai bună decât nivelul de ppm este dificilă Celule neefective sunt scumpe pentru operare Potenţialele electrice înalte sunt periculoase Electroliza nu este selectivă Necesită monitorizare constantă Non Ferrous Metals Industries Flotare Ultrafiltrare Electroliză 168 . chiar molecule pot fi eliminate din ape uzate Membrane foarte fine pot filtra substanţe dizolvate mici ca metalele Emisii de particule virtual zero Poate fi utilizată pentru recuperarea şi reciclarea metalelor Poate fi utilizată pentru tratarea efluenţilor concentraţi de metale într-o singură treaptă Tehnologia cea mai disponibilă Încercat şi testat cu rezultate record în industria de galvanizare Dezavantaje Efluenţii acizi pot fi tratate cu greu Neselectiv: rezultă nămol ce conţine multă apă.

22: a) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate • Sărac în tratarea conţinutului variabil. la efluenţi cu mare volum Debit şi viteză de filtrare limitate Membranele se pot descompune uşor în efluenţi corozivi Nu separă metalele Membranele se pot defecta. le efluenţi cu mare volum Tehnică de tratare Electrodializă Avantaje Poate fi utilizată pentru recuperarea şi reciclarea metalelor Poate fi selectiv Este deja folosit în desalinare şi galvanizare Poate curăţa sub nivelul ppm Emisie virtual zero Există tehnologie şi echipament disponibil în comerţ Poate fi utilizat la reciclarea metalelor Poate fi utilizat la alimentare continuă sau în şarjă Poate opera cu o gamă largă de metale şi cu concentraţii de metale Poate fi utilizat pentru a elimina substanţe organice din efluent (apă uzată) Eficacitatea nu depinde foarte mult de concentraţia impurităţilor necorozive din efluent Relativ ieftin Produse comerciale disponibile Încercat şi testat în aplicaţii industriale (ex. defectarea membranei) Necesită monitorizare constantă Sărac în tratarea conţinutului variabil. precipitare) ca parte într-o tratare integrală de ape uzate Poate fi selectiv pentru metale grele Poate fi aplicat la multe tipuri de debit: interminent. continuu.Chapter 2 Poate fi utilizată simultan pentru a elimina impurităţi organice Poate fi utilizată în şarjă sau alimentare continuă • Tabelul 2. volum relativ mare Dezavantaje Suferă de aceleaşi dezavantaje ca şi metoda de schimbători de ioni (de ex. rupe Membranele pot uşor scurge Membranele necesită monitorizare frecventă şi repunere Echipamentul este special şi scump Utilizează presiuni înalte Debit minim de cca. 200 l/min Nu se poate folosi la mari concentraţii de metal Solidele şi unele substanţe organice pot uşor să creeze probleme Schimbarea de ioni tradiţională nu este selectivă Schimbătorii de ioni folosiţi trebuie depozitaţi ca deşeuri toxice Matriţele se pot descompune cu timpul Performanţe sensibile la pH-ul efluentului Volume mari de efluenţi necesită coloane de schimbători de ioni cu dimensiuni mari Schimbarea de ioni selectivă nu are utilizare industrială extensivă Regenerarea coloanelor de schimbători de ioni selectivi necesită timp 169 Osmoză reversă Schimbători de ioni Non Ferrous Metals Industries . eliminarea şi recuperarea de reniu şi seleniu) Capabil de a curăţa până la nivelul ppm (schimbare de ioni selectivă la nivelul ppt) Poate fi uşor utilizat împreună cu alte tehnici (ex.

23: b) ) Sumarul avantajelor si dezavantajelor tehnicilor de tratare uzuale a apei uzate 170 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 2 Carbon activ A fost utilizat în cazuri izolate cum ar fi tratarea efluenţilor industriei nucleare Poate fi utilizat într-o gamă largă de aplicări (eliminarea de mercur sau dioxină din efluent) Poate fi utilizat după coagulare sau sedimentare ca un strat la filtrele de nisip Există tehnologie şi echipament disponibil în comerţ Necesită timp pentru contactul cu efluentul Este scump Poate deveni un substrat de respiraţie pentru microorganisme Emisii mari de SO2 de la procesele de încălzire în industria carbonului Tabelul 2.

Conţinutul şi valoarea elementelor conţinute în reziduu influenţează potenţialul de reutilizare de ex. cum ar fi operaţiile metalurgice. MURL Dusseldorf 1997). Aceste reziduuri se produc în diferitele stadii ale procesului de producţie. procese de topire sau tratarea gazelor reziduale şi a apelor reziduale (tm 85. Este bine ştiut şi faptul că industria de producere a metalelor obţine una dintre cele mai înalte rate de reciclare în toate tipurile de industrii. În orice caz problema reziduurilor rezultate din producţie şi desemnarea câtorva din aceste materiale va juca un rol important în viitor la tehnicile care tind să se concentreze asupra acestui aspect. Acest fapt ajută la reducerea problemelor “Cross Media” la minim. deşeurile sunt definite de către reţeaua de directive ca “orice substanţă sau obiect din categoria aflată în Anexa I pe care proprietarul îl aruncă sau vrea să-l arunce sau este necesar a fi aruncat”. Bontoux 1997]. în prezent multe din aceste reziduuri sunt considerate drept deşeuri. cuptoare Topire Topire • • • • • • Non Ferrous Metals Industries 171 . O a doua definiţie a deşeurilor coexistă cu cel prezentat mai sus. În termeni generali. şlamul anodic este o viabilă materie primă pentru recuperarea metalelor preţioase. Bontoux 1997).Chapter 2 2.1 Reziduuri şi deşeuri de la producţia de metale neferoase Producţia de metale neferoase din materii prime primare şi secundare este raportată la generarea unei game largi de produse secundare. Orice indicare a unui reziduu ca deşeu pentru depozitare ia acest lucru în considerare.10 Minimalizarea şi manipularea deşeurilor 2. Şi totuşi. Chiar şi nişte prafuri de filtrare cum ar fi fum de siliciu rezultat din procesele de topire a ferro-siliciului sau a siliciului metalic este recomandat astăzi ca produs secundar. industria metalelor neferoase de multe decenii utilizează multe reziduuri drept materie primă pentru alte procese şi a fost stabilită o reţea extensivă a operaţiilor metalurgice pentru a creşte recuperarea metalelor şi pentru a reduce cantitatea de deşeuri de depozitat pe rampele de deşeuri.03 09 10 03 10 Descriere Şlam roşu de la producerea aluminei Şlamuri de la staţii de epurare a apelor uzate Gudron si deşeuri de la metalurgia termică a aluminiului Gudroane sau alte deşeuri cu conţinut de carbon de la procese anodice Anozi uzaţi Îndepărtarea spumei Şlam primar de topitorie/zgură albă Praf de alumină Bucăţi de carbon uzat şi materiale rezistente la foc din procesele anodice Căptuşeli de cuptor Şlam de săruri din topirea secundară Zgură neagră de la topire secundară Deşeuri periculoase Origine Proces bauxită Epurarea apelor • Fabrici de calcinare a anozilor Camera cazanelor Topitorii Topitorii Topitorii Fabrici de calcinare a anozilor Cameră cazane. Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 01 03 03 10 03 00 10 03 01 10 03 02 10 03 03 10 03 04 10 03 05 10 03 06 10 03 07 10 03 08 10. Conform legislaţiei UE . adoptată de UE în 1993: “Deşeurile sunt substanţe sau obiecte care sunt depozitate sau se cere să fie depozitate prin dispoziţiile legilor naţionale” [tm 99. Următorul tabel oferă exemple asupra deşeurilor potenţiale în concordanţă cu Catalogul European de Deşeuri (Decizia Consiliului 94/3/EEC) şi Lista Deşeurilor Periculoase (Decizia Consiliului 94/904/EEC). produse intermediare şi reziduuri. Aceasta provine din Convenţia de la Basel. S-a semnalat că unele măsuri legislative de control al mişcării deşeurilor îngreunează reciclarea reziduurilor la operaţiile metalurgice (tm 99.10.

depozitare Sistem de reducere Sistem de reducere de a de 10 03 12 10 03 13 10 03 14 10 03 99 10 04 00 10 04 01 10 04 02 10 04 03 10 04 04 10 04 05 10 04 06 10 04 07 10 04 08 10 04 99 10 05 00 10 05 01 10 05 02 10 05 03 10 05 04 10 05 05 10 05 06 10 05 07 10 05 99 10 06 00 10 06 01 10 06 02 10 06 03 10 06 04 10 06 05 10 06 06 10 06 07 10 06 08 10 06 99 10 07 00 172 Topitorii Topitorii Sistem de reducere Sistem de reducere Depozitare. manipulare Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare • • • • Topire Topire Sistem de reducere Depozitare.Chapter 2 Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 10 03 11 Descriere Deşeuri de la tratarea şlamurilor de săruri şi de la tratarea zgurilor negre Praf de la gazele de ardere Alte particule şi praf (inclusiv praf de la moară cu bile) Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a plumbului Şlamuri (de la topire primară şi secundară) Zgură şi spumă (topire primară şi secundară) Arseniat de calciu Praf de la gazele de ardere Alte particule şi prafuri Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a zincului Şlamuri (topire primară şi secundară) Zgură şi spumă (topire primară şi secundară) Praf de la gaze de ardere Alte particule şi prafuri Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a cuprului Şlamuri (topire primară şi secundară) Zgură şi spumă (topire primară şi secundară) Praf din gazele de ardere Alte particule şi prafuri Deşeuri de la rafinare electrolitică Deşeuri solide de la tratarea gazelor Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel • • • • • • • Deşeuri periculoase Origine Fabrici recuperare şlamurilor săruri Sistem de reducere Măcinare. manipulare Camera recipiente Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare Non Ferrous Metals Industries . manipulare Sistem de reducere Sistem de reducere Cuptoare • • • • • Topire Topire Sistem de reducere Depozitare.

goethită) Deşeuri de la producerea anozilor pentru procese apoase electrolitice Şlamuri nespecificate altfel Deşeuri de uleiuri hidraulice şi lichide de frânare Deşeuri de uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB şi PCT Alte uleiuri hidraulice clorurate Uleiuri hidraulice neclorurate Uleiuri hidraulice ce conţin numai uleiuri minerale Deşeuri de uleiuri de izolare şi transmitere a căldurii şi alte lichide Uleiuri de izolare şi transmitere a căldurii Alte uleiuri clorurate de izolare cu conţinut de PCB şi PCT Uleiuri neclorurate de izolare şi de transmitere a căldurii şi alte lichide Uleiuri sintetice de izolare şi de transmitere a căldurii şi alte lichide Uleiuri minerale de izolare şi de transmitere a căldurii Absorbanţi. îmbrăcăminte de protecţie şi de ştergere • Deşeuri periculoase Origine Topire Topire Sistem de reducere Depozitare. manipulare Sistem de reducere Cuptoare Topire Topire Sistem de reducere Depozitare. aurului şi a platinei Zgură (topire primară şi secundară) Cruste şi spumă (topire primară şi secundară) Deşeuri solide de la tratarea gazelor Alte particule şi prafuri Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri de la metalurgia termică a altor metale neferoase Şlamuri (topire primară şi secundară) Zgură şi căptuşeli (topire primară şi secundară) Deşeuri solide de la tratarea gazelor Alte particule şi prafuri Şlamuri de la tratarea gazelor Căptuşeli şi materiale refractare uzate Deşeuri nespecificate altfel Deşeuri şi şlamuri de la procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase Şlamuri de la hidrometalurgia cuprului Şlamuri de la hidrometalurgia zincului (inclusiv jarosită. materiale de filtrare.Chapter 2 Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 10 07 01 10 07 02 10 07 03 10 07 04 10 07 05 10 07 06 10 07 99 10 08 00 10 08 01 10 08 02 10 08 03 10 08 04 10 08 05 10 08 06 10 08 99 11 02 00 06 05 01 11 02 01 11 02 02 11 02 03 11 02 04 13 01 00 13 01 01 13 01 02 13 01 03 13 01 06 13 03 00 13 03 01 13 03 02 13 03 03 13 03 04 13 03 05 15 02 00 Descriere Deşeuri din metalurgia termică a argintului. manipulare procese de metale Sistem de reducere Cuptoare Instalaţia de tratare cu leşie Tratare cu leşie Fabrici producere anozilor de a • • • • • • • • Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Transformatoare Non Ferrous Metals Industries 173 .

1 Reziduuri din procesul de topire Cele mai importante reziduuri provenite de la topirea metalelor neferoase sunt crusta. Utilizarea zgurii drept material de construcţie este posibil numai atunci când cantitatea componenţilor de metal este scăzută.10. îmbrăcăminte de protecţie şi de ştergere Deşeuri periculoase Origine Sistem de reducere (desprăfuire uscată) Tabelul 2. În funcţie de posibilităţile locale. care are un conţinut înalt în cupru. ori răcită treptat şi spart în vederea obţinerii materialelor de construcţii. refining to rafinare Cuptor cufurnace cu flash scanteie topire rapida zgura slag (<1 % Cu) zgura (1-1. pot fi de obicei. a abrazivelor şi de construcţii. cu fondanţi adăugaţi. În procesul de topire zgura este lichidă şi are o densitate diferită faţă de metalul topit şi de aceea poate fi separat.2 Procese şi tehnologii aplicate 2. care este reciclată în cadrul procesului şi între zgura finală cu un conţinut scăzut de metal. zgura şi spuma. Sunt variate teste pentru a demonstra acest 174 Non Ferrous Metals Industries . Cele mai multe zguri generate de operaţiile de rafinare şi operaţiile de aval în procesele de producere a metalelor neferoase. Acest cuptor funcţionează în continuu cu un debit aproape continuu de zgură.24: Materiale rezultate din producţia de metale neferoase Cea mai mare parte a materialelor prezentate mai sus sunt reciclate sau refolosite în industria metalelor neferoase chiar ca şi în alte industrii.Chapter 2 Deşeuri din producţia de metale neferoase EWCCode 15 02 01 Descriere Absorbanţi. 2. Zgura este generată de reacţia elementelor de formare a zgurii. În acest exemplu. zgura curăţată rezultată ori este granulată în vederea producerii de abrazive. Câteva exemple sunt date mai jos. Ei sunt rezultatul de separarea metalelor care estwe necesară pentru recuperarea lor şi pentru a produce metale pure din surse complexe. în industria cimentului.2. reciclate sau refolosite pentru viitoarea recuperare a metalelor. Câteva facilităţi în industria metalelor neferoase au demonstrat că există o piaţă în care ei sunt capabili de a vinde zgură pentru utilizare ulterioară.5 % Cu) slag Figura 2. Scopul nu este de a le depozita final sau de a înlătura. Următoarea figură arată reciclarea zgurii produse în timpul producerii cuprului primar. este returnată în topitor. materiale de filtrare. Zgura ce părăseşte topitorul este decuprat într-un cuptor de curăţare. zgura topită obţinută din convertor. de ex. zgura (10 % Cu) slag Pierce-Smith Converter Outokumpu Matte Matte Electric Slag Cuptor electric de Cleaning curatare a zgurei Furnace Cupru brut blister copper Pt.10.41: Purificarea zgurii de cupru într-un cuptor electric Este o diferenţă între zgura cu conţinut mare de metal . înlăturate în timpul proceselor pirometalurgice.

Altă sursă de reziduuri sunt căptuşelile şi materialele refractare uzate. zgura se poate refolosi ca material de construcţii. producerea cuprului primar de la Outokumpu 6-10 ani). Conţinutul de metal în spumă este relativ mare (20-80 %). sau trimiţându-l la o rampă de căptuşeli inerte. Zgurile metalice şi spuma sunt generate de oxidarea metalelor la suprafaţa cuvei sau prin reacţia cu materialele rezistente la foc folosite pentru căptuşeala cuptorului. Zgurile de săruri sunt generate prin topirea metalelor uşoare (aluminiu. magneziu). Reutilizare înseamnă că reziduul este folosit pentru alt scop. Acestea rezultă când materialele refractare se desprind de la căptuşeala cuptorului sau când căptuşeala cuptorului necesită o reînnoire completă. refolosite sau evacuate din cuptoare de topire a câtorva metale neferoase din Germania. de aceea se pot recicla în procesul de producţie sau se pot folosi drept materii prime secundare la alte fabrici de metale neferoase.Chapter 2 lucru. Utilizarea unui flux sărat previne oxidarea metalului topit şi fixează impurităţile procesului. Non Ferrous Metals Industries 175 . Există metode diferite pentru a minimaliza fluxul sărat folosit ca şi diferite tehnici de tratare pentru recuperarea sării şi a metalului care sunt disponibile şi care sunt discutate detailat în capitolul 4 al acestui document. de ex. Cantitatea de materiale de căptuşeală poate creşte la 5 kg/to metal produs conform metalului produs (tm 85. depinzând de metal şi proces (ex. Durabilitatea unei căptuşeli este de la câteva săptămâni până la câţiva ani. Următoarele practici sunt utilizate pentru căptuşeli: . Tabelul următor dă o privire în ansamblu asupra cantităţii de reziduuri reciclate. În acest sens reciclarea înseamnă că reziduul este returnat în procesul din care a rezultat.tratare într-un topitor pentru a forma o zgură inertă. căptuşelile dintr-un proces de topirea alamei sunt trimise direct la un topitor secundar de cupru. de ex. MURL Dusseldorf 1997). folosindu-l ca un component în nmasă. este trimisă la depozitare finală la rampa de deşeuri. Zgura ce nu poate fi folosită ca abraziv sau în inginerie civilă sau construcţii.

10. evacuate care au fost raportate în 1996 pentru câteva fabrici de metale neferoase în Westphalia Nord-Rhin [tm 83. dintr-un epurator este condus. Dacă aceasta nu este posibil. Un exemplu este praful bogat în zinc dintrun convertor sau un curăţător electric de zgură în procesul primar de topire a cuprului care poate fi tratat ca un produs secundar şi refolosit ca materie primă la uzina de recuperare a zincului (tm 92. sac filtru) şi trimis înapoi în procesul principal sau alt topitor. MURL Düsseldorf 1999] 2. Gazele reziduale saturate de praf provenite de la tehnologiile de topire sau rafinărie (descrise la secţiunea 2. materialele de filtru trebuie înlocuite ocazional. Sunt multe exemple când materialul de filtru eset folosit în procese pirometalurgice.25: cantitatea de reziduuri reciclate. de exemplu. refolosite sau evacuate de la sistemele de reducere din câteva fabrici de metale neferoase din Germania.8. Filtrul conţine componente metalice şi particule din proces. crustă cu conţinut de magneziu Zgură sărată de la topirea aluminiului Alte reziduuri Tabelul 2. Când curăţarea gazelor de ardere are loc într-un sistem de desprăfuire uscată. În unele cazuri praful trebuie aglomerat înainte de a fi reciclat la staţia de manipulare şi depozitare a materiilor prime. Cu Expert Group 1998).2.) pot fi curăţate prin folosirea diferitelor tehnici de reducere. Alt exemplu este folosirea bioxidului de siliciu în suspensie în gaze colectat în filtru-sac de la topirea de metal de siliciu sau ferro-siliciu şi vândut ca un produs secundar valoros către industria de construcţii. Acestea sunt paraful din gazele reziduale şi nămol recuperat din echipamentele de control al poluării aerului ca şi alte deşeuri solide ca materiale de filtrare uzate.Chapter 2 Reziduu Cantitate de reziduu traportat în tone pentru 1996 Reciclat sau Reciclat sau refolosit refolosit 21 1655 637 16869 1903 45904 615 112438 348 188 1145 728 3 0 927 81 0 0 209 2800 1365 16871 1903 46831 696 112438 348 Deşeuri de refractare (dioxid de siliciu) Deşeuri de refractare Deşeuri de refractare cu componenţi nocivi Zgură Zgură. refolosite. Praful colectat din curăţarea gazelorreziduale poate fi aglomerat şi trimis înapoi la topitor sau folosit ca materie primă pentru recuperarea metalelor în alte facilităţi. Următorul tabel dă câteva informaţii asupra cantităţii de reziduuri reciclate. Praful de la depozitarea şi manipularea materiilor prime din procesele de pre-proces este colectat de sistemul de desprăfuire (de obicei. crustă de la topirea plumbului Căptuşeli cu conţinut de aluminiu Zgură.2 Reziduuri de la sistemele de reducere Sistemul de reducere este o altă sursă majoră de materiale solide. 176 Non Ferrous Metals Industries . ce conţine metal. Nămolul. ele sunt trimise pentru o ultimă incinerare sau depozitare finală. într-o cameră de filtrupresă şi trimis înapoi în topitor.

este evacuat direct după depunere sau la altă fază înapoi la sursă.10. curăţat într-o staţie de epurare ape uzate. nămolul de la anod din camera cuprului este o importantă materie primă la recuperarea metalelor preţioase şi deci. Apele tehnologice rezultate din operaţii hidrometalurgice prezintă un risc mare de poluare a apelor. Dacă se foloseşte un epurator umed pentru a curăţa gazele reziduale. în funcţie de calitatea concentratului). apa de răcire. bogaţi într-un metal specific şi pot fi uneori reciclaţi în procesul de producţie sau trimise la recuperarea metalelor sau alte facilităţi de metale neferoase (ex. de obicei.5 to solide bazate pe fier pe tonă de zinc. pentru anodul de cupru sau turnare continuă. De exemplu. Apa este folosită pentru răcirea directă sau indirectă a cuptorului. Materialul solid este returnat apoi în cuptor. evacuate raportate în 1996 pentru unele fabrici de metale neferoase din Renania de Nord Vestfalia [tm 84.10. De aceea. sunt depozitate final în lagune.3 Reziduuri de la tratarea efluenţilor lichizi Procesele pirometalurgice la producerea metalelor neferoase nu rezultă ape uzate nocive.26: Cantitatea de reziduuri reciclate. cadmiu). MURL Düsseldorf 1999] 2. cupru. refolosite. Ei sunt. Curăţirea are loc prin neutralizarea sau precipitarea ionilor specifici.2.2. Atât procesul cu leşie şi procesele de purificare cât şi procesele electrolitice generează alte solide bogate în metal. de obicei. Această apă este încălzită prin răcirea echipamentului dar în mod normal nu este poluat cu impurităţi chimice sau particule metalice.4 Reziduuri din procesele hidrometalurgice a metalelor neferoase Producerea metalelor neferoase prin procedee hidrometalurgice este o altă sursă de reziduuri solide. Cel mai important reziduu din aceste sisteme de tratare este gipsul (CaSO4) şi sulfaţi şi hidroxizi metalici. Aceste reziduuri. 0.3-0.Chapter 2 Reziduu Cantitatea de reziduuri raportate în tone pentru 1996 Reciclat sau refolosit Metal neferos cu conţinut în praf Praf Reziduuri minerale din sisteme de reducere Nămol Praf cu conţinut de aluminiu Evacuat pe o rampă 1886 13 1752 4 66 Cantitatea totală 8436 214 4390 511 1543 6550 201 2638 508 1477 Tabelul 2. Aceste probleme sunt discutate în capitolele ce tratează grupele de metale individuale. este considerat un valoros produs secundar în producerea cuprului. Nămolul câteodată este reciclat în procesul de producţie când neutralizarea nu prezintă probleme pentru elementele minore dar mai des este depozitat final. Trebuie deci. plumb. 2. Non Ferrous Metals Industries 177 . Din acest tratament şlamul produs poate fi bogat în metal şi poate fi uneori reciclat în proces dacă conţinutul în metal este destul de mare. se generează ape uzate. Procesul cu leşie poate genera relativ mari cantităţi de nămol (cca. de exemplu. Această apă uzată trebuie tratat pentru a reduce cantitatea de metale conţinute. de obicei. la producerea de metale preţioase.

se trimit la o rafinărie de ulei uzat (sau în câteva ţări. Căptuşelile uzate şi materialele refractare nu pot fi evitate complet. şi procesele dezvoltate pentru a folosi aceşti concentraţi pot minimaliza producţia de fier bazată pe reziduuri. poate fi folosit o operaţie cu cuptor închis. Tehnicile ce sunt date ca exemple depind de informaţiile provenite din industrie. la o firmă specializată sau agenţie). de impurităţile materiei prime.3 Tehnici de luat în seamă în determinarea BAT Această secţiune prezintă un număr de tehnici pentru prevenirea sau reducerea emisiilor sau reziduurilor ca şi tehnici care reduc consumul de energie. obligatoriu. De exemplu. De exemplu. De exemplu. într-un proces de retopire al Al. 2.3. Generarea spumei poate fi minimalizată prin optimizarea operaţiilor din cuptor. statele membre Europene şi de IPPC Bureau European. minimalizarea variaţiilor de temperatură Scurt timp de impact al agenţilor din flux Evitarea agenţilor agresivi din flux Curăţarea cu grijă a cuptoarelor şi creuzetelor Reducerea rotării cuptoarelor 178 Non Ferrous Metals Industries . prin topirea aluminiului sub o atmosferă de reducere (a clăti cuptorul cu gaz inert).Chapter 2 2. Pentru Al secundar. sau se pot folosi ca sursă de energie pe teren. Sunt date exemple pentru a demonstra tehnicile care ilustrează o înaltă performanţă de protecţia mediului.10. cantitatea de zgură şi spumă produsă la topirea metalelor este influenţat mai ales. Pe de altă parte. NL Zn 1998). Italia.5 Alte reziduuri de la producţia de metale neferoase Sunt diferite alte tipuri de reziduuri ca uleiurile hidraulice sau de transmiterea căldurii care rezultă din menţinerea echipamentelor.10. Acestea sunt disponibile comercial. În unele cazuri acesta poate fi asigurat prin selectarea materiei prime ce va fi utilizat. depinzând de cuptorul folosit.10. de ex. Pentru a evita oxidarea suprafeţei băii sau a topiturii.1. cenuşa de plumb şi o mare cantitate de zgură generată în procesele de topire poate fi reciclat sau refolosit într-un larg domeniu.. de obicei. Acestea. 2. de ex.2. În mod similar.10. Cum a fost demonstrat. dar o scădere a cantităţii lor poate fi obţinută prin următoarele măsuri: Construcţai grijulie a căptuşelii de cărămidă a cuptorului Folosirea continuă a cuptorului şi astfel. Tehnicile moderne de control al proceselor se folosesc pentru a optimiza condiţiile de operare. astfel ca materialele de curăţire trebuie să reducă generarea acestor solizi. reduce cantitatea de spumă generată. scăderea arderii prin evitarea supraîncălzirii topiturii. transformatoarele pentru cuptoare electrice.1 Minimalizarea reziduurilor din procesele metalurgice • • • • • • Menţionat în secţiunea 2. depozitarea sau manipularea nepotrivită poate duce la umezirea materialelor. câţiva concentraţi de zinc pot conţine mai puţin fier (tm 101. apa este vaporizată cu consecinţe de explozie. utilizarea unui sistem de pompare şi a unui puţ lateral este o altă măsură care poate reduce oxidarea. de exemplu.2. pretratarea deşeurilor sau utilizarea materialelor de curăţire rezultate la reducerea sau eliminarea fondantului de săruri utilizate. Disponibilitatea limitată şi costul înalt al acestor concentraţi înseamnă că aceasta nu este o soluţie globală. Economiile pretratării trebuie evaluate.

Trebuie notat că alegerea celui mai bun sistem de răcire depinde de o varietate de parametri specifici în domeniu. În cazul conversiei sau reînnoirii sistemului de filtrare. cum ar fi sisteme de răcire închise. De exemplu. Uscarea la alimentarea topitorului poate duce la reducerea SO2. sursa cea mai importantă a reziduurilor generate de sistemele de reducere este praful din gazele de ardere şi nămolul. durata de viaţă şi susceptibilitatea filtrului pot genera mai puţini saci. În vederea minimalizării impactului răcirii asupra mediului. Sacii-filtru uzaţi pot fi reciclate spre topitor. semi-închise şi prin tehnici de răcire cu ciclu deschis (turnuri de răcire). Menţinerea regulată. 2. Dacă un sistem închis de răcire (de ex. acel compartiment de filtru poate fi izolat cu plăci acoperitoare până ce se poate repara în siguranţă. reparaţiile şi menţinerea preventivă pot reduce pierderile de ulei cauzate de Non Ferrous Metals Industries 179 .Chapter 2 Sub condiţii cerute.3. este puternic dependent de tipul de cuptor. dar necesităţile tehnice şi investiţiile asociate pentru fiecare caz trebuiesc luate în considerare. Pentru evitarea creşterii conţinutului de săruri din apele de spălare. ar trebui consultat Documentul de Referinţă BAT pentru Sisteme de Răcire. un schimb de filtru este necesar.10.10. după măcinare. mai ales atunci când minereurile sulfidice sau concentratele sulfidice sunt folosite ca materie primă (altă sursă este conţinutul de sulf din combustibil). Conţinutul de metal poate fi reciclat în topitor sau condus spre alte facilităţi de metale neferoase. 2.3. Reutilizaera directă a prafului ca materie primă adesea necesită o treaptă de aglomerare ca un proces de pretratare. răcitor de aer) este folosit. un cuptor total etanş generează mult mai puţin praf din gaze decât un cuptor semi-închis sau deschis. Sacii de filtrare sunt caracterizaţi ca o tehnică de reducere care nu necesită prea multă menţinere.2 Minimalizarea reziduurilor rezultate din sisteme de reducere Aşa cum a fost descris mai sus. Ipsosul (CaSO4) produs în epurator de SO2 poate fi reciclat spre uscător ca parte a fluxului de alimentare a cuptorului. când 10-20 % a compartimentelor de filtru au fost scoase din funcţiune. Cantitatea de ape uzate generate într-un epurator umed poate fi redusă dacă apele uzate sunt reciclate înapoi în epurator. Conţinutul de metale se poate separa alternativ din material prin măcinare şi căptuşelile şi refractarii uzaţi pot fi refolosiţi pentru scopuri constructive. o mică cantitate de apă trebuie trecut continuu din sistem şi înlocuit cu apă proaspătă. În cazul vătămării filtrului.4 Reducerea altor reziduuri rezultate din producţia de metale neferoase Toate echipamentele care sunt utilizate într-o instalaţie industrială folosesc ulei ca lubrifiant. refolosirea este posibilă.3. Cantitatea de saci de filtrare uzate poate fi redus prin folosirea de materiale de filtrare moderne care sunt mai robuste. depinzând de procesul folosit.3 Reducerea reziduurilor generate prin tratarea efluentului Evitarea evacuărilor apelor de răcire încărcate termal se poate realiza prin folosirea a câtorva sisteme de răcire. Acesta trebuie schimbat.10. Dacă acest rezultat în instalaţii adiţionale costă . Normal. Praful şi nămolul din gazele de ardere pot fi procesate în procese variate de pirometalurgie şi hidrometalurgie. 2. Volumul de gaze din proces care urmează să fie purificate. în funcţie de compoziţia căptuşelilor şi a refractarilor uzaţi. fiind nevoie de purjare pentru a evita depunerea sărurilor. în funcţie de tehnologia de reducere. datorită reacţiilor chimice în uleiuri şi a aderentei metalelor. praful cu conţinut de metal poate fi reciclat normal către topitorsau vândut către viitori beneficiari pentru uzul altor facilităţi de metale neferoase. Cum deja a fost menţionat. Înlocuirea sacilor filtru cu ţesături moderne fiabile este de multe ori este uşoară. apa de răcire poate fi redusă. acest lucru poate fi compensat prin scăderea numărului de saci distruşi. ca şi turnabil sau ca un flux pentru ajustarea compoziţiei zgurii sau ca masă de evacuare. De exemplu: refractarii sunt refolosiţi în topirea primară şi secundară a cuprului.

uleiul poate fi centrifugat şi trimis la rafinăria de ulei.5 Reciclarea şi reutilizarea reziduurilor din procesele de topire a metalelor neferoase Aşa cum a fost arătatîn această secţiune.Chapter 2 scurgeri şi pot mări intervaleleîntre schimburile de ulei. Reducerea cantităţii de ulei uzat se poate realiza şi prin folosirea filtrării. în funcţie de sistemul de filtrare specific. Aceste măsuri rezultă o mărire a duratei de viaţă către factorul 10 . 180 Non Ferrous Metals Industries . filtrele by-pass pot fi instalate pentru curăţirea continuă unei mici părţi a uleiului. ele pot fi sfărâmate într-un tocător.3. De exemplu. 2. Metalul poate fi reutilizat într-un topitor ca materie primă secundară. care dă o extindere a duratei de viaţă. Dacă filtrele de ulei sunt colectate separat. Tabelul următor arată posibilităţile diferite de reciclare şi refolosire ale acestor reziduuri.10. reziduurile de metale neferoase pot fi reciclate şi reutilizate într-o largă extensie.

neutralizare Folosire ca agent de zgură. descompunere. Hg). Ni. zgură şi săruri Recuperare Ni Returnare spre convertor Recuperare Ni Reutilizare în procese cu leşie Carburant sau depozitare finala Vânzare ca electrolit Recuperare Reutilizare în procese cu leşie Reutilizare la alimentarea procesului Returnare la ISF Depozitarea finală. Depozitare Depozitare. măturătură Zgură Opţiuni de reutilizare sau reciclare Alimentare pentru procesul principal Returnare la topire Materiale de construcţii după tratarea zgurii Industrie abrazivă Părţi ale zgurii pot fi folosiţi ca material refractar (ex. reutilizarea lichidului Ferro-aliaje Cuptor de convertire Cuptoare de rafinare Cu Cu Pb Metale preţioase Tratarea zgurii Cuptor de topire Cu şi Ni Toate metalele Aluminiu secundar Cu Cu Zgură bogată Zgură Zgură Spumă Spumă şi zgură Zgură curăţată Mată Spumă Zgură Zgură sărată Migrare electrolit Resturi de anod Migrare electrolit Electrolit uzat SPL Baie in exces Suport anod Material celular Reziduuri Reziduuri Reziduuri de ferită Reziduuri Reziduuri Cu/Fe Catalizator Nămol de acid Acid slab Rafinare electrică Rafinare electrică Extracţie electrolitică Electroliza sărurilor topite Zn. depozitare finală Regenerare Depozitare Extracţie. Ti La filtrele de ţesături sau la PE Epuratoare sau PE Cele mai multe Alumină Material refractar Praf de carbon şi de grafit Acid uzat Praf de filtru Nămol de filtrare Nămoluri de hidroxizi sau sulfizi Nămol roşu Non Ferrous Metals Industries 181 . reutilizare Reutilizare Depozitare. mărunţire Decapare Sisteme de reducere uscată Sisteme de reducere umedă Nămol de la tratarea apelor reziduale Fierbere Toate metalele carbon Cu. PMs Al Na and Li Distilare Macerare Hg Zn.Chapter 2 Sursa reziduului Manipularea materiilor prime Cuptor de turnare Metale asociate Toate metalele Toate metalele Produs intermediar sau reziduu Praf. Co. Cd Zn Cu Ni Fabrici sulfuric de acid Căptuşeli de cuptor Măcinare. zgură de la producerea metalului de crom) Materie primă pentru alte procese de ferro-aliaje Reciclare către topitor Reciclare către topitor Recuperarea altor metale valoroase Reciclare internă Material de construcţie Recuperare de metal Returnare la proces după tratament Recuperare metale Recuperare de metal. reutilizarea lichidului Depozitare finală Recuperare. depozitare Folosit ca materie primă în alte procese Recuperare Returnare spre proces Recuperarea altor materiale Returnare în proces sau recuperarea altor metale (ex.

asociate cu producţia de deşeuri în cadrul procesului.27: Deseuri si utilizarea potentiala Conform unui proiect de cercetare privind îndepărtarea şi reciclarea deşeurilor dintr-un număr larg de fabrici de turnare a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia.42: căi de reciclare în concordanţă cu cantitatea de reziduuri generate prin câteva fabrici de producţie a metalelor neferoase din North-Rhine Westphalia Pentru a atinge minimalizarea efectivă a deşeurilor şi pentru reducerea lor. energia şi căldura. Acesta poate fi atins prin folosirea practicilor de contabilitate care asigură faptul că depozitarea finală a deşeurilor sau alte costuri importante pentru protecţia mediului sunt atribuite procesului implicat şi nu sunt tratate simplu ca o latură suplimentară. trebuie luate în considerare următoarele: • • • • Revizuirea minimalizării deşeurilor pot fi conduse periodic în acord cu un program Participarea activă a personalului poate fi încurajată în acest domeniu Monitorizarea activă a materialelor amintite şi balanţa de materii potrivită trebuie să fie corespunzătoare. Cai de reciclare in industria metalica neferoasa Recycling routes in the non-ferrous metal industry 7 13% 6 2% 8 6% 1 Salt slag recovery 1-Recuperarea zgurii sărate 2 2-Flux Flux 3 3-Industria deindustry Construction construcţii 4 4-Industria fierului şi al oţelului Iron & Steel industry 5-Retopirea NFM 5 6-Reumplerea minelor de cărbune Remelting of NFM 6 7-Recuperarecoalmetale Backfilling of de mines 8-Altele 7 Metal recovery 8 Others 3 7% 2 1% 5 16% 4 1% 1 54% Figura 2. MURL Düsseldorf 1999] [tm 168. Trebuie să se înţeleagă foarte bine costurile. Monitorizarea trebuie să cuprindă apa. Neuhaus 1999]. 182 Non Ferrous Metals Industries . următoarea defalcare poate fi prezentată pentru a demonstra importanţa diferitelor căi de reciclare [tm 83.Chapter 2 Tabelul 2. W.

Următoarele exemple sunt tipice şi constituie tehnici de luat în considerare pentru utilizare în procesul de producere a metalelor neferoase (tm 118. • Producţia acidului sulfuric din SO2 emis la topire şi prăjire este un proces exoterm şi implică un număr de paşi de răcire a gazului. gazele de combustie şi aerul de combustie pot fi preîncălzite sau un arzător de recuperare poate fi folosit în cuptor.1 Tehnici aplicate Recuperarea energiei şi căldurii este practicat intens în producţia metalelor neferoase. În acest caz materialul deşeu este folosit pentru răcirea procesului şi adiţiile sunt controlate cu grijă. influenţa balanţa într-o operaţie de topire. • Căldura este recuperată prin folosirea gazelor fierbinţi din treptele de topire în vederea preîncălzirii şarjei la alimentarea cuptorului. Multe procese folosesc excesul de căldură produsă în timpul topirii sau conversiei pentru a topi materiale secundare. Aburul sau electricitatea pot fi generaţi pentru a putea fi utilizaţi şi gazele de proces sau de combustie pot fi preîncălzite (tm 118. Utilizarea energiei în industria metalelor neferoase este acoperită de o serie de rapoarte realizate de Centrul pentru Analiza şi Răspândirea Tehnologiilor Energiei Demonstrate (CADDET). Acest factor trebuie pus în balanţă cu durabilitatea căptuşelii şi cu infiltraţia metalului în căptuşeală şi poate că nu este aplicabilă în toate cazurile. Căldura generată în gaze în timpul conversiei şi căldura conţinută în acidul produs pot fi folosite la generarea aburului sau apei calde. Multe alte convertoare pot folosi adiţii de resturi pentru răcire. cum ar fi: utilizarea potenţială a căldurii şi a energiei pe amplasament sau aproape de amplasament. fără a folosi combustibil în adiţie. De ex. amploarea operaţiilor şi potenţialul gazelor sau al constituenţilor lor de a defecta schimbătoarele de căldură sau a se depune pe acestea. De ex. ce necesită mărirea dimensiunii exhaustorului. aproape toate cuptoarele de catod/cupru sunt încălzite cu gaze naturale. aburul este folosit ca abur tehnologic.Chapter 2 2. ETSU 1996). produse în timpultopirii sau prăjirii minereurilor de sulf sunt trecute aproape de fiecare dată prin cazane de abur. aceasta evită necesitatea de a răci convertorul în alt mod în timpul ciclului. În concluzie se utilizează arzătoare de recuperare. În mod similar. sunt subiectul proceselor de dezvoltare în domeniu. În adiţie cu generarea electricităţii. Aburul produs poate fi folosit pentru a produce energie electrică şi/sau pentru necesităţi de încălzire. Acesta se întâmplă datorită cerinţelor de energie pentru a supraîncălzi aburul în topitor şi datorită creşterii semnificative a volumului de gaze. Un exemplu: un topitor de cupru produce 25 % din cerinţelesale electrice (10. de asemenea.în acest caz refractoarele LOW MASS sunt considerate că au efect benefic prin reducerea conductivităţii termice şi de stocare într-o instalaţie (tm 106. Procesele pirometalurgice sunt intensive din punct de vedere termic şi gazele de proces conţin multă energie termică. proiectarea oferă o eficienţă termică (utilizare de combustibil) de 58- Non Ferrous Metals Industries 183 . Eficienţa termală este îmbunătăţită în aceste cazuri. cele care nu sunt capabile de aceasta. Este decisă de o serie de factori. permiţând topirea autogenă sau arderea completă a materialului carbonifer. • Folosirea aerului îmbogăţit cu oxigen sau oxigenului în arzători reduce consumul de energie. • Uscarea separată a concentratelor la temperaturi joase reduec cerinţele de energie. Aceste rapoarte au fost folosite extensiv în tehnicile comparative. Volumele gazelor reziduale sunt reduse semnificativ permiţând să se utilizeze exhaustoare mai mici.11. Farrell 1998). schimbători de căldură şi boylere pentru recuperarea căldurii. Tehnica de recuperare a căldurii variază de la amplasament la amplasament. 2. • Alte procese pirometalurgice sunt. căldura redată în convertorul Pierce-Smith este folosită la topirea resturilor anodice. în concentrat căldura de uscare şi cea reziduală este folosit la preîncălzirea aerului de combustie. de asemenea. • Materialul de căptuşeală a cuptorului poate. exoterme în particular când îmbogăţirea cu oxigen a aerului de combustie este folosită.5 MVA) din aburul rezultat dintr-un cazan de căldură a unui cuptor.b Tehnicile descrise pot fi încorporate în multe procese existente: • Gazele fierbinţi. ETSU 1996).11 Recuperarea energiei Articolul 3(d) din Directiva IPPC cere ca energia să fie folosită eficient şi această notă include comentarii despre utilizarea energiei şi locul ei în evaluarea BAT pentru fiecare capitol de producere a metalelor.

