P. 1
Mecanica Auto

Mecanica Auto

|Views: 641|Likes:
Published by luminitbudess

More info:

Published by: luminitbudess on Jun 02, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/15/2013

pdf

text

original

<.

,••

1.2. COMPUNEREli. GENElliALA AAUTOMOBILULUI
PiJrlile prindpale . rosertn.. ..' ale aq!ol~mmului"'sunt . -(fig. ~1.1): rno/brul_. ~asiul ~i ca-. _
care trausforma ce_se.transririte "energfa larottle . "Motonl coustttuie in:.st4iatia chimicl a combustibilulul Iolosit, mot.o~~~o~~~ energettca proprte, In e#ergie'mecanid

:!:~~cbi~~:~i'd~~Si~~::J;':~1 a~t!~~r d:rl~:~::el:'C~~~¥~iaJaiiile a'uxili'are. . --,-' .. Me~anismul moior est~ format di~ -orga~e fixe (blocul cJ_~drjlor,.chiulasa , Ii".earterul} ~i organe 'mobil~ (pistonuly-segmentii, bol~ul,. biela, arbcrele coti't/v,
tl vclantnl). .' . '. . . . Sistemele # instaialiile auxiliare ale- moloruiui sunt: instalajia de alimentare.mecanismul de distrlbutie, instalatia de aprlndere (18 motoarele eu aprtnIdere prln seanteie), inatalatia de ungere, ins_talapa de rac.re, sietemul de parnire §i aperatura pentru , controlul l:unc~ion~rii. . '~iul este compus din: gruiml-';'organelor de transmitere a momentului de la motor la rotlle motcare [transmtsra), sistemele de condueere, orgauele de sustinere si prcpulsie ~i instalatirle aux Lare. .'. Transmisia are 'rolul de a tra_~<mite, 'modifiea ~j distrlhul mcmentul motor Ia rotile motoare 'ale autcmobilulul. Ph-pIe eomponeute ale transmisiei autcrnobilelcr sunt : ambreiajul, cutrade viteze, "transmlsia eardaniea, transmis'a principala, diierentialul, arborii planetan ~I transmisia (mala Transmisia automobilelar eu m~i multe punti motoare mal ccnttne ~l un reductor distribuitor care as;gura.1.ranSffitterea momentului motor In pun-

tile motcare.
Am b rei a.ju I are rclut de a reaiiza cuplafeaprogresiva sl decuplarea 'mctorului. de restul transmisiei, Ia pomire, precum ~i, in timpul mersulul, la .schuabarea tteptelor eutiei de .viteze. , Cut i a de vi t e'z e are rolul de ~ realize modificarea- Iorjei de trac~iune·. respectlv 'vtteze, In report _C}~~~o~rea reztstentelor 18 tnainta.re. precum fi de ~ permite mersul lnapci, 'far-a',a iuversa seasulde rotatie .at motoru~i~ .$ista~ionarea fndeJungaU .

T r a.n s m i s i a car dan j c -s-erv.e~te la _transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la transmisia principala, care au axele geometrtce ale ,arbo.rilo( asezate sub .uu un~hi ~v~I~~i,l datdri~,a ose.lathlor suspensiei. 'Lran s ml a i a p r Lnc t.paj a ' are rolul-de a transmite momentui motor.dela 'trunsmisi a cardanica, situat~".ill planullongitudinal al eutomohilului, Ia dire.rential ~i arhorii plauetan situ·tq.i Intr-uu plan transversal rtransmlsla principals mjreste In acelasi tlmp momentul ~oto~. DTf ere n t i a I u I d!1 J?osibilitatea_ rotilor ID':!toare ale acelelaai punp, tn viraje, ..sA pareurga drumuri de limgimi' diferite. Arb 0 r i i pl a net a r i transmit momentul de la diferential 1a r.o~iJe rnotoare. .. aDS m I. s i a in ~J serveste" la marirea raportului total. de transmitere (se tntAlne~te 1'8 unele autobuze ~i autocamioane de mare capee.tate). , _ . $.jstemele de condu:cere, asigurii de:~.I.:Ma:rea ,automobHului pe traseul dorvt, rn eoudttii de sigur~n'tl\ ; se comp'l11,idin mecanismul de. directie ~i 5i5temul de [rAuare., _, . M e can i 8 ill U ide 4 I r e I! l i' ~ ~~rveJte la schimbarea _direcp~ 'de mere a automobilului, prin schimbarea planului rojilor de .dlrecple In raport cu _planul .longitudmal al automobilului. ., . Sis't emu 1 de f r a n are serveste Ia reducerea vitezei automobllului du~pl dorinja eonducatorului, sau chiar-la oprire, precum ~i la imobilizarea lui In tfmpul pareard pe un dr~m orizorital sau pe 0 panti. Organe/t de susiinere §l propulsie cup'~nd: cadruf, carterele punttlor, rctlle ~i suspensia. , , _ :'-, C 8: d r '11 1 eousfltuie supo~qlpEfcare_ se mOQteazl crganele ~_i, mecanismele componeute ale automcbiluiui. .. . . 'S is te m u 1 d_e.p. r 0 p u lsi e- trans(~rmii mlscare de translatie ~i ajnu. ca automobrlul si ses S u So p e.ns i_a transJorm.:A: socurrle in osella aililnituifin:ir~i free~vent4 suportahlle de catre ciUAto,ri" i'amorozeaz8 ~ 9scilapile, evitand Ieno'menu] de rezonauta. . . 'c .: : "_ ._, _ ,'_,':C.:_'.' .' ~l!Stal_ati#~,aux~liare servesc -la aSig.uritea confcrtului, sigur:anlei circulatiei ~i a' edntrclului exploatarii. . . . . Inst~lapile auxiliare ,a1e automobilelor cuprind : lustalajia de Ilumlnat, instalatia de semnaliaare, instalapla de incil2lire ~i .aerlsire, !}tergatoarele de parbrtz etc, ,', Caroseiia serveste ca_ organ purtator pWtfu pasagertl sau marfurtle "care se- transporta.

a

: Tr

r

a

_'0'

_

rolul 'cadrului

La multe autoturism_e
(caroserii

~i la unele autoportante).

autobuze '

moderue,

caroseria

preia

~i

='~\f~~ I~tol~ttt d_! =r.!;.~~OIjId~
• 1'01.11tatl ; I.....
motor ;

I _ rMllAI'

I' - ventuator;'3

~II' Ill, Prlncipalele pArl;icomponente ale 'suu:>turismului: - arq suspens1e' t8~ : "..:. ceeoseae : s - amortIzor b~=A; ;l:
15 bari de Pl"Otectie fa\'A_

= ~~ ~~~~:e -;'$U$.

;~Nl_!

2.4.3. CONSTRUCTIA i\{OTORULUI AUTOTURISMULUI ... \ MotO~~l autoturismului \ este un motor ell aprindere prm scantete •.-~- patru timpi.," en patru cilindri in linie, vertical. . In _~Igura 2.7 este reprezentau. constructla motorului I I : compus din: . I - mecanismul motor •.care cuprlnde ·organele fixe; "blocu}.cilindrilor 1. ·ca.,rterul_ s~periQr 3; carterul inferior 9, ehiulasa 2 l}i organele mobile: pistoanele 4, bielele 6, arborele. cotn- 7 ~i volantul 8;

i

I

\ evacuate,

mecanismul sd di$ltibulie, care cuprinde: supapele de admisie ~l enlbutorii 22, en axul If}, tijele 1mpmglitoare, taehetii ~l arborele en came 13; - instaJatia ~ care cupTiD~e;. radl~torul. pompa de api 15, I ventilatorul 16, camera de apa din hloc chiuJasa, termestatul ~l conductele

-

,J.

_ instalatia de upgere, care cuprinde : bale de ulei 9, sorbul cu pompa 'de ulei ~i filtrul de urei.; . " (-, ins1;.alapa de alimentare, care euprlude : pompa de benzinB., carbura- , .torul 20, colectorul de ~dmisicr·l ~,~i Utml·9.e ·~er 18. f -

de legiturA.;

a

cu cudere ~nternii. eu piston. . ,.. Motaml ell ardere joterna: este 0 ma~inl termiea. de fort4 care .transformR. cild.ura dega)ata .prin arderea eombustibilului in. lueru mecanie, prin jil~e~edjul evclujttlor .unui agent motor (fluid motor) In stare gazoasA. In lD:~to.ruicu, ardere int~rn.ii atAtproeesul de ardere (tr¢ormarea· energlei ehimice-tn cildurA) .cAt :jl procesul de -transformare a elldurii to Jueru mefC4nic se d,es!~~oariIn. in~~ri.oruI. cil~~_!Q~!:·.-

NO'f. GEN. ERALE PR. lVIND. C.0...N~TJ,tOC'fIA .... . / MOTOARELOR.DE AUTOMOBIL M;9.to-arele fj)IQ"Site--ya-autoIDobi1e sunt,"Tn ~ajciritatea eazuritor,

TONI

mala are

a combustlhilulul I(rntrerea) cuprlade rezervoare;" motorului -nltrehine stahtltte. ;;1a aerulul (fie In emestec, .£ie separat), in! anurnite Instalatla de nHmentare conducte, pompe~· precum
proporjti
·lji· 01'-

lnstalati·a de alimenlare CLI. combuslibit .!}i introducerea fn cilindrli

are .rolul de a asigura curatirea

2.1. PARTILE COMfONENTj!l ALE MOTORULUI
Motoruleu .ardere intema·· monocHiIl.4rt~.in patm tiDlPI.-:--.cU aprindere (fig. 2.1) este fhrmat. din cilindrul 1·10 interiorul caruiase deplaseaza pistonul 2, .care aell.Oneazi nianty.el.83 a arbor.elui eotit pril,1intermediul hielei 4: to capul elllndrului s.e gas~·"C:hiu]asa 5 in care sunt a~pla~te supapa de admisie SA.)m-pa~a de ~vacq:a.re'~~¥:-.i;li :8. La partea iuf~rioara _lmjia it eilindrului se gaseste carterul s~perior.9~·.p~~··~~relJlo~te~A lagArele arbose 'relui eotit ~i carterul inferior 10 in care se g~s~e.~~leiul de ungere, Amestecul aer-combustibil intra In cilindru prin colectorul, di:~a:SLnisitf.6:I·lar· gazele. arse ~ezult-ateIes InexterioT'.prin colectorul de evacu.are'.7.·::... , .. \ .. . ; r., . ·MotarnI ~ie aleiUnit diP. ~ecanismJl~·: otor-~i··.~Bf~ri:iele:.:ji m ·instalapile auxiliar; (mecanismul de ~~tributie; in,st«latla ~~ alimentare cu combustlbil, instalatia'· de .·aptin4~~,·~-inst.!P.a~ia e .rAcire ,i d instalatia de ungere) necesare realizirii. procesului 'de. functtonare §i sistemul de pornire. Mecanisinul motor, numit I}i" mecanismul
prln scanteie

gaoele care servesc la prepararea lji introdueerea combustibilului in cilindri [earburatorul Ia motoarele cu aprindere prin ecautete lji injectoarelela ~otcarele eu aprindere prin compresie). ._ ··imlala/ia de aprinder,e serveste-Ia declansarea acanteli electrice in interiornl camerel de ardere (In motcarele cu aprindere prin scantele), in vederea aprlnderl! amestecutul carburant, . 1I1stala/ia·de rdcire asigud. rA,cirea·uDQ.f orgarie importante ale motor~lui (eiHndrH ~i chiulasa), pentru a se evtte supratncetetrea eceetor piese, datortta eiildurii pe care:o primesc de In. gascle de ardere. Mentinerea unui regtm termic normalde Iuncpicnare a pieselcr niotorului eete .de mare importanta
pentru economleitatea ~i s.gurente de exploatere a motorului.

instalalia de ungere are rolul de a' astgure ungerea pieselor tn miscere, pentru a reduce frecarea ~i a prevent uzareamotornlul. .. . Sistemul de pornire servestc la eslguraree turatfei minime de porutre . . . . \ motorului.
I (\

en ardere .... Intema, eu piston. EI 8r~ .rolul de a transforma mlecarea de trenslatie rectninte-atternattva a pistonului tntr-o mtscare
de rctatle

biela-num.ivela, al motorului

constitute

:pTincipalul

ansamblu

r
/5
!