Care produce aer preîncălzit. Al doilea schimbător de căldură reduce temperatura gazului al 130 °C înainte de sacul de filtru. mai ales pentru că şarja a fost preîncălzită în cuptor. preîncălzirea duce la 30 % economie de energie. 330 kWh/tona de metal. Preîncălzirea este practicată într-o varietate de procese. o parte a debitului de gaze poate fi condus spre un epurator pentru a recupera căldura în apă care este utilizată apoi pentru scopuri de tratare cu leşie. Recuperarea căldurii necesită devierea gazelor la cuva cuptorului printr-un schimbător de căldură dimensionat corespunzător. sunt produse de o instalaţie ce colectează CO dintr-un cuptor cu arc electric. În unele cazuri. În alte cazuri. şi exemple există unde proporţii majore ale energiei folosite de o instalaţie. Gazul răcit este returnat apoi la alte procese. Cantitatea semnificativă a gazului poate fi produsă. Alfed 1998). la 500 °C. • În timpul topirii resturilor electronice sau de baterii. Dacă o preîncălzire de aer la 400 °C este folosită. preîncălzirea încărcăturii de cuptor folosind gazele fierbinţi reziduale în timpul producerii ferro-cromului. Căldura recuperată este aproximativ 4-6 % al consumului cuptorului. în vasele metalurgice conţinutul de căldură din plastic este folosit pentru topirea metalului şi a altor resturi şi de formare a zgurii. sunt urmate de un ciclon care elimină particulele mai mari şi acţionează ca un extinctor. dacă preîncălzirea este 500 °C. Temperatura gazelor după acest schimbător de căldură poate fi 200-450 °C. Poate exista suficientă căldură în gazele reziduale pentru a putea fi recuperată şi refolosită la arderea gazelor şi aerului. flacăra creşte la 300 °C. iar în practică este atins 400 °C . 184 Non Ferrous Metals Industries . Teoria arată că 8 % economie de energie poate fi obţinută pentru fiecare 100 °C preîncălzit. CO format în cuptorul cu arc electric arde în cuptor şi asigură o parte a căldurii necesare procesului de topire. • Folosirea conţinutului de căldură în gazele de proces sau folosirea aburului pentru a creşte temperatura lichidelor de leşie este practicată frecvent. Avantajul preîncălzirii aerului de combustie folosit în arzătoare este bine documentat. • Monoxidul de carbon produs într-un cuptor este colectat şi ars ca un combustibil pentru diferite procese sau pentru a produce abur sau alte energii. • Recircularea gazelor reziduale contaminate către un arzător combustibil-oxigen a rezultat importante economii de energie. duce la o creştere a temperaturii de 200 °C a flăcării. într-o instalaţie tipică utilizată la un cuptor cu cuvă de topire a metalelor. Uneori este posibilă recuperarea căldurii în această fază. Arzătorul recuperează căldura reziduală din gaz. • Răcirea. Alternativa la preîncălzirea aerului de combustie este preîncălzirea materialului încărcat în cuptor. un exhaustor şi conductă. De ex. Consumul de gaze este de cca. Figura următoare ilustrează balanţa de energie a procesului Contimelt. preîncălzirea duce la 25 % economie de energie. Eficienţa cuptorului cu cuvă este mare. Schimbătorii de căldură.Chapter 2 60 % în funcţie de diametrul şi înălţimea cuptorului. De ex. Această creştere a temperaturii flăcării rezultă o eficienţă mai mare de topire şi o reducere a consumului de energie. în mod normal. foloseşte conţinutul de energie din impurităţi şi le elimină pe acestea (tm 116. Un proces ca acesta poate reduce şi oxizii de azot. care foloseşte gazele fierbinţi într-un cuptor cu cuvă pentru preîncălzirea încărcăturii. gazele din partea de sus a cuptorului sunt conduse spre primul sau al doilea schimbător de căldură. înainte de o instalaţie de filtrare cu saci este o tehnică importantă care asigură protecţia filtrului şi permite o largă utilizare.

Chapter 2 Poling Furnace 0. de asemenea. DFIU Cu 1999] Recuperarea căldurii şi energiei este deci un factor important în această industrie şi reflectă proporţia mare de costuri pe care reprezintă energia. ETSU 1996).06 Gcal/t 19 % Anode Shaft Furnace 0.43: Bilanţul energetic al procesului Contimelt [tm 124. ei sunt critic dependenţi de amplasament şi condiţiile specifice de proces incluzând economicitatea.27 Gcal/t 79 % Heat of formation slag oxides 100 % 2% Poling furnace Superheat copper 2% Shaft furnace Copper 53 % Radiation and convection 1% 4. Aceste câştiguri sunt exemple de componenţi individuali ai instalaţiilor. convection and cooling water 5% Waste heat boiler Steam 15 % Air preheater Stack losses 19 % Figura 2. Mecanismele de curăţire a schimbătoarelor de căldură sunt. dar sunt probleme ocazionale de depunere a componenţilor metalici în schimbătorii de căldură. Non Ferrous Metals Industries 185 . folosite pentru a menţine eficienţa termală. Proiectarea bună este bazată pe o cunoaştere a componenţilor comportarea lor la temperaturi variate.5 % Air preheater Slag 5% Radiation. Multe tehnici de recuperarea energiei sunt relativ uşor de reprofilar (tm 118.

să devină neechilibrate. conducerea aburului şi existenţa sistemelor de alarmă neîntreţinute. este o comparaţie a unui epurator umed cu un filtru textil. Buna menţinere poate preveni ca echipamentele. când praful de eliminat este foarte abraziv şi des sau higroscopic. Zgomotul de proces emis dintr-o instalaţie spre vecinităţi este un factor ce a cauzat multe plângeri în trecut. Interconecţiunile între echipamente pot fi proiectate pentru a preveni sau minimaliza transmisia zgomotului. şi se pot întâlni în toate sectoarele şi sursele industriale. În mod similar utilizarea oxigenului. Costul producerii de energie pentru procese şi pentru reducere este un alt efect important de interacţiune. 2. de asemenea. Zgomotul şi vibraţiile pot fi măsurate în multe moduri dar în general detaliul este dependent de specificul amplasamentului şi ia în considerare frecvenţa sunetului şi localizarea centrelor populate. şi au fost primite informaţii despre cauzele şi încercările de prevenire şi minimalizarea zgomotului şi vibraţiilor. într-un caz particular poate fi o evaluare complicată. Epuratorul umed va genera un efluent din lichid şi un nămol umed. epuratorul este aplicat. minimalizarea transferului de materiale topite în oala de turnare şi colectare. Fabricile noi pot fi realizate cu nivel scăzut de zgomot şi vibraţii. Acest factor va minimaliza impactul de protecţia mediului în toate mediile. de asemenea. Exemple comune sunt colectarea clorului din electroliză cu reutilizarea în fază de lichefiere şi recuperarea SO2. recircularea sau conversia gazelor sunt .Chapter 2 2. Factorii trebuie puşi în balanţă pe o bază de specificitate. Câteva procese pot fi operate cu emisie zero dar câteva “tehnologii curate” sunt sugerate ca tehnici de luat în seamă la determinarea BAT. În astfel de cazuri. Efectul zgomotului asupra operatorilor într-o instalaţie nu este obiectul acestei note. factori importanţi în minimalizarea problemelor de interacţiune.13 Zgomot şi vibraţie Zgomotul şi vibraţiile sunt probleme comune. Acest factor este luat în considerare în exemplele folosite în acest document. Principiile minimalizării şi reutilizării deşeurilor şi apei. procesul de producţie implicând pirometalurgia. Evaluarea problemelor de interacţiune este un factor important şi este identificată în capitolul specific de metale unde sunt ilustrate tehnicile specifice. Scruberele cu controlul pH-ului sunt foarte eficiente în absorbţia SO2 din gaze cu concentraţii joase de SO2. şi poate rezulta emisii semnificative în cazul defectării. uzura rapidă sau colmatarea sacului poate face un filtru textil foarte greu de operat. Pe această bază un epurator umed este mai puţin atractiv decât un filtru textil şi suferă de la eliminarea particulelor inferioare a instalaţiilor. IPPC încurajează prevenirea emisiilor prin proiectarea proceselor şi bună operare şi întreţinere. Tehnicile comune de reducere a zgomotului sunt: • Folosirea de paravane pentru a filtra zgomotul • Amplasarea uzinei zgomotoase în structuri de absorbţie a sunetului • Folosirea suporturilor anti-vibraţii şi a interconexiunilor pentru echipament 186 Non Ferrous Metals Industries . Alegerea procesului de reducere este.12 Probleme de efecte colaterale Probleme de interacţiune rezultă din reducerea emisiilor dintr-un mediu producând emisii în alt mediu. Sursele importante sunt tarnsportul şi manipularea materiilor prime şi a produselor. şi tehnicile de recuperarea energiei discutate mai sus sunt primele exemple ale acestui lucru. utilizarea pompelor şi exhaustoarelor. cum sunt ventilatoarele şi pompele. Nămolul umed poate fi reutilizat mai greu şi poate cauza probleme la o depozitare finală dar nu va forma praf în timpul manipulării. Sunt dificultăţi în realizarea comparaţiilor directe şi probleme cum ar fi sursa de energie. operaţiile de măcinare. un factor important şi ca un prim exemplu. Cu toate acestea.

De ex. Eliminarea mirosurilor poate fi un proces foarte complex şi scump dacă materialele puternic mirositoare sunt diluate. sulfizi de la răcirea zgurii şi de la tratarea apelor reziduale. reactivi chimici folosiţi în procese hidrometalurgice şi de tratarea apelor uzate şi a gazelor acide.Chapter 2 • • Orientarea instalaţiilor de producere a zgomotului şi Schimbarea frecvenţei sunetului.44: Schiţa unui biofiltru simplu Non Ferrous Metals Industries 187 . 2. VDI 1996). Cel mai important este fumul de metale. Tratamentul volumelor mari de gaze cu concentraţii scăzute în materiale cu miros necesită instalatii mari de proces. Principiile generale ale “bunului gospodar” şi menţinerea bună au o mare contribuţie la prevenire şi control. uleiuri şi solvenţi organici. Mirosurile pot fi prevenite prin ptroiectare bună. alegerea reactivilor şi manipulare corectă a materialelor. Tehnicile de reducere descrise înainte în acest capitol contribuie toate la preveniera şi eliminarea mirosurilor. producerea amoniacului din spumă de Al poate fi prevenit prin ţinerea uscată a materialului.KEPT MOIST PLENUM AREA AND BED SUPPORT patului Cameră de distribuire şi suportul Aer odorizant air Odorous suflantaFAN Figura 2. DEODORISED AIR Aer dezodorizat Structura impermeabila IMPERVIOUS STRUCTURE Compost – mentinerea umiditatii COMPOST . Hierarhia de bază a principiilor de control al mirosurilor este: A preveni şi minimaliza materialele mirositoare A extrage materialele mirositoare şi gazele înainte ca ele să fie dispersate şi diluate A le trata dacă este posibil după ardere sau filtrare • • • Utilizarea mediilor biologice ca turba sau materiale care acţionează ca substrat pentru specii biologice a avut succes în eliminarea mirosurilor (tm 159.14 Mirosuri Sunt câteva surse potenţiale de mirosuri în industria de metale neferoase.

15 Aspecte de securitate Politica generală pentru prevenirea.15. Acesta este luat în considerare prin aplicarea: Metodelor de analitică sistematică.Chapter 2 2.3 Corespunderea semnificaţiei Necesităţile de securitate sunt gradate conform “tipului şi anvergurii de pericol ce se aşteaptă”. prin metode logice. regulile în Statele Membre sunt pentru: • • Substanţe relevante pentru accidente (criterii de substanţe. cum ar fi studii de periculozitate şi de operabilitate (HAZOP) • Analizelor de securitate detaliate considerând condiţiile cazului individual. • 2.1 Principiul prevenirii • • • Construcţia uzinei şi operarea în aşa fel ca să se prevină dezvoltarea necontrolată a operaţiilor abnormale Construcţia uzinei şi operarea în aşa fel ca consecinţele accidentelor să fie reduse Construcţia uzinei şi operarea în acord cu tehnicile de securitate cele mai bune disponibile (starea şi modul de desfăşurare a tehnologiei de securitate) 2. 188 Non Ferrous Metals Industries . şi responsabilitatea în cazul accidentelor industriale este bazată pe următoarele principii: - 2.15. lista substanţelor) Activităţi industriale relevante pentru accidente (lista fabricilor) Obiectivul dependent de potenţialul dezastrului pe cantitatea de substanţe periculoase este considerat de o cantitate de concepte ce defineşte cerinţele de securitate în trepte ca o funcţie a cantităţii. Pentru acest scop.15.2 Consideraţii asupra sistemelor complexe în industriile de procesare Sistemele complexe pot fi examinate numai sistematic. pregătirea pentru.

O abordare integrată semnifică faptul că măcar următoarele măsuri trebuie luate: • Minimalizarea cantităţii de sol ce trebuie excavat sau repus datorită construcţiilor şi să se asigure ca solul excavat este tratat cu grijă (în ordine de a evita schimbările nocive a proprietăţii solului) Minimalizarea posibilităţii ajungerii în sol a substanţelor prin scurgere. a depunerilor din aer şi depozitarea necorespunzătoare a materiilor prime. a produselor şi a reziduurilor pe timpul funcţionării instalaţiilor • Evaluarea contaminării în timp pentru a le lua în considerare înainte de reglementare pentru a asigura o închidere curată a unei instalaţii.Chapter 2 2.16 Operaţii de fabrică şi scoterea din functionare Articolul 3(7) al Directivelor IPPC cere să fie luate măsuri necesare la sistarea definitivă a activităţilor pentru a evita orice risc de poluare şi de a readuce amplasamentul de operare la o stare satisfăcătoare. • Non Ferrous Metals Industries 189 . Protecţia solului şi a apelor au o importanţă majoră. de ex. Funcţiunile solului natural trebuiesc protejate dacă este posibil. curăţirea şi reabilitarea cu privire la viitorul uz al terenului. iar reîncărcarea aerului cu particule în suspensie din sol şi cu praf trebuie prevenită.

concluziile de viabilitate economică a tehnicilor sunt descrise din observaţiile asupra instalaţiilor existente. onorarii şi caracteristicile tehnice a instalaţiei în cauză. Nivelele de emisii şi consum. Nu este posibilă evaluarea factorilor amplasament-specifici în acest document. ele nu trebuie înţelese astfel. sunt prezentate în această secţiune şi sunt considerate cele mai potrivite pentru acest sector în ansamblu. Este plănuit ca BAT general din această secţiune să fie punct de referinţă pentru judecarea performanţelor curente asupra instalaţiilor existente sau pentru judecarea unei propuneri pentru o nouă instalaţie. Tehnicile şi emisiile asociate şi/sau nivelele de consum sau clasificarea nivelelor.2(11) şi Anexa IV al Directivelor. În orice caz. Judecarea expertă a Biroului European IPPC şi de Technical Working Group (TWG) a jucat un rol cheie în fiecare din aceste trepte şi în modul în care informaţia este prezentată aici. acesta trebuie înţeles ca nivelul poate fi atins într-o perioadă substanţială de timp într-o instalaţie bine întreţinută şi operată sau la procese care utilizează acele tehnici. asociate cu folosirea BAT. Conceptul “nivele asociate cu BAT” descris mai sus este pentru a-l distinge de termenul “nivel care poate fi atins” folosit în alte părţi ale acestui document. Unde a fost posibil. Este gândit de asemenea. decât BAT-urile generale. tehnic este posibil atingerea nivelelor de emisii şi de consum mai bune. emisiile şi nivelele de consum asociate cu folosirea BAT. nici pentru consum. datorită costurilor implicate sau considerentelor “cross media”. au fost evaluate într-un proces iterativ. cum sunt costurile. folosind o tehnică particulară sau combinaţii de tehnici. Acestea dau o indicaţie aproximativă asupra magnitudinii costurilor implicate. efectele “cross media”. Este prevăzut ca instalaţiile noi pot fi proiectate să funcţioneze la acelaşi nivel. acesta trebuie înţeles ca acele nuivele reprezintă performanţa de mediu care poate fi anticipat ca un rezultat al aplicării. ele nu sunt atât de potrivite ca BAT pentru sector ca un întreg. şi în multe cazuri reflectă performanţa curentă a câtorva instalaţii din acest sector. Unde un nivel este descris ca “poate fi atins”. subiectul aplicabilităţii economice şi tehnice al tehnicilor în fiecare caz.9(8). dar. Cu toate că ele nu sunt valori limită nici pentru emisii. în acest sector. trebuie văzute împreună cu fiecare condiţie de referinţă specificată (de ex. actualul cost de aplicare a tehnicilor va depinde de situaţia specifică în cauză. Pe baza acestei evaluări. perioade medii). costurile au fost date împreună cu descrierea tehnicilor prezentate în secţiunea anterioară. Unde emisiile şi nivelele de consum “asociate cu cele mai disponibile tehnici”sunt prezentate. taxe. la a cincea secţiune a prefeţei: “Cum să se înţeleagă şi să se folosească acest document”. şi atât cât este posibil. În acest mod ele vor asista la determinarea condiţiilor potrivite “bazate pe BAT” la instalaţie sau la stabilirea a regulilor generale de legătură de la Art. tehnicile. de ex. sau mai bine.Chapter 2 2. prezentate aici. punând în balanţă costurile şi avantajele în cadrul definiţiei de BAT. pe baza datelor disponibile din UE şi întreaga lume Examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse. prezentate în această secţiune. nivele ca acestea pot fi considerate justificate în cazuri mai specifice unde sunt forţe speciale de conducere. atenţia cititorului este condusă înapoi la prefaţa acestui document şi în particular. Însă. 190 Non Ferrous Metals Industries . În unele cazuri. cele mai importante forţe implicate în implementarea acestei tehnici Selecţia celor mai disponibile tehnici (BAT) şi a emisiilor asociate şi/sau nivelelor de consum pentru acest sector în sens general conform Art. incluzând următorii paşi: • • • • • Identificarea problemelor-cheie de mediu pentru sector Examinarea tehnicilor celor mai relevante pentru acele probleme-cheie Identificarea nivelurilor cele mai bune cu performanţe de mediu. că instalaţiile existente se pot muta către nivelele generale BAT sau mai bune. a acestor tehnici descrise. În absenţa costurilor.17 Cele mai bune tehnici disponibile Pentru înţelegerea acestei secţiuni şi a conţinutului ei.

prăfoase. transport să fie interceptate şi conţinute în acel batal. 2. Depozitarea materialelor care pot scăpa ulei pe terenuri • • • • • Non Ferrous Metals Industries 191 . Terenurile de depozitare trebuie proiectate astfel ca scurgerile de pe părţile superioare ale containerelor şi de la sistemele de expediere. Uzul detectorilor de scurgere şi a alarmelor este sensibil. Sunt câteva tehnici considerate mai efective. depozitate în containere cu pereţi dubli sau containere amplasate în batale cu rezistenţă chimică de aceeaşi capacitate. atunci când se utilizează tehnici specificate. Există variate îndrumări în fiecare Stat Membru şi ele trebuie să fie urmate ca potrivite. Acidul sulfuric şi alte materiale reactive trebuie. Dacă există risc de contaminare a apelor subterane. materiale organice) ar trebui separaţi şi gazele inerte ar trebui folosite pentru containere de depozitare sau terenuri de depozitare Uzul uleiului sau a interceptorilor solizi dacă este necesar pentru drenare de la terenuri de stocare deschise. Conţinutul containerelor trebuie evidenţiate şi folosite sisteme de alarmă asociate. procesele de producţie de selecţie pot fi realizate numai pe baza de la un metal la alt metal. oxidabile. grele sunt tratate cu complet diferite tehnici ca materialele fine. Valorile limită potrivite pentru fiecare caz specific va trebui determinate ţinând cont obiectivele Directivelor IPPC şi considerentele locale. BAT-urile incluse în această secţiune pentru procesele comune sunt: • • • • • • Manipularea şi depozitarea materialelor Control de proces Colectare de gaze şi fum Eliminarea sulfului Prevenirea şi distrugerea dioxinelor Eliminarea mercurului din gazele de proces.Chapter 2 Cât timp BREF-urile nu stabilesc standarde legal obligatorii. ele sunt menite să dea informaţii în ghidarea industriei. în prevenirea scăpărilor la manipularea materiilor prime. terenul de depozitare trebuie să fie impermeabil şi rezistent la materialul depozitat. Punctele de expediere trebuie să fie în cadrul batalului pentru a colecta pierderile de material.17. De ex. pentru a preveni pierderile prin scurgere Materialele incompatibile (de ex. care au o capacitate capabilă să conţină cel puţin volumul celui mai mare recipient de depozitare din cadrul batalei. Utilizarea expedierilor planificate şi a sistemelor automate de control pentru a preveni supraîncărcarea containerelor de depozitare. Nu este posibil deciderea BAT pentru orice treaptă a proceselor comune din cauza influenţei grupurilor de metale specifice. Aceste chestiuni sunt specifice la materiale şi amplasamente individuale. Statelor Membre şi publicului asupra emisiilor şi nivelelor de consum atingibile. Aceste tehnici sunt listate în acest capitol mai înainte ca tehnici de luat în seamă la determinarea BAT.1 Manipularea şi depozitarea materialelor Tehnicile utilizate depind de o gamă largă de tipuri de materiale ce sunt folosite. Va trebui luat în considerare folosirea închizătoarelor automate ale sistemelor de livrare. materialele mari. care sunt disponibile. de asemenea. De ex. Sunt câteva tehnici care sunt considerate a fi BAT în prevenirea emisiilor la manipularea şi depozitarea materialelor. Aceste tehnici sunt: Utilizarea sistemelor de depozitare a lichidelor care sunt conţinute în batale impermeabile. Trebuie practicată reîntoarcerea gazelor în vehiculul de livrare pentru a reduce emisia de COV. ţinând cont de influenţele variate ale materiilor prime.

Dacă se folosesc conducte îngropate. robuste. benzi rulante bine închise cu echipamente de extracţie şi filtrare bine proiectate. la sistemele de transfer pneumatic pentru prevenirea emisiilor de praf Materialele neprăfoase . Agenţi de reţinere (ca melasa. Pot fi utilizate companii pentru măturarea străzilor Sisteme de control şi inspecţie pot fi adoptate pentru prevenirea scurgerilor şi identificarea scurgerilor Materialele de la sistemele de luarea probelor şi de analiză pot fi încorporaţi în sistemele de depozitare şi manipulare a materialelor pentru a identifica calitatea materiilor prime şi pentru planificarea metodelor de proces. cocsul sau aşchii de lemn. PVA) pot fi folosiţi când sunt potriviţi şi compatibili pentru a reduce tendinţa materialului de a forma praf Unde este necesar. terenuri deschise peste pământ astfel ca scurgerile să poate fi detectate repede şi paguba produsă de vehicule şi alte echipamente să fie prevenite. cărbunele. nesolubile pot fi depozitate pe suprafeţe de reţinere cu drenaj şi colectarea drenului Materialelel uleioase trebuie depozitate sub acoperiş pentru a preveni spălarea lor de apa de ploaie Sistemele de transport raţionalizate pot fi folosite pentru minimalizarea generării şi transportului de praf pe un teren. Unde se cere. sistemele de livrare. Pot fi folosite clădiri complet închise pentru depozitarea materialelor prăfoase şi nu sunt necesare aparaturi speciale de filtrare. Monitoarele de gaz trebuie folosite pe terenuri de graniţă şi închise în containere. necesare să fie supravegheate pentru detectarea focului cauzat de autoaprindere Uzul bunei proiectări şi practicilor de construcţie şi menţinere adecvată. depozitare şi de alarmă pot fi folosite pentru materiale prăfoase şi silouri pot fi folosite pentru depozitare zilnică. Condiţiile locale vor influenţa metoda. cursul lor poate fi documentat şi marcat şi să fie adoptate sisteme sigure de excavare Uzul vaselor sub presiune robuste. corp) care manipulează materiale prăfoase. pot fi folosite la punctele de livrare.care nu formează praf Materiale cu granulaţie fină. Tabelul următor sumează tehnicile pe baza tipului şi caracteristicilor materialelor. Materie primă Concentrate: . ca pulberi de metale Grupa metalelor Toate Metoda de manipulare Benzi rulante închise sau pneumatice Benzi rulante acoperite Benzi rulante închise sau pneumatice Metoda de depozitare Clădire închisă Depozit acoperit Comentarii Prevenirea contaminări i apei Metale refract oare Containere închise. buncăre. Aceste sisteme ar trebui proiectate şi operate la standarde atât de înalte ca şi sistemele de manipulare şi depozitare Suprafeţele de depozitare pentru reducători ca. bine proiectate pentru gaze (incluzând LPG) cu monitorizarea presiunii containerului şi a conductelor de livrare pentru a preveni ruperea sau scurgerea. Apele meteorice ce spală praful trebuie colectate şi tratate înainte de evacuare Uzul sistemelor de spălare maşini (roată. de ex.Chapter 2 • • • • • • • • • • • • • concrete ce au piedică sau alte dispozitive de reţinere.de formare a prafului . silozuri Prevenirea contaminări i apei şi a 192 Non Ferrous Metals Industries . formarea gheţii. Uzul metodelor de tratare a efluenţilor pentru speciile de chimicale care sunt depozitate Benzile rulante şi conductele puse în siguranţă.

sîrme-bare. ţagle.cantităţi mari . Ni Solvenţi Produse: catozi. carbon Toate Recipienţi. Zn. acoperit sau închis în funcţie de generarea pulberilor şi a reacţiei cu apă Deschise.cantităţi mici .care nu generează pulberi Combustibil solid şi cocs Combustibil lichid şi LPG Gaze de proces Oxigen Clor. etc.care generează pulberi . căptuşeala cuptorului) Toate Depinde de condiţii Spaţiu betonat deschis sau depozitare acoperită Deschis.28: Rezumarea tehnicilor de manipulare şi depozitare Non Ferrous Metals Industries 193 .fine . Ni. PM. rezervoare Dacă nu se generează pulberi Ventilarea inversă a liniilor de transport Monitorizar ea pierderii de presiune Alarmare pentru gaze toxice Ventilarea inversă a liniilor de livrare Depinde de condiţii Depinde de condiţii Toate Deşeuri disponibile (de ex. lingouri.Chapter 2 Benzi rulante acoperite Materii prime secundare: . metale preţioa se. acoperite sau închise ermetic (recipienţi) depinzând de material Sistem de drenaj corespunzăt or Sistem de drenaj corespunzăt or Sistem de drenaj corespunzăt or Tabelul 2. brame. Reziduuri din proces de recuperat Grupur i Cu.deşeuri de aşchiere Fluxuri: . CO Toate Toate Toate Benzi transportoare închise sau pneumatice Benzi transportoare acoperite Benzi transportoare acoperite Conducte suspendate Conducte suspendate Conducte cu presiune redusă Conducte suspendate Manuale Clădiri închise Depozit acoperit Toate Încărcătoare mecanice Bascule de încărcare Închise sau aglomerate Deschise Bazine acoperite Închise în cazul pulberilor Acoperite emisiilor fugitive de aer Prevenirea contaminări i apei Reacţii cu apă Drenaj uleios Prevenirea contaminări i apei Depozit acoperit Depozitare autorizată Suprafeţe îngrădite Depozitare autorizată Toate Al.

Trebuie să se obţină buna amestecare a diferitelor materiale de alimentare cu scopul de a obţine o eficienţă de conversie optimă şi pentru a reduce emisiile şi rebuturile. pentru a menţine condiţii de securitate. se prevăd alarmări pentru parametri critici: Se foloseşte monitorizarea on-line a temperaturii şi presiunii (sau a depresiunii) din cuptor. cum este pretratarea termică sau mecanică a materialelor secundare pentru a minimaliza contaminarea organică a alimentării. controlului. utilizarea tehnicilor moderne de control deschise şi semnificaţia măsurilor care trebuiesc luate atunci când se dă alarma. Aceşti factori permit obţinerea unor performanţe bune în termenii prevenirii şi minimalizării emisiilor a eficienţei procesului şi a economisirii costurilor. Se pot măsura câţiva parametri pentru a permite controlul proceselor. Utilizarea microprocesoarelor pentru controlul debitului de alimentare cu materiale pentru procesele critice şi condiţiilor de combustie şi a adaosurilor de gaze.3 Colectarea vaporilor şi gazelor Emisiunile în aer apar datorită etapelor de depozitare. Se utilizează următoarele tehnici: Prelevarea eşantioanelor şi analiza materiilor prime pentru controlul condiţiilor de instalatiaţie. incadrării cu personal şi al întreţinerii procesului. Transferul materialului este de o importanţă specială. • • • • • Optimizarea nivelului de supraveghere pentru a beneficia de avantajele celor de mai sus şi pentru a menţine responsabilitatea operatorilor.17. pirometalurgice şi hidrometalurgice. Hierarchia colectării gazelor din toate procesele este: Optimizarea şi minimalizarea emisiilor din proces. datele disponibile au confirmat importanţa emisiilor fugitive foarte mari în multe procese şi că emisiile fugitive pot fi mult mai mari decât cele captate şi reduse. de asemenea. Operatorii. Utilizarea cuptoarelor etanşe sau a altor elemente de proces pentru a preveni emisiunile fugitive. Monitorizarea şi controlul temperaturii cuptorului de topire pentru a preveni producerea vaporilor de metal şi a oxizilor de metal prin supraîncălzire.17. pretratare. Se utilizează un bun control de proces pentru a atinge aceste câştiguri şi. inginerii şi alţii trebuie să fie instruiţi şi evaluaţi în continuu în utilizarea instrucţiunilor de funcţionare. Procese de operare şi control au fost dezvoltate recent în acest sector şi sunt aplicate pentru o varietate de procese tehnologice.2 Controlul proceselor Principiile celor mai bune tehnici disponibile includ concepţia proiectării. operării. 2.Chapter 2 2. a volumului şi a debitelor de gaz Se monitorizează componenţii gazoşi (O2. CO) Se foloseşte monitorizarea on-line a vibraţiilor pentru a detecta blocajele sau defectarea posibilă a echipamentelor Monitorizarea on-line a intensităţii de curent şi a tensiunii din procesul de electroliză Monitorizarea on-line a emisiilor pentru controlul parametrilor critici ai procesului. reactoare şi cuptoare şi de la punctele de transfer ale materialelor. manipulare. pentru a permite recuperarea căldurii şi colectarea gazelor de • • 194 Non Ferrous Metals Industries . Trebuie avut în vedere emisiunile fugitive potenţiale la proiectarea şi dezvoltarea tuturor etapelor procesului tehnologic. SO2. În aceste cazuri este posibilă reducerea impactului de mediu respectând hierarchia tehnicilor de colectare a gazelor de la depozitarea şi manipularea materialelor. Utilizarea sistemelor de cântărire şi contorizare a alimentării.

Factorii următori sunt consideraţi BAT pentru o instalaţie de acid sulfuric care utilizează gazele reziduale de la un topitor. Acolo unde extracţia primară şi etanşarea vor fi probabil ineficace. Pentru concentraţii de dioxid de sulf variabile mai joase (1. dublă absorbţie. Se poate cere etanşarea cuptoarelor sau reactoarelor pentru a preveni degajarea pierderilor de vapori în atmosferă. este considerată tehnica cea mai bună disponibilă. de asemenea BAT. Se cere un dopaj cu oxid de cesiu pentru concentraţii de intrare atât de înalte. Principiul maximalizării concentraţiei gazului de intrare este considerată. cu un minim de 4 treceri. recuperarea dioxidului de sulf utilizând absorbţia în apă. Minimalizarea transferului de materiale între procese. o singură instalaţie de absorbţie cum este procesul WSA. CO. Proiectarea hotelor şi a conductelor pentru captarea vaporilor degajaţi de metalul fierbinte. În aceste cazuri sunt recomandate colectări de vapori secundare şi terţiare. Acolo unde asemenea transferuri sunt inevitabile.17. trebuie să fie însoţită de îmbunătăţiri în alte zone. Utilizatea unei instalaţii de acid sulfuric cu dublu contact. dacă este posibil. Gazele sunt diluate înainte de etapele de contact pentru a optimiza conţinutul de oxigen pentru a realiza un conţinut de dioxid de sulf de ∼ 14 % sau uşor deasupra pentru a se potrivi limitelor termice ale materialelor purtătoare de catalizatori. urmată de o instalaţie de acid sulfuric pentru gazul remanent şi striparea şi producerea dioxidului de sulf lichid din lichidul absorbit este considerată tehnica cea mai bună disponibilă acolo unde există piaţă locală pentru material. Pentru gaze cu tărie mai mare. care produce ipsos pentru vânzare. În unele cazuri. Colectoarele de vapori de tavan sunt foarte mari consumatoare de energie şi trebuie lăsate ultimele. transferul de mată sau zgură şi evacuarea. Acestea pot fi eficace când se folosesc în trecerile finale unde conţinutul de dioxid de sulf este mai coborât dar pentru a obţine o eficacitate deplină.5-4 %). Utilizarea catalizatorului dopat cu oxid de cesiu în ultima trecere permite obţinerea performanţelor optime şi poate fi încorporat pe durata schimbării de rutină 195 • • • Non Ferrous Metals Industries . este preferată utilizarea jgheaburilor de scurgere în locul lingurilor de turnare pentru materialele topite. poate fi utilizat pentru instalaţiile existente. cuptorul poate fi închis complet iar aerul de ventilaţie extras prin ventilatoare este supus unui sistem potrivit de tratare şi descărcare. ca combustibil şi SO2 ca acid sulfuric) sau pentru a fi reduse.4 Îndepărtarea dioxidului de sulf Cele mai bune tehnici disponibile pentru îndepărtarea dioxidului de sulf depind de gradul de fixare a sulfului din mată sau zgură pentru a preveni formarea dioxidului de sulf şi de tăria gazului produs.Chapter 2 • • • • • • • • proces pentru alte scopuri (de ex. aşa că procesul următor de îndepărtare poate fi operat cu eficienţă maximă. 2. Poate fi utilizat un catalizator dopat cu cesiu pentru îmbunătăţirea conversiei. tehnicile restrictive de a transfera materialul topit vor preveni recupearea câtorva materiale secundare care de altfel ar fi luat calea deşeurilor. este considerată tehnica cea mai bună disponibilă. Folosirea cuptoarelor semietanşe acolo unde cuptoarele etanşe nu sunt disponibile. poate fi utilizat într-o instalaţie nouă. aşa cum permite o temperatură de intrare mai coborâtă din prima trecere. Este posibilă îmbunătăţirea catalizatorului existent pe perioada întreţinerii prin încorporarea catalizatorului dopat cu cesiu când se fac adaosuri la catalizator. Pentru gaze de tărie foarte scăzută un epurator umed sau semiuscat. cu minim de 4 trepte. O instalaţie cu dublu contact.

poate să permită economisiri de energie şi generarea deşeurilor mai puţine. pentru a produce ipsos pentru vânzare. • • • • 196 Non Ferrous Metals Industries . Fluorurile şi clorurile pot fi îndepărtate pentru a preveni deteriorarea structurii instalaţiei următoare. Mercurul va trebui.Chapter 2 • • • • • a catalizatorului sau pe durata întreţinerii. Folosirea injectării de oxigen în poartea superioară a cuptorului pentru a asigura arderea completă a gazelor de cuptor. Temperatura este dependentă de conecntraţia de SO2 al gazului şi de concentraţia acidului produs. Pot fi utilizate sisteme de încălzire a gazelor cu control automat acolo unde gazul este foarte slab iar căldura de reacţie este insuficientă pentru a menţine temperatura patului de catalizator. Selectarea şi sortarea pentru a preveni adaugarea materialelor care sunt contaminate cu materiale organice sau precursoare şi se pot reduce potenţialul de formare a dioxinelor. când se produce un acid cu calitatea de 98. Utilizarea alimentării cu materiale potrivite pentru cuptoare sau procese specifice. dacă este necesar. de ex.5 %. îndepărtat în această etapă dacă conţinutul de mercur al materialului de alimentare garantează acesta. Gazele sun răcite la o temperatură care să satisfacă balanţa de apă a instalaţiei de acid. dacă este necesară.17. Un gaz cu conţinut de 4-6 % SO2 cere o răcire la temperatura sub 30 °C iar un gaz cu conţinut de SO2 peste 10 % poate să tolereze o temperatură de apr. pentru a îndepărta mercurul din acid. Exemple particulare sunt prezentate în capitolele specifice pentru metale iar în aceste cazuri factorii următori sunt consideraţi a fi BAT pentru prevenirea şi formarea dioxinelor şi distrugerea lor dacă sunt prezente. de asemenea. Instalaţiile existente fără îndepărtarea mercurului ar futea folosi un proces de schimbători de ioni sau precipitare. acestea trebuie să fie însoţite de îmbunătăţiri în alte zone cum este epurarea gazelor pentr a proteja catalizatorul de otrăvire. Absorbţia pe carbon activ într-un pat de reactori fix sau mobil sau prin injectare în curentul de gaz şi îndepărtarea ca praf de filtru. dacă este necesară realizarea acestuia. Trioxidul de sulf va trebui redus pentru a realiza o concentraţie de intrare a gazelor sub ∼15-25 mg/Nm3. Acidul slab produs poate fi descompus şi utilizat pentru producţia de acid.5 Prevenirea şi distrugerea dioxinelor Trebuie avut în vedere prezenţa dioxinelor şi formarea lor pe durata unui proces pentru foarte multe procese pirometalurgice folosite în producerea metalelor neferoase. a gazelor reziduale. ca tiosulfat de mercur. o calitate de gaz < 1 mg praf/Nm3 (optic clar). este considerată BAT în cazul în care se produc vapori de acizi. Utilizarea arzătoarelor finale corect proiectate şi operate şi răcirea rapidă a gazelor fierbinţi la < 250 °C. 35-40 °C. Utilizarea condiţiilor optime de combustie. Converisa la dublu contact este complexă şi costisitoare. Utilizarea filtrelor tip lumânare pentru îndepărtarea vaporilor de acizi înainte de coşul de fum. Praful din curentul de gaz trebuie îndepărtat înainte de etapa de catalizare realizând în final. Utilizarea depinzând de proces a controlului calităţii deşeurilor de alimentare. 2. dar utilizarea unei singure instalaţii de contact cu desulfurizarea. pentru a fi deplin eficace. Unele metale neferoase sunt considerate ca catalizatoare pentru sinteze ”de-novo” şi câteodată este necesar să avem un gaz curat înainte de următoarea reducere. Aceste tehnici pot fi utilizate combinat.

1 ppm (mg/l) şi este echivalent cu ∼ 0. Exemple specifice sunt tratate în capoitolul special pentru metale şi în aceste cazuri următoarele tehnici sunt considerate BAT.7 Tratarea efluenţilor şi reutilizarea apei Tehnicile cele mai bune disponibile sunt o combinaţie de diferite metode de tratare şi pot fi alese la faţa locului luând în calcul factorii specifici locului. două procese de reducere a conţinutului de mercur din acidul sulfuric produs pe timpul producerii metalelor neferoase. Procesul Boliden/Norzink cu recuperarea soluţiilor de epurare şi producerea mercurului metalic. Non Ferrous Metals Industries 197 . Eficienţa foarte mare a îndepărtării prafului. depinzând de procesul de topire şi de tehnicile sau combinaţii de tehnici utilizate pentru îndepărtarea dioxinelor. 2. Pentru procesele în care îndepărtarea mercurului din gaze nu este practicabilă. Procesul Outokumpu. este considerată BAT.6 Îndepărtarea mercurului Îndepărtarea mercurului este necesară atunci când se utilizează materii prime care conţin metalul. 2. Factorii cei mai importanţi pentru a decide care va fi cea mai bună soluţie într-un caz special cu scopul de a minimaliza cantitatea apelor uzate şi a concentraţiei poluanţilor sunt: • Procesul în care apa uzată este generată • Cantitatea de apă • Poluanţii şi concentraţia lor Poluanţii cei mai obişnuiţi sunt metalele şi compuşii lor iar tratamentul iniţial se focalizează pe precipitarea metalelor ca hidroxizi sau sulfuri utilizând una sau mai multe etape urmate de îndepărtarea precipitatelor prin sedimentare sau filtrare. Procesul cu tiocianură de sodiu. Utilizarea etapelor de oxidare catalitică sau filtrelor din ţesături care încorporează un înveliş catalizator.5 ng/Nm3. prin filtre ceramice.1-0.17.Chapter 2 • • • Concentraţiile emisiilor asociate cu procesele de mai sus sunt < 0. Procesul de schimbător de ioni Superlig Procesul cu iodură de potasiu • • • • • • • Emisiile care însoţesc procesele de mai sus sunt prezentate ca mercurul rezidual ce va fi prezent în acidul produs. specificaţia produsului. Un filtru de absorbţie folosind carbon activ este utilizat pentru îndepărtarea vaporilor de mercur precum şi a dioxinelor din curentul de gaz.02 mg/Nm3 în gazul purificat. este < 0. Tehnicile variază în funcţie de combinaţiile de poluanţi dar următorul tabel rezumă metodele descrise mai înainte. Tratarea prafului colectat în cuptoare cu temperatură înaltă pentru distrugerea dioxinelor şi recuperarea metalelor. de ex.17. în mod normal. prin filtre din ţesături de înaltă eficienţă sau prin dispozitiv de epurare a gazelor spre instalaţia de acid sulfuric. Procesul Bolchen cu filtrarea sulfurii mercurice pentru a permite returnarea acidului la etapa de absorbţie. Filtru cu carbon activ.

198 Non Ferrous Metals Industries . Ni. dacă necesară tratarea purjatului. Se consideră că se va face referire la aceste tehnici.Chapter 2 Surse de ape uzate Ape de proces Metale asociate produse Metode de minimalizare Metode de tratare şi producerea aluminei concasarea bateriilor plumb-acid decaparea Apă de răcire răcirea cuptorului pentru indirectă cele mai multe metale răcirea electrolitului pentru Zn întoarcere la proces pe neutralizarea. dacă necesară filtrarea Tabelul 2. Ni. sedimentare Sistem de epuratoare umede reutilizarea curenţilor de precipitare. cât posibil precipitarea sedimentarea electroliza utilizarea unui sistem de sedimentare răcire etanş sistem de monitorizare pentru detectarea scurgerilor Apă de răcire turnarea cuprului sedimentare sau alt sedimentare directă electron de cărbune tratament precipitare dacă sistem de răcire închis necesară Granularea Cu. Zn sistem etanş neutralizare extracţie electrolitică a precipitare purjatului de electrolit Hidrometalurgi Zn. Detalii ulterioare se dau în capitolele specifice pentru metale.29: Trecerea în revistă a curenţilor de ape uzate este este şi este este este 2. dacă reducere precipitatoare (evacuare) electrostatice umede şi acizi slabi. care au fost discutate în acest capitol. dacă necesară Electroliza Cu. care pot afecta alegerea tehnicii. Pb. care au fost considerate pentru determinarea BAT în diferitele subsecţiuni.8 Alte procese obişnuite Tehnicile cele mai bune posibile pentru toate celelalte procese. atunci când factori individuali. sunt acelea cuprinse în tehnicile. se discută acolo unde este prilejul potrivit. dacă este necesară epuratoare pentru posibil instalaţiile de acid Ape de toate depozitarea bună a sedimentare suprafaţă materiilor prime precipitare.17. Cd sistem etanş sedimentare a (evacuare) tratarea purjatului precipitare. metale sedimentare zgurii preţioase. aliaje feroase precipitare.

s-a obţinut o eficienţă de îndepărtarea sulfului cu două ordine de mărime mai mare decât în procesul convenţional. îndepărtarea mercurului şi prevenirea şi distrugerea dioxinelor. JOM 1999). Nu au fost raportate tehnici adiţionale pentru manipularea materialelor şi depozitare. S-a raportat.1 Îndepărtarea sulfului • Următoarele tehnici rezultante au fost identificate (tm 209.18 Tehnici aparute Tehnicile rezultante sunt prezentate aici numai pentru procesele comune descrise mai sus în secţiunile cele mai bune tehnici disponibile.18. Se raportează o concentraţie de gaz rezidual SO2 < 3 ppm. • Non Ferrous Metals Industries 199 . 2. Tehnici rezultante pentru alte procese sunt raportate în capitolele următoare.Chapter 2 2. că prin combinarea unei instalaţii de acid sulfuric simplu contact şi a unei instalaţii de acid tip turn modificat. Un proces de desulfurizare biologică a gazelor arse care converteşte SO2 din emisiile în aer sau apă la sulf elementar cu o eficienţă de îndepărtare mai bună decât 95 %.