4.

roNOTIONAREA MoiOkuLUI T1MPI

DIESEl, IN

PATRU

~ Schema de fuhc~ionare a unui motor Diesel monocilmdr!c, in patru trmpi este reprezentatA in Hg. 13; in aceastll schema se indica pozltllie caracteristdce ale meceniamului biela-manivela care arllM, Inceputul ~l sfir,itul h~c~rUla din eel patru timpi.
2 3

Organele ..ecmponente ·ale mecanismului motor se impart In organe fixe lji organe moorganelor "rixe 'fac parte: blochrulasa lji carterul. crgauelor mobile euprinde: erbohielele
.!}i

a arborelui

cotit.

hire .. . Din grupa cul . eilindrilor,

_,Grupa
cotrt

bclturlle lji eegmentn. Mecani*mul. de distributi.e aslgura deschiderea .. i rnch.deree supapelor, . ..fa momente § bine precizate, pentru .:11 Ieee. PQs1bilii evacu- . area gazelor d~ ardere . §i umplerea cllindrului ell gaze prcaspete (aer cu .amestec aer-combusnbil).

rele

~i volantul,

pistoanele

cu

I

Admi,sjune

COl1!.presiune

!
f •

EVIlCUlre

Fig. 13'"S?~~ma, de r"n,ctin,nar~ a thotor~hi~ Dfesel mODocilindiic
~n ~

tini?i~i~ '-.

Schema de pornire ell demarorul electric a unui motor de automobil 'este reprezentaU !n fig. 112. Bateria de aoumulatoare I, alimenteasa demarorul electric 2; ·1&tnchidsrea cirauitului electeic, roata dintaU. 3 a demarorului electrio aiIgrenea:zl ou coroana dintato. 110 volantului ar~orelui ootit. Ae.. te dod ~o~i din~ot.,

"f~C~~'(.~"
Fig'.

.

tit. 8ab~. cSt ~rnlre a motorului au dtmUOt\ll 'electric.

Pomirea motorului ae realize .. l prin ooot;et (fig. 122), oare •• te 0 oomandi!. eleotrici •.Acest8: ,Jnchidr~ prima fazi ~uitul de aprindere a h,ujiiJor, iar apoi ac\i. oneati. d~maro~' - un mio motor electrio·'';_ eaee, plio antrensrt.m: coroanei mntate ,8. volantului, pune 'i~ Wlle$re piatoanele, determin)nd a~tJel inipereB eiclului motor i apoi _2Inc~ioD":':!_a!»~ i~~.!!deDtl ~l!MJl~~!-!!iLbujiilor. .____ _. _..

prin cOD.truc~ie, IU un npm d. tranomitece .. tret !nelt erborele cotit III Ie roteuol GIl 11_' pentru pornirea moto:'31lui. Cuplarea ,i lIIOIorIIIuI H fao automat cu ajuto-rul unor .iotame m_loII. Patn oupluw. ,i deouplarea mote1'uiui.e folol8lOtoNI...... utlouN. demarorului, Vianume: '. - oo\iOll... prIa tunIIl . - ao~ienare prill ~Jui ! - .. c~i?....re ou oupllN~" t1tot.roma ... etio .

d_,w-

ian.-

r

. ~{J4f",.

"""'1

ACUMUlATOR

Schema mecanismulul de dtstrfbutie. 1- axu1 cu came, 2 - tachet, 3 - tija lmpingatoare, 4 - culbutor, 5 -supapa, 6 - arcul supapei.

• Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistbnul,'; segmlflfTii~boltul, biela, arborele cotit sl volantul. • Arderea incompleta st aetectuoess a cornbustibjhi'frJ~ determin~ potueree medliilu! ,1'J.m'biant decatre autovehi~iJie.': • Fu/:aui de cutoere albast~aemis de e$~parr~~i un conl$um,eX<i~~rat de.utet. ' ,

i~dicii.

Sub aspect functional, orgaoele componente ale mecanismului de dlstributie se' impart in douf grupe: • grupa supapet, cuprinzand: supapa, ghidul supapei, ~~!llilf~i plesele de fixare; • grupa org~'Jf.IfJl'i!e acfionare a supapet; cup~g;amorele cu came, tachetul, tija ~ q.ilbutorul. Supapele Supapele sunt organe ale mecauismului de distributie cu ajutorul carora se descbid ~i se inchid orificiile de intrare a amestecului carburant ~ de i~ire a gazelor arse. Descbiderea supapelor se face prin intermedlul camelor de pe axuI cu came iar incbiderea prin actiunea arcuriIor. . Tija supapei culiseaza, intr-un I~ nuntit ghidul snpapei, asigurand astfel misearea axiall a supapei in locasul sAu. Ghidurlle supapei Ghldul snpapd, snb forma unci bucse, are tolul de a conduce snpapa in miscarea sa alternatlvA, ~itotodata de a usura rkirea acesteia Ghidurile se monteazii in corpul cbiulasei sau In blocul cilindrilor. ArcuriIe de supape Arcurile de supap1 se monteaza in regiunea tijei ~i au tolul de a mentine snpapele apasate pe scaun, dod acestea sunt inchise ~I de a mentlne un contact permanenrintre supape, tlchell ~icame, In t1mpul elit supapele sunt descbise. buoul supapel Bste suprafata de contact a talerului supapei unde se realizeazli deschiderea ~i incbiderea prvprlu-ml a camerel de ardere.

",Famulde culoare neagra emis de eseoemen! indica :cbrisqrn9xilgeratdecombustibil.

un

i • AiunCica'(d:qonduce//t:I[1"a'l,itovehicul ac/ionat de un mo: 'iorcu ap!-ind~r?'pl' . , dbitit cu cat131izator(dispozitiv
:antipoluan '" , i nu~ai.I?,~~~ihf{'f!ira plumb. ' , • G.ata , '" " , /~ 9 POluI~f~/!Jfijo§fEiri~a redusa, prin arderea comp/~t~,a gaze/or er;~!iuafe,

de

,.,'>L

'I'Idq.l.l

'1'1
I

,ru1 [e organul mecauismului de distributie, care transmite ~carea u ffili- Ii.upapA, fie direct, fie prin intermedlul alter piese. !ill)!!tor-ll

de la arbore-

plna
,

Ilmu rI!l te 0 plrghie care oscdeaza in jurul unei axe, primind ~ de la tija ImI II - ,I [nIlMIII~d-o supapeL Culbutoril sunt montati pe un ax deasnpra cbiulasei §l lin I II Al1lt ne lila impingAtoare iar cu celalalt pe tija supapei,

6

IIINSTALA'fIADE
6.L' GENERALITATI

ALIMENTARE

1\

MOTORULUI

7 8

Instalatfa de ahmentare are rolul d:e a - alimenta ~il~drul c\l CiJD~llS;ibil'lji .aer necesar ardent ~i._de a. evaeua ,gazele ar~e. Dupa modul de formare ~ amestecului cerburent, acesta difera : _:. . . ;. ' ";- 'la: MAS, amestecul se Iormeaza .tn exteno~ "; dIll. benzlI~ .~l aer ~ ~aTlhl,rator)~i cont~~u~ in timpul curselor_de adrriisie ·§I~~~mpresle ;

cursei de compresie a aerulul, cAnd se Injecteaaa. motorina. 0. exceppe: eete .cazul MA S ell ,injecpe de ~ell:z~ la _ca.re f~rma.re~
amestecului de ardere poate Unele motoare pot ,folosi combustlblll slntetiel,

- Ia

MA'C, amestecul

.s_eformeazl

in intericrul

cillndrului,

la .,~U.q!tut

-:»: ~~+=.
J rezervor dB

'.--=~
... "1IIII4IeI
, ~'

to.

sa

.

se .rea,l~zez~ au.t in exterior cAt ~1 fn interior .. locul combustibililor Hchlzl ,gaze .Iichefiate san. .'

Fl,. 0.'. _
~~'

~~ ,~~ allmenllln: a~"UIOle •• - CJOlIDIOI' qapament .(~

,(...... I II -

fti ....... ,
, _ ~.

do I

1IIDIOn ...
- III"

1.7MAS :
~OmbUStibjJ.' .• _

~

I f, '_ eOleclor (galerte) de tie naauare ; 10 _ tObl de ............,: J~._ i~~r nlvel

6.2.CONSTRUCTIA1NSTALATIEI DE ALfMElNTARE .A MOTOARELOR· CU APRINDERE PRIN SCANTEIE tot ft. S •
Instalatia de alimentare euprinde ansamblul organelor necesai~. aI1.mentarlt mctorutuf ell amestee earburann format din benzinA ~i aer in pro-:
porpiife ~i' eantiU1ile cerute . de reglmul .de functionare, Instalatla de alimentare '(fig: 6.1) se compune din : rezeevor de combustibil; aonducte; pompa de alimentare, filtre decentoare combustibil, carburetor; Iil'tru -de aer ~i aistem de evacuate .a gazefor' arse. -. ,

N.R.c

de

Benzin~.aspirat§ din.reeervorul t de,.eatte pompa ell membr~n.a 4. pn.i1 :ond'uet~ de leg,l.tUl;l 3, flind trecuta §i prin ..filtrul de~D:to! 2 (daca Jnstalatia este dotati), este trimisl eu presi~De prin Iiltrul de benzm~ la carbura~oruJ. 5;-

ie aer 6. Amestecul este. distributt prin colect~i".ul de admisie 7 tn Interiorul ciliudrtlcr prin supapele de admisie, in erdtnee de funetionare .specifics. Ilerui tip de motor. Gazele arse refulate prin supapele de eva,cuare' sunt sxpulzate rn atmosfera prln colectorul de evacuare 8, teava 9 fl tobele de ~~apam.ent10 st 11.

mde formeaza amestecul carburant tmpreuna cu aerul aspirat prln: Hltrul

:a

I
dric 1. in interioruI -caruia se aIHt.acul 3 au capatul de jos tron- ' oonio, care apas[ eeupra orificiului de iesire al ajutajului.: Cornbuatdhihrl trimis sub .presiunea pompei de injectie patrunde In camera de presiune 7 a ajutajului prin canalul 8. In momentul In care pistonul elementului· pompei Incepe curse de pompere. presiunea cresteprogreaiv in camera de presiune 7, Aculajutajului 2.este preset in Iocee. datoritll. arcului 0, .presiune Care poate ri regJatli. cu surubul 6. Presiunea combustibilului se exercite pc supratata conica a acului ajutajul.ui 3·'~i,in momentul tn care aceasta invinge contrapresiunaa ' ercului 5,' acul ajutajului se ridied .~i deachidacrificiul 4, iar combustihilul ar-]o.~ub presinne s In camera 7 trece prin orificiul .ajutejului .Jormtnd In cilindru jetul de eombuatibi1. In to.t timpulinjectiei presiunea din camera 7 este var~ahil:i din cauza mi~c~rjlor de Inchidere ~i de deachidere a orificiului de iesire a acului -ajutajului. Sub .actiuneapresiunf arcului ' 'injectorului, aoul este imediat tmpins in jos ·tri*h.~z.rnd ·(lrif.iQiJJ.l·Prin· Inchiderea orifieiului de~eL£!'..e~~~~_a..:.dt~n camera ajutejului oreete din nou ~i va redeschide orificiul. Cu de combustibil apere I toate acests variatii de presiune, jetul. de preaiune au lac la continuu datorita faptului ca. variatiile intervale de timp foarte seurte. . I Din punet de vedere constructlv, ajutajele sint cu un singur orili.~j~~u cu mai multe. '<;:91 mai avantajos este aiuta]ul III carui ac eete prev!lzut eu '0 serie de cenale elieo1d.aIe.-Aceste canala imprimA. jetului "0 miscare de rctatie, aeea ce oonn-ibuie lao mai btinil dietnbutie a ·parti~uIelor.de 'combustihil in camera de ardere ·~i·a unui unghi mai mare de pulver-isare.
I

=:-;="7:"~~"'r=="C:

--

d

a
ci.lin-

.Bchema de runc~ionnrc a ajutajului tnchfs.' pune din eorpul

~ig. 82. Pompa de injecp'e Bosch.