Toate aceste procese se bazează pe procesele de prăjire şi topire care au loc într-o vatră topită cu separare de zgură şi 200 Non Ferrous Metals Industries . de asemenea.1 Cupru primar Cuprul primar poate fi produs din concentrate primare şi alte materiale prin procese tehnologice pirometalurgice şi hidrometalurgice (tm 22. simultan într-un singur cuptor. Copper Expert Group 1998]. Topirea în vatră se execută într-o serie de cuptoare cu particularităţi cum sunt cuptoarele cu reverberaţie. Majoritatea concentratelor sunt sulfuri iar etapele implicate sunt prăjirea. un grad mai coborât de îmbogăţire cu oxigen. Un agent fondant care conţine silice şi dacă se cere. Sunt două procese de topire uzuale.1. PARCOM 1996. Prăjirea parţială nu se utilizează în mod normal.1 Procesul de pirometalurgie Acesta cuprinde un număr de etape depinzând de concentartul utilizat. calcar (oxid de calciu). producerea acidului sulfuric sau producerea dioxidului de sulf lichid).1. Mitsubishi. Prăjirea şi topirea se execută de obicei.Chapter 3 3 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCERE A CUPRULUI ŞI ALIAJELOR SALE (INCLUZÂND SN ŞI BE) DIN MATERII PRIME ŞI SECUNDARE 3. în particular silicaţi de fier. Noranda. Gazele provenite din sulfuri. Concentratele conţin cantităţi variabile de alte metale pe lângă cupru. afinarea şi afinarea electrică. Baiyin. Teniente. EC 1991.1 Concentrat pentru topirea pietrei Prăjirea parţială transformă sulfurile complexe de fier şi cupru din concentrat în sulfuri simple prin încălzirea minereului sau concentratului în condiţii de oxidare. utilizând un sistem de recuperare a sulfului (de obicei. tm 27. HMIP Cu 1993. la topitură pentru a ajuta la formarea zgurii. la temperatură înaltă pentru producerea topiturii care poate fi separat într-o mată (sulfură de cupru cu ceva sulfură de fier) şi o zgură bogată în fier şi silice. Procesul de topire prin scântei utilizează îmbogăţirea în oxigen pentru a asigura o funcţionare autotermală (autogenă) sau aproape autotermală. Procesele de topire în vatră folosesc în general.1. EC 1991. care face colectarea gazului mult mai eficace. se adaugă de obicei. topirea în vatră şi topirea prin scânteie. electrice. iar etapele procesului de producere sunt utilizate pentru a le separa pe acestea şi a le recupera pe cât este posibil (tm 92. sunt dirijate spre instalaţiile de acid pentru a fi folosite ca materie primă în producerea acidului sulfuric şi producerea SO2 lichid. Această reacţie depinde de marea afinitate a cuprului faţă de sulf în comparaţie cu alte impurităţi metalice. Copper Expert Group 1998). Etapa de topire este după aceea folosită pentru a separa sulfura de cupru de alţi solizi prezenţi în minereu prin formarea de silicaţi. convertirea. Utilizarea oxigenului realizează . 3. provenite din acest proces. o concentraţie de dioxid de sulf mai mare. tm 137.1.1. Priviri de ansamblu despre cuptoarele menţionate în această secţiune sunt date în Capitolul 2 iar mai multe detalii sunt furnizate în acest capitol despre tehnici [tm 92. Vanyucov (tm 22. Procesele de instalatiaţie sunt discutate mai jos. 3. topitori ISA.1 Procese Şi Tehnici Aplicate 3. topirea. Cu Expert Group 1998). tm 26. tm 26.1. PARCOM 1996).

Non Ferrous Metals Industries 201 .Chapter 3 mată. Unele cuptoare pot să funcţioneze fără preuscarea concentratelor dar vaporii de apă supraîncâlziţi măresc volumul de gaze. iar evacuarea are loc pe căi diferite.

procesul Noranda Topitor ISA Procesul Vanyukov Procesul Baiyin o Acceptabi Limitări privind lă viteza de topire a unei unităţi Stabilit Bun Limitări privind rata Factor de limitare producţiei posibil volumul instalaţiei de prăjire? Stabilit Bun Bun Sunt posibile rate de În toată lumea topire foarte înalte conceptul de într-o unitate topire primară depinzând de “standard” a proiectul cuptorului cuprului încă se şi de tipul supune unei concentratului îmbunătăţiri potenţiale Stabilit Bun Bun Limitări pentru rata Dimensiunile de topire pe unitate cuptorului probată consacrate.Chapter 3 Procesul de topire Stadiul de dezvoltare Stadiul de Performanţă funcţionare de mediu: pe scară potenţiale industrială sau constrângeri Limitat la anumită extindere Bun Aspecte economice Fezabilit Nivelul de atea producţie: economi limitări şi/sau că potenţiale Observaţii Topire în cuptor cu Stabilit reverberaţie Prăjire parţială şi topire în cuptor electric Topire prin scântei Outokumpu şi convertire Peirce-Smith Topire Inco prin scânteie Aplicarea Contop Convertorul Teniente. pentru puţin 2 unităţi Informaţiile argumentare. industriale disponibile Poate avea funcţionale sugerează rate de potenţial producţie atinse de considerabil. Încă potenţial pentru viitor Funcţionare Probabil bun Probabil Limitări impuse de Numai arzătoare într-o acceptabil volumul de ciclon. instalaţie amplasare. Kazahstan în general tehnologia poate să dispună de un potenţial considerabil Numărul Potenţial bun Nu este Nu stă la dispoziţie Informaţiile nu exact nu este cunoscută nici o analiză sunt disponibile cunoscut. Cuptorul Caracteristicile şi numărul procesului arzătoarelor posibil a aplicate pe scară fi instalate industrială Stabilit Bun Bun Limitarea ratei de În comparaţie cu topire prin volumul alte procese este reactorului şi necesară un limitele îmbogăţirii volum de aer de cu O2 intrare mai mare. efort crescut pentru captarea gazelor de proces În funcţionare Bun Bun Rata de producţie Potenţial pentru în 3 instalaţii superioară nu este îmbunătăţiri testată ulterioare 6 cuptoare de Potenţial bun Probabil Nu stă la dispoziţie Informare pentru scară bun nici o analiză o judecată industriale în definitivă argumentată nu Rusia şi stă la dispoziţie. până la 75000 to/an 202 Non Ferrous Metals Industries . Cel definitivă.

Utilizarea cuptoarelor cu reverberaţie a scăzut semnificativ după 1970. unele procese funcţionează pe principii discontinue. EC 1991. În plus la tehnicile prezentate mai sus.1: Tehnologii de topire a cuprului primar [tm 137 Copper Expert Group 1998] Diferenţele dintre aceste procese pot fi mari. care este foarte dificil de îndepărtat eficient. de asemenea. Particulele reacţionate cad într-o cameră de sedimentare unde are loc separarea matei şi a zgurii. de asemenea utilizat pentru topirea matei. Topirea prin scântei se efectuează în topitoare cu scântei Outokumpu sau tip INCO (tm 22. PARCOM 1996) sau în cuptoare cu flacără turbionară (Contop). de aceea. astfel ele nu pot fi tratate într-o instalaţie de acid. ca celelalte procese descrise. Topitorii cu funcţionare discontinuu funcţionează.Chapter 3 Cu Topitor direct prin Stabilit scântei de cupru brut Outukumpu Procesul Mitsubishi pentru topire continuă de cupru Convertor continuu cu scântei Kennecott/ Outokumpu Stabilit Bun Bun Aplicabil pentru concentrate cu rate scăzute de fier/ zgură Potenţial pentru dezvoltare ulterioară Potenţial pentru dezvoltare ulterioară substanţială Potenţialul efectiv disponibil va fi evaluat atunci când vor fi disponibile date de funcţionare Bun Bun Bun Convertor Noranda Funcţionează Bun într-o instalaţie. tm 26. El nu foloseşte conţinutul de energie al sulfului şi fierului din concentrat. Procesul. Mata şi zgura sunt evacuate consecutiv şi procesate în continuare iar gazele trec de la cuptor printr-o cameră verticală la un schimbător de căldură. de ex. Copper Expert Group 1998). Procesele Outokumpu şi prin cicloane utilizează îmbogăţire cu oxigen iar procesul INCO foloseşte oxigen tehnic. Non Ferrous Metals Industries 203 . Cuptorul cu reverberaţie easte. cu un cuptor pentru menţinerea metalului topit la temperatura necesară sau ca decantoare separate. Convertoare rotative cu purjare din vârf (TBRCs) au fost utilizate în trecut. în topirea primară a cuprului. S-a comandat o a doua instalaţie continuu Înaugurat Bun recent pe scară industrială în Horne Până acum nivelul de producţie realizat >200000 to/an Rate de producţie înalte pentru justificarea investiţiei Nu sunt Nu sunt date de date de analize finale analize disponibile disponibil e Tabelul: 3. dar nu în cadrul UE. câteodată utilizându-se combustibil adiţional în separator pentru menţinerea temperaturii. în mare parte datorită costurilor înalte de funcţionare. în punctele de introducere aer/oxigen şi a combustibilului. Gazele de combustie se adaugă la volumul de gaze generate şi rezultă un conţinut de dioxid de sulf scăzut. de obicei. ca procese de topire în vatră sau cu scântei (tm 137. se pot întâlni alte tehnici în toată lumea. nu este atât de eficient. Conţinutul de SO2 al gazelor reziduale în mod normal este foarte scăzut. Cu Expert Group 1998). şi se bazează pe combustibili fosili pentru a topi concentratul prin gazele de combustie fierbinţi plutind deasupra vetrei. Nu mai este utilizat. Descrierea generală s-a făcut în capitolul 2 şi în altă parte (tm 137. Topirea prin scântei se bazează pe prăjirea şi topirea concentratelor uscate din particulele purtate de aer.

PARCOM 1996) şi se adaugă fondanţi. b) Convertire continuă Procesele de convertire continuă care sunt în folosinţă industrială sunt: cuptorul de convertire cu scântei Kennecott/Outokumpu (tm 53 şi tm 67 Kennecott 1997. În prima etapă fierul şi o parte din sulf se oxidează şi se formează zgura şi gazul dioxid de sulf. fără adăugarea căldurii primare. Se produce prin suflarea unei mixturi de aer/oxigen prin mată. sulfura de cupru este oxidat la cupru brut (98. purjarea din prima etapă este efectuată în câteva trepte cu adăugiri dozate de mată.Chapter 3 Procesul tehnologic Numărul topitoarelor utilizând această tehnologie 26 Topitor prin scântei Outokumpu 2 Topitor prin scântei Outokumpu. tm 26.1. de asemenea. Copper Expert Group 1998).2: Utilizarea pe glob a tehnologiilor de topire Numărul Producţia de cuptoare de metal brut în 1998. Căldura din proces poate fi utilizată pentru topirea deşeurilor de anod şi alte deşeuri de cupru. Un cuptor cu vatră cilindrică se utilizează de obicei (tm 22. sunt volatilizate. a) Convertire discontinuă Procesul de convertire discontinuă cuprinde două etape. EC 1991. metal brut 27 Cuptor cu reverberaţie 7 Reactor El Teniente 6 Cuptor electric 14 Cuptor cu cuvă 4 Procesul Mitsubishi 3 Topire prin scântei INCO 3 Procesul Vanyukov 3 Topitor ISA 2 Reactor Noranda 1 Contop 1 Procesul Baiyin 1 Kivcet Tabelul 3. Reacţia este puternic exotermă iar impurităţile metalice. Convertoarele de tip Peirce-Smith (PS) şi Hoboken funcţionează în mod discontinuu (s-a referit la acestea . Cuptorul de topire ISA a fost. cu guri de aer dispuse lateral pentru insuflarea aer/oxigen (tm 22. Outokumpu 1995).5 % Cu) şi se formează mai mult dioxid de sulf gaz. care sunt capturate într-o instalaţie de reducere şi recuperate. 204 Non Ferrous Metals Industries .sau convertoare similare pe oparcursul acestui capitol). Dioxidul de sulf format este tratat mai departe pentru recuperarea sulfului în mod normal. EC 1991. recuperată de la procesul de topire. to/an 26 2 37 12 8 29 4 3 5 3 2 1 1 1 3801 238 1604 1344 560 548 497 448 448 269 197 116 57 15 3.PS . într-o instalaţie de acid sulfuric. tm 63.2 Convertirea Se utilizează două tipuri de convertizoare : procesul discontinuu convenţional care este mult mai larg utilizat şi procesul de convertire continuu (tm 137. În funcţionarea procesului se controlează sulful şi oxigenul rezidual în cuprul brut. Ele sunt cuptoare cu vatră cilindrice. tm 26. ca plumbul şi zincul. Pot să aibă loc variaţii ale concentraţiei de dioxid de sulf pe timpul diferitelor etape de conversie depinzând de tipul cuptorului folosit. În etapa a doua cuprul evacuat. zgura este îndepărtată periodic şi este procesată mai departe pentru recuperarea cuprului. În mod normal. Convertizorii TBRC au fost utilizaţi în trecut pentru convertirea în mod discontinuu a materialului primar de cupru în cupru brut. Cuprul brut este evacuat la sfârşitul purjării de cupru. dar nu mai sunt utilizaţi.1. utilizat în convertire discontinuă a matei în cupru brut. PARCOM 1996).1.

etc. şi pot să rezulte emisiuni fugitive. prafuri. Sunt . variaţii în uşurinţa colectării fumului pe timpul încărcării şi în abilitatea de a topi anozii deşeu. Concentrate prin scântei Fondanţi electric Reciclări interne: zguri. folosind o atmosferă bogată în oxigen. Într-un caz. Zgura şi cuprul brut sunt evacuaţi pentru o procesare ulterioară. praf. Procesul produce o concentraţie înaltă şi constantă de dioxid de sulf care este recuperat. Curăţire zgură ⇒ Răcire lentă şi flotare ⇒ Cuptor electric. calitate de mată să fie echilibrată cu rata de alimentare şi gradul de îmbogăţire în oxigen pentru a realiza o eficienţă de conversie optimă şi de asemenea. ⇒ ⇒ ⇒ Conversie ⇒ ⇒ Convertor PS Alţi convertizori Cupru brut Deşeuri de cupru anod rotativ ⇒ Contimelt Afinare cu foc şi Turnare anod ⇒ ⇒ Cuptor cu Cuptor cu cuvă / Non Ferrous Metals Industries 205 . Sunt diferenţe semnificative între conceptele de conversie discontinuă şi continuă. Copper Expert Group 1998). Materialul după aceea este tratat cu agenţi pentru formarea zgurii şi alimentat într-un arzător de concentrat a unui cuptor cu scântei special.Chapter 3 cuptorul Mitsubishi (care face parte din procesul Mitsubishi integrat) şi – foarte curând – convertorul Noranda (tm 137. în operarea variaţiei de dioxid de sulf rezultat din ciclul de conversie. gazele de ventilaţie de la conducta convertorului sunt colectate şi tratate . a zgurii şi a cuprului brut. Utilizarea matei măcinate permite ca. ⇒ Cuptor de topire ⇒ Prăjire + Cuptor Deşeuri anod Deşeuri cupru Reciclare internă: zgură. Material cupru secundar ⇒ Concentrat primar ⇒ pentru mată Topire ⇒ Cuptor de topire cu ⇒ ⇒ Zgură Mată curăţire zgură Teniente SO2 acid sulfuric. permite ca etapele de producţie a matei şi conversia să fie decuplate. conversia având loc în particulele aeropurtate. etc. în alt caz este folosit un sistem de colectare inteligent de fum [tm 201.Mata de la cuptorul de topire este mai întâi granulată în apă. Unele cuptoare se bazează pe cuve pentru transferarea matei. oleum ⇒ Producere de SO2 lichid. fum de vatră coş. În contrast. procesul Kennecott/Outokumpu are următoarele caracteristici:. Velten 1999]. concasată şi uscată. de asemenea. Convertizorii Mitsubishi şi Noranda primesc se alimentează cu topitură pentru conversie.

cu lănci pentru adăugare de aer fiind alimentate cu cupru de convertor şi deşeu de cupru. EC 1991.1. Amoniul poate fi de asemenea folosit ca reducător dar s-a raportat că creşte nivelul de NOx (tm 215.3 Rafinarea la cald Acesta este un pas pentru purificare ulterioară aplicat metalului brut (cupru brut) produs prin etapa de conversie. Ca o metodă alternativă pentru modul de turnare în forme prin sistemul de roată. Cea mai mult utilizată metodă este roata de turnare care se compune dintr-o serie de forme cu dimensiunile anodului pe circumferinţa unei mese rotative.1: Linie tehnologică pentru producerea cuprului primar 3. Aceste cuptoare sunt asemănătoare cu convertoarele Peirce-Smith şi utilizează guri de aer pentru adăugarea gazelor. Se utilizează combinarea cuptoarelor cu cuvă (pentru topire discontinuă) şi a cuptoarelor rotative (pentru reducere discontinuă). procesul ISA Catozi de cupru Catozi de cupru Deşeuri de cupru pur inducţie electrică Sârmă. PARCOM 1996. tm 26. Mining Engineering July 1999). Pe timpul producerii semiinstalatiatelor se practică câteodată. Sistemul Contimelt este de asemenea folosit pentru afinare atunci.1. Metalul topit este dozat în aceste forme pentru a obţine o greosime de anod consistentă iar roata prin rotire poartă aceşti anozi printr-o serie de jeturi de apă pentru a-i răci. Câteva instalaţii utilizează un arzător final pentru a trata gazele pe durata etapei de persaj. Aceste sisteme pot fi aplicate pentru amteriale primare (cupru brut) şi secundare (deşeuri). Câteva procese secundare folosesc cuptoare cu reverberaţie. pentru topirea primară şi secundară cuptoare rotative cilindrice (cuptoare cu anozi). tm 92 Copper Expert Group 1998). anozii de cupru se produc. Ele sunt încărcate cu cupru topit. când alimentarea este solidă şi trebuie să fie topită mai întâi. hidrocarburi) pentru a reduce orice oxid prezent (tm 22.1. Metalul de la cuptorul cu anod este turnat după aceea în anozi. de asemenea.Chapter 3 Anozi de cupru Afinare electrolitică ⇒ Convenţională ⇒ Tehnologia cu catozi permanenţi de ex. Afinarea cu foc se realizează prin suflarea mai întâi a aerului prin metalul topit pentru oxidarea impurităţilor şi pentru înlăturarea urmelor de sulf producând o mică cantitate de zgură. Câteva cuptoare cu reverberaţie sunt basculabile şi sunt prevăzute cu guri de aer. Se adaugă pe urmă un agent reducător ca gaz natural sau propan pentru a reduce orice oxid de cupru format. în mod continuu folosind un aparat de turnare cu două benzi Hazelett. Mai de mult au fost utilizate prăjin sau butuci de lemn ca o sursă de reducător (şi încă se mai folosesc într-un număr mic de cazuri) şi procedura de aceea este folosită “persaj”. de asemenea. afinarea cu foc. Etapa de afinare implică adăugarea aerului şi pe urmă a reducătorului (de ex. 206 Non Ferrous Metals Industries . Se utilizează pentru afinare prin foc. bară ⇒ Cuptor rotativ ⇒ Topire Turnare în formă ⇒ Cuptor cu cuvă ⇒ Cuptoare cu Figura 3.

metale solubile ca nichel. totuşi sistemul cere o întreţinere grijulie iar costurile de funcţionare sunt relativ mari. Din fâşie anozii pot fi obţinuţi prin tăiere cu foarfecă într-o formă de anod tradiţională sau prin sistemul “Contilanod” prin turnarea pieselor polare anodice în blocuri de forme speciale îndepărtate la intervale definite în aparatul de turnare. ionii de cupru sunt dizolvaţi din anodul impur şi trec în soluţie de unde ei sunt depuşi pe catod.o placă catodică permanentă (Mount ISA process and Noranda /Kidd Creek System)(tm 22.Chapter 3 Se produce o fâşie de cupru cu grosimea dorită pentru anozi. În unele cazuri se produce arseniat care este convertit în arseniat cromo-cupric pentru a fi folosit ca substanţă conservantă pentru lemn. precipitare din “acidul negru”. La densitate de curent mare şi tensiune scăzută. Se utilizează următoarele tehnici pentru tratarea şi eliminarea arsenului: extracţie prin solvenţi.5 Plumb 990-5000 <1 Nichel 1000-5000 <3 Notă: Calitatea anodului depinde de conţinuturile din materia primă Non Ferrous Metals Industries 207 . Prin evaporare. Îndepărtarea impurităţilor prin afinare electrică are ca scop produecrea cuprului catodic de o calitate cel puţin egală sau mai bună decât “sortul A” de calitate la Bursa de Metal din Londra. seleniul şi telurul. Cuprul este îndepărtat din anod în măsura în care anodul rămas este încă suficient de solid din punct de vedere mecanic pentru a preveni colapsul. precipitare pe durata extracţiei finale prin electroliză.1. Element Conţinut în Conţinut în anod. PARCOM 1996. Anodul rămas este reciclat pe urmă în procesul de producţie de obicei în converter pentru a răci reacţia şi a recupera cuprul. O parte din electrolit se pierde din sistem. de sursa concentratului sau a materialului secundar. Plăcile anodice preformate vor fi tăiate un jet de plasmă sau foarfeci speciale. Copper Expert Group 1998). se dizolvă în electrolit iar metalele insolubile. cristalizare şi afinare ulterioară se recuperează nichelul ca sulfat de nichel. Atunci când se utilizează plăci de catod permanenţi. tm 92. Avantajul metodei este uniformitatea anozilor produşi. Trebuie notat că nivelul impuritîţilor din anod afectează calitatea catodului. depunerile de cupru pur se stripează şi vor fi topite şi turnate în forme dorite ca plăci catodice de cupru solide. o parte este recuperat ca sulfat de cupru.4 Rafinarea electrolitică Se utilizează o celulă de electroliză constând dintr-un anod de cupru turnat şi un catod plasat într-un electrolit constând din sulfat de cupru şi acid sulfuric.5 Arsen 700-760 <1 Stibiu 330-700 <1 Bismut 60 < 0. Metale preţioase). g/to Argint 600-720 9-10 Seleniu 50-510 < 0. Nămolul de pe anozi se îndepărtează periodic din celulă iar metalele valoroase sunt recuperate (vezi Capitolul 6. Pe durata afinării electrice sunt separate alte metale conţinute în anod. 3. cum sunt metalele preţioase.5 Telur 20-130 < 0. În tabelul următor este dat un exemplu privind compoziţia anodului şi calitatea obţinută a catodului. nivelul impurităţilor din anod depinde de asemenea.1. formează un nămol la anod care se depune în celula de electroliză. Catodul este sau un material subţire de cupru pur (placa de începere) sau o placă din oţel inoxidabil . EC 1991.1. g/to catod. Cuprul este eliminat prin extracţie electrolitică sau în instalaţii. tm 26.

3. Copper Expert Group 1998). şi pentru sedimentarea matei de cupru format pentrzu a produce o zgură inertă. concentratul de flotaţie obţinut este un fragment bogat în cupru şi este returnat spre topitor.3: Exemple de îndepărtare a impurităţilor prin afinare electrolitică [tm 124. purificat şi concentrat. de asemenea tratarea în cuptorul electric a zgurii de cuptor de topire şi manipularea separată a zgurii de convertizor prin răcire lentă şi flotare. EC 1991. 208 Non Ferrous Metals Industries . cum este zgura de la afinare. Controlul de calitate este necesar pentru a se asigura că anozii sunt drepţi. Plăci de cupru de începu confecţionate mecanic se pot utiliza. diguirea râurilor şi aplicaţii similare ca şi pentru curăţirea cu jeturi de alice având adesea proprietăţi superioare faţă de materialele alternative. în locul blocurilor de oţel inoxidabil. Această metodă este utilizată numai acolo unde este disponibil spaţiu suficient şi unde reziduurile pot fi tratate şi evacuate în mod adecvat. Alte zguri bogate în cupru.2 Procedura hidrometalurgică Acest proces tehnologic se aplică în mod obişnuit pentru minereuri de oxizi sau mixturi de oxizi-sulfuri în apropierea minei unde este loc suficient pentru amenajarea leşierii şi a tratării. Copper Expert Group 1998). iar pentru formatori de catozi să se utilizeze oţel inoxidabil (tm 92.5 Tratarea zgurii Zgurile produse din topirea primară cu înaltă calitate de mată şi etape de convertire sunt bogate în cupru şi sunt supuse unui număr de procese de tratare a zgurii (tm 92. În mod similar o îmbunătăţire în calitatea catodului este folosirea blocurilor din oţel inoxidabil pentru că se transportă mecanic mai puţine impurităţi şi prin urmare. Cuptorul electric poate să funcţioneze în mod continuu sau discontinuu.1. DFIU Cu 1999] Tendinţa actuală este utilizarea celulelor mai mari cu număr mai mare de electrozi în rezervoare. de asemenea. 3. tm 137. Este considerat un câştig de eficienţă cân aceşti factori se cuplează cu controlul bun de calitate ai anozilor. după aceea. se încorporează mai puţine în catod. Copper Expert Group 1998).1. în principal la convertire sau în topitoare secundare în etapa de topire. au un contact electric bun şi au fost afinaţi potrivit prin foc. prin extracţie cu solvenţi.1. construcţii de drumuri. Zgura de la convertor poate fi de asemenea. Câteva procese brevetate sunt în stadiu de dezvoltare şi acestea se vor prezenta mai târziu printre tehnicile înaintate. Aceste blocuri de catozi asigură o creştere până la 97 % sau chiar mai mult în eficienţa curentului. Procedura hidrometalurgică implică concasarea minereului urmată de leşiere folosind acid sulfuric. tm 26. În mod alternativ se utilizează şi procese de flotare după ce zgura a fost răcită lent. Rezervoare moderne utilizează un grad înalt de automatizare pentru schimbarea anozilor şi catozilor şi striparea depunerilor de pe catod. Una dintre proceduri este utilizarea cuptorului electric pentru reacţia dintre zgură şi cocsul mărunţit sau electrozii însăşi.1. Se practică. câteodată în prezenţa speciilor biologice folosind tratarea în vrac. de pe plăcile catodice permanente tm 22. Schema tehnologică a procesului hidrometalurgic este schiţat mai jos. returnat direct la cuptorul electric de purificare a zgurii sau la cuptorul de topire. Copper Expert Group 1998). în mod normal sunt recirculate la etapa precedentă a procesului. Lichidul produs de la leşiere. plaţi.1. Procesul este folosit în particular pentru minereuri a căror concentrare este dificilă prin metode convenţionale şi care nu conţin metale preţioase (tm 55 şi tm 56 Outokumpu 1997. concasată şi măcinată.Chapter 3 Tabelul 3. Zgurile de la procesul de tratare a zgurii se folosesc în proiecte de inginerie civilă. PARCOM 1996). în cadă sau procese de agitare (tm 137. este clarificat.

Materialele de alimentare secundare pot conţine materiale organice ca învelişuri.2 Producţie secundară Cuprul secundar este produs prin procese pirometalurgice. 3. Cu Expert Group.2: Schema tehnologică a procesului de leşiere în vrac [tm 140. diferiteleetape ale procesului sunt utilizate pentru a îndepărta aceşti constituenţi şi pentru a recupera metalele pe cât de mult posibil din reziduurile care se produc. minimalizarea formării dioxinelor şi distrugerea lor. O cantitate de electrolit scapă de controlul impurităţilor care poate fi realizat prin extracţie cu solvenţi.Chapter 3 AlimentareaRun of mine ore feed mină cu minereuri din PRIMARY CRUSHING Concasare primară SEC. Catozii sunt stripaţi după aceea. Electrolitul este returnat după aceea spre circuitul de extracţie cu solvenţi. Extracţia electrolitică utilizează un anod inert cum sunt plumbul sau titanul. tm 124. Procesul de extracţie electrolitică diferă de procesul de afinare electrolitică în forma anodului. sau să fie de natură uleioasă iar instalaţiile ţin cont de acestea prin utilizarea metodelor de deuleiere sau de dezvelire sau prin proiectarea corectă a cuptorului şi a sistemului de reducere. de distribuţia sa în spaţiu şi de alţi constituenţi (tm 92. în acelaşi fel. Electrolitul este circulat printr-o serie de celule şi în final este sărăcit în cupru. Ca şi în cazul cuprului primar. DFIU Cu 1999).& TERT. distrugerea COV-urilor.1. iar ionii metalici sunt depărtaţi din soluţie şi depuşi pe catod în acelaşi mod ca şi în afinarea electrolitică. Etapele procesului utilizat depind de conţinutul de cupru al materiei prime secundare. dacă se utilizează blocuri de catozi permanenţi. este îndepărtat prin extracţie electrolitică. Scopul este de a se potrivi creşterea în volum a gazelor de combustie. CRUSHING Concasare secundară şi terţiară sulphuric acid HEAP în vrac LeşiereLEACHING PREGNANT SOLUTION Bazin pentru soluţia POND concentrată SOLVENT EXTRACTION Extracţie cu solvenţi RAFFINATE SOLUTION soluţia de rafinare POND STRIPPING Stripare ELECTROWINNING Extractie cu electroliza cathodes Figura 3. Non Ferrous Metals Industries 209 . Finland Cu 1999]. Tipul de pretratare aplicat sau cuptorul folosit depinde de prezenţa materialelor organice. Cuprul după aceea.

supape. robineţi.4: Materii prime secundare de la producerea cuprului [tm 124. utilizează condiţii de reducere. şine de alunecare. care poate fi prelucrat. sunt utilizate cu material de calitate slabă şi medie (tm 27.1. TBRC. este de oxizi sau de metale şi de aceea condiţiile proceselor variază. cenuşi şi zguri 10-40 cu conţinut de cupru Zguri metalice de alamă roşie. carcasă de rulmenţi. sârme. asemănătoare cu cele pentru producţia primară. 3. depinde de facilităţile particulare şi de cuptoarele disponibile (tm 92. Cu Expert Group 1998. Dacă un cuptor cum este un converter. Copper Eypert Group 1998). rotoare. tm 124. dar materia primă. ISA-Smelt. de volum şi de alţi constituenţi. strreaşini. de obicei. palete. DFIU Cu 1999). încălzitoare de apă.Chapter 3 de tipul alimentării adică de conţinutul de cupru şi de alte materiale conţinute atât oxizi cât şi metale. cuptor cu arc electric acoperit etanş. sârme. Detaliile cuptoarelor sunt date în secţiunea 2-a. statoare. roţi de ambreaj. uzine de producere semiinstalatiate Instalaţii de mărunţire Automobile Contoare de apă. de aceea.1 88-92 90-98 90-95 90-98 99 Sursa Acoperiri galvanice Industria electronică Acoperiri galvanice Industria electrotehnică Turnătorii. ţevi Deşeuri de cupru uşoare şi grele De la mărunţirea cablurilor Produse semifinite. fittinguri Plăci de cupru. uzine de producere semiinstalatiate Turnătorii. de reverberaţie şi rotativ. este utilizat pentru a topi deşeuri de alamă impure. cenuşi şi 10-40 zguri cu conţinut de cupru Material mărunţit 30-80 Radiatoare din cupru alamă 60-65 Deşeuri de alamă roşie mixte 70-85 Deşeuri de cupru uşoare Deşeuri de cupru grele Deşeuri de cupru mixte Granule de cupru Deşeuri de pur nr. ştanţarea cuprului. Topirea materiilor prime secundare. pentru a separa metalele conţinute ca elemente de aliere. sunt evaporate din cupru pentru aproduce cupru negru şi un praf de pe filtru bogat în zinc. Tipul cuptorului şi etapele procesului utilizat depind de conţinutul de cupru al materiei prime secundare. topirea şi afinarea cuprului secundar este complex. componente de maşini. Zguri metalice de alamă. iar tipul materialului secundar. Mini-Smelter. 210 Non Ferrous Metals Industries . benzi Tabel 3. etc. Se utilizează o gamă largă de materii prime secundare şi unele din ele sunt descrise în tabelul următor.2. De aceea.1 Etapa de topire secundară Un număr de cuptoare cum sunt cel cu cuvă. burlane. tm 92. HMIP Cu 1993. tăieturi. încălzitoare Plăci. Tipul materialului Conţinutul de cupru (wt %) Zguri mixte de cupru 2-25 Deşeuri de computer 15-20 Zguri de cupru mono 2-40 Material cupru fier (în bulgări sau 10-20 mărunţit) de la armături. DFIU Cu 1999] Etapele folosite pentru producerea cuprului secundar sunt în general.

ca zincul sau staniul. aşa cum s-a descris mai sus. Fumul de la cuptoare conţine metale volatile şi oxizi metalici ca acela al zincului. surse de metale preţioase şi alte metale. uiar procesele de electro-afinare sunt aceleaşi. tratarea zgurii şi electro-afinarea. Zguri Diferite reziduuri Fier din cupru. prin volatilizare. Diferenţa principală este că convertizoarele utilizate pentru producţia secundară tratează metale şi nu mată. ca fierul şi separă alte metale.2. de asemenea.1. iar funcţionarea se asigură ţinând cont de materialul de alimentare. depinzând de materia primă. afinarea cu foc. Comentariile făcute despre emisiunile potenţial fugitive se aplică de asemenea. reciclări interne zguri. Sn) prezente care sunt recuperate în zgură. pentru topirea deşeurilor de calitate mai înaltă. Cuptoarele cu afinare prin foc sunt utilizate. ca nichelul. Ei produc un cupru de convertizor cu calitatea potrivită pentru afinare prin foc. Mini-Smelterul este. etc). Cuptoarele cu inducţie se folosesc pentru topirea materialului curat urmat de turnarea în forme potrivite pentru treapta de instalatiaţie următoare. elementele minore din zgură.2 Convertirea. cum sunt bronzul şi alama. dioxid de sulf. Copper Expert Group 1998). fierul este reducător în prima traptă de producere a cuprului metalic iar oxigenul este suflat în topitură pentru a oxida fierul şi alte metale (Pb. Aliajul pur este utilizat direct pentru semiinstalatiate. sunt de asemenea utilizate ca materii prime secundare într-un număr de procese. de asemenea conţine pulberi . Oxidarea conţinutului de fier utilizează căldura pentru conducerea procesului. Oxidul de zinc poate fi colectat de pe filtrele de praf. procesarea deşeurilor de aliaje pure Cuptoarele de convertire şi afinare sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate pentru producţia primară şi sistemele de tratare a zgurii. aliaje sau oxizi. Nămolurile de la afinarea electrolitică şi soluţiile uzate sunt de asemenea. care pot fi recuperaţi ca metale afinate.Chapter 3 Se adaugă fier (în forma cuprului feric.S. carbon (în forma cocsului sau a gazului natural) şi agenţi fondanţi pentru a reduce oxizii metalici dacă este necesar. Dacă sunt impure sau în amestec cu alte diferite aliaje. de asemenea. În această aplicaţie. Analiza şi controlul şarjei se practică pentru a produce aliajul dorit fără adaosuri majore de metal nativ. Aliajele de cupru. Acestea sunt recuperate în acelaşi mod ca cele din producţia primară. Căldura de reacţie produsă prin introducerea aerului în converter este utilizată pentru volatilizarea componentelor metalice iar agenţii de zgurificare sunt folosiţi pentru a îndepărta fierul şi ceva plumb. praf ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ Topire sub condiţii de reducere Cuptor cu cuvă Mini smelter Cuptor electric TBRC ISA Smelt Cupru negru Deşeuri de cupru din aliaje ⇒ Conversie ⇒ P. de asemenea utilizat pentru producerea cuprului secundar. folosind deşeuri care conţin fier şi staniu. deşeuri de fier normale. Convertizoarele secundare oxidează. dioxine şi COVuri. plumbului şi staniului. şi pentru procesele secundare. 3. converter ⇒ TBRC Non Ferrous Metals Industries 211 . ele sunt procesate în circuite de topire şi afinare secundară. Ele utilizează cocsul ca combustibil pentru topire şi pentru a compensa deficitul de căldură pentru proces în timp ce în convertizoare primare mata furnizează căldura necesară procesului (tm 92.

Chapter 3 Cupru din convertor Deşeuri de cupru Cupru brut ⇒ Afinare cu foc şi & Turnare anod ⇒ Cuptor cu reverberaţie ⇒ Cuptor cu anod rotitor ⇒ Cuptor cu cuvă / Contimelt Anozi de cupru Afinare electrolitică ⇒ Conventional ⇒ Permanent cathode technology. e. Turnare în formă Sârmă. ISA process Catozi de cupru ⇒ Cuptor cu turn ⇒ Cuptoare cu inducţie electrică ⇒ Cuptor rotativ Catozi de cupru Deşeuri de cupru pur ⇒ Topire. bară Figura 3.g.3: Schemă tehnologică generală pentru producţia de cupru secundar 212 Non Ferrous Metals Industries .

şi aliajul decupriat.1. de ex. Depinzând de tipul materialului de alimentare. Se lucrează cu catozi de oţel la afinarea electrolitică şi se utilizează de asemenea. În cazul din urmă se degajează amoniu (0. nichelul. Deşeurile de oţel sunt destaniate sau prin procese electrolitice sau leşiere chimică folosind sodă caustică şi nitrit de sodiu (tm 9. Se folosesc şi alte cuptoare de topire dar controlul temperaturii nu este atât de uşor. din destanierea cutiilor din oţel acoperite şi din minereuri. zgură şi reziduuri şi se produce un aliaj staniu/plumb. în timp ce plumbul şi staniul sunt produse sub forma unor aliaje. şi este bogat în zinc şi plumb. În cazul afinării staniului fierul este îndepărtat prin lichefiere. Altă metodă practicată în alte topitoare de cupru foloseşte praful evacuat de la converterul de cupru secundar (câteodată şi de la cuptorul cu cuvă) ca material de alimentare. Plumbul şi staniul sunt reduse cu deşeuri de oţel sau cutiile din staniu în TBRC. Cu Expert Group 1998).1. care pot să afecteze conductivitatea. maleabilitatea şi fragilitatea la căldură. 3. silicea. Aliajul trece spre o cuvă vibrantă pentru a îndepărta cuprul rezidual. Acest praf conţine până la 65 % zinc combinat cu plumb şi este un material de alimentare foarte potrivit pentru a fi prelucrat în Imperial Smelting Furnace pentru producerea plumbului şi zincului. Staniul este dizolvat şi apoi recuperat prin electroliză.4 Producerea sârmelor Sârmele se fabrică din cupru catodic afinat de puritate electrolitică înaltă. Staniul este topit în cazane în mod similar cu cele utilizate pentru plumb şi se produc aliaje. în mod similar cu afinarea plumbului.048 kg/kg staniu). Se utilizează următoarele procese (tm 117. HMIP-Sn 1993). Sub condiţii de reducere. cuprul este îndepărtat prin adăugarea sulfului. Se adaugă deşeuri de plumb/staniu . urmată de turnarea în forme adecvate pentru următoarea treaptă de instalatiaţie. Cu Expert Group 1998): Non Ferrous Metals Industries 213 . să fie minimalizate.Chapter 3 Aliajul pur este utilizat direct pentru semiinstalatiate. Pentru afinarea staniului se utilizează un număr de procese. La un topitor de cupru secundar se utilizează o treaptă secundară de reducere (tm 92. în câteva instalaţii preful din fumul de ardere se produce în prima etapă.3 Staniu Staniul este recuperat din reziduurile produse cu ocazia procesului de afinare secundară a cuprului. Deşeurile de staniu sunt recuperate de asemenea. Cuptoarele de inducţie sunt folosite pentru topirea materialului curat. pe timpul topirii în cuptorul cu cuvă din materiale de calitate inferioară. iar arsenul sau stibiul se îndepărtează prin adăugarea aluminiului sau a sodiului. Oxidul de zinc poate fi colectat de la filtrul de pulberi. Se produc lingouri sau pulberi de staniu iar acestea sunt folosite pentru a instalatia o serie de aliaje şi materiale de învelire. ca impurităţile. 3. staniul este îndepărtat de pe catod prin cufundarea catodului într-o baie de staniu topit. Cea mai cunoscută gamă de aliaje sunt aliajele de lipit şi folosesc ca material de aliere plumbul. zincul este volatilizat şi recuperat ca oxid. Se acordă mare atenţie la controlul condiţiilor de funcţionare ale cuptorului pentru a minimaliza absorbţia oxigenului în metal. în procesul de topire. este tratat după aceea într-un sistem de distilare în vacuum cu 3 trepte pentru separarea staniului şi plumbului. prin aceea asigurânduse. Se practică analiza şi controlul şarjei pentru a produce aliajul dorit fărăr adaosuri majore de metal nativ. procesul pirometalurgic de afinare. Staniul este afinat prin cristalizare înainte de treapta a doua de distilare în vacuum. Pe timpul scrierii acestei lucrări nu se produce staniul în UE direct din minereuri.

Combustibilul este ars sub condiţii de combustie. Sunt uzuale viteze de topire până la 60 to/ore. contolate de aproape.5 până la 1. folosind gaz natural. Materialele de alimentare se topesc utilizând arzătoare aranjate în şir de-a lungul carcasei cuptorului. Figura 3. DFIU Cu 1999] Gazele de la cuptor sunt răcite iar praful este îndepărtat utilizând filtre din ţesături. Acesta se realizează prin controlul independent al raportului combustibil/aer pentru fiecare arzător. Poate fi utilizat un arzător final pentru a distruge CO dacă concentraţia este mare. propan sau similare. Parafinare Stand 6-13 and waxing line Stand1 Stand 2-5 Caster turnare Apa Cooling water de racire Mill Coiler Steel strip Bandă de oţel Stand Caster turnare Roughing Suprafata Tipul(Wheel type) degrosare de roata pass flat Oval Circular Oval Circular Oval Circular Etc. Pickling. Catozi de la cuvele electrolitice Cathodes from tankhouse Shaft Cuptor turn furnace melanjor furnace Holding arzator Burner Linia de decapare.Chapter 3 3.4. 214 Non Ferrous Metals Industries . pentru a menţine atmosfera uşor reducătoare (mai puţin de 0. prin monitorizarea conţinutului de CO sau H2 a gazelor de combustie de la fiecare arzător pe rând.5 % CO sau H2) în zonele în care gazul intră în contact cu cuprul pentru a minimaliza conţinutul de oxigen al cuprului.1 Procesul Southwire Cuptoarele cu cuvă sunt folosite pentru topirea catozilor de cupru şi a altor materiale de deşeuri de cupru pur.1.4: Exemple de proces Southwire [tm 124. cooling răcire .

închide jumătatea circumferinţei roţii formând o cavitate de turnare în care cuprul topit se solidifică formând o bară trapezoidală turnată. este folosit pentru a topi cuprul. Se foloseşte o emulsie de ulei mineral sau soluţie sintetică în apă ca fluid de laminare. Cu Expert Group 1998).4. după nivelare şi răzuire. se aduce prin valţuri de alimentare la laminor.3 Procesele Properzi şi Secor Non Ferrous Metals Industries 215 . Blocurile laterale sunt răcite automat într-o zonă de răcire special proiectată.1.Chapter 3 Cuprul topit este evacuat de la baza cuptorului cu cuvă şi curge spre un melanjor cilindric pentru reglarea temperaturii şi echilibrarea metalului şi pentru tratare metalurgică. echipat cu contor de debit. Se folosesc arzătoare alimentate cu gaz natural pentru menţinerea temperaturii cuprului topit şi a atmosferei reducătoare din jgheabul de scurgere. Se utilizează maşina de turnat cu bandă dublă Hazelett (tm 124. care se mişcă cu mare viteză de-a lungul suprafeţei lor. cu un fir continuu de apă. Depinzând de dimensiunile instalaţiei. spre roata de turnare. Shaft Cuptor furnace turn Catozi de cupru de la instalaţia de Copper cathodes from electroliză electrolytic plant Holding Melanjor furnace Vas deMetering dozare vessel turnare Caster laminare Mill galvanizare infasurator Pickler Coiler Figura 3. de asemenea. răcită cu apă. DFIU Cu 1999] 3.4.1. alimentat cu gaz sau cu un combustibil similar serveşte ca un rezervor pentru asigurarea unui debit constant al metalului la procesul de turnare şi dacă se cere. aşa cum s-a descris mai sus.2 Procesul Contirod Un cuptor cu cuvă. localizată pe partea de întoarcere a buclei. Cuprul topit de la cuptor curge prin jgheabul de scurgere .5: Exemplu de proces Contirod [tm 124. Bara rectangulară este răcită. O emulsie de ulei mineral sau soluţie sintetică în apă se foloseşte ca fluid de laminare. cuprul curge către pâlnia de turnare care controlează în mod automat ratele de alimentare spre aparatul de turnare (tm 117. Melanjorul care este. pentru a produce produsul final. variind între 5000 şi 8300 mm2. Cele două benzi sunt răcite cu apă. secţiunea barelor turnate poate varia între 5000 mm2 şi 9100 mm2. cele patru colţuri sunt laminate pentru a îndepărta bavurile după aceea intră în laminorul prevăzut cu treceri orizontale şi verticale dispuse alternativ. DFIU Cu 1999). echipat cu sifoane într-un melanjor rotativ încălzit cu gaz. 3. Acetilena arsă cu aer este folosită pentru a produce un înveliş de funingine pentru roata de turnare şi banda de oţel. După aceea. Bara turnată. Cuprul topit curge din melanjor prin jgheab. poate fi folosit pentru supraîncălzirea metalului. O bandă de oţel. iar capacităţile de producţie între 25-50 to/an. constituind dintr-o secţie de degroşare şi finisare care reduc bara la diametrul său final.

este transmisă spre un laminor cu trei ştranduri. se creşte diametrul. Caracteristicile descrise pentru procesul Southwire sunt. Pentru capacităţi mici de producţie este suficient un singur cuptor de topire-menţinere a temperaturii (tm 117. Bramele şi ţaglele sunt turnate din cupru şi aliajele de cupru pentru producerea plăcilor şi a benzilor 3. răcite cu apă. Cuprul trece în cuptorul de menţinerea temperaturii şi în creuzetele ataşate de melanjor. Bara turnată prin rolele de reglare. Copper Expert Group 1998]. Matriţe de grafit. vergi. bare. sunt scufundată până la o anumită adâncime în topitură. Barele solidificate sunt împinse în sus prin valţurile de alimentare.0 mm şi 12.1. Cu Expert Group 1998) 1. Se utilizează. în principal din cupru şi aliajele de cupru. în general. benzi.4. producând sarme de 8. valabile pentru aceste doă sisteme de instalatiare a sârmelor-barelor de cupru. unde se solidifică şi este ridicat până la valţurile de alimentare. 3. turnarea verticală a benzilor şi procesul de laminare pentru instalatiarea tuburilor de cupru. Cu Expert Group 1998). sârmă şi tuburi. 216 Non Ferrous Metals Industries . 3.5 mm [tm 117.1. Cu Expert Group 1998). pentru producerea tuburilor sau a profilelor şi barelor 2. 3. Topitura este transferată discontinuu într-un cuptor inductiv de menţinerea temperaturii. Pentru procese speciale se utilizează produse specifice din cupru şi aliaje de cupru: procesul Upcast pentru sârme şi tuburi. Maşina de extracţie Upcast este situată deasupra melanjorului. Produsele turnate sunt precursoare pentru o varietate de materiale cum sunt: plăci. Se fac lingouri. profile. este trasă prin matriţa de intrare de la baza creuzetului. iar cuprul topit curge în mod continuu în matriţă. turnarea continuă orizontală pentru benzi şi profile.5 mm diametru. deci. Trăgând sârma miez prin bazinul cu metal şi controlând diametrul prin matriţa superioară.1. următoarele tehnologii (tm 117.Chapter 3 Procesele continue Properzi şi Secor sunt asemănătoare cu conceptul Southwire cu variaţie în geometria de turnare (tm 117. O bară mamă.4. de 12.4 Procesul prin aruncare Cuprul este topit într-un cuptor cu inducţie canelar.5 Producerea produselor semifinite din cupru şi aliaje de cupru Cuprul şi aliajele de cupru sunt topite în mod continuu sau discontinuu şi se toarnă pentru producerea unor forme adecvate pentru trapta următoare de instalatiaţie.5 Procesul de formare prin cufundare Materialul de alimentare preîncălzit este evacuat într-un cuptor de topire canular.

Materiile prime sunt. Non Ferrous Metals Industries 217 . cakes Tagle. de asemenea. La cuptoarele cu cuvă. resturi Actionare la cald si rece Extrudareand drawing or rolling (Extrusion si trefilare sau ) laminare Hot & cold working Semi-Finished finite Produse semi Products Figura 3. controlul arzătoarelor este factor critic de minimalizare a conţinutului de CO al gazului emis. DFIU Cu 1999] 3. Cuptoarele cu creuzete sau de reverberaţie sunt. contaminării solului şi a apelor de suprafaţă. de asemenea. Trebuie avut grijă pentru prevenirea scurgerii uleiului de pe spaţiile de depozitare. alamă.Chapter 3 Catozi de cupru Copper de cupru DeşeuriCathodes de înaltă calitate High gradecopper scrap Cupru afinat prin foc Fire-refined copper Metale . Dacă se cer viteze de topire mari. Sistemele de colectare a fumului şi de reducere se aleg potrivit cu materia primă şi gradul de contaminare prezent.1 Procese de topire Cuprul sau aliajele de cupru pot fi topite discontinuu într-un cuptor electric sau inductiv.1.5. astfel ca diferitele aliaje să fie amestecate pentru a produce aliajul final. dacă conţinutul de CO este destul de mare (de ex. în mod normal este purificat în cicloane. filtrele cu ţesături sunt utilizate. care în acest caz sunt acoperite cu lubrifianţi. Se utilizează un arzător final urmat de un sistem de recuperare. Cu cuptoarele de inducţie deşeurile sunt tăiate în bucăţi mici pentru a îmbunătăţi eficienţa de topire şi pentru a permite amplasarea mai uşoară a hotelor. Această preamestecare este un important factor de reducere a timpului necesar preparării topiturii care minimalizează energia utilizată şi reduce investiţia în Master Alloys scumpe. de asemenea. Gazul colectat de la cuptorul electric. urmate de filtre din ţesături. utilizate pentru topirea şi afinarea prin foc a cuprului. mai mare de 5 % CO). Uscătoare similare pentru aşchi-metalice sau alte cuptoare şi metode de deuleiere cu solvenţi sau cu apă sunt utilizate pentru îndepărtarea lubrifianţilor şi altor contaminări organice. şpanuri de cupru de la strungărie şi găurire. pentru deprăfuire la cuptoarele cu cuvă. etc. cuprul este topit în mod continuu şi în cuptoare cu cuvă. Se utilizează catod de cupru şi deşeuri de cupru şi aliaje ca materie primă păstrate pe platforme deschise. Master alloys Alloy metalsde aliere.6: Schema tehnologică generală a fabricării a produselor semifinite [tm 124. cu încălzire cu gaz. aliaje Master Alloy de aliaje Deseuriscrap Gas Deseuri interne Internal scrap Melting Topire Epurarea cleaning Gas gazului Zgura spre topire Dust to catre Pulberi smelters smelters topire Casting of shapes Turnare in forme Slag to Billets.

Oxidul de zinc este recuperat în mod normal. utilizate. sau ţagle/brame) Stripping Roller Valţ de stripare Start Head Capul de pornire Figura 3. extrudate sau trase în tuburi întro varietate de diametre şi grosimi.7:Principiul turnării continue sau semicontinue [tm 124.5. maleabilizate şi degresate înainte de transport iar deşeurile din 218 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 3 Când se topeşte alama sau bronzul. Maşinile de tras folosesc o varietated e uleiuri şi săpunuri ca lubrifianţi. într-un număr de treceri. Turnarea continuă utilizează moduri orizontale sau verticale. bramelor sau ţaglelor. Stopper Bară de Rod oprire Cuptorand Casting Furnace Holding de turnare şi melanjor Surface covered by carbon Suprafeţe acoperite cu carbon Apă dePrimary cooling răcire water Out Casting Mould Forme de turnare In Răcire secundară cooling (prin Secondary (spray) stropire) Forma piesei turnate/Slab) Cast Shape (Billet or Cake (lingouri.5. metalul topit de la furnal sau melanjor poate fi turnat în mod continuu sau discontinuu (tm 117. Se produc lingouri. zincul este volatilizat din cuptor. a profilelor şi sarmelor Lingourile de cupru sau din aliajele de cupru sunt preîncălzite. Tehnicile Upcast sunt de asemenea. ţagle/brame care se prelucrează în continuare. vertical sau orizontal. 3.1. în mod normal. foloseşte metoda verticală. Se aplică procedee speciale pentru produse specifice din cupru şi aliaje de cupru: procedura Upcast pentru sârme şi tuburi. Se procedează şi la o anumită afinare prin foc iar fumul rezultat este luat în calcul în proiectarea sistemului de colectare şi reducere a fumului. Produsele sunt.1. metalul este topit şi trece prin cuptorul de menţinerea temperaturii într-un aparat de turnare de lingouri. turnare de benzi verticale şi laminare pentru instalatiarea tuburilor din cupru.3 Instalatiarea tuburilor. Cu Expert Group 1998). dar turnarea discontinuă în mod normal. care contaminează tuburile şi deşeurile de la tăiere. turnarea orizontală continuă pentru benzi şi profile.2 Turnarea În mod normal. 3. Se taie profiluri de lingouri pentru prelucrare ulterioară. Fumul este colectat în sistemul de extracţie a gazelor şi îndepărtat printr-un filtru de ţesături. DFIU Cu 1999] În cazul producerii lingourilor. un control bun al temperaturii poate să minimalizeze acesta.

aranjamente de laminare cu un singur stand combinate în linie pentru realizarea unui laminor multistand.1. Pentru maleabilizare înainte de laminare la rece se folosesc cuptoare de tip clopot cu încălzire electrică sau încălzite indirect prin arderea gazului sau a uleiului combustibil.Chapter 3 tăiere sunt deuleiate în cuptori sau în alte procese de degresare înainte de a fi returnate în cuptor pentru topire. După laminare la rece rezultă un metal dur. utilizând o presă de extrudere cu perforator. tăierea după lungime şi lăţime. adesea cuplat cu secţia de maleabilizare. 3. Tuburi de cupru pot fi produse. în care bucăţi de lingouri sunt extrudate ca piese de coajă de tub. folosind gaze de protecţie “exogaz” sau amestecuri de hidrogen/azot. Aburul generat este ventilat iar din gazul ventilat se elimină ceaţa înainte de a elibera în atmosferă. Expgazul este produs la faţa locului din gaz natural într-un reactor special care este ars indirect. de asemenea. Quarto. maleabilizarea. spălarea şi uscarea sunt prevăzute ca paşi intermediari pentru a produce plăci şi benzi de înaltă calitate (tm 117. În cele mai multe cazuri ruloul de bandă este maleabilizat înainte de laminare la rece. Se utilizează un gaz de protecţie “exogaz” sau amestec de nitogen/hidrogen. Se folosesc cuptoare tip turn pentru maleabilizarea intermediară a rolelor prelaminate.5. Products are annealed in a variety of furnaces under reducing conditions using as protection gas “exogas” or hydrogen/nitrogen mixtures. Laminarea la cald se execută de obicei cu un laminor dublu echipat cu bancuri de până la 200 m şi un dispozitiv final de înfăşurare. Maleabilizarea se execută sub condiţii de reducere pentru a evita oxidarea. Se captează N2 şi H2 şi se înmagazionează la faţa locului în trezervoare speciale. decaparea. Se execută după aceea alte operaţii de laminare la rece. Materialul este preîncălzit în cuptoare cu combustie cu gaz sau ulei. Combinaţia aplicată depinde de grosimea plăcii de pe rulou şi de stadiul final atins deja de rulou. Sexto. Non Ferrous Metals Industries 219 . care include relaminarea. Se folosesc. laminat la cald şi la rece şi după aceea trimis pentru operaţiile de finisare. precipitatoare electrostatice umede sau prin epurare. Laminarea suprafeţei.4 Instalatiarea plăcilor şi a benzilor Bramele şi ţaglele din cupru sau aliaje de cupru sunt materiale de pornire pentru instalatiarea plăcilor şi benzilor. Apa de răcire pentru role conţine cantităţi mici de lubrifianţi adaugat pentru a îmbunătăţi ataşarea de rolele de oţel. Emulsia şi uleiul sunt curăţite de pe metal iar particulele de ulei cracate sunt îndepărtate prin filtre din bandă de hârtie sau textile. Pe timpul laminării la rece se utilizează o emulsie sau ulei pentru protecţia valţurilor. Mixtura de gaz de protecţie N2/H2 se produce din rezervoarele de depozitare prin amestecarea componenţilor într-un raport dorit. De aceea. Sendzimir (12 valţuri). Pentru laminarea la rece se utilizează diferite tipuri de laminoare numite Duo. de asemenea. Copper tubes may be also produced utilising an extrusion press with piercer in which billet sections are extruded to tube shell pieces. Cu Expert Group 1998). Grosimea plăcilor se va reduce în continuare prin operaţie treptată de laminare la rece pe diferite laminoare reversibile. Uleiul utilizat (în cantităţi mici) pentru operaţia de tras este neutralizat într-un sistem inline de degresare-decapare. standurile cu valţuri sunt ventilate iar gazele de ventilaţie sunt purificate prin filtre mecanice. Piesele de tub sunt laminate după aceea într-un laminor degrosişor (laminor Pilger) şi în final sunt trase în formă în blocurile de tras. The oil utilised (in small quantities) for the drawing operations is neutralised in in-line degreasing/pickling systems often connected with the annealing section. the tube shell pieces are then rolled in a breakdown roller (Pilger mill) and finally drawn to size in drawing blocks. Produsele sunt maleabilizate într-o varietate de cuptoare sub condiţii de reducere.

1. Acesta se obţine la recepţia materiilor prime şi la stadiul de depozitare. DFIU Cu 1999] Mai mult Duo 250-130 mm grosime 450-1000 mm lăţime 15-12 mm grosime 450-1000 mm lăţime 750-800 ° C ∼ 10-12 kN/mm lăţime placă 0. Pot fi adăugaţi fondanţi pentru a separa componentele nedorite. în particular fierul. Producerea lingourilor presupune o producere de aliaje cu compoziţie precisă. Sexto sau standuri cu 20 valţuri sunt utilizate Forţa de laminare ∼ 2-10 kN/mm lăţime placă.7 mm tăiere pe amândouă suprafeţe 3.5: Date tipice a procesului de producere a benzilor de aramă [tm 124. viteza 100-200 m/min Rata de conversie 70-80 % Maleabilizare* (recristalizare) Temperatura 550-600 ° C Laminare secundară şi finală Tipul laminorului Mai mult Quarto. Sn. în treceri multiple Reducere de la 1-0. în trecerei multiple Tăierea plăcilor în benzi Tipul echipamentului Maşină de tăiat benzi longitudinală Notă: * Maleabilizarea este cerută după fiecare rată de conversie mai mare de 70 %80 %. Zn Al. Temperaturile de maleabilizare selectate depind de proprietăţile pe care trebuie să le posede materialul Tabla 3.Chapter 3 Laminare la cald Tipul laminorului Dimensiunile la pornire Dimensiuni finale Temperatura Forţa de laminare Laminare de suprafaţă Prima laminare la rece Tipul laminorului Mai mult Quarto Forţa de laminare ∼ 15-20 kN/mm lăţime placă Reducerea dimensiunilor Reducerea de la 15 mm la 4 mm în grosime în treceri şi viteza de laminare multiple. Cuprul şi aliajele de cupru pot fi topite în cuptoarele rotative sau de inducţie cu funcţionare discontinuă. alternativ depinzând de grosimea plăcii. iar zgura este evacuată separat 220 Non Ferrous Metals Industries . Se produc o mare varietate de aliaje cu alte metale cum sunt Ni. Cuptoarele rotative sunt utilizate în mod normal pentru deşeuri murdare şi se folosesc frecvent arzătoare-oxidant-combustibil. se păstrează în platforme deschise. etc. Preamestecarea este un factor important pentru a reduce timpul necesar pentru pregătirea topirii care minimalizează energia utilizată şi reduce investiţia în prealiaje scumpe. depinzând de tipul laminorului folosit Viteza de laminare Reducere de la 4 la 1 mm: 300-500 mm/min. la separare şi sortare. astfel ca să fie amestecate diferite aliaje pentru producerea aliajului final.3-0. Deşeurile vechi în mod normal.1 mm: 500-1000 mm/min.6 Lingouri de cupru şi aliaje de cupru Lingouri din cupru sau a aliajelor sale sunt produse pentru industria de turnătorie folosind un proces de turnare în forme fixe.

Chapter 3

de metal. Câştigul în metal este în domeniul de la 70 până la 97 %, dar depinde de materia primă folosită (tm 106, Farrell 1998). Colectarea gazelor şi sistemul de reducere se aleg potrivit cu materia primă şi cu gradul de contaminare prezent. Pentru a asigura accesul la un cuptor cu inducţie pentru încărcare şi evacuare, se utilizează un sistem de hote mobile. Hotele sunt robuste ca ele să poată rezista la eventuale impacturi mecanice. Gazul colectat de la cuptoarele cu inducţie în mod normal este curăţit prin cicloane urmate de filtre din ţesături. Poate fi folosit un arzător final urmat de un sistem de recuparare a căldurii în cazurile de contaminare cu materii organice, alternativ sistemul de control al arderii în cuptor trebuie să fie capabil să se acomodeze la arderea contaminanţilor. Atunci când se topeşte alama sau bronzul, zincul este vaporizat din cuptor, iar un control bun al temperaturii cuptorului poate să minimalizeze acesta. Fumul este colecta în sistemul de extracţie a gazelor şi este eliminat într-un filtru din ţesături. Oxidul de zinc este recuperat în mod normal. Se execută, de asemenea, o anumită afinare cu foc, pentru a ajusta compoziţia aliajului, iar se ţine cont de vaporii rezultanţi în proiectarea sistemelor de colectare a vaporilor şi de reducere. Se iau eşantioane din topitura din cuptor care se analizează şi se face o ajustare finală a aliajului. Metalul este evacuat în jgheaburi de scurgere acoperite care alimentează un lanţ de forme de turnare pentru lingouri. Formele sunt tratate cu un ulei mineral pentru a preveni aderarea şi se produc vapori de ulei. Aceştia pot fi colectaţi şi arşi.
Lingourile răcite sunt stivuite, legate şi păstrate în spaţii deschise în formă de paleţi. 3.1.6.1 Aliaje Master

Încărcarea furnalului, în mod normal, este potrivită ca să corespundă la aliajul care va fi folosit, iar metalul topit poate fi transferat la o cuvă de turnare sau cuptor melanjor în aşa fel încât compoziţia să fie ajustată înainte de turnare. Aliajele intermediare ca CuP, CuNi, CuZnPb, CuBe, etc. sunt folosite în aceste scopuri. Aceste aliaje intermediare sunt produse în cuptoare similare cu cele descrise mai sus, natura vaporilor şi a pulberilor de la producerea aliajelor intermediare influenţează procesul de control, colectarea şi sistemul de reducere utilizat. Se utilizează sisteme de funcţionare şi de reducere mult mai riguroase atunci când se folosesc materiale extrem de periculoase, cum este Be, sau se adaugă materiale care reacţionează, cum este fosforul, pentru producerea aliajului. De ex. aliajul intermediar CuP este instalatiat pe calea următoare: Două cuptoare (se folosesc în mod obişnuit cuptoare de inducţie) funcţionează în serie. Cuprul este topit în primul cuptor şi transferat în cel de al doilea unde se injectează printr-o lance, fosfor topit pentru a forma aliajul. Rata injecţie este controlată pentru a minimaliza fumul de pentoxid de fosfor, în special, în stadiul final când metalul este aproape de saturaţie (mai mic de 14 % fosfor). Fosfo-cuprul este după aceea, evacuat în forme de turnare. Vapori de pentoxid de fosfor sunt emişi în continuare la răcirea aliajului dacă conţinutul de fosfor este prea mare.
Pentoxidul de fosfor este foarte higroscopic vaporii nu pot fi filtraţi folosind un filtru din ţesături convenţionali din cauza că vaporii vor absorbi umezeala şi acoperă sacii cu acid fosforic. Epurarea umedă convenţională are un efect limitat având în vedere că vaporii fini formează o ceaţă fină şi nu intră în contact cu mediul de epurare. Reducerea efectivă a concentraţiei compuşilor fosforici din curentul de gaz se poate realiza prin utilizarea epuratoarelor cu difuzarea aerului de mare energie sau filtre din fibră mată. Teoretic s-ar putea forma acid slab prin procesare ulterioară dar acesta în practică este dificilă.

Non Ferrous Metals Industries

221

Chapter 3

3.1.7 Operaţii de decapare
Sârma, tuburile, benzile şi câteva alte materiale sunt decapate pentru a aduce un produs finit curat înainte de împachetare sau în cazul sârmei de cupru, pentru îndepărtarea oxidului de la suprafaţă înainte de tragere a sârmei. Se utilizează soluţii de acid sulfuric şi câteodată un amestec de acid sulfuric şi acid azotiv diluat , în cazul din urmă se pot emite vapori nitroşi dacă se utilizează acid mai concentrat. 3.1.7.1 Decapare neacidă a barelor de cupru

Acest proces funcţionează în circuit închis. Barele pot fi decapate într-un sistem inline care constă dintr-un tub de oţel orizontal compartimentat. Se foloseşte o soluţie de 2,5-3,5 % de alcool izopropilic (IPA) în apă. Procesul transformă învelişul de oxid cupros cu alcool pentru a forma cupru (parţial lăsat pe bară) şi este cunoscut sub formă de procesul Burns (tm 117, Cu expert Group 1998). În instalatiarea barelor de cupru o practică normală este reciclarea soluţiei pentru decapare după îndepărtarea nămolului de cupru prin sedimentare şi filtrare; concentraţia IPA se ajustează, dacă este necesar.
După decapare, bara este uscată, folosind aer comprimat. După aceea I se dă o acoperire cu ceară, aplicată ca un spray de emulsie de ceară de 4 %, care previne oxidarea suprafeţei barei. Sârma este înfăşurată pe palete de lemn fixată şi împachetată într-o învelitură plastică. 3.1.7.2 Decaparea acidă a barelor, semiinstalatiatelor şi aliajelor de cupru a) Sarma de cupru

Decaparea acidă a sârmei-bară cupru foloseşte un tub orizontal compartimentat din oţel inoxidabil (tm 117, Cu Expert Group 1998). În prima etapă bara este decapată cu acid sulfuric diluat; după aceea acidul rezidual este spălat în câteva etape de pe suprafaţa barei prin stropire cu apă, urmat de o uscare cu aer comprimat şi o acoperire cu ceară. În mod alternativ, după o răcire parţială într-un tub lung umplut cu apă, sârma este formată în spirală adecvat cu diametrul rolei. Spiralele sunt întinse pe o masă de laminor unde temperatura este redusă la 20 °C prin stropitoare cu apă. O bandă rulantă din aliaj rezistent la acizi transportă aceste spirale în rezervoarele de decapare unde sârma este decapată cu soluţie de acid sulfuric de 20 %. Sistemul de decapare cu acizi în straturi asigură o îndepărtare perfectă a tuturor oxizilor de pe suprafaţa sârmei. Buclele sunt spălate după aceea, cu apă de clătire şi în final, protejate cu o soluţie de ceară.
Extracţia electrolitică este utilizată pentru a recupera cuprul dizolvat de acidul de decapare sau de soluţia de spălare care poate fi transferată în sala cuvelor din acelaşi loc sau tratat prin schimbători de ioni. b) Semiinstalatiate din cupru şi aliaje de cupru

Decaparea de suprafaţă plăcilor şi benzilor se execută în mod obişnuit cu acid sulfuric (8-10 %) dar pentru câteva aliaje speciale se utilizează amestecul de acid sulfuric şi acid azotic, în linii continue sau în sisteme automate. Se foloseşte purificarea gazelor pentru îndepărtarea vaporilor de acid azotic. Acidul este schimbat din când în când pentru a se asigura că nu este afectată calitatea suprafeţei.
Acidul uzat este trimis pentru tratare şi recuperare a metalului în instalaţii de tratare interne sau externe. Sistemul de decapare este ventilat pentru protejarea muncitorilor. Produsele sunt clătite
222 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

iar apa de clătire este trimisă pentru tratare, nămolurile sunt reciclate, dacă este posibil. Pentru degresarea produselor laminate, se foloseşte apă cu conţinut de detergenţi. Apa uzată este purificată prin ultrafiltrare.

Non Ferrous Metals Industries

223

Chapter 3

3.2 Nivele de emisie şi de consum în prezent
Probleme principale de mediu ale industriei de cupru rafinat sunt poluarea aerului şi apei (tm 28, WRC 1993; tm 210, Cu Expert Group 1999). Instalaţiile, în general, au utilaje proprii de tratare a apelor uzate şi se practică în mod obişnuit reciclarea apelor uzate. Deşeurile potenţiale în cea mai mare parte sunt reutilizate. Câteva aspecte locale ca zgomotul, sunt relevante pentru industrie. Datorită naturii periculoase a câtorva curente de deşeuri solide şi lichide, există, de asemenea, şi un risc semnificativ pentru contaminarea solului dacă ele nu sunt depozitate şi manipulate corect.
Emisiunile fugitive pot fi foarte semnificative. S-au efectuat măsurători la un mare topitor de cupru care produce cupru primar şi secundar. Rezultatele arată clar că emisiunile fugitive predomină chiar şi după ce s-au făcut îmbunătăţiri la sistemul de captare a vaporilor secundari (tm 161, Petersen 1999). În acest exemplu, încărcările cu praf, care au fost măsurate, sunt următoarele. Emisiuni de praf, kg/an Înainte de colectoare secundare de gaz adiţionale (1992) 220000 După colectoare secundare de gaz adiţionale (1996)* 325000

Producţia de anozi, to/an Emisiuni fugitive Total topitor 66490 32200 Tavanul topitorului 56160 17020 Emisiuni prin coşul topitorului primar Topitor/instalaţia de acid 7990 7600 Coş - hote secundare 2547 2116 Notă.* Emisiunile după o investiţie de 10 milioane de Euro, pentru a realiza un sistem îmbunătăţit de captare şi tratare a gazelor fugitive. Energia adiţională = 13,6 GWh/an
Tabelul 3.6: Comparaţia între încărcările de praf reduse şi fugitive la un topitor primar de cupru [tm 161, Petersen 1999]

3.2.1 Folosirea energiei în producţia de cupru Producerea cuprului necesită energie în cele mai multe etape, utilizarea energiei în procesul electrolitic este cea mai semnificativă (tm 26, PARCOM 1996). Necesarul de energie (netă) pentru un număr de procese de poducţie , folosind concentrate de cupru, se situează în domeniul 14-20 GJ/to catod de cupru (tm 210, Cu Expert Group 1999). Cifra exactă depinde în mare parte de concentrat (% S şi Fe), dar şi de unitatea de topire utilizată, de gradul de îmbogăţire în oxigen şio de colectarea şi utilizarea căldurii din proces. Date comparative bazate numai pe tipul de topitor sunt de aceea, supuse inexactităţilor. Utilizarea conţinutului de energie al concentratului este foarte importantă şi topitoarele care realizează funcţionare autogenă, au un consum de energie mai mic.
Energia consumată la etapa de rafinare electrolitică a producerii cuprului se raportează a fi 300400 kWh pe cupru (tm 137, Cu Expert Group 1998). Tipul catodului orb utilizat (oţel inoxidabil sau cupru) influenţează eficienţa instalaţiei (tm 92, Cu Expert Group 1998) şi aceasta poate să fie de la 92 până la 97 % , în termenii eficienţei curentului.

224

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

3.2.2 Date de emisie şi consum
Sursele principale pentru emisii şi consum la producerea cuprului sunt următoarele: 3.2.2.1 Intrări şi ieşiri cupru primar

Datele de intrare şi ieşire pentru un topitor de cupru primar depind de conţinutul de cupru al concentratului, de concentraţia altor metale (As, Se, Hg, Ag, Au, etc) şi de utilizarea deşeurilor de cupru sau a altor materiale cu conţinut de cupru în diferitele părţi ale procesului.
Următoarea diagramă ilustrează intrările şi ieşirile potenţiale de la un proces tipic de producere a cuprului primar.
INPUT Concentrates, Fluxes, Oxygen
Slag Roasting Smelting

POTENTIAL OUTPUT
Air emissions - SO 2 to acid plant Dust, Metal oxide fume Land emissions Furnace linings

Matte Air emissions, Land emissions, Depending on Process: Furnace lining, dust

Slag Treatment

Slag concentrate or matte Converter

Air emissions - SO2 to acid plant, metals, Flux, Scrap, Air Oxygen Land emissions, Filter dust, Furnace linings Slag Reductant, Scrap, Air Anode furnace

Blister copper

Anodes

Anode scrap

Electrolytic Refining

Ni, etc.

Final slag
Construction

Slime PM Cathodes

Figura 3.8: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru cupru primar

Non Ferrous Metals Industries

225

Chapter 3

Smelter gases Converter gases

GAS COOLING

+
DRY CLEANING WET GAS CLEANING

Dust to Smelter
SLUDGE WEAK ACID

ACID PLANT

SOX to AIR

Sulphuric acid/ Oleum/ Liquid SO2
Figura 3.9: Tratarea gazelor din topitor şi convertor

Unele topitoare primare de cupru sunt integrate cu utilaje de topire secundară sau cu producerea pulberilor de plumb sau oxid de zinc din concentrate mixte, etc. datele de intrare şi ieşire sunt, de aceea, foarte greu de comparat. Valorile pentru procesele complexe sunt date mai jos. Trebuie să fie reţinut că influenţa principală asupra datelor de intrare şi ieşire o are conţinutul de cupru al concentratului sau altor materii prime aşa că pot să fie variaţii privind datele şi compararea lor nu este semnificativă. Recuperarea cuprului pe durata topirii şi rafinării este mult mai importantă şi este mai mare de 96 %.

Materiale de intrare Concentrate de cupru Deşeuri de cupru Material mărunţit din deşeuri electronice Produse intermediare externe

Cantitatea (to/an) 690000 95000 1200 86000

Produse Catod de cupru Săruri de cupru Sulfat de nichel Metale preţioase Plumb rafinat Acid sulfuric Zguri

Cantitate a (to/an) 370000 6500 1800 150 9000 660000 410000

Tabel 3.7: Exemple de date de intrare şi ieşire pentru un topitor/afinator de cupru primar [tm 124, DFIU Cu 1999]

226

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

3.2.2.2 Intrări şi ieşiri de cupru secundar

Aşa cum s-a relatat mai sus, materia primă secundară poate să fie alimentată în diferitele părţi ale proceselor secundare depinzând de puritatea, conţinutul de alte metale şi de contaminarea de suprafaţă. Gradul de contaminare organică afectează emisiunile potenţiale şi în câteva etape ale procesului se folosesc arzătoare finale pentru a distruge componenţii organici cum sunt dioxinele, depinzând de gradul de contaminare organică existentă. Următoarea diagramă arată o diagramă generală de intrare şi ieşire pentru cuprul secundar.
INPUT POTENTIAL OUTPUT

Lower grade residues, Fluxes, Coke Oxygen

Smelting Reduction

Air emissions - CO Dust, Metal oxide fume - Recycled, Dioxins, VOC, Land emissions Furnace linings Slag

Black Copper Air emissions SO2 , metals, dust Land emissions, Filter dust (recycled) Furnace linings

Flux, Scrap, Air Oxygen

Converter Converter copper

Slag

Clean scrap Reductant, Air

Anode furnace

Anodes

Anode scrap

Electrolytic Refining

Ni, etc.

Final slag

Slime PM

Cathodes

Construction

Figura 3.10: Diagramă generală de intrări şi ieşiri pentru topitor de cupru secundar

Multe reziduuri sunt reciclate în cadrul procesului şi a altor procese asociate.producătorii metalelor neferoase, de ex. plumb, zinc şi staniu, folosesc multe din reziduuri ca materii prime pentru procesele lor. În unele locuri sunt încorporate procese on-site pentru a recupera alte metale din aceste reziduuri.
Următoarea diagramă arată un exemplu cum poate fi un proces complex integrat la producerea cuprului şi a altor metale din materii prime secundare. Tabelul următor arată cantităţile de intrare şi ieşire legate de acest exemplu particular.

Non Ferrous Metals Industries

227

Chapter 3

Secondary raw materials, e.g. slags, ashes, drosses, dusts, sludges, copper-iron material SiO2- and CaO-additives Spent linings

Blast furnaces Sn-Pb-oxides and -residues

Blast Furnace etc.

Lump slag Granulated slag Zinc oxide

Black copper Cu-alloy scrap Converters Slag Dust

TLA plant

Tin-lead alloy Slag

Converter copper
Slag, Dust

Electrolysis (Tankhouse)

Copper cathodes

Copper scrap Blister copper

Anode furnaces

Copper anodes Electrolyte purification Anode slime Copper sulphate Nickel sulphate

Cu-Ni-salts and -solutions

Figura 3.11: Diagrama unui exemplu de intrare-ieşire pentru un amplasament de producere a cuprului secundar cu proces de recuperare staniu/plumb [tm 124, DFIU Cu 1999]

Intrări Deşeuri de cupru* Cupru brut Deşeuri aliaje de cupru Materiale intermediare externe (de ex. zguri, pulberi, cenuşi, nămoluri, măturături, etc) Material cupru-fier* Calcar Silice Cocs Cărbune Combustibil (ulei)
Note. *)

Cantitate a (to/an) 130000 20000 35000 40000

Ieşiri Catozi de cupru Sulfat de cupru Sulfat de nichel Oxizi de zinc

Cantitate a (to/an) 176000 2200 2400 9000

25000 13000 11000 25000 15000 11000

Aliaje plumb-staniu Nămol anodic Zgură

3700 1000 80000

incluzând deşeuri electronice

Tabel 3.8: Date de intrare-ieşire pentru diagrama de mai sus a procesului de cupru secundar [tm 124, DFIU Cu 1999]

3.2.2.3 Emisii în aer

Pot fi emişi în aer praf, compuşi metalici, carbon organic (care poate să rezulte din formarea dioxinelor) şi dioxid de sulf (tm 124, DFIU Cu 1999). Sursele potenţiale şi relevanţa emisiilor potenţiale în aer sunt arătate în tabelul următor şi vor fi discutate mai târziu în acest paragraf: 228 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

Sursa de emisie Manipularea materialelor Depozitare Uscare Tratarea deşeurilor Topire

Praf şi compuşi metalici •• • ••• •• •••

Dioxine

Carbon organic

Compuşi de sulf

••• (secundar ) ••• (secundar )

• ••• (secundar) • (secundar)

Convertire

••

• (secundar )

• (secundar)

Rafinare Topire/turnare

•• • (•• pentru aliaje)

• (secundar )

• (secundar) • (secundar) + CO

•••(tratat într-o instalaţie de recuperar e) •••(tratat într-o instalaţie de recuperar e) •

Transfer cu oala de ••• turnare Electroliză Tratarea zgurii •• Notă. ••• mai semnificativ …………• mai puţin semnificativ

• •CO

Tabel 3.9: Semnificaţia emisiilor potenţiale în aer de la un proces de producere a cuprului

Oxizii de azot sunt relativ nesemnificativi (tm 24, DFIU 1996), dar ei pot fi absorbiţi în acidul sulfuric produs în procesul primar; folosirea îmbogăţirii în oxigen poate să reducă câteodată formarea oxizilor de azot pe traseul termic. Acesta depinde de punctul unde este adăugat oxigenul, câteodată se produce o concentraţie mai înaltă de oxizi de azot datorită creşterii temperaturii cu toate că volumul de gaz este mai mic în cantitate totală. Se pot utiliza arzătoare cu NOx scăzut. Este posibilă formarea dioxinelor în zona de ardere şi a părţii de răcire a sistemului de tratare a gazelor reziduale (sinteza de-novo). Emisiunile care pot scăpa din proces sau ca emisiuni prin coş, sau ca emisiuni fugitive, depind de sistemul de reducere folosit şi de calitatea întreţinerii instalaţiei. Emisiunile prin coş, în mod normal, sunt monitorizate în mod continuu sau periodic şi sunt raportate de personalul propriu sau consultanţi din afară către autorităţile competente.
3.2.2.3.1 Monoxidul de carbon

Non Ferrous Metals Industries

229

Chapter 3

În afară de emisiunile enumerate mai sus, procesele de topire care folosesc cuptoare, necesitând menţinerea unei atmosfere reducătoare, pot produce monoxid de carbon de concentraţie semnificativă. Acesta este cazul particular pentru topirea cuprului de calitate înaltă în cuptoarele cu cuvă, în combinaţie cu turnarea în formă sau producerea sârmelor-barelor având în vedere că produsele necesită un nivel de oxigen controlat pentru a obţine conductivitate mare. Procesul, de aceea, este operat în condiţii de reducere şi conţinutul de monoxid de carbon poate să crească, nivele specifice sunt ∼ 5000 mg/Nm3. Sistemul de control al arzătoarelor care este utilizat, poate să minimalizeze conţinutul de CO şi să menţină calitatea produsului. Pot fi încorporate în proces sisteme de alarmă pentru CO. Se ating în producerea sârmelor sau semiinstalatiatelor, la un cuptor cu cuvă, valori de CO de la 2000-11000 g/to de cupru (tm 117, Cu Expert Group 1998). În câteva instalaţii se utilizează arderea finală pentru a îndepărta hidrocarburile din gaze atunci când sunt procesate deşeuri învelite cu materiale organice. CO este de asemenea, distrus în acelaşi timp iar emisiunile raportate sunt ∼ 45 g/to cupru (tm 124, DFIU Cu 1999). Este posibil să se prevadă un nivel de bază pentru concentraţia CO iar acesta poate fi utilizat pentru determinarea efectului CO asupra calităţii locale a aerului (există un EU AQS propus pentru CO) aşa că necesitatea reducerii ulterioare poate fi evaluată local. Eliminarea CO prin arderea gazelor de la cuptorul cu cuvă, cu aceste niveluri de CO, va necesita combustibil adiţional aşa că emisiunea de CO2 va creşte exponenţial.
Monoxidul de carbon este, de asemenea, produs şi pe timpul funcţionării cuptoarelor de purificare a zgurii şi a cuptoarelor cu cuvă şi în unele împrejurări poate fi emis în gazele reziduale. Se poate folosi arderea finală pentru a elimina CO dând concentraţii specifice în domeniul 10-200 mg/Nm3. Acesta este cel puţin un exemplu, unde oxigenul este însuflat în partea superioară a cuptorului cu cuvă deasupra zonei de reacţie, pentru a crea o zonă de ardere finală în corpul cuptorului. Această măsură distruge, de asemenea, şi compuşii organici, cum este dioxina. Cuptoarele electrice utilizate pentru curăţirea zgurii şi procesele de reducere funcţionează în mod normal cu arzătoare finele sau în cuptor sau într-o cameră de reacţie specială.
3.2.2.3.2 Praf şi compuşi metalici

Aceştia pot fi emişi din cele mai multe etape ale procesului. Tehnicile care se ocupă cu emisiile din etapele de manipulare, depozitare, uscare şi tratare sunt înşirate în Capitolul 2 şi aplicarea acestor tehnici va trebui folosită pentru a preveni şi minimaliza aceste emisii. Emisiile de praf directe sau fugitive din etapele de topire, convertire sau rafinare sunt potenţial mari. Semnificaţia emisiilor este, de asemenea, mare, atunci când aceste etape de proces sunt utilizate pentru îndepărtarea metalelor volatile cum sunt Zn şi Pb, ceva As şi Cd din cupru şi aceste metale sunt prezente în gaz şi în parte în praf. Topitorii primari, de obicei, conţin praf de-a binelea şi sunt etanşaţi eficient pentru a minimaliza emisiunile fugitive, se utilizează arzătoare concentrate sau suflante şi de aceea sunt mai uşor de etanşat. Se practică buna întreţinere a cuptoarelor şi a conductelor pentru a minimaliza scăpările fugitive iar gazele colectate sunt tratate în sisteme de îndepărtare a prafului înainte de procesul de recuperare a sulfului. Topitorii secundari sunt mult mai expuşi scăpărilor fugitive pe timpul ciclurilor de încărcare şi evacuare. Aceste cuptoare au uşi de încărcare mari şi deformarea şi lipsa de etanşare a acestor uşi este un factor semnificativ. Gazele colectate, în mod obişnuit, sunt răcite iar praful este îndepărtat din curentul de gaz prin precipitatoare electrostatice sau prin filtre cu saci. Se atinge, în mod obişnuit, o eficienţă de filtrare
230 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

înaltă iar concentraţiile de praf după reducere sunt în domeniul < 1-10 mg/Nm3 (tm 210, Cu Expert Group 1999; tm 160, Winter Cu 1999). Datorită caracterului discontinuu al etapelor de conversie şi rafinare, acestea nu pot fi etanşate atât de bine ca etapa de topire. Alimentarea şi transferul matei, a zgurii şi metalului este o sursă potenţială semnificativă a vaporilor fugitive. Mult mai importanta utilizare a unei cuve de turnare sau unui sistem de transfer cu navetă poate să compromită eficienţa hotelor de colectare a vaporilor în particular, la convertorii Peirce-Smith sau de tip similar. Se utilizează sisteme variate de colectare secundară a vaporilor pentru a minimaliza aceste emisiuni fugitive pentru o funcţionare cu succes. Adăugarea fondantului şi a altor materiale “prin hotă” pot minimaliza aceste durate de scăpări. Producerea matei de înaltă calitate reduce numărul transferurilor cu cuvă şi de aceea se reduce potenţialul de evaporare. De aceea, emisiunile fugitive sau necolectate sunt foarte importante. Aceste probleme sunt dependente de o colectare primară şi în câteva cazuri secundară, de colectare efectivă şi eficientă de fum. Etapele de topire şi de turnare pe durata producerii sârmelor, a semiinstalatiatelor, etc. sunt, de asemenea, surse potenţiale de praf şi de metale. La producerea aliajelor de cupru, cum este alama, rezultă vapori semnificativ (ZnO) în etapa de turnare, iar aceştia necesită o colectare eficientă. Încărcătura de praf este, în general, redusă dar poate fi utilizată dacă este posibil, recuperarea căldurii/energiei. Se utilizează colectarea eficientă a vaporilor şi filtre din ţesături (tm 117, Cu Expert Group 1998).
Emisiunile metalelor sunt puternic dependente de compoziţia prafului produs în proces. Compoziţia variază larg şi este influenţată de: a) prin procesul care este sursa prafului şi b) prin materia primă care este procesată. De ex. praful produs de la un convertor de deşeuri este complet diferit de cel produs de un convertor de mată. Tabelul următor indică domeniile de măsurare a metalelor din praf de la un număr de procese tehnologice pentru cupru.
Component ă Concentrat Praf de la pentru mată cuptor cu la cuptorul cuvă de topire Praf PE Praf de la convertorul pentru deşeuri Convertor pentru mată Praf de la PE Praf de la cuptorul electric pentru purificarea zgurii 2 - 15 25 - 60 Praf de la cuptorul cu anozi

Pb% Zn% Sn% Cu% As% Ni%

0.1 – 5 0.1 – 10 0.1 – 1 5 – 30 0.1 – 4 0.1 – 1

5 – 40 20 – 60 0.2 – 5 2 – 12 0.1 - 1

5 – 30 25 – 70 1 – 20 2 - 15

2 – 25 5 – 70 0.1 – 4 10 – 25 0.1 - 1

2 – 20 5 – 40 15 – 25 0.5 – 10

0.5 – 2.5

Tabelul 3.7: Constituenţii principali ai prafului de la procesul tehnologic pentru cupru

3.2.2.3.3 Componenţi organici ai carbonului

Aceştia pot fi emişi pe timpul producerii primare de la etapa de uscare depinzând de materialul folosit pentru tratarea minereului şi de combustibilul utilizat pentru uscare. Pentru producţia secundară sursele cele mai importante sunt de la etapele de tratarea deşeurilor, topirea şi rafinarea. Etapa de conversie pentru cupru secundar este, de asemenea, o sursă potenţială dacă se adaugă în convertor deşeuri contaminate cu materiale organice şi nu se realizează arderea completă, acesta este cazul pentru emisiile fugitive în particular. COV pot fi emişi la producerea sârmei şi a semiinstalatiatelor de cupru dacă se utilizează la alimentare materiale uleioase şi ele pot fi între 5-100 g/to cupru. COV-uri pot fi emişi, de asemenea, de la degresarea cu solvenţi sau procese de extracţie cu solvenţi.