..... arborele cu carne. 4. CombustibHul pattundel'ln pompa prin con.. 'ductade afimentare 5'1n' c{I,D..a:lul Din canalul 6 combustibilul 6. .~~ tn camera s a pistonului pompei prin orificiile'7 ale ele~en..:.. ' patoritll eupapelor 'de refulare 9 care B~t strtilse 0l?- racer10 ciltndni eJementelor Blnt pr:esat1 to Jocasurfle lor i '~",tn:~)~edicarea rotirii lor,' ecestie slot ssigur~ti eu ~~uJINjECTOARE~ .. -._ .. - -~ fin~ distri-

bu~la

Injectoarele -stnt organele care realizeazA pulverizarea uniforml a combustibilulul in camer~ d~_~~~_~._

!}i

t\iI"lrlII\otulu1;
teJr\I)ul.

r~J~r

~ecan;c tnchis:
! -

2

2

ecui tcrec-

Ii -

7. INS1'ALATIA DE UNGERE

Ii

I

.'
7.1. DESTINA'PA $Il'ARTILE COMPONENTE
Iu~talatia .de .ungere este- ;ormata du:,_tr-~

r--

~nsamblu ..' tmpreun~ ell canalele respective as: gurA. ungerea or a 1 In p.ese. care fll?tOTUIUJ, ,prec~m alcircularea, filtrarea ~i ractrea ufei:fu~~p~'rirmscare ale micsoreaza frecar~a. ~tre suprafetele pieaelor In miscare (de: a.~easta, se c?~sumata). SC, mt~o_reaza uzura ~i Be asfgura etansarea TUC~iJil 'P?t~rea piston-segmeupl, spalarea ~i evacuarea -ltD.' 'Upl' . g." p cdindrurezultate _d.in usura ,pieseior. Instalatia de u~~~~e m:etalice pr~h~t"a.~pmA.nd oXI~~re.a organelor eu ulelul In conta t ~ ple~elor,. ~i~,~~ensltate a ungeru pieselor, dupa sollcltarilesiviteza lor de dCepla:a~:l~:I:~

care'vine
unei u

co~~rr~J::r;_~~~~~~:
" -.'~ " p a ere e
+.

I

: ~ot,or~l a_-mecl:mf~mulur distrjbtitie~"fn .. ~ de ~!:r~~.t::e.3 mecanismului . lichIda, sn.b forma unei pellcule continue hiire sn. rO't 1 rde .. arte, -0 _A~nge.re p
care relahv~. -. e contact
In

De ,a_ceea" ,se Impune

asigurarea

mrs-

I

SfstlNlllll d. unaere
1 _ Baia de ul.i; d.101'ir.:o,.: 5_ 2Flltru Solbu,; l dl: ul.l:

II I

,

Jalad.nlvel.

- Pampo de 111.1: .. -. Suplllp6 d .. 6 _ S<;himbotar d. cIIldv·6; 7 -

'. .. . . Alime~tarea ell 1l:1eise :face, ope la. gura .de.\fmplere. a capaculul culbu rllor (preyazuU ell buson), ~ar controlut ntveluluf cu 0 ti-jli indlcatoare (jqj

l1'1g.

7)1, In:Stla.latba

de

un.,ere

a mQtorului

_

._.

pentru

se -sttnge 1a presl,une normala) pe rampa de ulei.

~ontr~lul cir?uitului este realizat la bord de.un bee de coutrolrosu (ca prin intermedinl unui traductor 11. mont . ~

nivelul

maxim

~l

minim.

.'

-

.. Uleiul pentru motor are rolul de prin creeree unui film rezistent

a reduce uzure motorului,
tntre suprafetele
'. c;iJltatile .' ..

de lubrifiant

pieselorC!flate Tnmtscere. -\j~scb?Jt~tea $1 punctlJf de congela.r,erepreiinta. unui u(ei motor. '., .

de

.. Ca:uzele baia:deUlei. '~'Pentru

ce pot~eterrpina
. fntretlnerea

cresteree nivelului de u/ei in
;"-J~

baia de unqere sunt patr(tfiq~r,~~!ai>ei eeu a combi.JstibiJuluiin

<i""

""

sis_temlJj'U(de.uf;l'9:f;!.lJy't.treoute . c.9rnp!.t?tare~i,; Qj9~/~iqj ~i~iCJ1~idin

sa
bei«

.

efeqtu~tiverificarea~1

s!

~~,.,r,Olq9,u(ti u/~i4(d:uP~l?X~?{~'r~I~'t~'rlr:!~Q,~q/Hf;;~~~{~lli(f~re ..:.. ' .
.~Controlul nivelulu! de ul¢iitiinbaie se rf;(3IiZfJf;l,~.a ajutorul cu

, unei tije m:etalicenurn'ite iPj~tintr'odJsaW;;b-tg,~~rWr:,ot(jr. .: : . .: ...... ,.,.'... ,.'''i''X 'ti'(," ;'", ..-, ,.. • Nivelul corect al uleiuluidin baie tr~puJ~s€!Ji..e.li1trerefJerele MIN - MAX, insemndte p'e'joja de ulei. • 'Schimbarea uieiutui si.e elementului . filtrant se face con"., IEURO 1\1 Eufopeana.

form e.~riodicit~tii stabilite de ~onstruq!or., .. AimQ9/uril~ EU$b"I,t;URO (f7I?~e~jnt~standardeje de poluare.din,;Uniunea

1I,'/~pRg"I:N"~i

\INST~ATIA \ DESTlNATIA
I

DE RACmE $1 PARTILE COMPONENTE

Jnstnlat'n de tilcre cste dcstinata ~ii asgure un reglm Lennie corespuul:zalor 1I11ei Inure Iunct.onari a motorului, ell randameut rldicat. 'Temperatura .d.n jnter:or~d· cilindr .lor atinge'_l 800 ... 2 OOO°C, ceea ce iJ;rauHi~e~l.e uugeree, '1110ditidi proprietaj.ile mecanice ale pleseior, reducand jocur-ile normale d.utre p.esele conjugate: ~r ponte duce .Ia u rmat-i grave Igr parea sau ch HI' deterornrea.lcr. Pr.n S steruul de raoire se elirniufi In mediul nmbiant 20-·;10% d.n dildura p.eselor motcrulul, asigurfmd 0 temperatura optima de 85 ... \'lO°C." __ Dura natura .Itu dului, instalatiile de rac.re pot [1 : cu aer, si ell Iichid. Instnlatia ell 'Iich:d poate fi ell circulatie- naturale (pr;n termosifon). care BU.· se mai util. zeaza la automobile, .~:: ell civculat.c Iortata (In presiune , .atmoslerica .. san presur zata In 0,5 ... 1,1 bar peste preaiunea mediului umbiant). , I Instnlatin presunaata" este instalatia in care lichidul c.r cula sub ·preI siune intr-Illl c.rcuit inch's ~j nu 'vine in contact ell atmosfera decat prin supnpa vasulnl de expansiuue.

I

,

I

,I

I
:

8.3.2.

DEFECTELE IN ALE INSTALATIEI

EXPLOATARE DERAcIRE

'

. ~n. get:e.l'UI, dele~l:illllil: iustalatlei due la 5111'l"ln calzirea sau In lucdlairca .. :-. ( insullcienth . a mctorului. S_upratncal.2irea are drept cuuze : pierderl de' -apa, sliihlrea sau ruperea curelei de ventilator, termostatul defect sau blocat, functionnrea neccrespunzstoarc a pompei de apa 1}i a ventilutorulul, ll].fulldare,a.:sau spnrgerea- radiaI torutui, depunerile de piatrh. ", ..,

I

Pierdertle de-apa in exterlorrpot avea loc pe la raccrduri, radiator, ,po~pa de apa, busoane, care .se ?bse:r:va. prin scurgeri in 'timpul cAt motorul este in_.functlUne; pierderile interioare au loc datorlta spargertt garnitu1~J.lor de chiula~a sau inele~or ~e .cauciuc ~de Ia cilindri -. def6rma:r:ii .suprafetelor de. ,etanljare dintre vhlo~ chiulasa, strangerii insuficiente a suruburllor; 'de c~lUla~a. Se co.n~t~~a pn~ Icrmarea de hule de aer in hazinul superior al radia: torului Ja t~alle rldccat~ sau a picaturilcr de apa de pe -tija de 'ulei.· , . Re.me<lle.rea consta m strangerea colierelor, Inlocuirea racordurilcr defeete, I?-l~cUlrea .gan;liturii d~ ch~ul~sa sau lnelelor cillndrilor, strangerea ~~ruburllo de chiulasa in o~dIDea indicata (de ]0. mijloc spre exterior), rectiflc~ea supratetelor de Imbinare a chiulasef sau blo:cului motor.
ID.ll
1

!