Non Ferrous Metals Industries

231

Chapter 3 3.2.2.3.4 Dioxine

Compuşii organici ai carbonului care pot fi emişi include dioxinele rezultate din arderea slabă a uleiului şi a materialelor plastice din materialul de alimentare şi din sinteza “de-novo” dacă gazele nu sunt răcite îndeajuns de repede. Poate fi practicată tratarea deşeurilor pentru a îndepărta contaminarea organică, dar în mod obişnuit se folosesc arzătoare finale pentru a trata gazele produse în urma răcirii rapide. În cazurile în care nu este posibilă tratarea gazelor de la cuptoare într-un arzător final, ele pot fi oxidate prin adăugarea oxigenului deasupra zonei de topire. Este de asemenea posibilă identificarea contaminării organice a materiilor prime secundare în aşa fel ca să se folosească combinarea cuptorului şi a reducerii potrivite pentru a preveni emisiunile de fum şi vapori şi a dioxinelor asociate. S-au raportat la Grupul de Lucru Tehnic că în cazul topirii primare şi a conversiei temperaturile de funcţionare înalte distrug componenţii organici iar prezenţa dioxidului de sulf împiedică sinteza de-novo a dioxinelor. Deşeurile topite care sunt contaminate cu materiale organice sunt, de asemenea, o sursă potenţială de dioxine în industria semiinstalatiatelor.
Capitolul 2 descrie câţiva factori care influenţează emisia dioxinelor. Tehnicile utilizate pentru reducerea dioxinelor din acest sector include arderea finală, manipularea controlată a gazelor şi răcirea şi îndepărtarea eficace a prafului; se utilizează şi absorbţia pe cărbune activ.
3.2.2.3.5 Dioxid de sulf

Sursele cele mai semnificative de dioxid de sulf sunt etapele de prăjire, topire şi conversie a producţiei primare de cupru, utilizând concentrate de sulfuri (tm 24, DFIU 1991). Sunt de aşteptat emisiuni fugitive, dar pot fi colectate pe câteva căi (tm 24, DFIU Cu 1999). Dioxidul de sulf poate fi emis, de asemenea, şi din etapa de uscare a concentratului (în principal din combustibilul folosit la arzător), şi din etapele de rafinare primară acolo unde cuprul brut conţine 0,03-0,1 % sulf dizolvat. Concentraţia în gaz este, în mod obişnuit, foarte scăzută şi se utilizează o epurare simplă a gazelor, dacă este necesară. Dacă nu se aplică o prăjire parţială şi o topire de calcinare la mată, în unităţi separate, din cauza materialului de alimentare specific, prăjirea concentratelor de cupru se execută simultan cu topirea. Utilizarea cuptoarelor etanşe pentru topire permite colectarea eficientă a dioxidului de sulf. Toate topitoriile în UE utilizează îmbogăţirea în oxigen care produce o concentraţie înaltă de dioxid de sulf. Acesta permite de aceea, minimalizarea volumului gazelor reziduale şi sistemul de manipulare a gazelor, incluzând instalaţia de acid sulfuric, pot fi reduse ca volum. Nivele foarte mari de îmbogăţire cu oxigen pot să crească concentraţia trioxidului de sulf în gazele care trec spre instalaţia de acid. Această cantitate crescută de trioxid de sulf în gazul de la cuptor este absorbită de epuratoare şi creşte cantitatea acidului slab tratat, are alte utilizări sau este la dispoziţie. Instalaţiile de acid sulfuric de contact cu 4 sau 5 treceri sunt utilizate pentru conversia gazelor. În câteva cazuri se utilizează instalaţii cu un singur contact, dacă conţinutul de dioxid de sulf este scăzut (<6%), altfel se utilizează instalaţii cu dublu contact (tm 92, Cu Expert Group 1998). Dacă este necesar, se poate instalatia dioxid de sulf lichid dintr-o parte a dioxidului de sulf conţinut în gaze. Etapa de conversie a matei produce, de asemenea, o concventraţie semnificativă a dioxidului de sulf. Există două probleme potenţiale când se utilizează convertori cu alimentare discontinuă cum este Peirce-Smith sau convertoare de stil similar. În primul rând, colectarea gazelor nu este total eficientă şi aceeaşi remarcă se aplică la procedura pentru praf. În al doilea rând, concentraţia dioxidului de sulf în gaze
232 Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

variază semnificativ depinzând de etapa de conversie şi poate cauza probleme la sistemele de îndepărtare a dioxidului de sulf dacă ele nu sunt destinate în mod special pentru a ţine cont de aceste variaţii. Aceste gaze sunt amestecate cu gaze staţionare mult mai concentrate provenite de la topitorul primar pentru a menţine o funcţionare autotermă a instalaţiei de acid sulfuric. Folosind câteva convertoare în funcţionare secvenţională în fază, combinând gazele reziduale se poate reduce, de asemenea, acest efect. Procesele continui, cum sunt procesele Mitsubishi şi topire prin scânteie/conversie prin scânteie Kennecott-Outokumpu, menţin o concentraţioe înaltă şi constantă a concentraţiei de dioxid de sulf şi nu necesită transferul cu oală de turnare (tm 67, Kennecott 1997; tm 73, Mitsubishi 1993). Volumele de gaz care sunt produse, sunt în consecinţă, mai scăzute. Această înseamnă o concentraţie mai mare de dioxid de sulf în efluent dar masa este mult mai mică, cel puţin pe durata manipulării, purificării şi răcirii. În instalaţia cu contact raportul SO2/O2 este ajustat şi concentraţia de SO2 se diluează până la o concentraţie maximă tolerabilă. După recuperarea căldurii şi purificarea în PE dioxidul de sulf din gazul de la etapele de topire easte convertit în trioxid de sulf (SO3). Instalaţiile de acid sulfuric din Industria Europeană a Cuprului au o eficienţă de conversie raportată de 99,599,8 % (excluzând pornirea, etc)(tm 92, Cu Expert Group 1998). O cantitate foarte mică de SO3 nu este absorbită şi este emisă împreună cu SO2 rezidual (tm 124, DFIU Cu 1999). Pe durata pornirii şi închiderii pot fi ocazii când gaze slabe sunt emise. Aceste evenimente trebuie să fie identificate pentru fiecare instalaţie în parte, multe companii au făcut îmbunătăţiri semnificative în controlul procesului pentru a reduce aceste emisii. Înălţimea coşului folosit pentru gazele de la instalaţia de acid iau în considerare aceşti factori pentru a reduce impactul local.
Dioxidul de sulf poate fi prezent, de asemenea, şi în gazele produse pe durata etapelor de topire secundară, datorită conţinutului de sulf al combustibilului sau al materiilor prime. În câteva cazuri se utilizează epuratoare pentru îndepărtarea SO2 şi într-un caz gazele de la cuptorul electric (şi un convertor Cu/Pb) sunt dirijate la instalaţia de acid sulfuric a topitorului de primar cupru atunci când anumite materii prime sunt prezente.
3.2.2.3.6 Oxizi de azot

Etapele de producere ale cuprului în mod obişnuit, au loc la temperaturi înalte, dar sunt însoţite şi de utilizarea oxigenului. Acesta reduce presiunea parţială a azotului din flacără şi reduce formarea oxidului de azot presupunând că azotul nu este prezent în cantităţi mari în zonele foarte fierbinţi. Nivele tipice pentru emisiuni de oxizi de azot pentru cupru secundar sau raportat a fi în domeniul 50-500 mg/Nm3 depinzând de cuptor şi de tipul funcţionării. Pentru NOx utilizarea proceselor de eficienţă înaltă (de ex. Contimelt) cere să se stabilească un echilibru local între consumul de energie şi valorile atinse.
Oxizii de azot din procesul primar sunt absorbiţi în principal în acidul sulfuric produs. De aceea oxizii de azot nu sunt o problemă majoră de mediu la o instalaţie.
3.2.2.3.7 Trecerea în revistă a emisiunilor în aer

Tipul procesului
Cu primar Cu secundar Atelier de

Praf g/to Dioxid de Cu g/to Pb g/to As g/to metal produs sulf g/to metal metal metal metal produs produs produs produs 160 – 1000 6600 – 16000 30 – 250 7 - 35 3 - 20 100 – 1000 500 – 3000 8 – 100 10 - 60 0.5 - 5 1 – 3.5 0.1 - 1 0.01 – 0.2
233

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

topire, producerea semiinstalatiate lor Producerea sârmă-bară

20 – 500

10 – 50

12 – 260

Tabel 3.11: Emisii în aer specifice pentru câteva procese primare şi secundare [tm 124, DFIU Cu 1999; UK Chemical Release Inventory 1998; tm 160 Winter Cu 1999]

234

Non Ferrous Metals Industries

Chapter 3

Unitate de proces Atelier de topire Cuptor electric Cuptor rotativ Cuptor cu cuvă (ASARCO)

Praf mg/N m3 < 10 < 10 < 10

CO mg/Nm 3

< 100*

Laminor Laminare < 10 Notă.* ) cu arzător final (arderea finală depinzând de tipul alimentării – ulei/conţinut organic-) Numai emisiile colectate
Tabelul 3.8: Emisiuni realizabile de la un proces de semiinstalatiate [tm 124, DFIU Cu 1999]

TOC mg/N m3 < 20 < 50 < 20 < 50

Unitate de proces

Praf mg/N m3

CO Mg/N m3

TOC mg/N m3

Atel ier de topi re

Cuptor electric Cuptor rotativ Cuptor cu cuvă (ASARCO) Fără arzător final Cu arzător final

< 70 < 50 < 12

< 10000 < 45

< 80 < 11

PCD D/F µg/t o (ITEQ ) <5 < 10 < 10

Laminor Laminare < 20 Notă.*) arderea finală depinzând de tipul alimentării ( ulei/conţinut organic) Numai emisiile colectate
Tabelul 3.9: Emisiuni specifice din procese de semiinstalatiate [tm 124, DFIU Cu 1999]

<9 < 100

3.2.2.4 Emisii în apă

Procesele pirometalurgice folosesc o cantiatate importantă de apă de răcire (sistemele de răcire sunt tratate în capitolul 2 şi într-un BREF orizontal separat despre sistemele de răcire). Alte surse de apă de proces sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pot fi emise în apă particule solide, compuşi metalici şi uleiuri din aceste surse. Toate apele uzate sunt tratate pentru a îndepărta metalele solubile şi particule solide. Într-un număr de instalaţii apa de răcire şi apa uzată tratată, incluzând şi apa de ploaie, este reutilizată sau reciclată în cadrul procesului (tm 210, Cu Expert Group 1999). Sursele potenţiale şi relevanţa emisiunilor potenţiale în apă sunt arătate în tabelul următor şi ele vor fi discutate mai târziu în această secţiune.

Non Ferrous Metals Industries

235

Chapter 3

Sursa de emisie

Particule solide în suspensie

Compuşi metalici

Ulei

Drenaj de suprafaţă ••• •• ••• Apă de răcire pentru ••• ••• • răcire directă Apă de răcire pentru • • răcire indirectă Apă de la granulator ••• •• Macerarea (dacă nu ••• ••• • este circuit închis) Decaparea •• ••• ••• Vană (dacă nu este ••• circuit închis) Sisteme de epurare ••• ••• Notă. ••• mai semnificativ…..……• mai puţin semnificativ Circuitele de macerare deschise şi circuitele deschise din vane nu sunt utilizate în UE
Tabelul 3.10: Semnificaţia emisiunilor potenţiale în apă de la procesele de producere a cuprului

3.2.2.4.1 Particule în suspensie şi componenţi metalici

Acestea pot fi emise din câteva etape ale procesului, cele mai semnificative pot să fie apele uzate şi apele de clătire de la operaţiile de decapare. Tehnicile care privesc emisiunile de la zonele de manipulare şi depozitare a materiilor prime sunt tratate în Capitolul 2 şi aplicarea acestor tehnici este utilizată pentru a preveni şi minimaliza aceste emisiuni. Apele de suprafaţă pot să provină sau de la ploaie sau de la umectarea materialului depozitat pentru a preveni formarea prafului. Surse potenţiale de particule în suspensie şi compuşi metalici sunt sistemele de răcire, granulare şi macerare. În general, aceste sisteme sunt închise etanş, şi apa este recirculată sau nu intră în contact.
Apele de spălare, electrolitul uzat şi efluenţii din proces sunt produse, de asemenea, în vane, linii de decapare şi de la epuratoare. Aceşti efluenţi conţin cantităţi semnificative de compuşi metalici în soluţie şi sunt tratate împreună cu lichidul scurs de la sistemele de răcire etanşă şi sistemele de granulare înainte de a fi descărcate în apă ( tm 28, WRC 1993). Poate să aibă loc fisurarea sistemului şi sunt necesare instrumente de monitorizare pentru sistemul de conducte şi recipienţii de depozitare, în special pentru conductele din afara instalaţiei şi atunci când ele se află în zone fără sisteme de colectare. Procesele de tratare ale apelor uzate sunt descrise înb Capitolul 2, iar metodele folosite depind de contaminanţii care sunt prezenţi, de destinaţia apelor tratate şi de calitatea mediului local.

236

Non Ferrous Metals Industries

06 0.2 proces Curgeri 322000 0.1 0.2. Effluent discharge 35000m3/a.2 0. Tehnicile utilizate pentru depozitare sunt prezentate în secţiunea 2-a.1 Substanţa Cu Ni Zn Pb Cr As Cd Hg Sn Valoarea. Tabelul se referă la un complex combinat de topitor/afinator de cupru primar/secundar situat pe lângă un râu .1 0. Tabel 3.2 Ulei Acesta poate fi prezent în materiile prime secundare şi poate fi spălat din zonele de depozitare. DFIU Cu 1999] Debit [m³/a) de 72000 Cu 0.01 1 Note.1 0.4 0.2.4. ceara şi uleiurile sunt utilizate în procesele de învelire şi tragere asociate de procesele de producere a barelor şi a altor profile iar prezenţa lor este luată în calcul pentru a preveni contaminarea apei.01 0.01-0.005-0.003-0.003 0.001-0.Chapter 3 Zn Apă 0.11: Exemple de conţinuturi metale în diferite ape uzate după tratare [tm 124.0002-0.25 0.0001-0.002-0.01-0.07 0.04 0. în unele cazuri ele sunt retrimise la topitor pentru a recupera fracţiunea metalică.001-0.15 0. DFIU Cu 1999] Nămolurile sunt produse în toate procesele şi acestea sunt trimise.16: Încărcări anuale evacuate în apă de la o fabrică de producere a semiinstalatiatelor din cupru [tm 124.4 0. 3.01-0. în apropierea mării.0001-0. Non Ferrous Metals Industries 237 .002-0.01-0.001-0. Tabelul 3. kg/an 11 3 25 1 1 0. în mod obişnuit.02-0. în depozite controlate.01 0. producând 370000 to/an cupru catod pe an.01-0.2 Componenţi principali [mg/l] Pb As Ni Cd 0.03-0.1 0.4 de suprafaţă Apă de 11300000 0.004-0.5 răcire directă Apă de 82000000 răcire (total) Notă.

Rămăşiţe anodice Reciclare internă: convertori (răcire) sau cuptor cu anozi. de asemenea.5 Produse auxiliare.10. Neutralizare. Materie primă pentru Hg. reutilizate ca pentru închiderea gurii de evacuare sau în proces şi pot fi încorporate în zgură. manipularea se produce cu grijă în mod curent. reziduuri din procese şi deşeuri Câteva produse intermediare generate în cursul producerii cuprului pot fi conţinute în lista deşeurilor periculoase (Decizia Consiliului 94/904/EEC) prezentată în secţiunea 2. de ex. Topire/retopire Zguri de suprafaţă Materie primă pentru recuperarea şi zguri metalelor.Chapter 3 3. Pulberile din coş de la toate sursele pot fi reutilizate în procesele de topire. Materie primă pentru cupru (returnat pentru retopire). produse auxiliare. reziduuri Sisteme de reducere Pulberi de pe filtre. descompunerea SO2. Zn şi Compuşi alte metale. Surse de proces Produse Utilizare finală intermediare. recuperarea acidului sau alte utilizări. Câteva căptuşeli din cuptoare pot fi. recuperarea Cu. sunt utilizate ca materii prime ca atare. acid. Catalizator uzat şi Industria chimică. mercurici. zgura de la producerea staniului din casiterit este sursa principală pentru tantal şi niobiu. sulfuric. Topitor Zgură Utilizare la cuptorul pentru zguri sau altă separare – reciclare internă Căptuşeala Recuperare sau disponibilizare cuptorului Convertor Zgură La retopire – reciclare internă Zgură de cuptor Zgură Materiale abrazive şi de construcţie Cuptor (anodic) de Zgură La retopire – reciclare internă afinare Recipient vană Purjatul Săruri de Ni. General Uleiuri Recuperarea uleiului Hidrometalurgia Electrolit uzat Macerare Producerea Soluţii şi clătiri de Depozitare ca deşeuri dacă semiinstalatiatelor la decapare acidă conţinutul de metale neferoase este scăzut sau vândut pentru recuperarea metalelor Producerea barelor Soluţii de la Recuperare într-o celulă de decapare acidă electroliză separată (dacă se aplică) 238 Non Ferrous Metals Industries . Nămol anodic Recuperarea metalelor preţioase.1. electrolitului. în alte cazuri. de ex. căptuşeala este disponibilizată. în sisteme proiectate special sau deja pretratate pentru cerinţe de proces ulterioare. Pb.2. pentru a preveni formarea pulberilor pe timpul manipulării. Multe din aceste materiale conţin totuşi cantităţi recuperabile de cupru şi alte metale neferoase şi de aceea. macerare. Acid slab.2. Nămoluri de acid Alte utilizări.

Tabelul de mai sus arată utilizarea potenţială a reziduurilor de proces. Cu Expert Group). Rezidu Cantitate Opţiunea de utilizare/tratare uri de a (to/an) la produse auxiliar e Instalaţie primară: producţia anuală de catozi: cupru primar 220000 to/an Cuptor de topire Pulberi 100000 Utilizare internă la cuptorul de prin scânteie topire prin scântei Zgură 400000 Procesare ultrerioară în cuptorul electric Cuptor electric Pulberi 400 Utilizare externă pentru producerea Zn/Pb Zgură 400000 Utilizare externă ca material de construcţie Convertor de Pulberi 4000 Reciclare internă către topitorul cupru cu scântei sau cuptor electric (instalaţia secundară) Zgură 150000 Utilizare internă la cuptorul de topire prin scântei Cuptor anodic Pulberi 200 Utilizare internă la cuptorul de topire prin scântei Zgură 20000 Utilizare internă la convertorul de cupru Instalaţia de acid Acid 656000 Produs auxiliar pentru vânzare sulfuric sulfuric Instalaţia secundară: producţia anuală de catozi: cupru secundar 150000 to/an Cuptor electric Pulberi 10000 Produs auxiliar de vânzare pentru recuperarea Zn Zgură 40000 Utilizare externă ca material de construcţie Convertor Pulberi 400 Utilizare internă la cuptorul electric Zgură 10000 Utilizare internă la cuptorul electric Unitate de proces Non Ferrous Metals Industries 239 . Multe din aceste reziduuri sunt utilizate ca materie primă pentru producerea altor metale sau ca materiale reciclate în cadrul liniei de producţie a cuprului (tm 210.17: Produse intermediare. Alte deşeuri sunt sau menajere. Tabelul următor arată exemple de cantităţi de reziduuri şi produse intermediare şi auxiliare generate în procesele primare şi secundare. dacă acestea sunt închise.Chapter 3 Tabel 3. produse auxiliare şi reziduuri de la producerea cuprului Deşeurile destinate pentru depozitare se păstrează în cantităţi minime şi în mare parte constau din nămoluri acide de la instalaţiile de acid sulfuric care sunt tratate şi sunt trimise pentru depozitare sau căptuşeli de cuptor din care câteva nu pot fi recuperate în proces. În câteva cazuri se produc reziduuri de la procesarea zgurii de la retopire sau de la convertor prin flotaţie. sau de la demolare. aceste reziduuri sunt depozitate într-un loc sau chiar la mină.

H2SO4 Depozitare ca deşeuri periculoase 35000 m3 Nămol 1500 (masa umedă) Deşeuri 400 menajer e Tabel 3. boyler şi răcitor Oxizi de pe 1000-1300 Utilizare externă pentru recuperare filtru Zn. As2O3. Pb. Cuptor cu Reziduuri de 7000-8000 Utilizare internă la cuptorul cu anozi anozi de cuvă cupru 240 Non Ferrous Metals Industries Instalaţia de tratare a apelor uzate din proces General . Pb Utilizare internă la instalaţia chimică pentru producerea sulfatului de nichel. Convertori Zgură 17000Utilizare internă la cuptorul cu 19000 cuvă Oxid de la 250-300 Utilizare internă la cuptorul cu camera de cuvă ardere finală Oxid de la 100 Utilizare internă la cuptorul cu răcitor cuvă Reziduuri 300 Utilizare internă la cuptorul cu cuvă Oxizi de pe 3500-3700 Utilizare externă pentru recuperare filtru Zn.18: Exemple de cantităţi de reziduuri produse la o instalaţie primară şi secundară complexă (tm 124. etc. Te. Pb.Chapter 3 Procesul Contimelt Convertor de rebuturi/instalaţie TLA Altele : Electroliză Pulberi Zgură Pulberi Zgură Nămol anodic (masa umedă) Lichidul final 1000 2000 1000 2000 3000 Utilizare internă la topitorul prin scântei/cuptorul electric Utilizare internă la convertorul de cupru Procesare ulterioară în instalaţia TLA Utilizare internă la cuptorul electric Utilizare internă la instalaţia chimică pentru recuperarea metalelor preţioase şi a Se. etc. DFIU Cu 1999) Unitatea Reziduuri Cantitate Opţiunea de utilizare/tratare de proces de la a (to/an) produse auxiliare Cuptor cu Zgură 30000Se vinde ca material de construcţie cuvă 35000 Oxid de la 700-800 Utilizare internă la cuptorul cu camera de cuvă ardere finală.

Ele sunt vândute frecvent pentru industria construcţiilor şi a materialelor abrazive şi au proprietăţi mecanice excelente care sunt câteodată superioare celor minerale naturale. conţin cantităţi mici de metale solubile şi sunt stabile. DFIU Cu 1999) Multe dintre zguri. produse prin procesele de tratare ale zgurii.8 40-43 28-32 <2 Cupru Fier (total) Silice Magnetit 1-2.3-0. Uleiurile din sursele diferite din cadrul procesului pot fi recuperate.5 38-45 30-33 4-18 % de greutate 3-5 40-45 25 25 Tabel 3. competitive.19: Exemple de cantităţi de reziduuri produse la o instalaţie secundară (tm 124. Tratarea zgurilor se execută adesea în procese termice pentru a produce zgură inertă. Componentă Cuptor cu scântei Convertor Peirce-Smith Zgură combinată după purificarea zgurii în cuptor electric 0.20: Compoziţia câtorva zguri de la topirea cuprului înainte de tratamentul pentru purificarea zgurii (tm 124. DFIU Cu 1999) Zgurile conţin cantităţi variabile de cupru şi multe sunt reutilizate sau tratate pentru a recupera conţinutul de metal. Non Ferrous Metals Industries 241 .Chapter 3 Oxizi de pe 150 Utilizare internă la cuptorul cu filtru cuvă Reziduuri din 200 Utilizare internă la cuptorul cu cuptor cuvă Electroliză Nămol 360 Utilizare externă anodic Sulfat de 700 Utilizare externă nichel General Deşeuri Fără date menajere Notă: producţia anuală de catod 60000 to/an Tabel 3.

prin tehnicile potrivite de reducere moderne [tm210. în particular tipul şi varietatea concentratelor şi a materiilor prime secundare pot fi cruciale pentru alegerea procesului.438) Smelters with Partial S-Fixation (operating costs 0. Acestea sunt arătate în termenii costurilor de operare directe ale instalaţiilor cu procese tehnologice moderne comparabile. Tehnicile potrivite pentru fiecare caz în parte sunt puternic influenţate de materiile prime procesate. standardele sistemelor de colectare şi reducere. dar pentru majoritatea instalaţiilor din Europa se cumpără concentrate pe piaţa liberă şi este necesară menţinerea flexibilităţii de procesare în domeniul materiilor prime. iar compararea directă a performanţelor de mediu a combinaţiilor de procese este. Este posibilă totuşi judecarea modului cum un proces particular poate să realizeze. dar cu deosebiri în sistemele de reducere. alţii 52 % europeană 98. Ele toate sunt disponibile din punct de vedere comercial.Chapter 3 3. Controlul parametrilor de funcţionare a cuptorului şi prevenirea emisiilor fugitive din cuptoare şi procesele de evacuare şi elaborare sunt. reflectă standarde locale şi regionale sau de calitate de mediu de lungă durată. tabelul de mai sus ilustrează efectele privind performanţa de mediu şi realizările instalaţiilor europene. dificilă. Se dau exemple cu scopul de a demonstra tehnicile care se caracterizează printr-o performanţă înaltă de mediu.434) EU Smelters (operating costs 0. În mod similar. aplicabile.3 %. Sulphur Fixation in % 100 90 80 70 60 50 40 Japanese Smelters (operating costs 0.6 %. Sursa . Tehnicile folosite în alte sectoare sunt. La nivel mondial câteva operaţii au o singură sursă de materii prime consacrată. Tehnicile generale descrise în capitolul 2 “Procese comune” se aplică în mare măsură la procesele din acest sector şi influenţează modul în care procesele principale şi asociate sunt controlate şi operate. realizate de topitori pe plan mondial.8 %.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT Această secţiune prezintă un număr de tehnici pentru a preveni sau a reduce emisiunile şi reziduurile cât şi tehnicile generale de reducere a consumului de energie. Tehnicile date ca exemplu depind de informaţiile furnizate de industrie. 242 Non Ferrous Metals Industries .394) American Smelters (operating costs 0. importante. (Costurile se bazează la 1 EUR = 1.Brook Hunt 1998 CRU Copper Studies 1997 Utilizând gradul de fixare a sulfului ca un exemplu. utilizate la nivel mondial în industrie.21: Fixarea medie a sulfului faţă de costurile de operare în EUR/kg. de asemenea. Tabelul de mai sus indică faptul că fixarea bună a sulfului în UE poate fi atinsă în cadrul limitelor economicităţii. de aceea. americană 96.06 USD (16-6-99)) Tabel 3.324) Notă: Fixarea sulfului: japoneză 98. de statele membre a UE şi de evaluarea Biroului European IPPC. de asemenea. Copper Expert Group 1999]. în special cele referitoare la utilizarea sistemelor de recuperare a sulfului.

sunt tehnici de luat în consdiderare. Filtre din ţesături sau ceramice asigură o eficienţă mai bună de îndepărtare a prafului decât PE-uri. Se utilizează benzi transportoare sau sisteme de transport pneumatice închise. manevrare şi tratare în aceste cazuri. sunt tehnici de luat în considerare. dacă nu există o utilizare locală pentru materiale. colectarea şi tratarea prafului şi a lichidelor şi controlul parametrilor de funcţionare. la un nivel maxim tolerabil.3. trebuie să fie depozitate în buncăre sau alte căi potrivite. de intrare ale proceselor de manipulare şi alimentare. de asemenea. În mod similar. procese de manipulare şi pretratare 3. Ele formează o mixtură de sandvich pe banda de extracţie. uscătoare cu aburi în inel pot să menţină o temperatură scăzută în concentrat şi o rată scăzută a debitului de aer. Problemele specifice pentru această grupă sunt: Natura potenţială de pulberi a câtorva concentrate şi a câtorva fondanţi (de ex. în practica generală a prelevării şi analizării necesare caracterizării concentratului şi a depozitării separate a concentratelor individuale în aşa fel. uscătoarele cu aburi în inel utilizează căldura uzată din celelalte părţi ale procesului. de aceea. Aspecte importante sunt prevenirea scurgerii prafului şi a materialelor umede. cum sunt cântarele de bandă. presupunând că balanţa de căldură o permite. cum este fiabilitatea furnizării aburului. Amestecurile de alimentare preparate din instalaţiile din batale sau din sisteme de silozuri de dozare utilizând sisteme de cântărire. Toate acestea sunt tehnici care pot fi considerate depinzând de faţa locului.3. apa pentru granularea zgurii poate fi supusă decantării sau altor tratamente înainte de evacuare. Detectarea căldurii şi a scânteilor pot identifica punctele fierbinţi şi aceste dispozitive pot fi utilizate pentru dozarea azotului. Se pot uscătoare rotative cu gaze fierbinţi. uscătorul şi etapa de reducere asociată a prafului depind de condiţiile specifice locale. batale fluidizate. etc. Tratarea nămolurilor acide de la instalaţiile de acid sulfuric şi a acidului slab de la sistemele de epurare depind de cerinţele locale de procesare şi depozitare.1 Depozitarea materialelor. autoaprinderea nu poate să constituie o problemă în aceste cazuri.. Câteva tehnici.Chapter 3 3. Depozitarea acidului produs în proces în rezervoare cu pereţi dubli sau în rezervoare amplasate în învelişuri rezistente chimic. depinzând de material. utilizând în mare parte amestecarea cu aer rece sau azot. dar acest factor poate fi atins într-un număr de căi. Praful generat de câteva operaţii de concasare a zgurii înseamnă că se pot aplica colectarea şi reducerea pentru aceste procese. Concentratele se amestecă cu fondanţii pentru a realiza o alimentare constantă.1 Materii prime primare • • • • • Materiile prime sunt concentrate. De aceea. uscătoarele cu scântei şi cu aburi în inel. fondanţii şi combustibilul. sunt tehnici de luat în considerare.1. conţinutul de oxigen din gazele din uscătorul de aer fierbinte este scăzut şi temperatura de funcţionare este controlată. prin care se poate atinge acelaşi efect. sunt utilizate pentru a preveni autoaprinderea. În câteva cazuri s-a raportat că materialul uscat are o temperatură de aprindere între 300-400 °C. calcar) înseamnă că se va ţine cont de tehnicile în sistemele închise de depozitare. sau sisteme cu pierdere de greutate. Non Ferrous Metals Industries 243 . ca să se prepare un amestec optim pentru topire. Nămolurile anodice şi alte reziduuri cu conţinut de metal care sunt destinate pentru o recuperare în altă parte. De ex. Amestecarea finală şi omogenizarea are loc în sistemele de transport şi uscare. În mod similar.

sistem de transfer etanş şi prelevarea computeruizată a eşantioanelor. Alimentare precisă pentru proces. dar se poate concluziona din practica obişnuită că aceste tehnici sunt viabile din punct de vedere economic.Chapter 3 Exemplu 3. Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea utilizării energiei şi reducerea emisiilor principale. Principale beneficii pentru mediu: Prevenirea pulberilor fugitive.1. Procesele termice de decojire şi de deuleiere sunt de asemenea. Exemple de instalaţii: Cele folosite în mod curent la instalaţiile din spania. Etapele de pretratare sunt adesea utilizate pentru îndepărtarea componenţilor organici cum sunt izolaţia cablurilor şi rămăşiţele din plăcile cu circuite imprimate şi pentru separarea altor metale. de asemenea. sunt utilizate tehnici de separare pneumatice şi după densitate. iar articolele mari în mod individual în aer liber Piesele mari incluzând bulgări sau zgura. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese primare. Volumul şi conţinutul de cupru (scăzut. Teren de depozitare şi amestecare închis. Non Ferrous Metals Industries 244 . metal (cupru brut. Literatură de referinţă: (tm 106.2 Materii prime secundare • • • • • • • Există o varietate de materii prime secundare utilizate pentru producţia secundară şi ele se întind de la pulberile fine până la particule mari singulare. Pot fi considerate. dar indicatoarele vizuale sunt de standarde foarte înalte. iar tehnicile discutate în volumul 2 sunt tehnici demne de luat în considerare. mediu şi mare) poate fi utilizată pentru clasificarea materialelor. Eficienţa producţiei crescută. tehnicile criogenice ca tehnici pentru a face friabile învelişurile cablurilor pentru a fi mai uşor de separat. Pulberile fine produse pot fi tratate pentru recuperarea metalelor preţioase. Tehnicile utilizate pentru depozitare. Conţinutul de cupru variază pentru fiecare tip de material şi aşa se întâmplă şi cu conţinutul altor metale şi a contaminanţilor. Economicitatea: Nu sunt date disponibile. Teren închis pentru descărcarea vehiculelor. benzi transportoare închise. de ex. Depozitarea materialelor neprăfoase şi insolubile în hălzi deschise. staniu sau plumb.) pot deteriora suprafeţele din beton cauzând crăpături ascunse iar cazurile specifice influenţează tehnica utilizată. Farrell 1998) 3. Belgia şi Germania. Date de funcţionare: Nu sunt disponibile. Aceşti factori variază de la un loc la altul. Problemele specifice locului practicate pentru această grupă sunt: Depozitarea pulberilor fine în clădiri închise sau în ambalaje etanşe. Depozitarea materiilor prime care conţin componente solubile în apă sub acoperiş.3. manipulare şi pretratare va varia potrivit cu volumul de material şi de mărimea contaminării. etc. tehnici demne de luat în considerare şi se utilizează o etapă de ardere finală pentru distrugerea tuturor materialelor organice din gazul efluent. Utilizarea concasoarelor şi a tehnicilor de măcinare cu extracţia şi reducerea bună a prafului sunt tehnici demne de luat în considerare.01 Sistemul de prelevarea eşantioanelor şi recepţionarea materiilor prime Descriere: Sistemul de recepţionare şi prelevarea eşantioanelor pentru concentrate.

Uscarea deşeurilor de aşchiere sau deuleiere Dezvelire Măcinare+separare după densitate Deschise. Pneumatică. Pneumatică. Pneumatică. Colectarea uleiului dacă este necesară. Produse de cupru – catozi. Aglomerare. Colectarea uleiului dacă este necesară. cu Amestecare. depinzând de material Tabel 3. Basculante Încărcătoare mecanice. Închisă cu colectarea puilberilor. Depinde de condiţii Sistem de drenaj (de ex. Uscare. Ţevi sigure sau sisteme manuale Benzi transportoare închise cu colectarea pulberilor . Încărcătoare mecanice. depinzând de generarea prafului Deşeuri disponibile Bazine deschise. lingouri şi ţagle din cupru Pulberi fine Pulberi brute (materie primă sau zgură granulată) Bulgări (materie primă sau zgură) Articole întregi Deşeuri de aşchiere Cabluri Plăci cu circuite Bazine acoperite. (Silozuri) închise dacă este necesar Închise dacă nu se formează pulberi Platou din deschis depozitare acoperită. manevrare şi pretratare de luat în considerare pentru cupru Reziduuri procese recuperare din pentru Conţinutul de materiale plastice poate produce căldură la intrare Sistem de drenaj corespunzător Non Ferrous Metals Industries 245 . Deuleiere dacă este necesară. Deschisă sau bazine închise Depozitare acoperită Deschisă Bazine acoperite Închisă colectarea pulberilor. Pneumatică. Manipulare a Benzi transportoare acoperite dacă nu se produce praf.22: Tehnici de depozitare.Chapter 3 • Pulberile fine sunt depozitate şi manipulate într-o manieră care previne emisiunea pulberilor. Închisă beton sau Amestecarea cu concentrate sau alte materiale Amestecare utilizând benzi transportoare. Încărcătoare mecanice. Deschisă. sârme-bare. Încărcătoare mecanice. Colectarea uleiului dacă este necesară. recipiente compacte Deschis pe platouri din beton sau similare. Pretratarea Comentarii Cărbune sau cocs Combustibil şi alte uleiuri Fondanţi Dacă formează pulberi Concentrate Rezervoare. Ele sunt adesea amestecate şi aglomerate pentru a crea o alimentare consistentă pentru cuptor. Materia primă Depozitarea Bazine silozuri închise. Colectarea uleiului dacă este necesară.căptuşeala acoperite sau corespunzător cuptorului) închise sau (recipienţi) etanşe. Încărcătoare mecanice. acoperite Depinde de condiţii sau închise.

Topirea şi conversia la cupru brut a plumb/cupru primar şi secundar şi a materiilor prime cu ceva conţinut de zinc într-un cuptor ISA Smelt. cum este volumul cuptorului. Procesul de topire prin scântei Outokumpu se caracterizează prin recuperarea de căldură în formă de aburi şi electricitate şi de asemenea.3. Viaţa lungă a căptuşelii cuptorului. Non Ferrous Metals Industries . Purificarea zgurii prin evaporare..). Utilizarea cuptorului cu scântei Outokumpu în această manieră este caracterizată prin producerea cuprului brut într-o treaptă de topire folosind concentrate cu conţinut scăzut de fier de înaltă calitate (se produce puţină zgură)(tm 137. Cu Expert Group 1998). de asemenea cupru. rata de producţie şi parametrii de funcţionare practicaţi. De ex. care combină etapele de topire şi conversie. Materiile prime procesate conţin zinc şi ceva plumb. Utilizarea cuptorului cu reverberaţie pentru concentrate primare de cupru nu este inclusă în tehnicile care pot fi considerate. Primar şi secundar. Calitatea înaltă a matei. x 1000 to/an Colectarea gazelor Avantaje Dezavantaje Comentarii • • • Cuptor Procesul de topire Topitor cu ∼150-370 scânteie (adesea între Outokumpu 200-300) Cuptor etanşat Electric 246 (cu ∼40-220 Cuptor Rate de topire înalte. Producerea plumbului prin purificarea zgurii într-un cuptor cu cuvă. Capacitatea folosită. Prăjirea parţială a concentratelor într-un prăjitor cu pat fluid. acest proces este folosit în Polonia pentru producerea cuprului brut din concentrate cu conţinut scăzut de fier. Toate aceste tehnici sunt demne de luat în considerare.2 Procesul de topire primară Procesele de topire pentru cupru practicate în UE sunt (tm 92. procesul Mitsubishi şi Kennecott/Outokumpu. În câteva cazuri cuptorul poate să producă cupru brut direct. de luat în considerare.Chapter 3 3. Conversia matei în convertoare Peirce-Smith pentru a produce cupru brut. cuptorul electric pentru topirea matei. de asemenea. Investiţie comparativ mare dar costuri de funcţionare mai mici Proces cu două Cunoaşterea vastă a procesului disponibilă. şi colectarea şi recuperarea dioxidului de sulf ca acid sulfuric. Toate cuptoarele menţionate au fost descrise mai înainte şi sunt listate în tabelul următor care totalizează avantajele şi dezavantajele variatelor procese. Există o distincţie dintre aceste procese şi anume două procese. Durata de viaţă a căptuşelii cuptorului este de aproximativ 5-10 ani (depinzând de factori variaţi. Purificarea zgurii în cuptor electric sau prin flotare. Conversia matei la cupru brut în convertoare Peirce-Smith. Cu Expert Group 1998) iar câteva din acestea sunt demne. Cuptorul cu scântei Outokumpu produce o mată de calitate înaltă care ajută şi simplifică procesul de conversie. Procesul Mitsubishi foloseşte trei cuptoare interconectate cu curgerea gravitaţională a materialului topit între cuptoare. fără etapa de conversie. Procesul Kennecott/Outokumpu foloseşte procesul de granulare şi măcinarea matei între cuptoarele de topire şi de conversie prin scânteie astfel că unităţile de funcţionare nu sunt cuplate. etc. Cu Expert Group 1998): Topirea prin scântei Outokumpu care foloseşte îmbogăţirea înaltă cu oxigen pentru concentrat normal de cupru pentru topirea matei. În plus faţă de cele de mai sus se utilizează pe plan mondial câteva alte cuptoare pentru etapa de topire (tm 137.

Procesele folosite depind de piaţa locală pentru dioxidul de sulf lichid . Poate să topească deşeuri cumpărate sau anodice. dar costuri de operare mai mici. iar reducerea volumului de gaz permite să se facă economii importante în volumul conductelor. Finland Cu 1999. Funcţionare posibilă în diferite locuri. Îndepărtare eficaec a Bi şi Zn Similar cu Noranda Similar cu Noranda. Operarea cuplată a unităţii are efect asupra liniei întregi. Procese continue necuplate Topitoatre prin ∼300 scântei Kennecott/Outo kumpu şi procesele de conversie Cuptor etanşat Depozitare tamponată a matei. Cu Expert Group 1998). Se construieşte al 3-lea instalaţie. Ullmanns 1996). Variatele procese folosite pentru îndepărtarea dioxidului de sulf sunt descrise în capitolul 2 al acestui document.3 Îndepărtarea dioxidului de sulf Dioxidul de sulf produs pe timpul etapelor de topire şi conversie poate avea un impact de mediu important şi este îndepărtat din gaze spre instalaţia de acid sulfuric sau prin recuperare ca dioxid de sulf. Primar şi secundar Rate de topire înalte. acesta este mai întâi diluat la 14 % SO2 pentru conversie. se utilizează conversia generală la acid sulfuric (tm 92. a suflătoarelor şi a instalaţiei de reducere (tm 140. Există câţiva factori specifici pentru industria cuprului. Costuri de investiţii comparativ mai mari. Compact. etape Necesită un decantor pentru separarea matei şi a zgurii Viaţa căptuşelii cuptorului ∼ 2 ani Autogenă. Varietatea combustibililor. Rate de topire înalte. Tabel 3.Chapter 3 prăjire parţială) ISA Smelt ∼170-230 etanşat Cu hotă Noranda şi El Teniente (pentru 1 unitate) Inco Flash ∼120-150 /şi 70-190 ∼120-200 Cu hotă Compact. Celălalt factor care este prezent la o mare concentrare de gaz este potenţialul utilizării excesului de căldură prezente în Non Ferrous Metals Industries 247 . Mată de calitate înaltă. Toate acestea sunt tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT. se utilizează 100 % O2 în fereastră de deservire îngustă Randament scăzut Umiditatea la alimentare poate să mărească volumul gazelor Procesele se dezvoltă rapid şi calitatea lor se va îmbunătăţi în timp Cuptor etanşat Cuptor etanşat Cu hotă Cu hotă Contop Procesul Vanyucov Procesul Baiyin ∼120 ∼100 sau mai mult ∼70 Numai o singură instalaţie Prea puţine date pentru evaluare Prea puţine date pentru evaluare Procese continue cuplate Mitsubishi ∼120-240 Cuptor etanşat Câteva limitări în alimentare. Conţinut de sulf al cuprului brut. Cuptor împărţit pentru a asigura decantare integrală. Totuşi. tm 107. Costuri scăzute Rată de topire înaltă.3. Fără transfer prin oală de turnare. Singura concepţie de proces cu unităţi de operare necuplate.23: Trecerea în revistă a cuptoarelor de topire pentru cupru primar 3. Folosirea îmbogăţirii cu oxigen în topitoarele de cupru rezultă în conţinuturi mari de dioxid de sulf în gazele cuptorului de topire. Nu se face transfer cu oala de turnare A fost comandată a doua instalaţie.

Tăria şi consistenţa gazului de intrare. dar ele au în comun următoarele cerinţe şi trăsături: Contaminatori solizi trebuie să fie îndepărtaţi realizând o calitate de <1 mg solid/Nm3 (optic clar) Conţinutul de trioxid de sulf al gazelor trebuie redus la un nivel de 15-25 mg/Nm3 Fluorurile şi clorurile trebuie să fie îndepărtate pentru a preveni deteriorarea cărădăriei turnului de evacuare a gazelor şi a catalizatorului convertorului Gazul trebuie răcit la o temperatură care să satisfacă balanţa de apă a instalaţiei de acid.Chapter 3 • • • • • • • • • gaz în mod specific după etapa de cataliză. Cum s-a prezentat mai înainte. Dacă sistemul de purificare nu este eficace în îndepărtarea impurităţilor din gazele intrate. alegerea catalizatorului acum este de importanţă mai mare şi catalizatorii dopaţi cu oxid de cesiu pot să fie capabile să îmbunătăţească performanţa. dar pentru a fi pe deplin eficace. Ratele conversiei. performanţa secţiei de contact va fi deteriorată. Reglarea corectă a condiţiilor gazelor. Celălalt factor care afectează conţinutul de dioxid de sulf este conţinutul variabil al gazelor de la convertorul de cupru care a fost descris mai sus.5-99. conţinutul de oxigen şi balanţa de apă (vezi mai sus). Performanţa instalaţiei de acid metalurgice este dependentă de performanţa secţiei de purificare a gazelor. Temperaturi corecte a gazelor de intrare. în particular. Totuşi. exemplele următoare ilustrează performanţele care pot fi atinse la instalaţiile bine proiectate care funcţionează cu caracteristici diferite ale gazelor de intrare. Alegerea catalizatorului. Catalizatorul dopat cu oxid de cesiu tinde să crească rata de conversie presupunând că factorii ceilalţi sunt controlaţi pentru a preveni otrăvirea. Există totuşi câţiva factori care afectează rata conversiei şi acestea trebuiesc luate în seamă la nivel local. totuşi. Temperatura este dependentă de concentraţia de SO2 a gazului din acidul produs. Factorii sunt: Puritatea gazului de intrare pentru reducerea otrăvirii catalizatorului. trebuie să fie însoţită de îmbunătăţiri în alte domenii. Aceasta se datorează în parte de consistenţa răcirii gazelor dintre treceri care poate fi atins atunci când există anumite variaţii în concentraţie. îndepărtarea mercurului în funcţie de conţinut în alimentare. de aceea.9 % pentru gazele produse de la topirea şi conversia cuprului primar. Această variaţie a conţinutului de bioxid de sulf înseamnă că la proiectarea instalaţiei de acid trebuie să se ia în considerare acestea la epurator şi la etapele de purificare şi transferul de căldură şi la alegerea catalizatorului. posibilitatea asigurării cu oxigen suficient al procesului catalitic. temperatura. proiectarea sistemului de purificare a gazelor umede poate fi mult diferită. care este puternic exotermic. Rata conversiei dioxidului de sulf la trioxid de sulf se raportează în general pentru aceste procese şi poate fi în domeniul 99. Un gaz cu 4-6 % SO2 necesită o răcire la temperaturi sub 30 °C în timp ce un gaz cu conţinut de SO2 bine peste 10 % poate să tolereze temperaturi de aproximativ 35-40 °C atunci când se produce acid de calitatea 98. Schimbarea de rutină a catalizatorului poate să permită să se facă îmbunătăţiri pentru catalizatori pe durata întreţinerii. 248 Non Ferrous Metals Industries . variază cu timpul iar valori de stare fixe poate fi dăunătoare.5 %. totuşi ele pot reduce flexibilitatea de a accepta variaţii în debitul şi compoziţia gazelor. între trecerile prin catalizator. de ex. O tărie mai mare a gazelor şi concentraţii de SO2 mai consistente tind să permită atingerea unei eficienţe de conversie mai înalte. de asemenea. Diluarea gazelor menţionate mai înainte dă.

002 mg/Nm3 reziduale < 0. Mai mult de 99.01-0. Non Ferrous Metals Industries 249 .15 mg/Nm3 As < 0.24: date de performanţe a unei instalaţii de acid sulfuric care funcţionează în condiţii variate pentru gaze Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf prin conversia la acid sulfuric. recuperarea căldurii din gaze şi a celei dezvoltate prin conversie.(ca HCl) 1-4 mg/Nm3 F (ca HF) < 2 mg/Nm3 Media pulberi 1-7 mg/Nm3 reziduale Domeniul pulberilor < 0. Trei linii de instalaţii de acid sulfuric dublu contact Lurgi.09 mg/Nm3 Se 0.03 mg/Nm3 Tl < 0.Chapter 3 Exemplu 3.02 Instalaţie de acid sulfuric care funcţionează în condiţii variabile pentru gaze Descriere: Secţia de purificare şi spălare a gazelor.1 mg/Nm3 Cd < 0.01-0.01 ng ITE/Nm3 Sb Pb Cu PCDD/PCDF Tabel 3. catalizator modern cu cesiu. Date de funcţionare: Componentă Valori măsurate Volumul gazelor 320000 Nm3/h reziduale 100-1100 mg/Nm3 SOx 20-40 mg/Nm3 SO3 20-45 mg/Nm3 NOx (ca NO2) 2-7 mg/Nm3 Cl. Aplicabilitatea: Gazele reziduale din topitorul primar (concentraţia de SOx > 6 %. Economicitatea: 55 milioane de EUR pentru o linie de instalaţie de acid. Exemplu 3.001-0. Monsanto Enviro Chem 3:1 Proces IPA.01-0. tm 210.001-0. Literatură de referinţă: (tm 124.01-0. Cu Expert Group 1999). şi descompunerea termică a acidului evacuat cu mai mult de 50 % concentraţie de acid.01-0. ∼ 12-15 m3/h cu 5 % H2SO4.07 mg/Nm3 Domeniul < 0. catalizator modern. DFIU Cu 1999.02 mg/Nm3 Hg < 0. combinarea cu gazele reziduale dintr-un topitor secundar este posibilă. 4 treceri. Vezi de asemenea. Acid slab pentru neutralizare.01-0.02 mg/Nm3 componenţi: < 0.6 % realizat cu o instalaţie recentă. Aceste proprietăţi pot fi folosite la cele mai multe instalaţii existente.03 Instalaţie de acid sulfuric care funcţionează în condiţii ideale Descriere: Instalaţie de acid sulfuric cu dublu contact. Principale beneficii pentru mediu: Rate de conversie înallte pentru dioxid de sulf. anexa pentru costuri.01-0. 4 şi 5 treceri. Exemple de instalaţii: Utilizat în mod curent la o fabrică din Germania.

4. 250 Non Ferrous Metals Industries . Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea emisiilor principale de dioxid de sulf.Chapter 3 Principale beneficii pentru mediu: Recuperarea maximă a dioxidului de sulf Date de funcţionare: Tratarea gazelor combinate de FSF şi FCF cu 30-40 % SO2 diluate la 14 % la intrarea în instalaţia de contact. purificarea sofisticată a gazelor. Conversia procentuală exclud perioadele operaţiilor de pornire şi oprire şi evenimentele de urgenţă. răcirea între treceri şi catalizator dopat cu Cs. Exemple de instalaţii: În funcţiune într-o instalaţie în USA. Aplicabilitatea: Caz specific pentru condiţii ideale de gaze de alimentare. Instalaţia se bazează pe o alimentare constantă puternică cu dioxid de sulf. 11 sau 13 % SO2 la instalaţia de contact. S-a atins o conversie până la 99.5-99. 10. la un debit mediu anual de 171300Nm3. dar procesul este pornit recent şi funcţionează economic. recuperarea energiei. Economicitatea: Nu este evaluată. Celălat factor care este important când se folosesc gaze cu concentraţie înaltă în instalaţie de acid este conţinutul rezidual de SO2 în gazele de evacuare. Emisia de dioxid de sulf în gazul rezidual ca medie anuală este în jur de 150 mg/Nm3.8 % cu o concentraţie de intrare de 8. Cele mai multe instalaţii europene ating o eficienţă de conversie în domeniul 99.9 %. Literatură de referinţă: (tm 140 Finland Cu 1998).

5 ng/Nm3 TEQ Efecte asupra mediului: Efecte pozitive peste tot – reducerea emisiilor principale. Praful colectat este reciclat pentru recuperarea acestor metale. cuptorul ISA Smelt.Chapter 3 3. Distrugerea CO şi a altor compuşi carbonici. cuptorul electric cu arc electric acoperit sunt utilizate pentru un domeniu larg de materiale. Exemplu 3. În Europa Mini Smelter.4 Procese de topire secundare Gama materialelor secundare şi variaţia în conţinutul de cupru şi gradul de contaminare a condus la dezvoltarea unui şir de topitori pentru materiale secundare (tm 137. Principale beneficii pentru mediu: Distrugerea dioxinelor. Exemple de instalaţii: În mod curent utilizat la instalaţiile din Germania. dar pot conţine cantităţi semnificative de materiale mult mai volatile cum sunt plumbul şi zincul. Gazele de la topitorii secundari. etc. Cuptorul cu vatră cu reverberaţie este folosit pentru afinarea cuprului de convertor şi a deşeurilor cu conţinut de cupru mare. dacă este necesar şi filtrarea prin ţesături. Sistemul de control al procesului pentru cuptorului cu cuvă este considerat potrivit pentru dezvoltare iar includerea problemei prezintă subiect potenţial pentru material. presupunând că materialele cu conţinut de sulf sunt evitate.3. Economicitatea: Nu sunt disponibile. Costurile de energie pentru producerea oxigenului. Convertorul este utilizat pentru tratarea cuprului negru care conţine fier. CO şi pulberi. Aceste tehnici nu sunt utilizate de rutină la toate instalaţiile în momentul elaborării acestui material. Date de funcţionare: Se atinge dioxine < 0. Ele de asemenea pot conţine şi COV-uri. conţin dioxid de sulf puţin sau deloc. Dezavantaje Cerinţe pentru Avantaje colectarea gazelor şi reducere Cuptor cu ∼ 150-200 Semietanş. Mini Smelter-ul este folosit pentru materiale secundare şi zgură utilizând fier şi reziduuri cu conţinut înalt de fier ca reducător. şi de aceea etapele de reducere pentru topirea secundară implică răcirea gazului (cu recuperarea căldurii/energiei) arderea finală pentru a distruge carbonul organic şi dioxinele. cuptorul cu cuvă. Se pot dezvolta sisteme de control pentru sistem. Cu Expert Group 1998). TBRC. în mod obişnuit. separarea particulelor brute.04 Distrugerea dioxinelor Descriere: Injectarea oxigenului în partea superioară a cuptorului cu cuve. de la cuptoarele de topire şi pentru topirea deşeurilor de aliaj. în funcţie de tipul materiei prime. Tabelul 3.24 dă o privire de ansamblu despre avantajele şi dezavantajele cuptoarelor de topire secundare pentru materiale de alimentare de calitate scăzută. Sunt câteva restricţii în gradul de amestecare atins al gazului. dioxine. Câteva tehnici descrise în capitolul 2 sunt aplicabile pentru extracţia vaporilor şi reducere şi pentru sistemele de control ale proceselor folosite la aceste cuptoare. Materiale cu Lipsa Cuptor Domeniul de capacitate Non Ferrous Metals Industries Comentarii Îmbunătăţirea 251 în . dar performanţa generală este acceptabilă. Literatură de referinţă: (tm 124 DFIU Cu 1999). dar tehnica este cu modificare minoră a costurilor şi funcţionarea este viabilă. Aplicabilitatea: Mai mult cuptoarele cu cuvă cu capac înalt şi poate alte procese. Acestea toate sunt tehnici de luat în considerare. Procesul considerat nu are spaţiu pentru a permite adaptarea unui arzător final.

Ardere finală. Răcirea gazelor şi purificare (filtre din ţesături) Până la ∼ Închis. Răcirea gazelor* şi 40-70 purificare (filtre to/şarjă din ţesături) Rate înalte de topire. WHB. Rate de topire înalte. eficienţa energetică bună Rate de Câteva restricţii producţie la alimentare înalte. controlul de proceselor pentru implicare. răcirea gazelor şi purificare** Destinat pentru deşeu de computer. Rata producţiei depinde de tipul alimentării şi de conţinutul de cupru.Compa ct Rotire. Convertor ∼ 15-35 Cu hotă. gazelor* şi materiale. Rata producţiei depinde de conţinutul de cupru al alimentării şi de debitul cuptorului. Ardere finală. Răcirea Domeniul de În dezvoltare ∼ 30000. anozi şi cupru brut Afinare prin foc deşeurilor de calitate mai înaltă. Câteva restricţii CO format arde în de alimentare cuptor pentru a furniza căldură. Utilizare Nu este încercat pentru materiale de calitate mai slabă în condiţii reducătoare. Răcirea şi purificarea** to/şarjă/ gazelor (filtre din convertor ţesături) Cuptor cu ∼ 250 to/zi vatră Etanşat şi cu hotă.Chapter 3 cuvă to/zi/cuptor răcirea gazelor*. Compact. Câteva restricţii Afinare prin foc la alimentare deşeurilor de şi calitate mai înaltă. purificare (filtre Utilizat pentru topirea afinarea metalelor.Hote. Volum de gaz scăzut Mini Smelter TBRC Închis. Etapa de dare în exploatare pentru funcţionare discontinuă pentru materiale cu conţinut de sulf în vederea producerii matei şi a conversiei matei Pentru tratarea cuprului negru de la cuptorul de topire şi topirea aliajelor de cupru. răcire şi purificare (filtre din ţesături) Procesul Contimelt 50-100 to/h Ardere fiinală (cuptor de reducere). 40000 purificare** Rate de to/an topire înalte. calitate ardere finală şi scăzută purificare (filtre cu ţesături) dezvoltării controlului proces Cuptor electric cu arc acoperit Pentru un cuptor 8 MVA: 8-25 to/h rată de topire Etanş. anozi şi cupru brut 252 Non Ferrous Metals Industries . Câteva restricţii de alimentare ISA Smelt Domeniul de Costisitor materiale.

Chapter 3 din ţesături) Cuptor cu ∼ 250-400 vatră cu to/zi reverberaţi e Semietanş cu hotă. ardere finală şi purificare (filtre din ţesături) bună energiei Utilizare pentru conversie afinare a Etanşarea.Dacă nivelul temperaturii este suficient de înalt. Poate să utilizeze Câteva resticţii guri de vânt şi la alimentare împreună cu sistemul de basculare. pentru purificare în filtrele din ţesături este necesară răcire ulterioară. recuperarea căldurii poate fi luat în calcul. rafinare prin foc a deşeurilor de calitate înaltă şi a cuprului brut. este tratat în epurator sau trimis în instalaţia de acid în aceste cazuri. Tabel 3. răcirea gazelor* . **) – La instalaţiile din UE gazul rezidual poate să conţină dioxid de sulf pe timpul unor anumite proceduri. Notă: *) .25: Trecerea în revistă a cuptoarelor pentru topire secundară Non Ferrous Metals Industries 253 . şi de aceea.

Totuşi. Acesta este o sursă potenţială de vapori fugaci care conţin praf. de asemenea. În cuptorul de conversie Mitsubishi mata curge într-un bazin cu cupru topit şi reacţionează formând zgură şi metal. prin natură. Topirea pe transferul cunoaşterea Non Ferrous Metals Industries . amândouă din aceste procese necesită încă colectări de vapori la jgheaburile de scurgere şi la gurile de evacuare. conţin comparativ mult dioxid de sulf şi necesită îndepărtarea SO2 la etapa de afinare prin foc. de aceea. Operarea bună a convertorului. Cu Expert Group 1998) şi sunt tehnici de luat în considerare. sisteme de purificare şi răcire şi se folosesc etape mai reduse de conversia sulfului. La cuptorul ISA Smelt se foloseşte un proces combinat de topire discontinuă şi de conversie a matei cupru/plumb la cupru brut. se bazează pe utilizarea hotelor primare şi secundare de colectare a vaporilor pe durata încărcării şi golirii pentru a colecta cât mai mulţi vapori fugaci posibili. de conversia matei din zgura granulată. Cum s-a raportat mai înainte. metale şi dioxid de sulf. Acest tip de convertor are un nivel de performanţă foarte solid şi eficient. datorită acestei reacţii cuprul brut care părăseşte convertorul şi intră în cuptorul cu anozi conţine mult sulf. Cu toate acestea. Pulberile. care poate să fie o sursă potenţială pentru câteva emisii în aer şi apă. Se bazează Disponibilă sau primare şi verificată. deşeuri de anod) iar acest factor este un avantaj important. recuperate. El este. Gazele colectate din ciclul de conversie sunt răcite. deşeurile. Procesele de conversie continue se caracterizează prin concentraţii mari constante de SO2 şi de aceea permit o manipulare comparativ mai redusă a gazelor. care pot fi după aceea. conţinutul de SO2 al gazelor din operaţia de conversie variază între 6-12 % pe durata ciclului de conversie iar gazele sunt amestecate cu gazele puternice din etapa de topire. mai curate şi nu se bazează atât de mult pe întreţinerea şi grija operatorului. Controlul automat previne exploziile pe perioada când convertorul este oprit sau pornit din nou.5. fondanţii. pot fi adăugate prin hotă. iar procesul de conversie prin scântei este dependent de mata din cuptor. pe plan mondial (tm 137. Oala sau bascula folosită pentru alimentare poate să interfere cu poziţionarea eficientă a hotelor colectoare de vapori. aceste procese sunt.căldura generată pe parcursul procesului stă la dispoziţie pentru topirea deşeurilor de cupru (de ex. carburanţii. măcinată şi manipulată. de asemenea. utilizat şi pe plan mondial în mod curent (tm 92. Convertor Domeniul de Colectare capacitate a gazelor Convertoare cu funcţionare discontinuu Avantaje Dezavantaj e Comentarii Peirce∼100-250 Smith sau (primar) 254 Hote Tehnologie simplă. etc.5 Convertirea 3. Aceste procese şi tehnicile pentru control şi colectarea vaporilor sunt potrivite pentru folosire la instalaţiile noi şi existente şi sunt demne de luat în considerare. Cu Expert Group 1998). Gazele reziduale.1 Convertoare de cupru primar La etapa de conversie utilizată în Europa se folosesc convertoare Peirce-Smith (sau similare). purificate şi trimise la sistemul de recuperare a sulfului. Ele suferă de dezavantajul că se procedează la alimentare şi transferul materialului prin oală de turnare. de aceea.3. bascule sau forme. Alte procese de convertire sunt utilizate.3.Chapter 3 3. Etapele de conversie care sunt utilizate în procesele de conversie continue Mitsubishi şi de procesele de topire prin scântei/conversie prin scântei Otokumpu/Kennecott nu necesită tranferul prin cuve de turnare şi de aceea se elimină această sursă de vapori secundari. Ele sunt capabile la un tratament metalurgic de uin înalt nivel şi pot fi utilizate pentru vaporizarea metalelor incluse cum este plumbul şi zincul.

Cuplat Poate fi folosit strâns cu pentru alte procesul de topitoare. În prezent se aplică întrun topitor şi al doilea este în construcţie. Performanţă metalurgică bună. to/şarjă de pentru colectarea gâscă. Topirea secundară Utilizare în TBRC ∼ 40-70 to/şarjă Închis a deşeurilor producţia de cupru secundară ISA Smelt Hote.26: Trecerea în revistă a convertoarelor pentru producţia primară şi secundară de cupru secundare ∼15-35 (secundar) to/perioadă de elaborare cupru anozilor şi altor cu cupă deşeuri. şi cupru primară de Transfer cu pentru conversia gaze cupă matei cupru/plumb. Nu este purificarea verificat în gazelor general. Evaporarea a câtorva incluziuni metalice. Robust şi flexibil. Se dificilă în practică tratarea de SO2 ∼240000 to/an fabricile adiţională a cupru existente. Tabel 3.Chapter 3 similare fundamentală a procesului. În momentul scrierii lucrării se utilizează pentru conversia discontinuă a matei Cu/Pb Convertoare integrate Mitsubishi Până la Etanş Concentraţie mare Instalare Numai primar. topirea Depozitarea în deşeurilor valuri a matei de anozi nu este încă disponibil. Hoboken Sifon Colectarea gazelor Blocare în În principal ∼50-100 este mai uşoară gâtul de primar. deşeurilor de Cu. Utilizat. Non Ferrous Metals Industries 255 . Primar şi ∼40000 to/an răcirea şi secundar. Se foloseşte încărcarea prin hotă. de asemenea. Utilizarea în procesul de producţie primar şi secundar. topire Kennecott/ ∼300000 to/an Etanş Concentraţie înaltă Pentru Numai primar Outokumpu cupru de SO2.

etapa cea mai uzuală de conversie pentru producţia secundară utilizează Pierce-Smith (sau convertoare similare). Aceste procese şi tehnici de control şi colectare a vaporilor sunt adecvate pentru utilizare la instalaţiile noi şi existente şi sunt tehnici de luat în considerare. Rata de adăugare a deşeurilor poate fi controlată. Cu Expert Group 1998). prin epurare caustică.2 Convertoare de cupru secundar Aşa cum s-a prezentat (tm 137. gazele reziduale pot fi comparativi de conentraţie mare în dioxid de sulf şi se cere îndepărtarea SO2. complet închis. cuptoarele cu vatră de reverberaţie.Chapter 3 3. Aceleaşi remarci sunt valabile pentru sistemele de colectare a vaporilor care sunt utilizate în producţia primară de cupru. pulberi. Controlul automat poate să prevină exploziile pe perioada când convertorul este în faza de golire. Recuperarea căldurii de la afinarea gazelor reziduale din cuptor este tehnica de luat în considerare la unităţile de topire cu viteză mare a materialelor solide. permiţând colectarea vaporilor secundari. Turnarea cuprului topit de la cuptorul anodic într-o roată de turnare sau într-un turnător continuu sunt tehnici de luat în considerare. Procesele şi tehnicile pentru control. Adăugarea deşeurilor la cuptoarele de afinare pot da naştere la vapori fugaci iar deşeurile contaminate cu materiale organice trebuiesc evitate. separarea particulelor brute şi îndepărtarea dioxidului de sulf dacă este necesară şi filtrarea prin ţesături. 3. Alimentarea cu cupru topit în mod normal. pentru a colecta cât mai mult posibil. când se afinează prin foc cuprul brut de la cuptorul de conversie Mitsubishi. TBRC şi cuptoare ISA Smelt. Sistemele de colectare ale vaporior sunt utilizate pentru cuptoarele cu afinare prin foc iar sistemele de reducere cerute pot varia depinzând de materialul folosit.3. este compact şi în mod normal. Se caracterizează prin adăugarea gazelor prin gurile de vânt şi doze de aer. Gazele şi vaporii de la cuptor sunt colectate. colectarea vaporilor şi îndepărtarea dioxidului de sulf sunt potrivite pentru utilizare la instalaţiile noi şi cele existente. Se fac adaugiri de cărbune pentru balanţa căldurii şi pentru separarea elementelor ca zincul sau staniul. se alimentează cu cupru topit.7 Afinare electrică 256 Non Ferrous Metals Industries .5. Depinzând de transportul de sulf de la convertor. de ex. pe utilizarea hotelor de colectare a vaporilor primari şi secundari pe durata încărcării şi golirii. Gazele de la procesele secundare de conversie a cuprului secundar sunt tratate prin răcirea gazelor (cu recuperare de căldură/energie. Cuptoarele rotative. iar câteva emisiuni fugitive sunt de luat în considerare ca probleme potenţiale la acest punct. cuptoarele cu cuvă şi procesul Contimelt sunt tehnici de luat în considerare pentru topitoare primare şi secundare. Cuptorul cu vatră şi procesul Contimelt sunt destinate pentru alimentare solidă. TBRC . cum sunt fondanţii şi se pot adăuga şi carburant prin hotă. De ex. vapori fugaci. Se adaugă deşeuri de aliaje de cupru în convertor. poate fi necesară îndepărtarea dioxidului de sulf. în principal. arse în arzătoarele finale pe durata etapei de reducere. de aceea.3. 3. dacă este utilizat ca convertor. prin volatilizare în condiţii reducătoare.3. Cuptorul cu vatră cu reverberaţie se alimentează cu cupru solid şi topit iar cuptorul rotativ. foloseşte transferul cu cupă pentru umplere. dacă este practicabil). Funcţionarea bună a convertorului se bazează. răcite şi purificate în filtre din ţesături sau epuratoare.6 Afinarea cu foc Afinarea cu foc a fost descrisă mai înainte.

3. Zgura decuprificată are un conţinut foarte scăzut de metal macerabil şi are câteva proprietăţi folositoare care permit utilizarea lor în construcţii sau pentru curăţire cu jet de alice. la locurile de amplasare a minelor. de asemenea. sunt. 3. tehnici de luat în considerare. Câteva zguri care sunt bogate în cupru. de asemenea. Colectarea şi îndepărtarea acestor vapori este o tehnică de luat în considerare. 3. Cu Expert Group 1998). tehnici de luat în considerare. Deoarece procesul hidrometalurgic implică macerarea. 3. utilizând un cuptor rotitor este. Purificarea zgurii prin injectarea cărbunelui în baia de zgură. de asemenea. Recoltarea şi striparea mecanizată (şi automatizată). Sisteme de drenare a sistemelor de cuve etanşe şi recircularea soluţiilor colectate. pot fi returnate la cuptorul de topire sau pot fi răcite încet şi se separă partea bogată în cupru.8 Procese de tratare a zgurilor Există surse variate de producere a zgurilor din procese. etc. recuperarea nămolurilor anodice şi a purjatului de la electroliză sunt.9 Procese hidrometalurgice Tratarea hidrometalurgică a oxizilor de cupru şi a minereurilor de sulfuri de calitate scăzută. Pentru ansamblul de cuve existente cheltuielile pentru conversia catozilor preformaţi din oţel inoxidabil pot să nu fie potrivite. şi de asemenea. nu este practicată în Europa în momentul scrierii lucrării. de asemenea.3. Utilizarea sau reciclarea zgurii şi reciclarea pulberilor de la filtre sunt considerate ca părţi din procese. evaporarea zgurii şi recircularea zgurii în cuptorul de topire în prima etapă (etapa de reducere sau de topire a matei) sunt. Recuperarea cuprului din soluţii implică extracţia electrolitică iar în aceste cazuri. cum este zgura de la convertor. de ex. sunt relevante cum sunt şi tehnicile de recuperare a COV-urilor şi utilizarea solvenţilor necorozive. dar poate avea utilizare în viitor. şi în aceste cazuri se folosesc plăci de cupru pentru pornire. schiţat mai înainte şi în Capitolul 2.3. sistemele de drenaj de siguranţă. volumul celulei. Procesul de bază. de ex. o tehnică de luat în considerare. de ex. Tehnicile discutate în Capitolul 2 vor fi. într-o unitate de flotare a concentratului. de asemenea. pot avea câteva variante depinzând de caracteristicile minereului. zgura este decuprificată pentru a produce mată şi zgură curată. Trebuiesc consultate rapoartele de referinţă (tm 130. zgurile de la topitorii şi de la câteva convertoare pot fi tratate în cuptoare de tratare a zgurilor (electrice) adăugând carbon. Chadwick 1994. depozitarea adecvată a materialului macerat trebuie luat în considerare precum şi mixerele şi decantoarele de siguranţă a solvenţilor de extracţie. şi detectarea sofisticată a scurt-circuitelor. Considerarea acestor tehnici depinde de sursă dar în principiu.Chapter 3 Procesele de afinare electrică care se caracterizează prin dimensiuni de celulă optimizată (amplasare. Non Ferrous Metals Industries 257 .10 Staniu şi alte metale Procesele discutate mai înainte sunt tehnici disponibile şi tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT. gazele se dezvoltă la anod şi pot să producă vapori de acizi. Tehnicile discutate în Capitolul 2 pentru prevenirea emisiilor de apă. Materialele de alimentare specifice vor influenţa alegerea finală a procesului. tm 137. demne de luat în considerare.) şi utilizarea catozilor din oţel inoxidabil sau plăci de cupru pentru pornire sunt tehnici de luat în considerare. etapele de extracţie cu solvenţi şi electrolitic. depinzând de scara de funcţionare. considerate împreună cu aceste procese.

Există câteva probleme specifice locului care se aplică şi câteva din acestea sunt discutate în secţiunea 3. Reducere catalitică Cuptorul şi manipularea materialului Praf Epurator şi /sau filtre din ţesături topit Vapori de oxizi de metal Tabelul 3. Sursa Componenta din Metoda de tratare gazul rezidual Ardere slabă. de asemenea.3. dioxine Controlul procesului de ardere alimentare finală. al acestui capitol. În mod esenţial. Injectarea carbonului activ Sulf în combustibil sau materie Dioxid de sulf Sisteme de epurare umede sau primă semiuscate.8 ale acestui document sunt tehnici de luat în considerare pentru etapele variate din procese implicate în producţia cuprului. vor îndeplini cerinţele stringente ale protecţiei mediului. considerate împreună cu aceste procese.3.13 Colectarea de vapori/gaze şi reducerea Tehnicile de colectarea gazelor şi de reducere.12 Brame. tuburi şi produse semiinstalatiate Materialele de alimentare specifice şi produsele finite vor influenţa alegerea procesului şi factorii discutaţi la sârme-bare se vor aplica. pentru a preveni emisiunile fugitive şi a distruge dioxinele şi alte componente organice în gazul rezidual. Identificarea oricărei contaminări organice ale materiilor prime secundare este deosebit de important de considerat în aşa fel ca să se utilizeze pretratarea şi combinarea de cuptor şi de reducerea cea mai adecvată.Chapter 3 3. de asemenea.1. injectarea calcarului Condiţii de combustie NOx Controlul procesului. materiale organice în CO.7 şi 2. 3. Dacă aliajele de cupru se utilizează în proces. orice vapori produşi pe durata topirii şi turnării vor fi colectaţi în mod eficient şi trataţi în filtre de ţesături.3. trebuiesc considerate.3. 3. tehnologiile de proces discutate în acest capitol combinate cu reduceri corespunzătoare. de considerat în utilizarea sistemului inteligent. etc. Proiectarea sistemului de hote trebuie să ia în seamă accesul pentru încărcare şi alte operaţii la cuptor şi căile pe care le schimbă sursele de gaze de proces în ciclul procesului. temperatura de topire va fi controlată. discutate în secţiile 2. Utilizarea controalelor dezvoltate la arzătoarele din cuptoarele cu cuvă pentru optimizarea arderii şi menţinerea la nivelul minim al CO menţinând calitatea produsului. Folosirea hotelor secundare este. ZnO poate fi recuperat din vapori. care vizează colectarea vaporilor şi reducerea consumului de energie a acestor sisteme.12: Metode de reducere de luat în considerare 258 Non Ferrous Metals Industries . COV.11 Sarme de cupru Procesele discutate mai înainte sunt tehnici disponibile şi tehnici de luat în considerare pentru determinarea BAT. folosirea corectă a oxigenului.1. Tehnicile de control ai temperaturii şi procesului discutate în Capitolul 2 pot fi.

..01 – 0. Secondary hoods of Secondary hoods flash smelting furnace of flash smelling furnace (c.12: Organizarea generală a sistemului Hote secundare de la convertor.5 mg/Nm³ Cu < 0.05: Tratare de vapori secundari vizat Descriere: Tratarea vaporilor secundari şi a gazelor de ventilaţie prin absorbţia SO2 şi filtre din ţesături.. gaze ventilaţie reziduale de la cuptorul electric de purificare a zgurii. Pe timpul operaţiilor de încărcare şi golire hotele individuale sunt deplasate cu Non Ferrous Metals Industries 259 . czuptorul cu anozi. Aceste hote pot fi cuplate sau la instalaţia de acid sulfuric (hota 1) sau la sistemul de purificare secundar (hotele 2 şi 3). ..01 – 0. loading of flash smelling furnace station (c. .) Ca(OH)2 Cleaned off-gas Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace Off-gas and secondary hoods of anode furnace Fabric filter Hoods for auxiliary Secondary hoods devices e.f.) Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace Fabric filter Figura 3..01 – 0... .) Dust and used filter media recycled to flash smelting furnace Cleaned off-gas Secondary hoods of Secondary hoods of electric furnace flash smelling furnace (c. manipularea şi prepararea reciclatelor Condiţii de intrare: Volum maxim proiectat: 580000 Nm³/h Variaţia de volum: ~ 350000 to 550000 Nm³/h Absorbant pentru îndepărtarea SO2: Var stins Conţinut mediu de pulberi şi 1500 mg/Nm³ absorbant: 1 – 5 g/Nm³ Domeniu de pulberi: 100 – 1500 mg/Nm³ Domeniu SO2 intrare: Condiţii de ieşire: Variaţia de volum: ~ 350000 to 550000 Nm³/h Praf rezidual mediu: < 2 mg/Nm³ Domeniu de praf rezidual: 1 . sisteme de ventilaţie la cuptorrul cu scântei..Chapter 3 Exemplu 3...3 mg/Nm³ Se < 0..f.) Off-gas conditioning and fabric filter Secondary hoods of Secondary hoods of flash smelling converters furnace (c.7 mg/Nm³ Domeniu pentru componenţi: Cd < 0...8 mg/Nm³ Ni < 0. hote de la Gaze secundare de la spaţiile de cuptorul electric de purificare a zgurii..g.) Secondary hoods of Secondary hoods flash smelting furnace of flash smelling furnace (c..1 mg/Nm³ As < 0.f..02 – 2 mg/Nm³ Absorbţia de sulf ~50 to 70 % Tabelul 3.01 –0..13: Datele de performanţă ale sistemului Instalaţia utilizează un sistem de 3 hote secundare în plus faţă de hota principală.01 – 0.f.f. .....9 mg/Nm³ Sb < 0.

Vezi. to/an 220000 325000 Emisiuni fugitive: total topitor 66490 32200 tavanul topitorului 56160 17020 Emisiuni controlate (topitor primar): 7990 7600 topitor/instalaţia de acid sulfuric 2547 2116 coş cu hote secundare Notă:* . Aplicabile la o serie de cuptoare cum sunt cuptoarele El Teniente şi Noranda. Energie adiţională = 13. Se utilizează controale inteligente.13: Sistem de captare vizat a vaporilor secundar [tm 201. anexa despre datele costurilor.29: Performanţa capturii îmbunătăţite a vaporilor secundari Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea consumului de energie în comparaţie cu captare totală de aer ventilat.Emisiunile după o investiţie de 10 milioane EUR pentru realizarea unui sistem îmbunătăţit de captare şi tratare a gazelor fugitive.6 GWh/an Tabel 3.6 GWh/an. reducerea emisiilor principale. Velten 1999] - Principalele beneficii de mediu: Colectarea şi tratarea emisiilor fugitive. Economicitate: 23 milioane de DM pentru sistemul complet incluzând hotele. conductele şi controlul. 260 Non Ferrous Metals Industries . Emisii de pulberi. Consumul de energie 13. Date de funcţionare: Se atinge o captare de 99 % a vaporilor. Minimalizarea consumului de energie. de asemenea.Chapter 3 ajutorul motoarelor la poziţiile ca să se asigure eficienţa optimă de colectare. kg/an Înaintea colectării După colectarea auxiliare de gaz auxiliară de gaz secundar (1992) secundar (1996)* Producţia de anozi. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese de conversie. Instalarea hotei convertorului este reprezentat mai jos: - Figura 3.