-:-

- Termostatul defect sau blocat se datoreste deteriorar-ii burdufuluf sau capsulei, seurgerii lichidului eeu pastei din interior, ceea ce poate bloca su,papa. in pozitia Inehisa. . Constatarea Se face prin ecntrclul radiatorului, care, daea este' reee in timp ce carcasa termoetutotut el.motorul sunt Incinse, la accelerarea motcrului nu se observe nici 0 nnduire rn radiator. Hemedlerea se tealizead pr+u Inlccuh-ea termostatulul. - Functienarea necorespunzlto"re a pompei de apa se datoreste ruperil peuei de Jlxare 8 rotorulul (turblnel) .au 4e~resArli ei de pe .arbore, iar uneori din cauzt!- Ingheprii apei, ruperll paleteJol' rotcrului. Defectiunea se depiateaza prln o"bservarea uuel uadulrl Illite ,In. bft~ll\ul euper.or al radiatorului, la accelerarea motorulu.l.. . .. . Remedi~rea ~e exeoutA prtn fP-tJo.~\1ir.~~ penei rup~e sau aslgurarea .unei pressn corespunzAtoan.;.1n caml rupem paletelor turbtnet, se tnlocuieste cDmple~ r~~o~:ul ~omI;lei tn· ate1ier~. .. La venttlator se pot de!0r.1I!3 sa~' rupe .·p.aletele. DaeA. paletele ventilatorului sunt derormate se Indreap.ta, ia: .cand ...sun.~ rupte, ee Inlccuicste ventiln~or~1. Dupe reparare, se face obhgatonu echllibrarea ventitatorului pentru evttarea uzarii premature a rulmenpilcr. . ;\, in unele ' caznrl ruperea paletelor ventilatcrului poate duce tji In spar:' gerea radiatorului, Jeea ce impune 0 reparare mal ampla in atelier.> ~" Iniundorea rodioiorutui se datoreste impurita'tilcr san ruginii. i Se -remediaza prin desfundarea chimica sau mecantce Cll ajutorul unor t.ije, prin deplasarea longitudinala in interi?rul tevn~r; apoi s~ 5ufla ~u aer comprimat; Desfundarea se poate, face eu let de apa sub. p~eSl\1ne. Radiatorul eu sparturl mici se remediaza pr!~ izol~rea leyilo~ ~in' po:'tiunea respectiva sa~ ~ipirea. m~~le s·a_? en soInt!1 s~eCla~e; .unecn, lzol~r.ea ae face ehiar prin Hpirt provizoru cu sapnn. Daca spartul'~ .~!?otemare, radia torn1 trebuie inloeuit. . , .'. ' Depunesite de pialra se curaja cu· eolutli chimice aC,ide, sau hazice, dup cum s-a aratat Ia Intretmerea .Instalafiei. " Jnc4J.2i.reainsuficie~lii a m~lorului este cauzata·,d,e ~IQ.~area. Sll.pape~. ter :mastatului in pcsttte deschisa, cand apa trece spre .radiator, .nepermitan

I

I

.,1

I

I
I
!

rapida ..a motorului.· . ~ coos" io lnIOe"if~ft t~r!1\o~t~~~I~i, Terinoslalul se controleaen. fu,ncponat Intr-o baie de apa incalzit.ii progresiv, urmarmd, In aeelasi tlmp, cu un 'termometru, ca I~c~perea deschiderfi
].1ncalzirea I Remedierea supapei sa se fae~ Ia ?ODC, Ier 1885 ••. 90DC,sl fie complet supapa trebule sa se fnchida. ' deschlsa. Sub 70~C

- Cur;~u~ insufi~ient intin~~ .se _:e:nediaza prin sHibirea piulitelol' ~encratOl:ul~1 ~l .mod~flcarea poz~tlel, pana l~ intinderea core(':tii; .apoi se strang pmhtele; daca este rupta. cureaua se inlocuie~te. '

/1
Termoslalul regleaza auto~at regimul termie al motorului· prin dir;jarea Hchidului spre ra~iator sau spre pompa. in fllnctie ·de temperatura. , La t~.rmost:atuL~nstaJa~iei. de r~cire a ~otorului D 2156 H;I\!N 8 (fig. 8.6} jcand apa matorul~Fe.ste su~_71~G;_supaR.a. ~a~e 2. din corplll "1, este inc1).fsa dc arcu1- 3 de ·C(at~e-Jrchidn~ ~fu~:pa~~ l.~·P.~'. .. ! vp.latilli:.a burdufului (capsulei) 8~ 'iar supapa mid: 4 este des·~1lisa."astfel·ci ~pa.l.calda. ·colectaU de teaya ·instaJatiei intra prin .r-acor~ul 5 tji.este dirija. tA spre ~o'mpa. prin racordu.1 7. Daca apa depltje!jte temperatura de 71°C, incepe sa ·se deschidi.supapa marc 2 tji .se linebide supapa mic.~ 4, dirijand. p~rtial apa spre radiat.or pentlu_ racire ~i 'partial spre :pompQ, a~tfel incAt la 85°C ~upapa mare este (~eschisa com,plet ~i circuitul_ se face numai spre radiator. prin racordul 6. 1

!

I.

... ~ • DefectareatiJ'riiiostatu/ui sau . de antrenare 'a pompei de apa pot dete;';';'lnil 'b'vii a regimu/ul termic de functionare a motoru/ui. • Temperatura lichidu/~ide racire, care l1~iglJrliperformanta inaxima~i uzura minima a motoru/ui, esta cuprinsa in interva/ul 90·95' C. • Cele mai frecvente defectiuni ale insta/al/el de rlicire a motorl.J/ui sunt s/libirea sau ruperea cure/ei de ~htrenare a venti/atoru/ui $i a p(Jmpeide apiI '. ., . • Circu/alia frecventa cu termoststll/defect $i, implicit, cu a temperatura a lichidului de racire sub 60' C conduce /a cre$terea consumului de combustibit cu30 pani!i 18'90%,

Schema instalaliel de riclre a motorulub 1 • pompa de ap~. 2 • ventilator, 3 • curea trapez()idal~ 4 . radiator de .po, 5 .Ins!3lapa de,climanzare, 6· carcasa termostatulu~ 7 • schimb~torul de clIdud. , ..

• La manipularea so/ul/ei antigel trebuiesi!i fili exlrem de precauJ sli nu aspirali au gura, intrucat inget:area a 100 9 de so/ulie antigel $sle mortalii. ...' • • Temiostatuiaparfine instalalie; de ri!icire. ....,'! • Ro/u/ termostatl,llui este de II inch ide $i de a deschide _circuitullichidului de ri!icire /a anumile temperaturi.

a
Fig. 8.6. Termosta~

b ~otOr1:Ilui D :m66 H'MN 8.

lINSTALA'I'IA

DE APRINDERJ!: ,

11.2.1. INSTALATIA DE ALIMENTAHE CU[ENERGlE

ELECTRICA

Instalatia de aprindere are rolul de a prodnce scAnteia eleetrica, prin . Baterla de aOlUDul.wa.re constit~ie sursa de energte pentru pornirea )btin~r~ Ull'ei tensiuni hialte !ntre electrozii b~j~.ei..c::apabili sl aprindi. .ames- motorulul §,i al1mentarea consumatorilor electrici al automobllului clnd moto, :e;cul'carhurant format rdm benzini !}i aero '_'"',-. .. . .' rul este oprJt sa" ctmd 8onor~torul nu debite .... stilicientli energie ~leCtrH'i. , Instalatiile de "aprindere pot fi ; I. consum de vArl. - ~nstala~!!d~ ap~iX1.~ere beterie de,acumulatoare'; cu BoterUl. d. A.umulato ••••• mol uO"Al. su.nt aelde, CU, plAei de plumb. ..-"lDstalalu de aprindere electronice; Semailolo ... l!flbAlnnd ••• umlllttoarenl.a1lne : lero-niehel, eadmiu-nichel, arglnt-slnc ,I tlte combiullil elem to chimlce uaele dintre ele cu un '~:'i:t~~t~lat.ii e aprindete 'etectrcstatlee. d randament a'itul dl rldlcat, lIiod utllliat'. pentru actrennren electromobilelor La -'~~~(ia~ele de automobile. se utiliz~aza instalatfa ','(jR aprindere cu' ~inlnd cont d. tudln~10 moderne. eeeueje. Elementele unei as~rel de haterli , raterle de·iacumulathare' au plAcile polltivi din 0)(\01 01'metaleler respective (Ni, Cd, Ag), Iar pe eele. negative sub lorml de plltA do metal spongios (Fe, Cd, Zn) ~i sunt montste slt.rnsiiv Intr-un VII dOo~1 niehelat, perforat ; eleetrolitul este un hidroxld de pot •• ill 'dUuat 0" .pl, avlnd deneltatea medie de 1;20 g!=': Elementul se incarcA '10 aa.\llllltl ooodl~'\ III Q sural de curent continuu. Heacfiile electrochiml ce r.venlblll lurnl .... ' on.r8i. ele.triella 0 tensiune de circa 1,5 V /el emeet. Pentru 0 ..,._.. d. a v, .. lDaeriazl patru sau cinci elemente .. , . :DatorIU' Ivuhjllor d~ IIIInJinor. n c.p.cit3~ii de desearcare la intenIsiU . ,III rt It _ .. valla tlaMlltului eon!tantii .i_mj>llnefolosire,,-a~estor bat'rii; .1 , vlrlaSil ..... IIt1~1 Oil temper.tura .... (scaderea eila temperaturi joase ; elIle 0" NI.aII ._ InlltUlublle), cxldnrea Ill' .pi! •• incului I. baterllle AG-Zo, Oil dllllaN .. liIdllll"D ,i doc; perieol d•• xplozie, precum : ~i costql foarto ridiOlt •• perd 1oIoaIn. lor I). searl largil In-conditille.. actuate. Baleria d••• umulaloltl .. It plumb (11M.11.1) este formaW: din bacul (monebleeul) I ,I III_til 1.10 ,. In IOrl.. ; .10-interiorul bacului se glIse~te et~trolltul (0 IOlu~1 .. In Api d"lII.tlI).

ao

1.

,.

/m

*


Fig. 90.

r~ Schema echipamentul~i

de aprlndere de iDdu~~ie.

prin baLerie-bohinA.

Eohipamentul de aprindere cuprinde doua eircuite ,i anume: , - c~rcuit~l de joa.s8. tensiune fOfl!lat din hateria' de acumu: latoare 1, .a1B.~amettitl 2, lntrerup4torul aprinderii 7 (contactul) l%f~*urarea'lJrlmarA 8 a bobineide induotia ~i ruptoru) 5 ;.;.mt.tito. ,__ - 9!C.,~lt_~): ~!,,:a)tt.~ensi!'l!.~ cuprinde Inf~urarea "9~' ' d dara 9 a nODme! M mifue~le, distri@itoru) 4 si bujiHe 6. Inchiderea ambelor oircurte ae'face pr~'---_,-.....4._ - .-. --,, • . Pent~u a se ohline 0 sctnteie mai puternina 1a porn: motoru~Ul. rece,. la un.ele' instalati] de porn-ire, 'curentul prJ:~ a] .bQbme,l de mduc~le devine mai mare prin f3curtcircuit~ea rez~s~lmte~ 10 aflate In .circuitul primar. AceastA scurtcireuitare a rezlsteb.,t..else face prin butanul 11 al reIeului de porn ire. . BUJ1.~ Berve~te ]~ producerea sctnteii I apr inderfi amesteeului carburant in cilindru. electrice Ii.eces.arA

!
.7
10

12.1.3. BOBINA DE INDUCTIE

Bobina de iaIdUKl\i" este un <iImnsfure!IeotrriJc csre, d<ilJoriJtA fe<1OlllleIW!lJtti de indUC\i<l Eilec<bromagnel:ica, ,transfoomii . Pig. 12.2. BobinA de induq:ie : curentul de [oasa ten.siune (6 san 12 V) simpm: b - cu variator. in ourent de !naM.ii _""'" (10000,., 20 000 V), necesae formam sclnJteii 1n'iIre e1eotlrozii Imjiei (fig. 12,2), ])a se compune din ~l.e ipik\i: un miez de fi"" moaIle I, bobUm>juilprlincipa.J 2, 'bobinajuil Secunoor 3, rezisten,,> de rproIteoI;ie 5 (!!Illm!li La lllJl"le bobine) ~i 0tlltiJa de ,proteic\:ie 4. Miezul este exeoutat din foi subtlzi de tabla, izolate in""'e "Ie sail din siJrma de ,fi... moale. BabimIljul ptimaJr este romptI5 din 150, ... -250 de SIjlire din siTm<l de oupru izoI<;ta ~i {Il'OI'ISiI de 0,6", 2,0 mm., .rupa mAIrimea I:>obmeL Bobinajuil seaIlIllrliar are ciroa 15 000 de spire diln _ sub\ire de 0,1 , ' ,0,2 mm ioolata. EI este inf~ ipe mlieWlde fler, iJaJr hobma)w primar deasupra, in <apmp!erea inIv~ de ,1>IbM <IiI ;bobilnet, ip6IlIIIntt a se puItea .,.;adim o ..acire buna, Cele doua oope/be <Ide lx>bi.n:&ju:1uipMrn"" sIn.t legate Iia d""'" borne e:xrtler:iOlal!'e. 0iit'00>1luJ. seotll!1rl are am ""pat ... legBJt impretlDA au.ciooulJbul prjJmJao: @a o hOlma),. c<ll:~~aillt<J!l]>At I" borna oeotmil<l mare uncle mmra fu;a care duoe 0llireI!lIIruJJ ilia disbrilbtriJtJOll'. La pomia'ea ~ elecitIric, este ""VlOIiede o scinJteie m>ai pu.ternioii. PeMru a se ....aJWa <liCe3BItIa., .""",Ie bobine de indUla\ie s!nJt prev_ au 0 rezistJenJIii' 5 (f;,g. 12.2, b), numlJta """i<IJtor, de ciroaHl, montatil in serre OIl ~ea primarA. in rtImpUil funIct\iorulrii m<>1loirnJiJui, ~ O'eZisten~ este ~ serle ell dII'OuIiItuJl prImair ~i iimlJteazA 1nJIIens_ <ltlmQIbuiliud la V1ailoarea nominIIIlA,
meter
III -

2J

:~~~::

~.
~17

-:~

1~~16 IS~16

I ~~ltre.~\A ,1 iXJg!z1~ 'cbee &1mPlu eu 0...~ eweu14\1'e port bargaj eamen: tnapo1, eu Dlo~ C~(l~A ~en":l."Ub~ufULPU.t pentru 'lAmpl.- bord' snu po-til. motor 12 (!4) VV _ : w .' e _ bee sofit ptmbN llm,p1 plafon:iel'e, cutie. act:e 1.2.(2 ~utde acte. rnun.ar 12{M! V _ 3 seu 5 W •

I

Fig ,: 15 ~PUri de beeurl auto:
'bi:f"azj

;p!::

irU

lIBT U{... ) V -

.!!..:e=~i~~~P)se=~:.a~e :~ -sp':.;:'

t5{40 W

b-

bee Wux

.pcntru

-:-CIRCuiTUL
/

ELECTRIC

Acesta cuprinde: _ acumulatorul de curent electric (bateria);____. . _ altematorul, care esle un generator de curent elE1ctnc;acesla Tncarca bateria; ., '. _ consumatorii de curenl electric, cum arfl: slsle~1l1 de !umlnl, circuilul de aprindere, diferile dispozitive $i accesorn eleclnce,

•~--'-

1.:L

SfatuTi prectice

I

Sueeintele conslderatii teoretiee prezentate piinii aici=sunt neeesare viitorilor conduciitori auto pentru a inlelege ce este un motor ~i cum este propulsat autovehieulul. Ciiteva sfaturi practice sunt la fer de importante in exploatarea de zi eu zi ~i in rezolvarea problemelor curente.

Bulla Bujia serveste Ia producerea sclnteli electrlce necesare la aprinderea amestecuJui carburant. Bujla se compune dintr-un corp metallc, 0 izOl.!le ceramica Iidol electrozi, irolali unul fat> de celalalt, Caracteristicile'cele mallmportante ale builet sunt diametrul illetulul pilrfii de illlurubare acorpului, distanl3 dintre electron II wloarea termid d1ntre eIecttozii bujlet intre care se produce Idntela decaicl CIte de.O,. - 0,8 mm. Co cit disIanJa dIatre dectrozI CIte mal mare, pentru producerea WId dnteI II Cd de puternlce, tenslunea trebuie mIrid propol'li0naJ.

• Deregla_'!'aqarfJufi3tiei;defflf//areaaprinderiisau defectarea it)j~ pot ,d~tefl1)ina,l!n"cpnsul1Jde,combu$libilJ)e$f.e limitele ~,'""'"'"',""" .. ,".,,',,,,,,,",,,,',','," ; P;';;~~ntJ ca/~l1Ji;ei';e s~'prafat".bujiiIOr?ifl!mu/ al/;i.astrui~I e?apamentuhliindicjif'f'pt¥!,,(;if ;-,;ecani~mlil moio,/grup pistonci/indru)'este,uzat, 'c :,'",0',' " ": ,',' '" • Motaml DJeSel l'iffiui'autoturism poaresa emitiffun'lc.i<irmare e a unor dafe,~fiu(lila-instf'la/ia de injei5tiec \, ;,:,c,' "',
""

DiIIInII

..

'~;Aprinde,re",/umi;'ii,JriJitbtl"del#.~~rif;('¢at~;'$~7fI'ri~ii;:;a;a tuncuoneree gener;Jtorului de, cure'tit: pbste cihriica 'ruperee ~urelei de antrenar~ a pompei de apii;a :ve~(i/~torului $i a

I
I

enemetorutu;
• Bateria de acumulatori este descifrcatif dacli, la aprinderea f~rWi/Q(,in(,,!nsi~a.te~ luminoesa aaq,f1stor~;.~gage progresiv, i~tc~M,.e,~te, actio[lst claxonul, acest's emit'e'ijn sunet slab, [ntrerupt. '.. ',.. ,', ",' " ,; "Dupafntreruperea cantactuluielectri((, motqrl.l/ continua sif tuncttoneze. Fehbmenul se num~$te suibaprindpnH,lectricif: deacumulatori consumetotit cJ'eriefgie.

_ ...
AncraSctrea bttj!d pilate ave. doul cnuze disttncte~bu1i~;;t ret sau motorul uaat. In pdmul eD, bufl. 1p"I'C afumntA. ins~""'-uscata, I~~ doile. eaz aspectul sau •• to aruma! cIar bulla este ~~7zelll'Fcle'Utre 0 bUJI "!jeL anerasata 'nu mal funclf.oneul .'orUllCW1clrcuiwull ec. OZl.or, . de I'IIUII. • lDlaculeoc In lIpsa unei bujll d BUljlle ancraaate, beniInI INJIa IIICraatA ~i se lazii ~ se usuce ~Im!, :r:~al!. IIrmI. lie verlllc:a I~ainte, de montare dae prlri cw:Ajire nu s-a modl!lcal dlataDta IIItre ole<troi:l. . Scurtc!rcu!taTea bujlft ... , prcI'IIICIali cia pltrunderea uuel buca\ de ea1smlxi1!ntre electrozll eI, __ bujlel, flsurarea sau strapun gerea lzolstorului. .. liel , 0 bujie cu electrozl mal func\ioneazii si, imp nicl dl!ndtW,motorului la care a.-la .. " montell. '. ..,' 'La s!T4PungerflllaDlatOrUIul; acll).teia elreuiA 1l1a1 , prin ace"til flsurA :deelt prlntr,e eiectrosI. de,1 dlstan~ !ntre electrozi" locul fisurat alirolatorulul, ,ate de 10-aO or! mal mare.. . . 'Buiil> .care are Izolstorul, f!sural .au Ilrlpuns trebuie tnlocutta.

'0 Rdlul"bati!'rlei: _

ests,

i
I'

~;ad'

va

__

JPENELEBU.mWR-

d:fffJal,im._en_ta, _j

Defeetel~ care pot sa apara mai des Is bujii sint: . Distanta prec mare intre electro~i fnfluenjeaza as?pra., n:odulul d:
functionare inti~pla

tcurtcIrcUI" ....

mare eu atit tensiunea necesara form!rii sdnteii estemai mare !i1 se poate
ca bobina

a motorulul.

Cu clt djstanta

dintre

eleetrozi.l

bujlei

este

mat d:

if,tsurarea,sau

mare !nelt

este mal mare de 0,7 mm, bujla respective nu mai functio~e~A.. Cind motorul nu functioneaaa normal, pentru a ~ti daca defectul

sa

produca 0 sclnteie puternlca. Dad distanta !ntre electrozt

de tnductre

sa

nu poata

sa

asigure

'?

tensiune

aUt

esteIabujlesau in alta parte, se desprinde f~~ade la bujie:l1i,in timp ce mctorul, functioneaza,' se apropie fi~a de c!l,I,ulasa, la 0 distants de 510 ;riuii. Daca s~. scfntel, Inseamna cA bujia este defecta.

13

I ~NSMISIA
Transmiaia

AUTOMOBILULUI

'.

..'

.'.

automobilului are rolul de a transmite momentul m9to.rul.ul 1& rctile motoare, rnodificandu-I, in - acelasf thap, :;.i wval?area in f~.~ctle ~e mlrimea -rezfstentelor _la tnaintare: Ea este. <::omp~sa . dJD~: ambrelaJ,. -cutia de viteze transmisia longitudinala, transmfsta _prfnclpala {angrenajul in unghi), dtl:erential, arborff plauetari 'lji transmisia _fil!ala. . . .' .

In f~ura

12.1 este reprezerrtata schema elnematlea a .transmistet .unur

autocamion.

12.1.1.

DEST INAT lA, ,,$1

CONDITII

IMP USE •

CLASIFICAREA

AMBREIAJELOR

'. 'Destinalia ambreiajutui. Ambreiajul [ace parte din -transmtsta auto,mp~ilul~i ~i este Intercalat i~tre motor §1 cutia de vtteze, tn seopul compen58.rU prfnclpalelor dezavarrtaje ale motorulut cu ardere interna (Impuaibili.tatea porni,~ij.tn sarcina ~i exiatenta unei zone de Iuncttonare instabila). Ambre~aJul serveste ,la decuplarea t~i'nporara §i "la_euplarea progreslva a motorulut en. 'transmiaia. Decuplarea !;it cuplarea moforului de transmisie .surrt necesare la pornirea din. lac a automobtlulut ~i tn -tftnpul mersului' pentru . schimbarea treptelor cutiei de viteze, , Ambreiajul aerveste, in aeelasi thnp, la prctejarea lalte organe ale transmisiei. C~ndiliile 'impuse amoreiajulni. anumite conditfi, ~i anume = . , . "" sa permitll decuplarea sehimbarea treptelor ae Ambretajul

, _ sA. neceslte la decuplare eforturt red use din _ partea conducatorulut lara a se ohtine Insa.o curse la pedala ma~ mare _de~ 120-20_0 .J:?lID (limita. ,sn: .perlcara la autoearnioane). Furta la pedala necesara decuplaru nu treb~le sa depaseasca - 150 N la autoturisme §oi 250 N la autocamloane ~i autobuze : ~ sii' asigure ln. stare-cuptata 0 imbinare perfecta (fara patinare) tntre motor ~i transmisie; -, ._ ._ _ _ . . _ sa permitd eltminarea-caldurfi earese produce in tfmpul procesuluf de cuplare (ambreiere) prjn patinarea supraletelor de frecare;. ' sa -permita cuplarea suficient de ,~rogresiva. pentru a'se evita pornlrea bruscii din loc .a automobilului; . , " - sa. fie cAt mat user de fntretiuut §.i'regiat §i sa of ere siguranta In'Iunc1:ionaie.· .,' ' _ -' Clasifiearea ambre-iajelo:r. Ambreiajele se clasifica dupa prtnclpiul de fu.nctionare -§i ~upa tipul meca'itismului de aeponare . principiul de .1ul1~lionare,' a~breirjele p~t fi : meoantee. (ell -trtctiune), hidredinamice, combinate ~i. etectromagnetteex Dupii.lipul m~canismului de ac/ionare. ambreiajele fi: cu actionare mecanlea, htdraultca, pneumatieli ~i. electrica:
I_~

.' 'Dapa
I

,IlOt-

la s~prasa~cini

a celor~'

trebuie

,sa tndepltneasca pentru ca

Sa

reca

eompleta a motorului u'rii socurt ,

de transmiste

.