Ele sunt tratate pentru îndepărtarea prafului. Exemple de instalaţii: Suedia. Emisii Punctul de emisie Captare Fugitive Captare secundară primară 200000 1000000 Nm3/h Nm3/h Dioxid de sulf 523 to/an 2242 to/an 147 to/an Tabel 3. Sunt folosite filtre din ţesături şi/sau epuratoare pentru cupru secundar şi pentru etapele de uscare şi afinare prin foc. Este posibilă îndepărtarea limitată a SO2 utilizând sistemul curent PE. Principalele beneficii de mediu: Colectarea emisiunilor fugitive de la culoarul convertorului Date de funcţionare: Se atinge o captare de vapori de 99. a răcirii.9 % de la clădirea topitor/convertor. Farrel 1998). Exemplu 3. de asemenea.30: Performanţa tratării gazelor după captare la tavan Efecte asupra mediului: Efecte pozitive peste tot – consum mare de energie dar reducere totală a emisiunilor Economicitate: Nu sunt disponibile dar 2 instalaţii funcţionează viabil. Non Ferrous Metals Industries 261 . tm 106. sunt tehnici de luat în considerare. producând 170000 to/an anozi. Vaporii vor consta în principal din oxizii metalelor implicaţi în procesul de topire. vaporii de la nămolurile vaporizate dacă se utilizează un tun de evacuare şi vaporii de la toate suprafeţele de metal şi zgură expuse. şi se foloseşte răcirea sau recuperarea de energie pentru a preveni deteriorarea echipamentului de reducere. metode de epurare sau de desulfurizare a gazelor uscate pentru îndepărtarea dioxidului de sulf de concentraţie mică. Petersen 1999. Următoarele 2 exemple ilustrează utilizarea arderii finale. gazele sunt purificate în combinaţie cu uscătoarele de gaz. metalelor şi a dioxidului de sulf. Utilizarea hotelor pentru evacuare şi turnare este. tm 92.06: Colectarea gazelor de ventilaţie la tavan Descriere: Culoar de la convertor pentru sistemul de colectare a vaporilor şi de tratare a gazelor de ventilaţie. Conversia la acid sulfuric sau producerea dioxidului de sulf este tehnica pentru cupru primar. Cu Expert Group 1998). a neutralizării şi a filtrării. Vaporii de la evacuare constă din vaporii de la injectarea oxigenului. Finland Cu 1999. praful de la găurire. Gazele de cuptor colectaţi sunt foarte fierbinţi în mod obişnuit. o tehnică de luat în considerare. Literatutra de referinţă: (tm 140. Toate gazele de ventilaţie sunt ciolectate la tavan. Finlanda.Chapter 3 Exemple de instalaţii: Germania Literatutra de referinţă: (tm 161. Aplicabilitatea: Cele mai multe procese de conversie.

tm 226. Principalele beneficii de mediu: Tratarea gazelor de la convertor şi cuptoarele de afinare prin foc pentru îndepărtarea prafului şi a metalelor. Volumul de gaze 32000 Nm3/h. Blast furnace Afterburning chamber Water Natural gas Waste-heat boiler Steam Cooler Filter Lime/coke Filter Input materials Burner air Offgas Hood offgas Oxide of blast furnace Air (Input to blast furnace) Flue dust (input to blast furnace) Ventilation Slag Metal (70 . Exemple de instalaţii: În folosinţă într-o instalaţie din Austria. Literatutra de referinţă: (tm 124.14: Schema generală a unui sistem de ardere finală Principalele beneficii de mediu: Distrugerea dioxinelor. Pentru procese similare costurile în Anexă. reducerea emisiunilor principale. SO2 şi a prafului Exemple de instalaţii: În folosinţă la instalaţiile din Austria şi Germania. Incorporează adaugarea calcarului dacă dioxidul de sulf este prezent în gaze. Cu+Pb+Zn < 0.07: Ardere finală. Recuperarea Zn şi Pb.2 mg/Nm3 Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea eficientă a pulberilor şi a metalelor. Distrugerea CO şi a altor compuşi ai carbonului. etc. Sisteme de ardere finală utilizat pentru un cuptor cu cuvă care produce 15200 to/an cupru negru.08: Răcirea gazelor şi filtre din ţesături Descriere: Sistem de răcirea gazelor şi filtre din ţesături. Aplicabilitatea: Cele mai multe convertoare şi cuptoare cu anozi. VDI 2102 1999).1 ng/Nm3 TEQ Efecte asupra mediului: Efecte pozitive . Economicitate: Costul de instalare al arzătorului final şi a filtrelor din ţesături ∼ 1. Winter Cu 1999. Economicitate: Nu sunt disponibile dar s-a realizat o funcţionare viabilă. Exemplu 3. aplicabile şi pentru alte cuptoare cu aceleaşi cerinţe pentru gaze reci şi îndepărtarea CO.Chapter 3 Exemplu 3.5 milioane EUR. 262 Non Ferrous Metals Industries . DFIU Cu 1999. Date de funcţionare: Se atinge dioxine < 0. Recuperarea altor metale.80 % Cu) Figura 3. răcirea gazelor şi filtre din ţesături Descriere: Camera de ardere finală şi tratarea gazelor cuprinzând tratarea cu cocs/calcar urmat de filtrare cu ţesături. tm 160. Vezi şi Anexa pentru costuri Aplicabilitatea: Cele mai multe cuptoare cu cuvă. Aplicabilă pentru uscătoare. Date de funcţionare: Pulberi 1-3 mg/Nm3.

15 Ape uzate Aceasta este o problemă specific locală. Câteva dintre cuptoarele şi procesele sunt capabile pentru îmbunătăţire prin adoptarea multora dintre aceste tehnici. folosind calcar şi sulfat de fier. întocmirea instrucţiunilor de funcţionare şi sistemele de management pentru implementarea acestor factori este vitală.1 0.05 0. Tehnicile enumerate în Capitolul 2 sunt tehnici de luat în considerare. Principalele beneficii de mediu: Evacuare minimă de ape uzate.5 0. incluzând apa de ploaie.35 g/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l m³/h mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l t/h %umezeala %CaSO4 Non Ferrous Metals Industries 263 . La un număr de instalaţii apa de răcire şi apa uzată tratată. Date de funcţionare: Condiţii de intrare: Debit: Conţinut: H2SO4 Cu Hg As Pb Ni Cd Particule în suspensie Apa efluentă*: Debit pH Cu Hg As Pb Ni Cd Nămol de ipsos: .2 9. 3. sistemele de tratare existente se prezintă la standarde înalte. cum este folosirea sistemului ISO 9000 discutat în Capitolul 2.3.5 0. este o tehnică de luat în considerare. Apele de ieşire. dacă se colectează şi se păstrează separat. Exemplu 3. Sistemele de întreţinere preventivă va fi luată în considerare. folosit pentru topirea aliajelor de cupru.cantitatea .Chapter 3 Literatura de referinţă: (tm 160. sunt aplicabile pentru procesele de producţie folosite în această grupă. Controlul temperaturii cuptorului. Winter Cu 1999) 3. reducerea consumului de apă. sunt reutilizate sau reciclate în cadrul procesului.compoziţia 35 m³/h 60 2100 15 2200 2600 7 110 200 31.2 0.2 . Instruirea operatorilor .1 6–7 40 – 50 ~ 30 .14 Controlul procesului şi management Principiile controlului de proces şi management. Toate apele uzate trebuie să fie tratate pentru îndepărtarea metalelor dizolvate şi a particulelor solide.5 0.0. de asemenea.09: Tratarea apelor uzate Descriere: Tratarea acizilor slabi de la instalaţia de acid sulfuric. acolo unde acestea sunt justificate sau cerute. vor fi tratate prin sedimentare şi/sau reglarea pH-lui înainte de evacuare.3. diferite ape de spălare acidice.

264 Non Ferrous Metals Industries . mg/l 0. Apa este reutilizată în cadrul procesului şi pentru umezirea terenurilor de depozitare.8 m3/h . sedimentare şi filtrare prin nisip Cu. mg/l 0. costurile de instalare 4.1 Pb. Componenta Apă de proces pentru cupru secundar după tratare cu NaHS. Cu Expert Group 1999).01 % Fe. H2SO4 (10 %).01 Cd. Evacuare 110000 m3/an.32: Date de performanţă pentru un sistem de tratare care foloseşte NaHS Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea evacuărilor principale în apă.04 Pb. ~ 0. ~ 1 – 2 % Cu. reutilizarea posibilă a apelor uzate şi a nămolurilor.07 Zn.13 As. Aplicabilitatea: Cele mai multe sisteme de ape de proces. reducerea consumului de ape.2 milioane EUR.31: Datele de performanţă pentru tratarea acizilor slabi si al Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea descărcărilor principale în apă. ~ < 0.10: Tratarea şi reutilizarea apei uzate Descriere: Sistem de colectare a apelor de suprafaţă şi a efluenţilor din proces şi tratare. % Cd. Exemplu 3. FeSO4.04 Ni.Chapter 3 ~ 1 %As (ca compus ~ 1 arsenului). mg/l < 0. Lapte de var (10 %). ~ 1 % Hg. Principalele beneficii de mediu: Descărcări minime de ape uzate. Date de funcţionare: Se atinge un maxim la refolosirea apei. Economicitate: Nu sunt disponibile dar sunt în funcţiune şi viabile din punct de vedere economic. Aplicabilitatea: Reutilizarea apei de ploaie pentru terenul hălzii de deşeuri Exemple de instalaţii: Belgia.7H2O. mg/l 0. ~ < 0. * Datele de proiectare iau în considerare variaţii în efluent Tabel 3. mg/l 0. Include tratarea cu NaHS urmat de sedimentare şi filtrare.0 mg/l Tabel 3.004 Particule în suspensie. mg/l 0. reutilizarea apei uzate.1 % Ni. 1. Literatutra de referinţă: (tm 210. Electricitate 200 kW. Economicitate: Costul echipamentului 2. Exemple de instalaţii: Proiect în realizare în UE.5 milioane EUR. 80 kg/h. 15 m3/h . 0.55.

mg/l Cu 8. Cu Expert Group 1999) 3.mg/l As 0.3.mg/l Cd 0.02-0. reducerea consumului de apă.01-0.5-9.003 0.1 < 0.mg/l Zn 0.5 .01 . Economicitate: Nu sunt disponibile dar sistemul funcţionează viabil. Exemplu 3.16 Reziduuri de proces Tehnicile disponibile care cuprind recuperarea metalelor din reziduuri şi minimalizarea deşeurilor destinate depozitării finale. Exemple de instalaţii: O instalaţie în folosinţă în Germania.33: Date de performanţă pentru un sistem de tratare a apei de răcire de purjare Efecte asupra mediului: Efecte pozitive – reducerea evacuărilor principale în apă.001-0. Farrell 1998). Aplicabilitatea: Reutilizarea apei de ploaie pentru terenul hălzii de deşeuri.0 0.PH tratare .5 .0 . sunt tehnici de luat în considerare.1 < 2.Chapter 3 Literatutra de referinţă: (tm 106.0001< 1.5 Tabel 3.5 < 30 .001-0.11: Tratarea apei de răcire Descriere: Tratarea apei de răcire directă de purjare într-un sistem de turnare a anozilor Principalele beneficii de mediu: Evacuare minimă de ape uzate.25 < 2. Literatutra de referinţă: (tm 210. Non Ferrous Metals Industries 265 . reglarea pHlui şi precipitare Apă brută: Cantitatea ∼ 350000 m3/an Componenţi principali: Înainte de În efluent . Date de funcţionare: Tipul de tratare Sedimentare.mg/l Pb 0.mg/l Ni 0.002-0.06 < 0.

Totuşi. şi în multe cazuri reflectă performanţe curente a câtorva instalaţii din cadrul sectorului. care pot fi anticipate ca rezultat al aplicării în acest sector. Nu este posibilă evaluarea deplină. perioade de mediere). Identificarea celor mai bune nivelele de performanţe de mediu. acesta va fi înţeles să însemne că nivelul poate fi aşteptat să se atingă pe o perioadă importantă de timp într-o instalaţie sau proces bine întreţinut şi funcţionabil care utilizează aceste tehnici. este de asemenea. din punct de vedere tehnic. Acestea dau o indicaţie brută despre magnitudinea costurilor implicate. Formarea dioxinilor pe durata tratării materialelor pentru cupru secundar. compuşi organici. care sunt cantităţile de SO2. efectele asupra mediului. Totuşi. Nivele de emisie şi de consum. vapori de oxizi de metal. nămoluri. unde există forţe motrice speciale. Pe baza acestei evaluări. să se atingă nivele de emisie sau de consum mai bune dar datorită costurilor implicate sau din considerente de impact asupra mediului.4 Cele mai bune tehnici disponibile Pentru înţelegera acestei secţiuni şi al conţinutului. Selecţia celor mai bune tehnici disponibile (BAT). tarifele şi caracteristicile tehnice ale instalaţiei considerate. reziduuri ca căptuşeala cuptorului. Acolo. În câteva cazuri poate să fie posibil. nu există valori limită pentru nivele de emisie sau de consum şi nu vor fi înţelese ca atare. Tehnicile şi emisiile asociate şi/sau nivele de consum sau domenii de nivele. taxele. prezentate în această secţiune. acestea se vor înţelege în sensul că aceste nivele reprezintă performanţe de mediu. asociate cu folosirea BAT trebuiesc privite împreună cu condiţii de referinţă specifice (de ex. sunt prezentate în această secţiune care sunt considerate a fi corespunzătoare pentru acest sector. pe baza datelor disponibile în UE şi pe plan mondial. Judecata experţilor de la Biroul European IPPC şi a relevantului Grup de Lucru Tehnic (TWG) a jucat un rol cheie în fiecare din aceşti paşi şi a căilor în care informaţia este prezentată aici. acestea sunt date împreună cu descrierea tehnicilor prezentate în secţiunea precedentă. asemenea nivele pot fi considerate ca justificate în multe cazuri specifice. pulberi.acolo unde nivelul este descris ca “poate fi atins” utilizând o tehnică particulară sau o combinaţie a tehnicilor. Acolo unde sunt disponibile date referitoare la costuri. Examinarea tehnicilor celor mai relevante care vizează aceste probleme cheie. a tehnicilor descrise. au fost evaluate printr-un proces iterativ care a implicat următorii paşi: Identificarea problemelor de mediu-cheie pentru sector. Examinarea condiţiilor în care aceste nivele de performanţă au fost atinse. ele nu sunt considerate a fi potrivite ca BAT pentru sector în ansamblu.Chapter 3 3. şi nivele de emisie asociate şi/sau consum pentru acest sector în sensul general în concordanţă cu Art. forţele motrice principale implicate în implementarea acestor tehnici. o problemă. având în vedere echilibrul costurilor şi avantajele inerente în cadrul definirii BAT. nivele de emisie şi de consum asociate cu utilizarea BAT. la secţiunea 5-a a prefaţei: “Cum să înţelegem utilizarea şi să utilizăm acest document”.. 2(11) şi Anexa IV din Directivă. costul actual al aplicării tehnicii va depinde puternic de situaţia specifică privind de ex. se îndreaptă înapoi atenţia cititorului la prefaţa acestui document şi în special. Non Ferrous Metals Industries • • • • • 266 . cum sunt costurile. unde nivelele de emisie şi de consum “asociate cu cele mai bune tehnici disponibile” sunt prezentate. în ansamblu. tehnicile şi pe cât este posibil. pulberi din filtrare şi zguri pentru producţia de cupru. Totuşi. Concepţia “nivele asociate cu BAT” descrise mai sus trebuie să fie privite în mod distinct de termenul “nivel care poate fi atins” folosit peste tot în acest document. ape uzate.

câteva procese evită transferul cu cupă şi sunt de aceea. problemele de apă şi de deşeuri au fost luate în considerare. Tehnicile cele mai bune disponibile sunt influenţate de un număr de factori în acest subsector şi este necesară o metodologie de examinare a acestor tehnici. şi de aceea. În final. Zn) influenţează selectarea procesului Există constrângeri ale nivelului de producţie? – de ex. Având în vedere că BREF-urile nu impun standarde legal obligatorii. de aceea. Există avantaje pentru câteva procese primare care sunt capabile să accepte câteva materiale secundare. Tipul alimentării şi alte metale conţinute în ea (de ex. De asemenea se consideră ca instalaţiile existente să evolueze spre nivelele generale BAT sau mai bune. Cerinţele variate înseamnă că BAT-ul este influenţat. În al doilea rând. complicată şi depinde de factorii mai sus. în particular minimalizarea deşeurilor şi potenţialul de reutilizare a reziduurilor şi a apei în cadrul procesului sau la alte procese. Procesele de colectare şi reducere a vaporilor utilizate vor depinde de caracteristicile procesului principal. Înainte de toate. concluziile despre viabilitatea economică a tehnicilor se trag din observaţiile de la instalaţiile existente. Pb. procesul trebuie să fie potrivit pentru folosirea sistemelor de colectare şi reducere a gazelor celor mai bune disponibile. o chestiune de aplicabilitate tehnică şi economică a tehnicilor în fiecare caz. în principal. Pe această cale ele vor asista în determinarea condiţiilor potrivite “bazate pe BAT” pentru o instalaţie sau în stabilirea regulilor impuse de Articolul 9(8). de ex. Energia utilizată la procese şi la reducere este de asemenea. Se intenţionează ca BAT-ul general din această secţiune să fie puncte de referinţă faţă de care se pot judeca performanţele curente ale instalaţiilor existente sau se pot judeca propunerile pentru o instalaţie nouă. Încercarea care a fost folosită este dată mai jos. reduc un impact de mediu mai larg prin prevenirea evacuării. alegerea procesului depinde puternic de materia primă disponibilă într-un loc anume. Factorii cei mai importanţi sunt: compoziţia. Alegerea BAT-ului. un factor care trebuie luat în considerare la alegerea procesului. în sensul general. În absenţa datelor referitoare la costuri. de materiile prime disponibile la faţa locului şi de capacitatea de producţie a instalaţiei. mai uşor de etanşat. Pot fi materiale primare disponibile din surse unice sau multiple. statele membre şi public despre nivele de emisie şi consum care se pot atinge când se utilizează tehnicile specifice. problemele de aceea sunt specifice locului. este. Punctele următoare întrunesc metodologia recomandată care a fost folosită în această lucrare: Procesul este verificat industrial şi este fiabil? Există limitări în materialul de alimentare care poate fi procesat? – de ex. Alte procese pot fi în stare să trateze mult mai uşor materiale reciclate. a acestor factori specifici locului. Valorile limită potrivite pentru fiecare caz specific se vor determina luând în calcul obiectivele Directivei IPPC şi considerentele locale. prezenţa altor metale incluse. distribuţia lor în volum (incluzând posibilitatea formării prafului) şi gradul de contaminare cu materiale organice. în topirea primară câteva procese sunt adecvate pentru concentrate “curate” iar altele pentru topire cu alimentare complexă. economicitatea recomandă o limită superioară verificată sau o capacitate de producţie minimă Pot fi aplicate în proces ultimele tehnici de colectare eficientă şi de reducere? 267 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 3 • • • • • • • • în acest document. materii prime secundare de calitate variată sau o combinaţie de materii prime primare şi secundare. Se prevede ca o instalaţie nouă să fie proiectată să la o performanţă sau mai bună decât nivelele generale BAT prezentate aici. ele intenţionează să dea informaţii de ghid pentru industrie.

baza de la care performanţa unei instalaţii poate fi judecată. sunt considerate în proces? Pe timpul scrierii lucrării. pentru a realiza o funcţionare economică. Instalaţiile existente pot avea factori cum sunt limitări în spaţiu şi înălţime. cum este securitatea. Exemplele date în secţiune despre tehnicile care trebuiesc considerate în determinarea BAT-lui dau concentraţiile asociate cu câteva procese existente [tm 137 Cu Expert Group 1998]. Alte aspecte. volumul de gaze şi chiar caracteristicile materialelor din proces sau la întrerupere. Aşa cum s-a indicat în prefaţa generală a acestui document. iar ele vor fi urmate ca adecvate. terenul de depozitare trebuie să fie impermeabil şi rezistent la materialul depozitat. 3. de asemenea. această secţiune propune tehnici şi emisiuni care sunt considerate compatibile cu BAT în general. Conţinutul recipienţilor trebuie să fie afişat şi să se utilizeze avertizare însoţitoare. Economicitatea proceselor variază. va rezulta într-o protecţie de mediu de nivel înalt. Acesta este făcut prin citarea nivelelor care pot fi atinse în domenii care sunt aplicabile atât pentru instalaţii noi cât şi pentru cele îmbunătăţite. Dacă există riscul contaminării apelor subterane. Aceste tehnici sunt: Folosirea sistemelor de depozitare lichidă care sunt conţinute în batale impermeabile care au capacitatea capabilă să conţină cel puţin volumul celui mai mare recipient de depozitare din cadrul batalului. Există diferite ghiduri pentru fiecare Stat Membru. sunt. necesită să fie luate în calcul la nivel local. Scopul este să prevadă indicaţii generale pentru nivele de emisii şi consum care pot fi considerate ca un reper de performanţă bazată pe BAT. cu timp depinzând de condiţiile de echipament. Tehnicile de colectare şi de reducere folosite la aceste procese au fost discutate în Capitolul 2 şi ca tehnici de luat în considerare în determinarea BAT-lui în acest capitol. Acidul sulfuric şi alţi reactivi de asemenea vor fi depozitate în recipienţi cu pereţi dubli sau în recipienţi plasaţi în batale rezistente chimic de aceeaşi capacitate. de asemenea. câteva combinări de proces şi de reducere pot funcţiona la standarde cele mai înalte de mediu şi să satisfacă cerinţele BAT.4. iar atunci când sunt aplicate în combinaţie cu procesele metalurgice. care împiedică adoptarea totală a acestor tehnici. întreţinerea lui şi controlul proceselor al instalaţiei de reducere.17. în timp ce altele nu sunt capabile să atingă capacităţi de producţie înalte. Funcţionarea procesului sursă va influenţa. • • 268 Non Ferrous Metals Industries . Se folosesc transporturi planificate şi sisteme de control automate pentru a preveni supraumplerea recipienţilor de depozitare. Câteva necesită o funcţionare la capacitatea de producţie înaltă. Dinamica procesului şi alte probleme specific locale. Nivelul va varia. Procesele variază după capacităţile de producţie care pot fi atinse şi de materialele care pot fi folosite. de aceea.Chapter 3 • • Pot atinge combinarea procesului şi a reducerii cele mai joase nivele de emisie? Emisiunile asociate se vor prezenta mai târziu. Toate procesele maximalizează refolosirea reziduurilor şi minimalizează emisiile în apă. a acestui document. Emisiile care pot fi atinse. performanţa pentru că ele sunt asemănătoare ca variaţii de temperatură. Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor şi alarmării este practică. şi sunt aplicabile pentru materialele în acest capitol.1 Manipularea şi depozitarea materialelor Concluziile trase pentru tehnicile cele mai bune disponibile pentru etapele de manipulare şi depozitare a materialelor sunt date în secţiunea 2. Suprafeţele de depozitare trebuiesc proiectate în aşa fel ca scurgerile de la porţiunile superioare ale recipienţilor şi a sistemelor de transport să fie interceptate şi menţinute în batal. şi sunt incluse astfel câteva combinaţii.

Depozitarea materialelor care pot să degaje ulei pe terenuri betonate care au îngrădiri sau alte dispozitive de siguranţă. traseul lor trebuie documentat şi marcat şi trebuie adoptat un sistem de excavare sigur. Unde se cere. Aceste sisteme vor fi proiectate şi vor funcţiona la aceleaşi standarde înalte ca şi sistemele de manipulare şi depozitare. Dacă se utilizează conducte tubulare subterane. se pot folosi transportoare închise cu echipament de filtrare şi extracţie robust bine proiectat la punctele de livrare. cocsul sau aşchiile de lemn. Folosirea metodelor de tratare a efluenţilor pentru speciile de chimicale care sunt depozitate. materialele oxidante şi organice) vor trebui separate şi se vor folosi gaze inerte pentru recipientele de depozitare sau terenuri. de asemenea silozuri pentru depozitări zilnice. Unde este necesar. formarea gheţii. Se pot folosi campanii planificate pentru măturarea drumurilor. Clădiri complet închise pot fi folosite pentru material prăfos şi poate să nu necesită dispozitive de filtrare speciale. Agenţi de etanşare (cum ar fi melasa şi PVA) pot fi utilizate dacă sunt adecvate şi compatibile pentru a reduce tendinţa de formare a prafului din material. de ex. Utilizarea reetanşării automate a cuplajelor de livrare pentru a preveni picurările. Materiale incompatibile (de ex. trebuie să fie luate în considerare. Non Ferrous Metals Industries 269 . Benzile de transport şi conductele tubulare se vor plasa pe terenuri sigure deschise deasupra solului aşa ca scurgerile să pot fi detectate rapid şi să se prevină deteriorările de la vehicole şi alte echipamente. Utilizarea spălării autovehiculelor şi a caroseriei sau a altor sisteme de curăţire pentru curăţirea vehiculelor utilizate la transportul şi manipularea materialului prăfos. Se va colecta apa de ploaie care a spălat pulberile şi va fi tratată înainte de evacuare. Condiţiile locale vor influenţa metoda. sisteme de transfer pneumatic şi punctele de transfer pentru benzi transportoare pentru a preveni emisiunile de pulberi. se pot folosi sisteme de transport. Pot fi adoptate sisteme de control al stocurilor şi de inspecţie pentru a preveni scurgerile şi identifica crăpăturile. dacă este necesar. insolubile pot fi depozitate pe suprafeţe etanşe cu drenaj şi colectoare de efluent. terbuie supravegheate pentru a detecta focul cauzat de autoaprindere. Se pot folosi sisteme de transport raţionale pentru a minimaliza generarea şi transportul pulberilor la faţa locului. de depozitare şi de recuperare etanşe şi pentru materiale prăfoase. Sisteme de prelevare şi analiză a eşantioanelor pot fi încorporate în sistemele de manipulare şi depozitare pentru a identifica calitatea materiilor prime şi pentru a planifica metoda de procesare. Terenurile de depozitare pentru reducători cum este carbonul. Trebuie să se practice refularea gazelor emise spre vehicolul de transport pentru a reduce emisiunile de COV-uri. Se vor utiliza monitoare pentru gaz pentru arii delimitate şi aproape de recipienţii de depozitare. silozuri. Folosirea uleiurilor şi a interceptoarelor solide dacă este necesar pentru drenajul de pe arii de depozitare deschise. Aşchiile de la prelucrarea metalelor şi de la strunjire şi alte materiale uleioase se vor depozita sub acoperiş pentru a preveni spălarea lor de apa de ploaie. Utilizarea vaselor sub presiune pentru gaze bine proiectate (incluzând LPG-uri) cu monitorizarea presiunii recipienţilor şi a sistemului de conducte de transport pentru a preveni rupturile şi scurgerile. Materiale neprăfoase. Utilizarea practicilor de buna proiectare şi construcţie şi a unei întreţineri adecvate.Chapter 3 • • • • • • • • • • • • • • • • Punctele de livrare trebuie să fie conţinute în cadrul batalelor pentru a colecta materialul picurat.

3. acoperită sau Depinde de condiţii procese pentru închisă depinzând de recuperare formarea pulberilor Deşeuri pentru Bazine deschise. aglomerare Deuleierea dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Colectarea uleiului dacă este necesară Conţinutul de materiale plastice poate livra căldură la intrare Sisteme de drenaj adecvate Sisteme de drenaj adecvate Deschisă Deschisă acoperite sau bazine Încărcare mecanică Încărcare mecanică Basculante de încărcare Încărcare mecanică Uscarea aşchiilor sau deuleierea Măcinare separare densitate + după Depozitare acoperită Bazine acoperite Reziduuri din Deschisă.2.2 Selectarea procesului Nu este posibil să se tragă concluzia că se poate aplica un singur proces de producţie pentru această grupă de metale. Depinde de condiţii depozitare (de acoperite sau închise sau ex.4.Chapter 3 Un tabel sumar pentru manipularea şi depozitarea materialelor este reprodus mai jos: Materia primă Cărbune sau cocs Depozitare Bazine silozuri acoperite. cuptorului) depinzând de material Tabel 3. Pneumatică Conducte de transport sigure sau sistem manual Benzi tarnsportoare închise cu colectarea prafului Pneumatică Pretratare Comentarii Amestecare cu concentrate sau alte materiale Amestecare utilizând benzi transportoare. Uscare . lingouri şi ţagle Pulberi fine Pulberi brute (materie primă sau zguri granulate) Bulgări (materie primă sau zguri) Piese întregi Aşchii de la prelucrarea metalelor Plăci cu circuite imprimate Închisă cu colectare pulberi. Pneumatică.1 Topirea primară a cuprului 270 Non Ferrous Metals Industries . Tehnicile pentru următoarele etape de proces sunt considerate a fi BAT pentru materiile prime care satu la dispoziţie. de Produse cuprifere – catozi. Încărcătoare mecanice de Amestecare. Pneumatică.căptuşeala etanşe (rezervoare). Închise cu colectare pulberi. Combustibil alte uleiuri Fondanţi şi Dacă formează pulberi concentrate Recipienţi sau rezervoare în terenuri cu batale Deschis pe beton sau platforme similare.34: Sumarul tehnicilor de manipulare şi depozitare pentru cupru 3. Închise (siloz) dacă se cere Închise dacă nu formează pulberi Teren deschis betonat sau depozitare acoperită Închisă Bazine acoperite Manipulare Benzi transportoare acoperite pentru materiale neprăfoase.4. sârmă.

necesită să fie prevăzut cu un sistem avansat de colectare a gazelor primare şi secundare. Cu Expert Group 1998). acolo unde este necesar. Utilizarea cuptorului de topire prin scântei Outokumpu pentru topirea directă la cupru brut folosind concentrate specifice. dar poate avea emisii de dioxid de sulf mai mari de la cuptorul cu anozi. sunt mai curate. costuri. convertorul Peirce-Smith (sau similare). Colectarea şi tratarea vaporilor de la etapele de granulare şi de la jgheaburile de scurgere rămâne o sursă potenţială aşa cum este şi topirea separată a deşeurilor (anozi). Pentru capacităţi de producţie mai mici cuptorul ISA Smelt a fost încercat în zone miniere. inerent. Având în vedere că în clipa de faţă sistemeul Outokumpu/Kennecott procesează numai materii prime primare. permiţând recuperarea altor metale conţinute în concentrat cum sunt zincul şi plumbul. Combinaţia prevede o flexibilitate posibil mai mare. Procesele continue de la Mitsubishi şi Outokumpu/Kennecott sunt considerate a fi BAT pentru etapele de topire şi conversie în producţia primară de cupru. aceste procese pot oferi avantaje în eficienţa energetică. Combinarea prăjirii parţiale într-un prăjitor cu pat fluidizat. dar funcţionează cu 100 % oxigen. Ele funcţionează la standarde de mediu în mod obişnuit mai scăzute. Sistemele de hote trebuie să fie proiectate ca să permită accesul pentru transferul cu cupă asigurând menţinerea unei colectări bune a vaporilor.Chapter 3 • • • • Luând în considerare aceşti factori. Informaţiile disponibile pentru procesele Baiyin şi Vanyucov sunt limitate. O performanţă de mediu similară utilizând amestecul de concentrate din surse variate poate fi atinsă utilizând cuptorul de topire prin scântei Outokumpu. dar dotate cu un sistem bun de colectare şi reducerea gazelor. sunt considerate a fi BAT pentru producţia de cupru. În momentul de faţă nu permite să se facă o evaluare în privinţa potenţialului lor ca BAT (tm 137. El Teniente şi cuptorul Contop sunt considerate ca tehnici care pot să atingă aceleaşi performanţe de mediu ca cele enumerate mai sus. Ciclul de suflare al convertorului şi sistemul de colectare a vaporilor trebuie controlat în mod automat pentru a preveni insuflarea atunci când convertorul se amortizează. Convertorul Norada. Acesta poate fi atins prin folosirea unui sistem de control inteligent care vizează emisiile de vapori în mod automat când ele se produc pe durata ciclului fără o risipă mare de energie a funcţionării continue. Aceste cuptoare sunt utilizate în combinaţie cu convertorul Peirce-Smith (sau similar). etapa de conversie pentru procesele necontinue. de asemenea. Cuptorul cu scântei INCO . permite folosirea atât a materiilor prime primare cât şi secundare şi utilizează căldura generată de procesul de conversie la topirea deşeurilor. Non Ferrous Metals Industries 271 . următoarele combinaţii. costuri de funcţionare şi capacităţi diferite diferite. iar alegerea finală depinde de condiţiile locale cum este materia primă care stă la dispoziţie şi capacitatea de producţie dorită. Trebuie să folosească adăugarea materialelor prin hote sau guri de vânt dacă este posibil. Aceste procese au costuri de capital. Aceste procese folosesc cuptoare etanşe. Pentru atingerea standardelor înalte de mediu. de ex. cuptor electric pentru topirea matei şi convertorul Peirce-Smith oferă avantaje pentru tratarea materialelor de alimentare complexe. rezultând o fereastră îngustă de operare. Este prezentat un exemplu de tehnică de luat în considerare pentru determinarea BAT. nu depind de transferul cu cupă a matei topite şi a altor materiale şi de aceea. cu un conţinut de fier scăzut sau concentrate de calitate foarte bună (cu producere de zgură scăzută). dacă sunt utilizate cu tehnici de colectare şi de reducere adecvate. sistemul Mitsubishi foloseşte şi materii prime secundare de cupru şi zguri. poate avea avantaje. capacitatea de producţie şi recondiţionare uşoară.

Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Instalaţii de tratare a apelor. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. În principal pentru concentrate de o singură sursă. pentru acid.35: Topitori primari de cupru consideraţi ca BAT 272 Non Ferrous Metals Industries . Instalaţii de tratare a apelor. Contop/convertor Peirce-Smith Concentrate de cupru Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Potenţial pentru materiale de alimentare complexe. Procesul Noranda Concentrate Gaze din proces: instalaţia şi El Teniente/ de cupru.de cupru Smith Tabel 3. pentru recuperarea căldurii sau a energiei şi dioxidul de sulf convertit în acid sulfuric într-o instalaţie de acid sulfuric cu dublu contact. Capacitatea atinsă 120000 to/an cupru Dacă sunt în folosinţă. Pentru recuperarea zincului procesul esate combinat cu evaporarea zgurii. În prezent 2 instalaţii în funcţiune şi încă 2 în construcţie. capacităţi practicate până la 220000 to/an Cu. Instalaţii de tratare a apelor. Capacităţi verificate până la 190000 to/an cupru realizat Numai o instalaţie. Capacităţi încercate până la 370000 to/an Cu Concepţie de proces verificat. Inco Flash/ Concentrate convertor Peirce. Capacităţi verificate până la 200000 to/an Cu Topire prin Concentrate scântei OutokumpuKennecott/ procesul de conversie prin scântei Cuptorul ISA Concentrate şi Gaze din proces: instalaţia Smelt/ convertor secundare pentru acid. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Tehnici de Peirce-Smith colectare şi purjare pentru vapori. pentru a converti dioxidul de sulf rezidual în acid. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. O a doua instalaţie pe o bază similară se află în construcţie 2 instalaţii în funcţiune. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Prăjire parţială/cuptor electric/convertor Peirce-Smith Concentrate normale şi complexe. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. Capacităţi încercate până la 230000 to/an Cu El Teniente eset folosit pe scară largă în America de Sud. Instalaţii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Instalaţii de tratare a apelor. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Capacităţi verificate până la 240000 to/an Cu În această combinaţie într-o instalaţie cu o singură sursă de alimentare în funcţiune.Chapter 3 Gazele de procesele de topire primară şi conversie vor fi tratate pentru a îndepărta pulberile şi metalele volatile. Gaze din proces: instalaţia pentru acid. Tehnica aplicată Materii prime Topire prin Concentrate şi scântei deşeuri de Outokumpu/ cupru convertor PeirceSmith Tehnici de reducere Comentarii Gaze din proces: instalaţia pentru acid. în concordanţă cu tehnicile luate în considerare pentru determinarea BAT. flexibilitate şi performanţă de mediu. este BAT dacă există piaţă locală pentru material. capacitatea (convertorul prin scântei) ∼ 300000 to/an Cu. Instalaţii de tratare a apelor. Producţia de dioxid de sulf lichid în combinaţie cu o instalaţie de contact. Tehnici de colectare şi purjare pentru vapori. în instalaţii în principal cu o singură sursă de alimentare cu concentrat.deşeuri de colectare şi purjare pentru Smith cupru vapori. deşeuri de Cu Procesul continuu Concentrate şi Mitsubishi deşeuri de cupru Conceptul de topitor standard cu un înalt nivel de maturizare. Instalaţii de tratare a (Noranda) apelor. în combinaţie cu o tehnică de reducere adecvată. Tehnici de convertor Peirce. material secundar de calitate slabă. Instalaţii de tratare a apelor.

3. cuptorul cu cuvă cu vatră şi procesul Contimelt sunt considerate de a fi BAT în conjuncţie cu sisteme adecvate de colectare şi reducere a gazelor.4. TBRC. cuptor electric cu arc acoperit etanşat. şi de aceea. inerent. variaţia în stocul de alimentare şi controlul calităţii trebuiesc luate . de asemenea. presupunând că sistemul de extracţie a gazelor este proiectat şi dimensionat în mod adecvat.2. Mini-Smelter. ele trebuiesc folosite cu acoperire totală sau cu un sistem eficient de colectare a vaporilor primari şi secundari. Tehnica Materii prime Tehnica de Comentarii aplicată reducere Cuptor cu cuvă Mini Smelter (închis total) TBRC (închis total) Cuptor electric cu arc acoperit etanş Materiale oxidice Secundară. răcirea gazelor şi epurare** Eficienţă energetică înaltă. ISA Smelt şi convertorul Peirce-Smith. permite folosirea atât a materiilor prime primare cât şi secundare şi utilizează căldura generată de procesul de conversie la topirea deşeurilor. cu ţintirea automată a emisiunilor de vapori la locul producerii pe durata ciclului. Cuptorul ISA Smelt poate să funcţioneze şi în mod discontinuu.2 Topirea secundară de cupru Pentru producerea cuprului din materii prime secundare. Un exemplu este prezentat în Figura 3. cuptorul cu vatră cu reverberaţie. sau după o topire secundară. Ciclul de suflare al convertorului şi sistemul de colectare a vaporilor trebuie să fie controlate în mod automat pentru a preveni suflarea atunci când convertorul este dezamorsat. Volumul de gaz produs se raportează a fi mai scăzut decât la alte cuptoare (tm 92. poate să fie mai mic. Trebuie să folosească adăugarea materialelor prin hote sau guri de vânt dacă este posibil. răcirea gazelor* şi epurare** (filtre din ţesături) Răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături) Răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături) Ardere finală.Chapter 3 3. fără contaminare organică.13. Topirea are loc în prima etapă urmată de conversia matei la cupru brut. Dacă sunt utilizate convertoarele care funcţionează discontinuu. considerată ca BAT. capacităţi până la 70 to/şarjă Etapa de conversie Peirce-Smith (cu colectarea vaporilor 273 Non Ferrous Metals Industries . Cuptorul electric cu arc acoperit este o unitate închisă etanş. prin urmare. Combinaţia prevede o flexibilitate posibil mai mare. cum este convertorul Peirce-Smith (sau similare). în condiţii de reducere. de asemenea. Pe timpul scrierii lucrării cuptorul electric este folosit. în calcul la nivel local şi acesta va influenţa combinarea cuptoarelor. capacitate normală 150-250 to/zi Integrat cu procesul secundar TBRC Etapa de conversie – TBRC (închis total).2. Cu Expert Group 1998) şi volumul instalaţiei de reducere. Acesta poate fi atins prin folosirea unui sistem inteligent de control. pretratarea şi sistemele de colecţie şi reducere asociate care se utilizează. pentru materiale secundare cu conţinut de sulf şi este cuplat pe durata funcţionării cu o instalaţie de acid sulfuric. pentru oxidarea fierului şi eliminarea zincului sau a staniului în a doua etapă este. de asemenea. incluziuni de Fe. Pb şi Sn Secundar (mai multe calităţi) Secundar. mai curat decât celelalte cuptoare. Pentru deşeuri de cupru de calitate înaltă. Procesele care sunt considerate ca BAT sunt cuptoarele cu cuvă. fără o pierdere mare de energie a operării continue.3 Conversie primară şi secundară Etapa de conversie care poate fi folosită cu aceste cuptoare este una dintre tehnici care sunt enumerate ca tehnici de luat în considerare.4. incluziuni Sn şi Pb (exceptând Ardere finală.

capacitatea Peirce-Smith din cuptorul cu 15-35 to/şarjă (sau similare) cuvă Notă: * . cupru brut.dacă nivelul de temperatură este destul de ridicat. cupru negru Secundare (calităţi înalte). răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături)** Ardere finală. recuperarea căldurii pierdute poate fi luată în considerare.36: Topitori de cupru secundar consideraţi ca BAT 274 Non Ferrous Metals Industries .Chapter 3 calităţile slabe) ISA Smelt (nu este încercat pentru materiale de calitate slabă în condiţii de reducere) Cuptor cu vatră cu reverberaţie Cuptor cu vatră cu cuvă Contimelt Secundare (mai multe calităţi) Răcirea gazelor* şi epurare ** Secundare (calităţi înalte). capacitate până la 25 to/h rata de topire Etapa de conversie – Peirce-Smith sau Hoboken (cu colectarea vaporilor primari şi secundari) . capacitatea pentru materiale sulfuroase ∼ 40000 to/an Folosit pentru afinare prin foc şi topirea materialelor secundare de calitate bună Utilizat pentru topire şi afinare prin foc Utilizat pentru topire şi afinare prin foc Tipul de Deşeuri de aliaje de Abilitatea de a evapora convertor cupru.gazele reziduale pot conţine dioxid de sulf pe durata anumitor proceduri şi pot fi tratate în epuratoare sau în instalaţiile de acid în momentele respective Tabelul 3. răcirea gazelor şi epurare (filtre din ţesături)** Ardere finală. pentru epurae prin filtre din ţesături este necesară răcire în continuoare ** . cuptor de reducere. cupru negru alte metale. VHB şi epurare (filtre din ţesături)** Răcirea şi epurarea gazelor** (filtre din ţesături) primari şi secundari). cupru brut. cupru brut Ardere finală. cupru negru Secundare (calităţi înalte).

Properzi &Secor.2. Tehnicile se răspândesc repede. 3.7. Pot fi utilizate sisteme care menţin etanşarea cuptorului sau deplasarea hotelor. Afinarea electrolitică a cuprului prin tehnologia optimizată a catozilor permanenţi convenţional sau mecanizat. sunt aplicabile. Exemplele sunt pentru adăugarea materialelor prin hotă.4 Alte procese şi etape de proces • • • • • • • Aplicarea metodologiei schiţate mai sus pentru alte etape de proces rezultă următoarele concluzii. dacă sunt practicabile înainte de epurare. Procesul hidrometalurgic schiţat în 3. evaporarea zgurii. şi în secţiunea 2.Chapter 3 3.4. pentru producerea acestor materiale presupunând că s-a atins un înalt standard de reducere.3 Colectarea gazelor şi reducerea Cele mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de tratare a gazelor şi vaporilor sunt acelea. Upcast. Contirod. prin procese de turnare continuă şi similare tip Southwire. care sunt descrise ca tehnici care sunt considerate ca formând baza pentru BAT pentru producerea acestor materiale presupunând că s-a atins un standard înalt de reducere. Filtrele din ţesături. etc. Tehnicile specifice utilizate depind de materiile prime şi alte facilităţi la dispoziţie la/sau în apropierea instalaţiei. sunt considerate BAT pentru minereuri oxidice şi de slabă calitate. în pat fluid şi uscătoare prin aburi. care folosesc răcirea şi recuperarea căldurii. etc. regionale sau de lungă durată. Alte procese care sunt considerate BAT sunt: Uscarea concentratelor. Dip Forming. staniu. a semifebricatelor. Sistemele de colectare a vaporilor urmăresc practicile cele mai bune schiţate în tehnicile descrise mai înainte în acest capitol.4. Non Ferrous Metals Industries 275 . Procesul de producţie pentru brame. care folosesc materiale moderne de performanţă înaltă într-o structură bine construită şi întreţinută.2. formează baza pentru BAT. concasare/măcinare şi flotarea zgurii. Câteva materii prime sunt contaminate cu materiale organice şi pot fi pretratate înainte de topire pentru a minimaliza producerea vaporilor. în tamburi cu combustie directă şi uscătoare prin scântei.1. Sistemele de colectare a vaporilor folosit poate utiliza sistemele de etanşare ale cuptorului şi pot fi proiectate pentru a menţine o depresiune potrivită în cuptor pentru evitarea scurgerilor şi a emisiunilor fugitive. Ele se caracterizează prin sisteme de detecţie a aprinderii sacilor şi metode de epurare on-line. Tratarea zgurii prin cuptori electric de epurare a zgurii. Tratarea gazelor pentru etapa de afinare cu foc poate să includă etapa de eliminare a dioxidului de sulf şi/sau arderea finală dacă acesta este considerată necesar pentru a evita probleme de calitate a aerului locale. Producerea vaporilor de la materiile prime secundare poate fi minimalizată prin alegerea cuptorului şi a sistemelor de reducere. Procesul pentru producţia sârmelor.1. pentru minereuri complexe şi minereuri de sulfuri de cupru fără metale preţioase. Afinarea prin foc în cuptoare rotative sau de reverberaţie basculante. Turnarea anozilor în forme pregătite sau prin turnare continuu. etc. adăugări prin gurile de vânt sau tuburi şi utilizarea supapelor rotative robuste la sistemele de alimentare.