AMBREIAJELE MECANICE ..._ . _ Principiul. d~ -fu.nelionare al amhretajulul mecanic. Amhreiajul mecarrie Iuucttoneaza "pe baza fortelor de .Irecare eare apar ,intre dona sau mai multe "perecht de supratete sub aefiunea unei forte de apasare. '. PartHe componente ale_ unuiambreiaj mecanic (Cig. 1,2.2) sunt -g~upa.te .astfel ; partea condueatoare, 'p_art~~ condusn l1i.,mecantsmul de acjjonare. Parte~_ c~)Ji.dueatQare ~:wr~i.~l:-~ste ~, !;i~lidara -Ja ~o.tatie.~~ .volantul -ruotorul~l •. ,lar -p~r~~,-,,'cQ_~~,1:1~~P~p,;_~ a~.,~l"cu"ttelde viteze. . Pe volan,tu( 1·a.l ri:iC?toqtlU~,_ .. '.' _, discul ,cond~s ~de catre ',-dis~ul de preslune: ..{eondueatorj 2' dato-r:it~iJottet d~~oltat~ d~ arcurtle. 3. I?i~cul oondus se peate deplasa axialpe eane)u?:le arhorelu._l_ pnmar 7 al cutter .de -viteze. Pentru a mad coeficientul de trecare, discul condus este prevazut ell ,garnituri. de frecare. Discul de prest.une '2 este solidar .la rota tit? en vclantul 1 prtn-intermedtul carcasel 5. Pariea conducmoore a ambreiajului este formata din ; vclantul 1, dis cul

I.

de presiune 2, carcasa 5. arcurtte ~_e

preshme 3 §i parghiile de debreiere ~. Pariea condusa se compune din ,: .discul 'co;o.4,ns, '6 en garniturilede Ireeare ~i ar)i6rl:(le·,primar 7 al .eutiei de

It'

1;2.:;. ~:~~i~e::ti:~
lQ~; planetmi

~~~u~
j

~:n:l::r~r4~u~::n~~hlce .
carter ;-9 punte, mctcaee.

-viteze (arbq~eJe ambreiajului). Prill ftiiiar~'a .care ia nastere tntre
suprafata .de presfune

it9rt~~iaY(Ha~iulrii:~i a
de pea parte_
§i-

a:.bO:~i-~Ntr;;fo~1~P~~d

hl'!t _- Ietele

"supraFig. arho-

diseul

11 -

discului condus momentul motor: este

pe_ de alta parte,
'trausmts

12.2.Schema de rpt'Inciptu a amhrpl::iinll1; m~n;1"

Rezolva urmatoarele funcfli: - demultiplicarea momentului motor catre rotl; - inversarea sensului de miscare inr-----------~--pozifia de mers inapoi; - nu antreneaza rotue In pozltla punctului mort. Culia de vileze faee posibila ulilizarea motorului in regimul eel I mai favorabil, in funcjie i de fOl\a care se cere. Pe scurt, este bine sa retineli: • Ambreiajul,,<I.[e,jUlul dea realiza cuplarea progresiva ~i deCupl!lre!l'I11,~"':l~ui(je restljl,'?,'n\~i!3i, '. ·Cufj!ldevtt.ezea~gur;1ip'Ute, '. .. Pen-ojt",~rsul inaPOi, filra ijiovers!! !\e~~l,1l.,.. .r:tirUi,.prilpuin~i stallonarea cu m6torul in'f(inctiune: . '.

eutiile de viteze se eonstruiesc .din aliaje u~Ol:\re' sau dinaluminiu I}i se fixeazl1'lntre amhreiaj. ~i diferential , ' Elenientele ,cQlnppnente ale cutiei de viteze s1nt. reprezentate scheDlat~e _In fig. :122, cj"Uul primar5, .a~)ll secund~r 'ii,i axuljntennediarZ, Aiul primer. 5 care rri'me§te m,i~car,ea'de la volantul arhorelui ootit prin intermedin ambreisjului are fixat la capatul care jntrA Intutia de .vi\be reate dint_til 8 preva.uta la psrtsa frontal A cu coroana dl.n~.tA 4'. Axul secundar 6 este montef In prelungirea exului pr-imer~i transmite m~fCarea ro~ilor motOare ale automobilului. Acest ai :as". prevlZut ell un ilUmlir de roti din~te 1, 2, 3... , :care pot ilJ.iluJiCa pe nuturi 111 lungul .Au atunci elnd .lnt c.OfOJIndatede levierul de 8chlln~ar.e a vltezelor 10 prm mterIl;l.edlu] furcH 11. Dato'riU. faptulqi c4 aceate ro~i 'dintate pot aluneca-Ia com8"nda pe axul'secundar, ale slnt numite trenuri balatio_are." .' ' Axul intermediar 7, Il.§ezat paralel eu axn] s,ecundar, are fixate pe ..el un 'numar 'de, ro~i djn~a~e 1', 2~, 3' ,.-. eire coresp:und . ell num4r ro~iIor di~late de pe' amI secundar. , Aaeste ro~i d.in~ate, formln'd corp -oomun ell' axul'iiltertned'ia~, '.con8ti~ui. tr ....ul aL outiei de. viteze. . Jl:oata. dintatil. 8 de Be aXu! primar ,i roata din~_ta 9 de pe axnl·intermediar slnt ah'grenate tn. permanelitii, a~a cil atlttimp cit. motorul funo~ioneIiZA, axul intermediar .e .rotelte ·tmpreuna cu .xu! .primar~ . Ctnd ' loc .lJi mot'orul este tn'iunctiune, axul rotesc, 'p'e-etnd axul s8cuhdar 6 indie.:tli In fig. 122, c, levieru! punctul mort, motoml fiiild

.In. general,

r""

db~rvatle:DG~ri~derea .,

gre$it~ a conducatoru/uiautocaro ~ a ambf€fiajului, estesprifttl/rei! fI'J,tilllPUI deplasiirii atilovehicpllJlUi ~/a de.amQreiSj apas81ii:_ .

Rohil - sit '. tl'aCVune la ro~iIe moto""e, in timp 'ce motorul _l~~ apr~ximativ_. aeeea~i turatie'j -1liJilla...j!o.'ibilit"at~a 1l1itomobilului de a se mi~ea ,i Inainte §i inapoi motorul men~mlnau-~i acela§l' sens de mi~care; -.'sa permitS. automobilului Sa stea pe ]oc clhd motorul [uncI

'~ionea:dL

plineasca ~rmatQ<lrele conditii; sa aiba greutate §i volur:n mic';: sa fie u§or de mane'V'rat; prezinte siguranta in .func~ionare, atit. la schiinharea v~te~lor ctt I}i la inversarea mi~()arilor j funet;io-

.

Cutiile de viteze ale automohilului

.,

modern trebuie sa·inde-

_.

.

Sa

neze . ta.ra niel un zgomot.

~a

·c
. Fi~, ~22.'RQata !iii)!aU.i-i elemepteie cOI!,lponente ale cut\ei de viteze.

.

9.6. D1FERENTIALUL
Diferentlalul este un mecanism care are rolul de a Iace ca .rotile motrice sAse tnvrrteesca .In mod independent una de alta. astfel ca, in viraje, muri de lungimi diferite, in report de raza de vlraj ~i de. directla de Inaintare a automobllulul, asigurind in acelest tu11,li de tracdune Intre eele douA rotl. timp
0

9.4. TRANSMISIA

CARDANICA

Transmisia cardanlca servests 1a transmlterea mi~cilrii de Ia arberele secundar al cutiei de viteze Ia axul rotllcr motoare ale automobilulul, rigid legatA de cadrul automobilului, ci este suspendata pe 'arcurl, avtnd
astfel posibllitatea de a-sl tncovolere a arcurllor, cardanie ~l sprljinirile schlmba poziila . fl>\ll de eadru la ceamal mie! unghiul dlntre eceste doua axe filnd variab!l. Varia1ia unghiului se datoreste faptului e! puntea din spate nu este

aeeste

roti

sa poata

ci!piita

viteze

unghiulare

diferlte

~i sa parcurgli egala

dru-

repartltie

a efor-

Daca rutile motoare ar fi mentate pe acetesi arbore, ele ar trebui sA tie roteasca .cu aceeasl vitezi unghiulara in taste cazurile. Aceasta ar conduce la alunecarea ~i patlnarea. rotilor in viraje, ceea ce ar produce urmAtoarele neajunsuri: uzura rapidA a anvelopelor; consum de combustibil mArlt din cauza pierdertlor de putere in timpul alunecArii ~i pa~inirii;manevraree mal dificila a automobilUlui. , Pentru a 'ds posibilitatea ca rctlle motoare sA se reteasca cd vtt'eze unghiulare diferite, ele nu se monteasa pe un singur arbore, ci fiecare roatS pe cite un semiarbore separat, iar Iegatura dintre cei doi semiarbori rentialulul sau a satelitllor 2, care este .solidar4. cu coroana cllntatl 1 ~ in care-intrA in mod liber doua axe .6, numlte axe planetare, care conduc miscarea la rotile motoare 7; doua plntoanecmarl 5, numit~ .planetare, fixate in interiorul casetei, ctte una la ftecare axi planetara; doua sail patru pinloane mai mtct, numite sateliti, care tae leg;ltura Intre pinloanele
se face cu ajutorul diferentlalulul. Elementele cornponenteale diferentialulul sint (fig. 9.12): ~aseta dUe:

'I'ransmtsia cardanic4 se compune din artlculattlle cardanlce, arborele
Intermediat-e.

9.4.1. ARTICULAlll

CARDANICE

Se numesc artlcutattl cardanice mecanismele de legA-turAdintre dol arborl care se rctesc, axele acestora fAc[nd un anumit unghi intre ele, Din punct de vedere constructiv, articulatllle cardanlce se clestffca , tn: artlculatli cardanice rigide ~i artlculatil cardanice elastlce, Iar dup.§.·~~4 viteza unghiularl care se obtlne Ia arborele candus, artlculatille carda- ':: nlee se ciasifleli in: articulatii cardaulce eu viteaa unghiulara yariabilA ~I :
artlculatlt cardaniee cuvlted unghlulars constanta. ·ArticuJatule· eardanlee rigide· pot, fi,· .Ia .rtndul l~r~Y.!riabllli. ~l cu Vite~ 'l"~hiullil'A.constantA.,,,,,",.·, Ior; cu vLteZi """""'" ;'';O:;'''.;;':",iD'

Fla. 9.10, TI-ansmlsle cardentca
pluUti; 12 -

: = ~!a8~~du~ut:r~.=~~,J;~~r~b~~~a~:.~~n~; :~1:~;1:=~~;
Jl _

cu ~~~~ie
101-

rliidA

ell

vltezA. unghiulerl
I' rutel.

ve-

aam1turl.

1m!! desl)ieat; 14 -

ungltori

planetare 5; satelltll sint montatt liber pe un ax 3 (exul sau 'crucea satell-. tUor) care este fuat in perettl. casetei 2, astfel ci se tnvtrtesc 0 data cu caroana diferentlalulul 1.

\/1
\

-

14.SISTEMUL'DE DIRECTJE 14.1. DESTINATIA $1 CONDI'flILE IMPUSE SISTEMULUI DE DIREC'f,IE
t

I

ilc crqterii continue a pareului e autov sun; in mod normal rop de directie.
Vlrajul

planului (bracarea) rotilor de directie in port cu pianullongitudinal al aurovehlcul • . rantei drculatiel, mai ales. in co Sislemul de dtrectie are un rod hotaratoehir:;p~ I ~~tezet.; lor de deplasare. Ro\ile diIi

e J"

1

. Stablllzarea rotJlor de dlrectie . .., d dlrectie 50 . unei bune \iIlute de drum a aUlovehicululu~ ro ... e e -r1inie·~r:~Ert:Jl; n~cesar p!!ntr~manevrarea direotiei··Sii cAt· mai nidus i . In "~,opp~ asiguririltab""'_a rotilor de directie se in!eiege capacitalea lor de ail mendne d bilize_ nn s W£<U,... •• d II au fost bracate sau . __ randamentul sa.:fie cat mal ridicat; po la mersul in linie dreapta Ii de a r:veni in aceasta poaue up ce _ sccutlle provenite din· neregularttapile cl1ii_·sA .fie· trans~ise la ~u ate ~ub infll'enl" unor torte perturbalOdaare. tere la momentul de stabilizare, rolul eel volan : i."' .... . . Dintre mhurile construcuve. care u~ In ,,' d directle sa· permiU reglarea §i fntretinerea usoare : . -. acest scop, ro ... e e I ghiurile de asezare a rotilor ~i piVOlilor. . ghi. in raport cu pianul on _. sa 'DU· prezinte uzuri.ex~sive care..pot ~uce 18 jocuri ·ma~i .!I.i. prin. important it au un..,.pivo!ii fuzetelor rotilor de directie, prezintll anUlDlle un un • . aceasta lao .micSorarea siguraJ;lte1': conduceru ; ~_a aibi.' 0 ~oJ;l.strlict~~. SimpHi ·prezinte (1 d1!r@jlit~_~ mai!!taie'. cAt dinal ~i tranSVersal al aUlovehicululUL II ghiuri: unghiul de inclinare longitudinalll ~i La piVOp; fuzetelor se deosebese d ou un

_ 'Desti,najia sfstemnlui de ~e~lie ..· Sistex;oul ~~ dir~~tie s·e~.~te 1~ .modificarea direcpiei de deplasare a automobilului. Schu~.bare~ dl.reot:l~lde mere se objine 'prin schimbarea ·planulu~ (brac;area) rotllor. de directte in report cuptanul longjt~din.al al aut~vehlc~lulUl. . Conditiile Impuse slstemului de (iireelle sunt : . _ .. a· permitist8:bmi;area s mi$carii rectilinii (~otile d~ .~irectie. ~~ii ce virajul s-a efectuat, Sa alba tendinta de a reven~ In pozttta mersului In

. al and toate d este corect, adlcll ro\ll~ rultneaucazulfllrll. uinecator~~bil cu doua .trullnStantaneu de vlfilj. unu au cercuri concentric. in cen . d. eiungirea axei rolilor din spate Ii a axdor acest centru 50 giise~le la inle~C\1a mtre:~ in virai rople de directie nu mai sunt rotaue ale celor doua rop d~ d~e. ~ ngbi' ul del;'racare al rop; interioare trebuie lele, ci inclinate cu ungbiun diferlte. As.. ei, U. fie mal mare decal unghiul de bracare al rotu exrerloare.

Vtrajul aUlomobilului

automobllelor

fie

'· -

1,

..,

..

_:=.

§tsa

SISTEMUL DE DIREqIE

Slstemul de directie in cazul punlil'i}gide: 1 - v61an, 2 - arborele volantulu~ 3 - ~urub mele globoidal. 4 - sector din\ll~ 5 - axullevierului de direcpe. 5' -levier de direcpe (comandi\l. 6 - bad longitudinal~ de direC\ie. 7 - bar~ transvers.al~ direclie. 8 ~i 14 -leviereleruzelelor. 9 ~i 13 - fuzete.tO - pivoti. 11 - bralUl fuzetei. 12 - partea cenlral~ a punp; din r,.13 (osia propriu-zisa).

ghiul de inclinare ~sve:salll... . ta tol doua Rolile de direC\le. ca I' p1VOp;. prezm e e<illvergenll..

unghiuri: unghiul de ddere

~i un

4~

Slslemul de direcpe servre~te la dirijarea autovehiculului pe traiectoria dorita. Schimbarea direcpei de mers se ob\ille prin schimbarea

/

J f.

Unghlul de indinare Iongitudinald aJ pi-In practicii, ronvergenta rotilor este exprimatil' prin <liferenta distanlelor inlre votulul (unghlul de juga) repreztnta incli\anveiopele sa~ jantele eelor douii rop, ntiisuratli in fa!a §i in spatele rotilor la narea longitudinaIa a pivotului ~i se obtine prin inclinarea pivotului in ~a fel inciit I nivelul fuzetelor, Conve!]!enta\ rolilor este necesara pentrua compenSa teOamta prelungirea axei lui sa intillneasd calea \ae tulare l'I1vi:rgenta lor cauzatli de lIII8hlIII pe /cloere,lJe asemenca, convergenta intr-un punct, situat inaintea punctului de. or eIiminii tendinta lor de a osdlala viteze maricontact aI rOlii Unghlul de indinare Iongitudlnald al pivotulu/ face ca, dupa bracare, rotile de di14.5, DEFECTELE IN EXPLOATARE recde sa aibii tendinja de reveuire la poziIia de mers in linie dreapta, ALE SrSTEMULill DEDIRECrrE Unghlul de inc/inare Iransvet:<aJii aJ pIvotu,Defec1;i,unile sistemuiui de directle se~pot-'fuanii~sta_'sub Iorma:' lui (3,) dii nastere la un moment stabilizator - .. manevrarea 'volanului necesita 1.1'0 efort mare" care aclioneazil asupra rolilor bracate. .:::..rojtle ri~directie oscileaaa la viteze red use ; • . Ungblul de inclinare transversalii a plvotu- rottle de directle cscileaza la viteze mari . lui conduce la micsorarea distantei lntre -r- directia trage Intr-o parte. '".• , . punctul de contact al rolii cu solul ~i punctul de intersectie al axel pivotului cu suprafata de rulare. - directia transmite .volanului socurile de Ia rot.i; - zgomote anormale ale' direcpiei. . Aceasta conduce la reducerea efortulul necesar manevriirii volanului Valorile uzuale ale deportulul sunt cuprinse intre 40-60 mm, existand insii §l.multe =uri cind se intillnesc valori mal - ll4"anevra~ea-vol~riului necesits un e{Q,.t mare: Defectul se datcreste urmatoar~1.9r ~au~.e ; freca!.tlor mari In articulath ; Irecarflcr arrormale In caseta mid sau mai marl. Trebuie ins. mentionat cala 0 reducere exageratil' a deportului se reduce de .dlr~ct~e ~l la prvctu fuzetelor ; deformarfi axului volanului precurn ~i unormomentul stabilizator aI rotilor de diieqie §l stabilitatea autovehiculului defectinni ale pneurtlcr. ._.' .