Operarea procesului. dacă este necesară şi granularea zgurii Procesul de Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. ***. Dioxid de sulf** Epurarea.Dioxidul de sulf poate fi prezent dacă se folosesc materii prime sau combustibili cu conţinut de sulf. epurarea prin filtre din ţesături sau epuratori. dacă este necesară. Operarea procesului. Răcirea şi epurarea prin filtre din ţesături. ardere finală. pentru jgheaburi. Materiale organice* . dacă este necesară. Conversie Pulberi şi vapori sau Operarea procesului şi colectarea gazelor. 276 Non Ferrous Metals Industries . Dioxid de sulf Epurarea gazelor urmată de răcirea gazelor/epurare finală şi instalaţia de acid sulfuric sau recuperarea dioxidului de sulf (în mod normal urmată de instalaţia Hg de acid sulfuric) Dacă prezintă valori ridicate în alimentare: îndepărtarea după epurarea gazelor de SO2 Topire secundară Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. carbon total (excluzând CO) şi dioxine.. ardere finală. ****.Pentru procese discontinue. ardere finală dacă este necesară şi monoxid de carbon răcirea corectă a gazelor. de prezenţa materialelor organice sau intenţionat pentru a micşora conţinutul de oxigen. Epurarea primară Dioxid de sulf gazelor urmată de instalaţia de acid sulfuric. Monoxidul de carbon poate fi produs prin ardere incorectă.Chapter 3 Etape de proces Componente în gazul Opţiunea de reducere rezidual Manipularea Pulberi şi metale Depozitare. Răcirea şi tratare a zgurii epurarea prin filtre din ţesături. pirometalurgice Monoxid de carbon Ardere finală. Utilizarea unor sisteme inteligente. manipulare şi transfer corect. monoxid de carbon*** şi răcirea corectă a gazelor. Dioxid de sulf Tratare pentru eliminare. Răcirea şi turnarea epurarea prin filtre din ţesături. dacă este necesară. materiilor prime monoxid de carbon Operarea procesului. Pretratare corectă. dacă este necesară Afinare cu foc Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. Dioxid de sulf** Epurarea. monoxid de carbon şi răcirea corectă a gazelor. dacă este necesară. capabile pentru extracţii ţintă de vapori la sursă şi de o anumită durată pentru orice vapori. Tabel 3. Turnarea anozilor Vapori de apă Epurator umed sau dezaburizare. conţinutul exact depinde de materia primă folosită. Materiale organice* . carbon**** Epurarea. ardere finală şi răcirea corectă a gazelor Topire primară Pulberi şi metale Operarea corectă a procesului şi colectarea gazelor. Colectarea gazelor şi filtre din termică a Materiale organice* şi ţesături.CO numai dacă nu este ardere finală. Răcirea şi epurarea prin filtre din ţesături sau epuratori. este mult mai eficientă energetic. Materiale organice* şi Operarea procesului. Colectarea materiilor prime pulberilor şi filtre din ţesături Pretratarea Pulberi şi metale. CO numai la începerea insuflării. etc. Răcirea şi secundară compuşi metalici. Conversie Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor. Materiale organice* şi Operarea procesului. dacă este necesară Dioxid de sulf** Topirea şi Pulberi şi metale Operarea procesului şi colectarea gazelor.Materialele organice includ COV-uri raportaţi ca.37: Sumarul metodelor de reducere pentru componenţii din gazul rezidual Colectarea vaporilor secundari este costisitoare şi consumă o cantitate de energie dar este necesară în cazul unor convertori cu funcţionare discontinuă şi pentru ventilarea gurilor de evacuare. Notă: * . **. ardere finală (dacă este necesară monoxid de pe timpul persajului) şi răcirea corectă a gazelor.

afinare şi menţinere/turnare cu sistemul asociat de manipulare şi epurarea gazelor fierbinţi şi sistemul de transfer cu cupă echipamentul de turnare. Ele pot fi prognozate de la eficienţa capturii gazelor de cuptor şi pot fi estimate prin monitorizare (vezi secţiunea 2. pentru a asigura calitatea produsului H2SO4 277 Non Ferrous Metals Industries .) Tabelul următor cuprinde emisiile captate asociate cu utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru emisiunile colectate. Poluant Domeniul asociat cu utilizarea BAT Curenţi de gaze Factor de reziduale conversie > 99. 3. în plus emisiunile fugitive şi necaptate de la aceste surse. amestecarea şi prelevarea materialului cuptoarele de topire. depozitarea. eliminatrea mercurului. PE umedă şi dacă este necesară.7 bogate în SO2 > % 5% Tehnicile care pot fi folosite Comentarii pentru a atinge aceste nivele Instalaţia de acid sulfuric dublu contact (conţinutul de SO2 a gazelor reziduale depinde de tăria gazelor de alimentare).37. afinare (dacă se aplică) şi de menţinere cu sistemele asociate de manipulare şi epurare a gazelor fierbinţi echipamentul de turnare. Sisteme moderne bine operate realizează îndepărtarea eficientă a poluanţilor şi informaţiile la momentul scrierii indică faptul că emisiunile fugitive pot contribui în cea mai mare măsură la emisiunile totale în aer. cuprinde opţiunile considerate BAT pentru procesele de reducere pentru componenţi probabil prezenţi în gazele reziduale.7. laminorul şi instalaţiile auxiliare Pentru instalatiarea semiinstalatiatelor din cupru şi producţia de brame emisiunile totale în aer cuprind emisiile de la: recepţia şi depozitarea materialului cuptoarele de topire. depozitarea.1 Emisiuni în aer asociate cu folosirea BAT a) b) c) d) - Emisiunile în aer cuprind emisiunile captate/reduse de la surse variate. Pot să existe variaţii de materii prime care influenţează domeniul componenţilor şi starea fizică pentru câţiva componenţi cât şi volumul şi proprietăţile fizice ale pulberilor produse care trebuiesc evaluate local.4. unităţile de instalatiare şi instalaţiile auxiliare Emisiunile fugitive sunt foarte semnificative şi terbuiesc evaluate pe plan local. sisteme de granulare şi manipulare a zgurii secţia de răcire şi epurare a gazelor umede şi instalaţia de acid sulfuric afinarea electrolitică a cuprului Pentru cupru secundar emisiunile totale în aer cuprind emisiile de la: recepţia. amestecarea şi prelevarea materialelor cuptoarele de topire.3.Chapter 3 Tabelul 3. conversie şi afinare prin foc şi turnarea anozilor cu transferul de metale asociat şi sistemele de manipulare şi epurare a gazelor fierbinţi sistemul de manipulare a zgurii afinarea electrolitică a cuprului Pentru instalatiarea sârmei de cupru emisiunile totale în aer cuprind emisiunile de la: cuptoarele de topire. Pentru cupru primar emisiunile totale în aer se compun din emisiuni de la: recepţia. conversie şi afinare prin foc şi turnarea anozilor cu transferul de metale asociat şi sistemele de manipulare şi epurare a gazelor fierbinţi cuptorul de epurare a deşeurilor. Un deaburizator poate fi potrivit pentru eliminarea finală a SO3 Se vor atinge nivele foarte scăzute pentru poluanţii purtaţi în aer datorită tratării intensive a gazelor înainte de instalaţia de contact (epurare umedă.

39: Emisiuni în aer de la procesul hidrometalurgic şi extracţie electrolitică asociat cu folosirea BAT în sectorul de cupru Nu există vapori de acizi de la procesul de afinare electrică. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare. Arzător cu NOx redus Valorile mari sunt asociate cu < 100 mg/Nm3 Non Ferrous Metals Industries Pulberi SO2 NOx 278 .în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă.9 % au fost atinse într-o instalaţie cu alimentare bună constantă de dioxid de sulf cu epurare de gaz sofisticată şi răcirea între treceri.38: Emisiuni în aer de la topirea şi conversia primară asociată cu folosirea BAT în sectorul cuprului Gaze cu tărie mai mică pot fi produse de la procesele metalurgice complexe folosite pentru producerea cuprului.Chapter 3 Notă: Emisiile colectate numai. Tabel 3. sodiu sau alumină/sulfat de aluminiu în combinaţie cu calcar pentru regenerarea reactivului şi formarea ipsosului. Datele sunt prezentate în capitolele pentru cupru şi metale preţioase. reziduurile de apă umede sau alcaline duble uzată şi solide împreună cu folosind calcar. epurator umed Un dezaburizator sau epurator de apă va permite ca acidul colectat să fie refolosit 3 COV sau < 5-15 mg/Nm Container de siguranţă. sulfului şi a metalelor preţioase. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare. hidroxid de sodiu. Epuratoare alcaline Efecte asupra mediului < 50-200 mg/Nm3 semiuscate şi filtre cu potenţiale de la folosirea ţesături. Concentraţia metalelor grele este legată de concentraţia pulberilor şi proporţia metalelor în pulberi. condensator. Poluant Domeniul asociat Tehnicile care pot fi folosite Comentarii cu utilizarea BAT pentru a atinge aceste nivele 1-5 mg/Nm3 Filtre cu ţesături Caracteristicile pulberilor va varia cu materia primă şi afectează valoarea atinsă. produselor de epurare va Combinarea sulfatului de influenţa tehnica utilizată. Poluant Domeniul Tehnicile care pot fi folosite Comentarii asociat cu pentru a atinge aceste nivele utilizarea BAT Vapori de acizi < 50 mg/Nm3 Dezaburizator. Factori de conversie > 99. Filtre de ţesături de înaltă performanţă pot atinge nivele scăzute de meatle grele. solvenţi ca. filtru de cărbune carbon sau bio Notă: Emisiile colectate numai. Tabel 3. hidroxid dr abilitatea pentru reutilizarea magneziu.în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă. Epuratoare alcaline energiei.

Arzător final Pretratarea materialului Combustie optimizată secundar pentru îndepărtarea învelişului organic dacă este necesar înaltă în Sunt disponibile alte tehnici ng Eficienţă îndepărtarea pulberilor (de ex. “insuflările” în convertor pot produce vârfuri de concentraţie pentru gazul primar şi prin urmare. numărul de ciclu/zi influenţează domeniul asociat (dat ca medie zilnică). În aceste cazuri volumul de gaze şi emisiunea masică sunt reduse. Pentru îndepărtarea SO2 şi carbon variaţia în concentraţia gazului primar pe timpul proceselor discontinui poate afecta performanţa sistemului de reducere.îmbogăţirea în oxigen pentru a reduce consumul de energie. Concentraţii de vârf pentru gazul tratat pot fi până la 3 ori domeniul raportat. Tabel 3. arzător pe cărbun activ.în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă.Chapter 3 < 100-300 mg/Nm3 Carbon < 5-15 mg/Nm3 organic total. În plus. există variaţii semnificative în conţinutul metalelor datorită folosirii materiilor prime variabile şi folosirea cuptoarelor pentru separarea elementelor minore pentru colectarea prealabilă şi Non Ferrous Metals Industries 279 . epurarea şi topirea electrică a zgurii asociate cu folosirea BAT în sectorul cuprului Poluant Pulberi Domeniul asociat Tehnicile care pot fi folosite cu utilizarea BAT pentru a atinge aceste nivele 1-5 mg/Nm3 Filtre cu ţesături cu injecţie de calcar (pentru colectarea SO2/protecţia filtrelor) Comentarii SO2 < 500 mg/Nm3 Dioxine Filtre cu ţesături cu injecţie de calcar uscat în gazul rece 3 Epurator umed alcalin pentru < 50-200 mg/Nm colectarea SO2 din gaze fierbinţi (din gaze uscate după îndepărtarea prafului) Filtre cu ţesături cu injecţie Se cere tratarea gazelor < 0.1-0. absorbţia de cărbune filtre din ţesături). Contimelt) cere stabilirea unui echilibru local între consumul de energie şi valorile atinse. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare. Tabel 3. Arzător oxidant cu combustibil Notă: Emisiile colectate numai. Emisiile asociate sunt date ca medii zilnice bazate pe monitorizarea continuă pe durata perioadei de funcţionare. (de ex. pentru cuptoare similare. deprăfuite pentru a TEQ/Nm3 filtrelor atinge nivele reduse Recircularea pulberilor poate fi utilizată pentru protecţia filtrelor din ţesături/captarea particulelor fine. Pentru NOx folosirea proceselor foarte eficiente (de ex.1-0. filtru de final urmat de răcire cărbune sau injecţie cu calcar/carbon).5 ng de calcar pentru protecţia curate.5 TEQ/Nm3 .40: Emisiuni în aer de la topirea şi conversia secundară. Concentraţia metalelor grele este legată de concentraţia pulberilor şi proporţia metalelor în pulberi Pot fi efecte potenţial semnificative asupra mediului folosind sisteme de epurare umede sau semiuscate cu gaze reci Notă: Emisiile colectate numai. De ex. Se cere tratarea gazului curat desprăfuit pentru a atinge nivele joase. < 5-50 mg/Nm3 ca carbon Dioxine < 0. un efect similar poate fi observat şi cu alte etape de proces discontinui.în cazurile unde monitorizarea continuă nu este practicabilă valoarea va fi media peste perioada de prelevare a probelor Pentru sistemul de reducere folosit caracteristicile gazului şi pulberilor vor fi luate în calcul în proiectarea sistemului şi se va folosi temperatura de funcţionare corectă.41: Emisiuni în aer de la sistemele de colectare secundară a vaporilor şi procese de uscare asociate cu folosirea BAT în sectorul cuprului Conţinutul de metal al pulberilor variază larg între procese. afinarea cu foc primară şi secundară.

4 Ape uzate Această este o problemă specifică locală. s-au raportat sisteme de tratare existente de standarde înalte.1-5 0. % 0.1-1 2-20 5-40 15-25 0. De aceea. presupunând că temperatura de funcţionare este corectă şi caracteristicile gazelor şi a pulberilor sunt luate în calcul la proiectare. Toate apele uzate vor fi tratate pentru a îndepărta solizii şi uleiurile/gudron .1-4 10-25 0.1-1 5-40 20-60 0. depinzând de metalele conţinute urmată de sedimentare şi dacă este necesar. regionale şi de lungă durată. gaze acidice absorbite (de ex.1-1 5-30 25-70 1-20 2-15 2-25 5-70 0. HCl) vor fi fi refolosite dacă este posibil sau neutralizate. % As. 3. Component ă Pulberi PE de Pulberi de la cuptorul de la cuptorul topire a cu cuvă concentratulu i pentru mată Pulberi de la convertorul de deşeuri Pulberi PE de la convertoru l de mată Pulberi de la cuptorul de purificare electrică a zgurii 2-15 25-60 Pulberi de la cuptorul cu anod Pb.1-1 5-30 0. % Sn. % Zn.5-10 0. Problema este specifică locului dar tabelul următor dă câteva indicaţii asupra efectelor de conţinutul de metale în pulberi care pot fi întâlnite pe plan local.5-2. dacă este necesar. % Ni.1-10 0.Chapter 3 îmbogăţirea pentru procesare ulterioară.5 Tabel 3. Sursele de emisie spre apă sunt: a) Pentru cupru primar şi secundar emisiunile totale în apă se bazează pe: • sistemul de tratare şi garnulare a zgurii • afinarea electrolitică a cuprului cu circuitul de purificare a electrolitului şi secţia de macerare a nămolului anodic • sistemul de tratare a apelor uzate şi apele de spălare prin precipitaţii • acidul sulfuric slab de la răcirea şi purificarea de SO2 în combinaţie cu tratarea apelor uzate b) Pentru producţia de sârmă. % Cu. cu hidroxizi sau sulfuri. dioxid de sulf. de filtrare.4. nu este exactă detalierea în acest document a concentraţiilor specifice care pot fi atinse pentru toate metalele emise în aer. Se consideră că concentraţia scăzută a metalelor grele sunt asociate cu folosirea sistemelor de reducere moderne de înaltă performanţă cum sunt filtre din ţesături membrane. Performanţele asociate cu tratarea corectă a apelor uzate sunt arătate mai jos.1-4 0.2-5 2-12 0. Componenţi principali [mg/l] 280 Non Ferrous Metals Industries . semiinstalatiate şi brame emisia totală spre apă se bazează pe: • Sistemul de tratare a apelor uzate Exemple de tratare a apelor uzate aplicate în câteva procese sunt date în secţiunea despre tehnicile ce pot fi luate în considerare pentru detreminarea BAT mai sus iar apele de proces cuprind tratarea cu precipitanţi. Exemplele indică concentraţiile asociate cu aceste procese.42: Conţinutul de metale al câtorva pulberi de la variatele procese de producţie ale cuprului Câteva metale au compuşi toxici care pot fi emişi din procese şi de aceea este necesară reducerea lor pentru a satisface standardele de calitate ale aerului locale.

01 Ni <0.Chapter 3 Apă de proces sau de răcire directă Cu <0.1 Pb <0.05 As <0.1 Cd <0.43: Domeniul de concentraţii pentru metale asociate din variaţi curenţi de ape uzate de la producerea cuprului Non Ferrous Metals Industries 281 .15 Notă: Emisiile asociate în apă se bazează pe o prelevare de eşantion aliatoare sau pe un eşantion amestec pe 24 ore. Amploarea tratării apelor uzate depind de sursă şi de conţinutul de metale din apele uzate Tabel 3.05 Zn <0.

reziduuri Sisteme de reducere Pulberi din filtre Materie primă pentru cupru (returnat la topitor). Pb. recuperare de acizi sau alte utilizări Topire / retopire Spumă şi zguri Materie primă pentru recuperarea metalelor Generale Uleiuri Recuperare ulei Hidrometalurgia Electrolit epuizat Macerare Producţia Soluţii de decapare şi de Dispunere ca deşeuri dacă conţinutul de semiinstalatiatelor clătire acide metale neferoase este scăzut sau vândut pentru recuperarea metalelor Producţia de bare Soluţii de decapare acidă Recuperare în celule electrolitice separate (dacă se aplică) Tabel 3. este puternic dependentă de materia primă în particular. acesta poate fi considerat numai local. cum este silicea. de conţinutul de fier al materialelor primare. specifice locului şi materialului şi depind de factorii discutaţi mai înainte. etc. conţinutul de alte metale neferoase în materialele primare şi secundare şi prezenţa altor componenţi. câteva opţiuni nu sunt disponibile. a produselor auxiliare şi a reziduurilor de la producerea cuprului Cantitatea de reziduuri şi produse auxiliare obţinută.4.5 Reziduuri de proces Utilizarea sau reciclarea zgurii.Chapter 3 3. recuperare de Cu. de aceea. Zn şi alte metale Compuşi cu mercur Materie primă pentru Hg Catalizator uzaţi şi acizi Industria chimică Nămoluri de acid sulfuric Nămoluri de neutralizare pentru depozitare finală Acid slab Descompunerea pentru recuperarea SO2. Utilizare finală produse auxiliare. neutralizare (nămol pentru depozitare). Tabelul de mai sus dă o privire de ansamblu despre utilizarea potenţială a reziduurilor din procesele folosite pentru producerea cuprului. lista nu este exhaustivă. alte utilizări de ex.4. Procesele de producţie din acest sector au fost dezvoltate de industrie pentru a maximaliza refolosirea reziduurilor din majoritatea proceselor de la unităţile de producţie sau pentru a produce reziduuri de a îmbogăţi elementele minore într-o formă care să permită utilizarea în alte procese de producţie a metalelor neferoase. ca mediu de macerare Topitor Zgură La cuptorul de zguri sau altă separare – reciclare internă Căptuşeala cuptorului Recuperat sau depozitat Convertor Zgură La topitor – reciclare internă Cuptor pentru zgură Zgură Materiale abrazive şi de construcţie Cuptor de afinare (cu Zgură La topitor – reciclare internă anozi) Recipienţi Purjatul de electrolit Săruri de Ni. Proces sursă Produse intermediare.44: Utilizarea potenţială a produselor intermediare.6 Costuri asociate cu tehnicile 282 Non Ferrous Metals Industries . şi în plus. Emisiunile spre sol sunt. datorită absenţei facilităţilor adecvate. 3. Principiile BAT include prevenirea şi minimalizarea vastă şi reutilizarea reziduurilor ori de câte ori este practic. a nămolurilor şi a pulberilor din filtre easte considerată ca parte din procese. De aceea nu este posibilă întocmirea unui tabel tipic realist al cantităţilor care sunt asociate cu folosirea BAT fără detailarea specificaţiilor materiilor prime.

pentru tot ansamblul industriei metalelor neferoase.Chapter 3 Datele de costuri au fost strânse pentru o serie de procese variate şi sisteme de reducere. dar domeniile date permit să se facă unele comparaţii. pot fi comparate. aşa că costurile pentru procese şi sisteme de reducere. Non Ferrous Metals Industries 283 . Datele pentru costuri sunt foarte local specifice şi depind de un număr de factori. Datele sunt prezentate într-o anexă la această notă.

tm 56. ca de ex: lesierea: extragerea de solventi: procesele de obtinere electrica (L:SX:EW) . cu ajutorul lesierii.14: Tehnologia aparuta pentru topirea in baie • • ISA Smelt pentru reducere / oxidare nu este demonstrata inca industrial insa este in dezvoltare. Utilizarea proceselor hidro-metalurgice este de asemenea in dezvoltare si se preteaza pentru minereurile oxidice/sulfidice ce contin concentratii reduse de metale pretioase. Incarcaera etansa a masinilor sau skipurilor este utilizata la cuptorul reverbatoriu la topitorul secundar de aluminiu si reduce emisiile fugitive in aer prin captarea emisiilor din timpul incarcarii. Este nevoie sa se dovedeasca siguranta instalatiei pe termen lung. Dezvoltari deosebite sunt: • Utilizarea textilelor moderne pentru filtrele saci inseamna textile mai effective si mai robuste (si concept propriu) poate sa permita ca durata de functionare sa se extinda semnificant.5 Tehnologii aparute • • S-a raportat [tm 137 Cu Expert Group 1999] ca activitatea de dezvoltare are loc in dezvoltarea si imbunatatirea tehnicilor de topire in baie. • 284 Non Ferrous Metals Industries . iar datele de la cateva instalatii chinezesti si rusesti ce utilizeaza Baiyin sau Vanyucov ar trebui verificate in caz ca sunt disponibile.Chapter 3 3. in acelasi timp. Rezultatele punerii in functiune se asteapta a fi evaluate. imbunatatind performanta si reducand costurile. Tabelul 3. Cu Expert Group 1999. Captarea emisiilor fugitive poate fi realizata in mai multe moduri. Fierul si bacteria ce oxideaza sulfitii pot fi utilizati la lesiere. Kojo 1998]. [tm 137. Unele procese au fost dezvoltate pentru tratarea concentratelor si a pulberilor. Dezvoltarile din celelalte sectoare industriale pot fi de asemenea vazute ca procese de productie dezvoltate pentru cupru. Topitoriile in baie pot oferi instalatii la preturi reduse datorita cotatiei reactiei ridicate intr-o instalatie moderna legata de cuptoaerle inchise sau semi-inchise. Utilizarea controalelor inteligente poate imbunatati captarea fumului si reduce marimea suflantei si deci si a costurilor. Tehnica Comentarii Topirea continua/convertizare: Combinatia reactorului Noranda si a cuptorulului de convertizare Mitsubishi Convertizor continuu Noranda Rezultatele punerii in functiune in 1999 se asteapta a fi evaluate.

Bauxite Raw materials preparation CaO Digestion Liquor heating NaOH Liquor surge Steam Liquor Flashing Sand preparation Fine residue separation Steam Cooling Water Sand washing Water Impurity removal Impurities Evaporation Residue washing Heating Precipitation Seed Classification Water Residue disposal Washing Fuel Calcination Figura 4.1 Aluminiul primar 4. Cristalele sunt spalate si apoi calcinate in cuptoare rotative sau in cuptoare de calcinat cu straturi fluidizate / cu vaporizare inainte de a fi folosite sau transportate [ tm 77.1.1 Procese si tehnici utilizate 4. Irish EPA 1996]. Astfel se produce o suspensie care contine aluminat de sodiu dizolvat si o mixtura de oxizi metalici numita „noroi rosu” care este indepartat in cuve de decantare.Chapter 4 4 PROCESELE DE PRODUCERE A ALUMINIULUI DIN MATERIE PRIMA PRIMARA SI SECUNDARA 4. Solutia de aluminat este racita si „insamantata” cu alumina pentru a cristaliza alumina hidratata [ tm 30.1.1: Producerea aluminei – procesul Bayer Procesul general este standard indiferent de locul in care se desfasoara si utilizeaza soda caustica pentru a extrage alumina din bauxita la temperaturi si presiuni ridicate in autoclave. Acest proces este in mod normal desfasurat in apropierea minei dar exista anumite locuri din Europa in care bauxita este transformata in alumina in aceeasi locatie in care se afla cuptorul de topit aluminiul sau intr-o rafinarie de alumina. Al Expert Non Ferrous Metals Industries 285 .1.1 Producerea aluminei Alumina se produce din bauxita prin procesul stabilizat Bayer.

Pe masura ce anodul se consuma tot mai multa pasta coboara in cuva anodului. 4. exista totusi mici diferente in ceea ce priveste echipamentele utilizate. in fabricile moderne utilizandu-se un sistem de control computerizat. in forma de bloc si uscat intr-o instalatia de anozi separata. printr-o bara colectoare. HMIP Al 1993. Elementele (celulele) electrolitice contin un catod de carbune izolat prin caramizi refractare in interiorul unei cuve dreptunghiulare de otel. Celulele sunt conectate in serie pentru a forma o linie electrica reducatoare (potline). Aceste mici diferente afecteaza in special energia utilizata in timpul procesului [tm 77. tm 100. colectate si tratate. Capitolul 12. Curentul este transferat anodului Soderberg prin contacte care trebuie sa fie extrase si re-asezate mai sus in anod pe masura ce anodul se consuma. Nl Al 1998]. Se adauga alumina in celule pentru a mentine un continut de alumina de 2-6% in baia lichida. de asemenea trebuie luata in considerare contributia productiei de anozi la totalul emisiilor. tm 100. asa cum este ilustrat in fig 4. tm 77 Al Expert Group 1998. tm 100. Acest lucru va fi prezentat ulterior. Exista 2 tipuri principale de celule electrolitice: Soderberg si Prebake ( cu precoacere). catre celula urmatoare [tm 6. In fabricile moderne sunt utilizate sisteme automate punctuale de alimentare.Chapter 4 Group 1998. emisiile de fluoruri cresc in aceeasi masura in care creste excesul de AlF3 in baie [tm 6. HMIP Al 1993. si un anod de carbune suspendat de un conductor anodic conducator electric. in special autoclavele si cuptoarele de calcinat. Alte metale. NL Al 1998]. HMIP Al 1993. Din aceasta cauza anozii de carbune sunt in permanenta consumati in timpul procesului. Desi procesul de baza este standard in toata industria. Aluminiul lichid se depune la catod in partea inferioara a celulei iar oxigenul se combina cu anodul si formeaza dioxid de carbon. Alumina este adaugata celulelor Soderberg in mod periodic prin intermediul orificiilor produse prin ruperea crustei de alumina si electrolit solidificat. neutralizeaza oxidul de sodiu prezent ca si impuritate in sarja de alumina. permitand utilizarea celulelor la o temparatura scazuta. furnizand astfel un proces care nu necesita schimbarea anodului. Al Expert Group 1998]. care acopera baia lichida. Gazele sunt colectate si arse in arzatoare pentru a reduce emisiile de gudron si PAH. Amestecuri de fluoruri sunt adaugate pentru a scade punctul de topire al baii. In partea inferioara a anodului este atasata o fanta pentru colectarea gazelor.2 Producerea aluminiului prin electroliza Aluminiul este produs din materie prima prin reducerea electrolitica a oxidului de aluminiu (alumina) dizolvat intr-o baie lichida de fluoroaluminat de sodiu (criolit) la o temperatura de aproximativ 960O C [tm 6. HMIP Al 1993.1. b) Anozii de tip Prebake (pre-copti) sunt confectionati dintr-un amestec de cocs de petrol calcinat si gudron de huila. de asemenea. care elimina necesitatea ruperii in mod regulat a crustei. tm 90 Al Expert Group 1998]. carbon si grafit. care este uscat de caldura provenita din baia lichida. NL Al 1998]. a) Anozii de tip Soderberg sunt confectionati in instalatia dintr-o pasta de cocs de petrol calcinat si gudron de huila. Sistemul de celule poate sa difere in functie de tipul anodului si de metoda utilizata pentru alimentarea cu alumina.2 [ tm 6 & 17. recuperate din solutie. Instalatia de anozi este deseori parte integrata a fabricii de aluminiu primar si trebuie sa fie inclusa in definirea instalatiilor pentru astfel de utilaje. descrie acest 286 Non Ferrous Metals Industries .1. Majoritatea celulelor sunt utilizate cu un continut in exces de AlF3 al compozitiei criolitice stoichiometrice. Fluorura de aluminiu (ALF3) cel mai cunoscut aditiv. Gazele rezultate din ventilatia cuvei pot fi de asemenea. pot sa fie prezente si pot fi. Un curent continuu este transferat de la anodul de carbune prin baie catre catod si apoi. totusi. cum ar fi vanadiu. tm 100 Al 1998].

Figura 4. Reziduurile anozilor. de obicei. in mod normal. exista o scurgere redusa Non Ferrous Metals Industries 287 . folositi si pe post de conductori electrici.2: Celulele electrolitice de aluminiu primar Celulele Prebake au. 12 – 40 de anozi individuali. Intr-o cuva mare. care sunt schimbati la intervale regulate. Cu toate ca. schimbarea anozilor este un eveniment frecvent si implica demontarea capacelor de protectie a celulelor. cunoscuti ca „anod partial consumat”. Anozii sunt coborati in mod gradat pe masura ce sunt consumati si sunt schimbati inainte ca barele de sustinere se fie atacate de baia lichida.Chapter 4 proces in mod amanuntit. sunt curatati de materialul baii si reciclati in instalatia de anozi. Anozii sunt suspendati in celule prin bare de sustinere atasate conductorilor anodici.

daca mai multe capace sunt demontate in acelasi timp. pentru a reduce oxidarea ulterioara a spumei se pot folosi containere etanse. Aceste metode de alimentare se pot desfasura fara deschiderea niselor de colectare a gazelor. • Sistemul de colectare a gazelor extrage gazele din proces. cele mai cunoscute fiind cele de titan sau boruri de titan. oxid de calciu si hidrogen. existand cateva metode de evacuare si reciclare pentru acest material [tm 42. Nisele de colectare a gazelor de-a lungul celulelor trebuie sa fie deschise in timpul acestei operatii. Adaosurile de aliere sunt formate in aceste cuptoare iar temperatura este controlata.Chapter 4 din celule aflate in intretinere (depinzand de rata sistemului de extractie). tm 100. Farrell 1998]. in mod normal intr-un reactor liniar. este indepartata.tm 77 Al Experts Group 1998. Mg. Gazul de tratament folosit depinde de impuritati: se utilizeaza argon sau azot pentru a elimina hidrogen iar amestecuri de clor si argon sau azot pentru a elimina impuritati metalice.1. Metalul este apoi filtrat inainte de turnare. • Celule anodice pre-coapte. 288 Non Ferrous Metals Industries . Cr. gudronul rezidual. Mn. Blocurile de carbune absorb electrolitul si dupa 5-8 ani trebuie sa fie schimbate din cauza dilatarii si fisurarii care conduc la penetrarea electrolitului lichid si a aluminiului in conductorul catodic si cuva de otel. de asemenea fiind folosita si metoda acoperirii cu azot sau argon [tm 106. in lungul liniei centrale sau in puncte selectate de pe linia centrala a celulelor (alimentare punctuala). Gazele de ventilare din cuva pot fi de asemenea. acestea sunt descrise in capitolul 4. Creuzetele sunt transportate la instalatia de turnare iar aluminiul este turnat in melanjoare (cuptoare pentru mentinerea metalului topit) incalzite. Ni) [tm 116. Scruberul extrage de asemenea. printr-un sistem de depoluare care utilizeaza scrubere uscate de alumina pentru a extrage si recupera HF si fluoruri. Ausmelt 1998. Cantitati mici de cianuri se formeaza printr-o reactie intre azot si carbon. ajustari prin adaugarea metalelor necesare (Si. Zn) sau a unui aliaj intermediar de metal cu aluminiu (Ti. Celulele pre-coapte pot fi de doua tipuri. Aceasta conduce la o crestere a emisiilor ocazionale. dar nu extrage dioxidul de sulf. Catodul nu este consumat in timpul procesului dar ei se deterioreaza in timp.3 Afinarea Metalul este rafinat in acest stadiu pentru a elimina impuritatile. Celule anodice pre-coapte actionate central (CWPB) – sunt alimentate cu alumina dupa ce crusta este rupta. Pentru rafinarea granulatiei metalului se fac alte adaosuri.2.4 Aluminiul topit este periodic extras din celule cu sifon cu vacuum in creuzete. In acest faza se produce spuma care este indepartata de pe suprafata metalului lichid si este reciclata in industria de aluminiu secundar. Spuma formata la suprafata topiturii.1. Sn. Reziduurile catodice sunt cunoscute ca si captuseala uzata. prin oxidarea aluminiului lichid. cum ar fi particule de sodiu. Aceasta faza de rafinare este realizata prin injectarea unui gaz in metalul lichid. actionate lateral (SWPB) – alumina este adaugata in celule dupa ce crusta este rupta in jurul circumferintei. magneziu. Throughout this chapter the term skimmings refers to both skimmings and drosses. NL Al 1998]. Cu. colectate si tratate intr-un sistem uscat de epurare. in functie de modul in care este adaugata alumina.1. 4. Secondary Al Expert Group 1998]. Fe. Pb. de asemenea. In melanjor se fac. rata generala de extractie din celelalte celule este redusa. Fluorura de aluminiu este utilizata pentru a elimina magneziul. Alumina din scrubere este extrasa in filtre cu saci sau electrofiltre si este de obicei pusa direct in celule.

influenteaza alegerea fluxurilor asociate cu procesul de marire la maximum a recuperarii aluminiului.Alegerea tehnologiei de prelucrare folosite va varia de la fabrica la fabrica. ALFED 1998. Acestea cer ca uneori sa fie decapate sau curatate de ulei inainte de topire pentru a imbunatati rata de topire (si eficienta termala) si a reduce potentialul emanatiilor. tm 116. Alte metode de turnare includ matrite metalice (fixe sau mobile continuu).Un sistem de pompare(magnetic sau electromagnetic) este adeseori folosit pentru a purta metalul topit prin putullateral si un put de incaracare pentru a ajuta topirea particolelor mici. Topirea materialului curatit poate economisi energie si reduce generarea crustei.1. Cuptoarele cu reverberatie pot folosi deasemeni o vatra inclinata in locul de introducere al metalului. HMIP Al 1993].1 Procesele de productie Principala trasatura a productiei de aluminiu secundar este diversitatea materiilor prime folosite si varietatea furnalelor utilizate.foite (tabla subtire).2.Chapter 4 4. Winter 1998]. 4.Numarul factorilor care determina alegerea procesului inseamna ca exista potential pentru multe strategii viabile care sa se adreseze unor circumstante similare.unde bucati continand cantitati mari de fier pot fi plasate. Furnalele rotative sau cu reverberatie sunt folosite pentru topirea unei largi game de materii prime secundare cuptoarele rotative pot incorpora un mecanism basculant folosit pentru a reduce cantitatea de fondant necesara.1. ALFED 1998].Tipul de materie prima si tratamentul ei anterior este de aceea folosit pentru a aprecia cel mai bun tip de furnalpentru un anumit tip de material de o anumita marime continut de oxid si gradul de contaminare intre altele. span. doze uzate de bauturi (UBCs).agitatia este indusa in putul de incarcare si in furnal.2.bucatile sunt sortate mai intai dupa tipuri de aliaje pentru a produce aliajul dorit cu minimul de reprocesare [tm 116. Variati contaminatori pot fi prezenti si de aceasta se tine cont in alegerea tratamentului anterior sau inproiectarea furnalului. tm 121.deasemenea.4 Turnarea Bramele. Deseurile precum bucatile ca UBcs si strunjiturile sunt surse majore de stoc de material si pot fi contaminate.1. Furnalele cu reverberatie adeseori includ un put lateral.Pompele electromagnetice nu au parti mobile si se bazeaza pe o spirala externe pentru a induce forta electromagnetica. Surse tipice de aluminiu sunt deseuri de aluminiu. bare in forma literei „T” sau lingouri sunt turnate in masini de turnare verticala in cochilie.5. turnarea continua de foi subtiri si turnarea continua de bare subtiri [tm 6. metal vechi rulat sau turnat in forme. Pretratarea anterioara este conturata in tabelul 4. care utilizeaza matrite metalice racite cu apa si mese de fixare in partea inferioara a matritelor. extruziuni deseuri comerciale comerciale.24. Hoogovens 1998]. ele fiind indepartate de pe suprafata metalului lichid.contaminarea sarjei cu fier este de aceia minima [tm 77.care au componente interne rezistente la caldura si "elice" de metal sunt deasemenea utilizate [tm 145. Al Expert Group 1998. Detalii ale unora dintre furnaleeste data in 2.2 Aluminiul secundar 4. Mesele de fixare sunt coborate dupa ce lingoul este format. Mici cantitati suplimentare de spuma sunt produse si in aceasta faza.Pe langa aceasta aluminiul este recuperat si din crusta formata precum si din zgura.1.Acesti factori .Aluminiul este topit in afara stratului de fier care ramane in vatra.Cuptoarele de inductie si procesul Meltower sunt folosite sa topeasca straturi mai curate de aluminiu. Non Ferrous Metals Industries 289 .Alte pompe.

cu put de incarcare si sistem de pompare poate sa creasca numarul de straturi de bucati folosite.inclusiv tabla subtire si resturi mici de strunjitura carepot fi topite in aceste furnale.Pretratarea materialului poate reduce utilizarea sarii la jumatate. Winter 1998].Exista variatii in cantitatea de fondant de sare folosit si depinde de furnal si de continutul de oxid al materiei prime . Fondanti refractari si cu flor sunt folositi deasemenea. Ar .1.2.Chapter 4 Raw Materials Pre Treatment Fluxes Melting Furnace Abatement N 2. Cl 2 Holding Furnace Skimmings Treatment Casting Skimmings Salt Slag for recovery if possible Filter Dust Recovery Product Figura 4.2 Procesele de afinare si turnare 290 Non Ferrous Metals Industries .Gazele de furnal contin cloruri si HCl produse din sare.5 Kg pe kilogram la un cuptor rotativ basculant [tm 145.3: Schema producerii aluminiului secundar O gama de fondanti diferiti este folosita in industria secundara pentru a ajuta la procesarea metalului in mai multe feluri. Folosirea unui cuptor cu put lateral. Hoogovens 1998.Un exemplu este folosirea de sare topita(un amestec de cloruri de sodiu si potasiu si cateva floruri) pentru prevenirea oxidarii si pentru a absorbi impurutatile.8 Kg de sare la kilogram de constituenti nemetalici este folosita la un furnal rotativ static si < 0. tm 122 & 123 ETSU 1998].S-a observat de asemenea ca pana la 1.Se pot reduce pierderile de metal prin oxidare fara folosirea unor cantitati mari de sare sau a unui alt fondant [tm 121. 4. Zgura de sare este batuta usor de pe metal.

in containere speciale izolate termic la locul de folosire. Mg. magneziu. Crustele reci inlaturate sunt tratate printr-un mare numar de procese pentru recuperarea aluminiului.Gazele sunt evoluate din acest stadiu alprocesului si in principal contin amoniac.desi florura de aluminiu-sodiu si florura de aluminiu-potasiu este deasemenia folosita [tm 116.De exemplu prin topirea in furnal rotativ sub un fondant de sare sau prin folosirea tehnicilor de separare ca macinarea si procesarea pentru a separa oxidul de metal.Un fondant de sare este de obicei folosit pentru a facilita acest proces.blocuri si zgura sunt turnate in acelasi fel ca aluminiul primar si o serie de lingouri mai mici pot fi produse( de exemplu pentru industria de turnare) intr-o mare varietate de aliaje in functie de utilizarea lor finala . 4.Metalul este atunci purificat fie in cuptorul de pastrare fie intr-un reactor in serie pentru a scoate gazele si alte metale in general in acelasi fel ca aluminiul primar.Materialul fin zdrobit este apoi dizolvat in apa asa ca clorurile intra in solutie producand o solutie de sare.Este posibil sa se foloseasca aceste stadii drept combustibil in alte parti ale procesului.hidrogen si fosfine. Li) Mai multe instalatii Exista mai multe instalatii in care zgura poate fi recuperata folosind un proces de spalare si cristalizare.Acest strat este inlaturat de pe suprafata metalului ininte de turnare. Ultimul material mentionat este un produs derivat al unor aliaje intermediare.1. Lingourile mari. Procesele pot produce aluminiu granulat reciclat si sare. 4.Straturile inlaturate dintr-un furnal contin intre 20-80% aluminiu.In ultimul caz metalul poate fi retopit in cuptoare bune si fina fractiune poate fi in continuare procesata .Metodele includ racirea gazului inert.Oxidul metalic rezidual cuprinde oxizi de calciu. (ex. Exista posibilitati de emanatii de praf in stadiile de zdrobire. aluminium (pana la 65% Al2O3) si contine sisulfati. cloruri si nitrati. Al Expert Group 1998.de exemplu reciclata in industria otelului sau in procesul de recuperarii de zgura .Aceste cloruri sunt apoireutilizate ca fondant in procesul de topire. S-a constatat ca fractiunea de oxid de metal (in special oxizii de aluminiu.S-a constatat ca generarea finala de zgura si folosirea de energie este mai mica datorita unui rest mai redus de material inert in cuptor[ALSA 1999]. US EPA 1995]. Magneziul poate fi prezent in aluminiul secundar si poate fi necesar a fi redus. Cuptoarele rotative sunt folosite pentru a recupera aluminiul din straturile de deasupra c