lrolil

060

.

Precd~ile m~ri ~1!'ar~~culaJii se produc
nesatisfacator

:~~::~ii:i.gresaJUkiI

ca urmare sau a patrunderf

a unui montaj sau re lai, prafului intre elemen~el~ prin demontareaorga-,

D~fectiu~ile· se ~emed~aza nelor respecbv~. prm curatarea

la

a~el~erul de reparatfi; ~i ungerea lor,

.. ~reclJrile W1~rlnule in caseta de direesie se produc datorita 'gl'e\ajului insu-. fIClen~•. ~arii s~p..de"t.~_ri.Ol;arii surubulu! mete, rulmenttlor uzaji sau incorect. monta~l, JOC.UIul::ln~u.fH~lentIntre elementele casetei sau fixarii inccrecte casetet de directie pe cadrul. automobilului. .

a.

v s

I IrWhlul de r:iitkre (a,) repreZintii inclinarea rOlli falil de planul verrical. Acest unghi conIrtbule la stabilizarea directiei, impiediclnd tendinta rotdor de a oscila datonta jocului rul-

~nIIlor.
I¥lulde

convergefd (y,) sau de inchidere a ro!ilor din

.f ......... I ...... foJJ

falil este

unghiul de inclinare in plan
/

c'a~e c~z conducerea este ob~sit~~e~i~l~sigura. aeoarece pentru ccnducerea automobilului in, linie dreapta volanu trcbule manevrat des, Intr-un sens sau altul, eu un unghi mare. Jocul mare al volanului se poate datora urmatoarelcr cauze: joe mare in a_ng!'ena,j~l casetefde directie; slabirea fixarii levierelor pe ffizete j'Oc1i1me al rulmentilor din fa~a; joe' mare aI fuzetei pe pivot; slabires fixarii casetei de directie; arcurfle pastilelor boltut-ilcr sferice stnt slabc sau rupte; j?cur~ Ia ar~cul~tiile bat"elol:~_:!~:e~~"~e. .2 i In conformitate cu prevederdle Regtilarrienfiilul pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurfle publice, jocul volanuIUi nu trebule sa fie 15°.

-----VOianuL~~.!ij~~_m~J.e~,in:

'1[;/

n:~L~~q~

l_J)

.

I

Fl'e(~rire anorrnale Iu pivolii fu:etelnr' se datoreazf gresajului.nesatisfachtof-., \:joculuijnsuficient lntre pivoti ~i rulmerrti sau bucse, gdparii pivottlor. Hemedierea constf in curatarea ~i gresarea pivottlor, organelcdeteriorate se schimba . Ia atelier. .

I

I
I
,

Detecsinnue pueurilcr care Ingreuneazf munevrarea vclanului pot .fi : presluneinsuficientdsau inegala, uzura neunilormd sau de dimensiuni difei-ite .. - Rolile de directie oscileazu la viJeze reduse. 'Oscilatia rotllor de directte, la viteze mai mici de 60 kmjh, sedatoreaza, cauzelcr : presiunii incorecte in pneuri, pn. eu. ri de.dimenSiun~ .. ife~ite, roti:neechilibr.at~. d org.anele si.stemuJui de directie sunt uzute, rulmentii rotrlor au Joe mare. OSIA din fata deplasetji, suspensia defecta (arcurl. desfacute. sau rupte, amcrtizcare delecte), cadrul delormat, geometria ropilor- Incorects. '.

p_e p~rcUl's". s~ remediaza defecpun.il,e refe~'itoal'e. ia .r~fa~erea presiuni.i·_in pneufl. stl angen ~l montan eoreete de plese. Restnl deiectmnlior se remedlazii la·.atelier.

Manevrarea greoaie a volanuluivse datoreste ex_ist~nt:i" uncr fo~\e de "deCit cele admlsibile tn articulatille mecanismului de de directie sau la pivotl, In aceasta sltuatie, conducerea automobilului devine obcsftcare, Iarviteza de circulatie scade, intructt rotirea volanului se face greu sl ell vited redusa, astfel ca la viraje viteza trebuie s4 fie mtca. Cauzele care dan nastere Iortelor de frecare marlte sint urmatoarele; gr~p_~rea piv!-'t1-tQr: de fuzete; spargerea rulmenttlcr de Iuzeta; gripares articuIatiilor; strimbarea axului volanului; stringerea prea puternicd a mecanlsmulul casetet de directie. Griparea pivotllor de fuzete, griparea artloulatlilor sau spargerea rulmentllor de fuzeta se produc datoritA. neungerii Is timp a acestor Ofgane sau cind ungerea se face fAra un control atent al ungAtoarelor t care
frecare"-fna1--maH dtrectle, in easeta pot fi defecte, infundate etc. Remedierea acestui defect se poate face ~i pe pareurs insa, Tn majoritatea cazurilor, aceasta operape nu re~e$te din cauza ca ungatoarele $i canalele de ungere slnt astupate eu unsoare veche intaritA sau eu impuritati. De obic_ei, acest defect s_e remediazlt la sta~ia de :intre~ineret unde se controleaza $i cauza manevrArii greoaie a direc\iei. Ruperea articulatiilor barei de direcpe constituie una din penele cele mai grave care se 'poate produce in mersul automobilului. Daca aceasta pana. se produce la 0 vitezA -mai mare de 30 km/h sau In curba, de obicei se soldeaza eu sccidentarea automobilului. La mersul Cll vitezii mai mica (pin! la 30 km/h) ~! In lin!e dreaptA, accidenlul poate fi evitat. De aceea trebuie aeorda~ 0 deosebita atentie mecanismului de directie, avind in vedere unnarile gI"8Ve ce pot aves loc in urma defeehirii lui. Desigur ca atentia trebuie indreptata spre prevenirea unei astfel de defectiuni, care in ultimA instantA se traduce printr-o intretinere corespunzatoare a automobilu1ui: gresarea Is perjoade bine stabilite (nu este cazul la 8utoturisme), controlul ziln1e a1 mecanismului de directie, Ruperea articulatUlor barei de directie se concretizeaza prin ruperea capului sferle al artieulatiilor directiei sau prin desfacerea capului barei transversale (conexiWlii). Daca se rupe bara principala ori una din articula-pile acesteia, "olanul se rot~te liber ~i niei una din rotile directoare ale automobilului nu mai paate fi dirijatA. Pentru a evita un accident, tn eazul ruperii barei, se frlneaza moderat, de preferin~ ell frina de ajutor. Acest IUcrll este posibil deoarece. automobilul tinde sA-$1 men tina mersul in linie dreapta, datoritA IncllnArii transversale ~! longitudinal. a p!votului. Darn! se rllpe bara transversalA a trapezului direcpei sau unul din levierele fuzetelor articulate eu aceastA bad" volanul actiQneaza numai asupra rotii din stlne:a, roata din dreapta rimtnind libera. In aceasUi situati-e, ehiar dad, 811tomobilul are v1tezA, ac:eidentele pot fi evitate printr-o bUna ~i calma stapinire a volanului !ii 0 frinere moderata.. Remedierea penei nu se poate face pe PNcurs. de aeeea este necesara remorcarea automobilului, prin ridicarea pArtli. din fatA a acestuia.

celc care 'produc qseilatii Ia eireulatia ell "iteze red use. tn pillS mat intel'yin : jocul'i insu-· ficiente la franele din Iata, dezechilibrar.ea sau deformarea roti1or din spate, I sllpc~·tii motorului sllibi}i sau defecti. .
{'·U

....:...R()I~![ede directie

(Jscilea2(:iu vilcze mario ~auz.eie sunt similare

La '":~teze mart oscilatia rotilor de directic este un defect periculos mai ales... "dud aceste oscila~ii intra !n .rez~nanr~ eu oseilatii!e. cadrului sau ell eele"ll:le altar organe ale sistemuiul de dlrect1e sau Sllspcllslel,

I

- _Dil'ectia truge ll1lr-o parle. Cauzele pot fi : pnelll'ne ro_tilol' din fa~a nn au aeeea~i presillne sau nu sunt identice ca marime, {ranele SlInt reglate illCOI·ect. cadrul este defol'mat, uUlIl din arcurile suspensiei din fata are ochiul, Coii principale rllpt. '
In parcUl'S se corycteaza presjulle'a in pne,uri ~i se regleazi1: fdinde. defectjunilor se, ~emediaza l~ atelier,_,- , Restul.

- .~ocul'ilr: pro~elliie din.interactiil.~ea:~btilQJ' ell drumul

sC

{mn.smifvolallului

..

I)0

F,enomeilUl apare in spe~i,al la deplas~rea ..pe d,rumuri 'Cll denivel:'l.ri datorita ;' presiunii prea mad in pneuri. dezechilibrarU roW~r. amortizoal'elor defecte. ~ziirii sau reglarii jneol"ect~, a organelor sistemului de dircctie. -Zgo~o~e anormale aie or.ganelol' sislemului de direc{ie. Cauzele ce con'duc la zgomote anormale pot :fi; jocuri excesive in arti~ulaPile transmisiei direetiei, .. slabirea coloanei volanului ,~l 'a suportului neestuia sau a' casetei de direepe,. deteribrarea r'ulmentilor sau montarea Jor gre~ita. frediri anormale dalorita, gre;s5.rii' nesatisfaelitoare, .
4

I

Pe
tarea

p_arc':'fs se remediaza numa~ 'aeele defecpuni organelor sist.emului de direetie.

care nu neeesita

demon-· .

-ajutor",' Jirana' de 'stationare trebuie 'sa ~~,ba un mecanism de. acrlonare proprlu, ind~pendent de eel al frfmei principale. Deceleratia recomandata pentru 'frana· de stationare trebuie sa fie egaLa cu eel putin 30% din deceleratia '1ranei prtucipale. 1n 'general, fn\na de stationare preia ~i rolul franei de sigu• ~educerea vitezei automobilului pad. Ia pAni,l&' -oprtrea lui'; '.'. .' .- imobilizarea automchilului in stattonare,

1ieSt!~§:.J!i~~.l!~~LJi.l~~":---srsreniiil

0

.s "" mentinerea
pante

Tn pa4ti;

.

' darita sau chiar " pe un drum ortzcntal sau

de tranare -,se:ve~teur!:
valoare

.

'_,

'.

~

constanta a vitezei automobiluhii in cazul coborarfi -unor lungi... ~. ., , '.. .' Eficacitatea sistemului de franare.asigura 'punere~ in valoare a pertermant;elor de "iteza ale automobilului. ~. '.'. ln practice, eficienta Iranelcr se apreclasa dupe distanta pe care se opreste un autcmobil evand 0 anumita vtteaa. '. . ' ' Sistemul de frabare' permite realizarea unor decelei'afii maxime de 66,S: .m}51 pentru autoturisme ~i de 6 mjsZ pentru autocamioane ~i autobuze. , ,:'~Pentru a rezulta spapii de fran are cat- ,mai red use este necesar c~ toate. automohilului sa fie prevazute cu ,frap,e·(frAnare· integrala). ..' ' ""Riectul fnlo.arii, este maxim cand rotlle sunt franate, pAnl la limita de blOca,r~: . , _ . . , Condilii imimse sistemului-.~!!:. Un sistem de lranare trebuie sa. tndeplineasca urmatoarele con(jl~ii : . . asigure 0 iranare sig\lra; . ._ ~a. asiure ~m.o~ij~~re~ autcmobilului In panta::. -t-. sa fie capab'il',·d.e .an:t:lini~":<:l~_j:_el~atii }mpuse; ...:..... .rraneree sa -Iie \ prpgr:esiv~i' fA.ra._',~ocllri ; _ - sa. nu neceaite din partea cond:uc~tqrulpi un efort prea mare; - etortul. 'apticat 13 mecanismul de' actionare .al sistemului de franare d. 'rj~,prop-ortional cu deceleratia, pentru a permite eonducatorului sa obti~.A.··t~.tensitate.a dortta . a (ranlirii;·. -'_' ._. " . _ forta de Iranare sa acjtoneze in ambele sensun de rmseare ale auto-

rotile:'

- sa

-rolul de a mentrne ccnstanta. viteza automobilului, Ia coborarea unor pant~ Iungi, fiirii utilizarea Indelungata a ·frahelor. Acest sistem de fr&nare se utili..:zeaza in cazul _automobilelor eu mase mari sau- destinate special- sa lucreze in regiuni de munte, contribuind loa micserarea uzurii Iranei principale !;i,la .sporlrea seeuritatii circulatiei. ,. _ $isleml!t tie' ,ra.nare se compune din fJ'c1ne.lepropriu-zise _$t mecanismul .de ;ractionare a frdne/or, .' . Dupil locul unde este creal momentul de tranare (de - dis~unere a .frafiei proprtu-aise), se deosebesc : frane 'pe rot.i ~i frane .pe transmisle. Dupe forma piesei care se rotqte, trgnele proprhr-aiae. pet fi: C1;ltambur , ,(radiale).' J:,U disc (axiale) !ji combinate. , Dup:a forma pieselcr ca.re pr;_oducfrdnarea, se deosebesc : ~[rane eu saboti, (rane eu banda !;ii frane cu discuri. . Dupa mecaf!ismul de aciicnure. Iranele pot fi : cu actiouare directa, pentru 'f1:anaredolosindu,:,se efortul conducatornlui ; ell servoactionare, elortul conducatotului folosindu-se numai pentru comanda unulagent exterior care pro-ducd fo'ft;a necesara franArii; ell acpicnare mixta, pentru h'imare .Iclosindu-se ~tat Iorja conducatorului eat!ji forja data deun servomecanism.
I

Ta3t~ _S!~/~TB_t;{~l!.~'f_,!!!!'~.-~._t!A!ff1!'{.~~lf_cli~p.Q1i1i_L!l1L ,ri~., .

.I~:~i~~~ :~:~,~~:'
.

Frine en disc

mobilului ;

.

.

. ;:::_Iranarea sa' nu se Iaca decat Ia Interventia conducatorului ; ~:..:.si"-asigpre evacuerea caldurii care ia 'nastere fu tlmpu! lranarii; - sa se regleae user s.au ehiar in mod automat; aillA. oconstructie sim'pla ~i usor de Intretlnut.' .£;IasiJiearea sisteme.lo~__j~.Jr~nilre~ Sistemeie de !rana_'rt, d~pii rotul pe eare:f au., se dasijlC~ in : .. . pri.~Ciea} de tr_d~a,~~.i~t.aIhit §i sub denumirea de Irdna principoll; 5au~rvlclu care se utlITzeaza ·la_ reducerea vitezei de deplB'6_are sau I. cprtrea automobiluluL Datcrita actionarii, de objcel prin , apasarea unel 1't'dRl~ ell picibt_ul, se mai numeste .~i 1rana de pitio.r ; .' . - ,suimlBlilJtl!!Lnar d{_~!.Yll!JQ!Lf~!!_~21Mi(Jnare care are rolul d~ • In~n~in'e automobilul imobilizat pe 0 panta, In absenta, coodu~~rulul~ UII Uin-p nelimitat; sau supfineste sistemul principal in :eazul d~rectirll aces11110. DBtorita actionarii manuale, se, mai. numeste §il!.4!_I!!~r!.!_.!!J!W~ ~rana tD~ionare este inUilnit3. 'l1j sub denumlrea de y~_k_J~!t£~_r~:' ~~u -",de

- sa

. ,-='-;ise~[

~ --

In.Ilgura 15.15 este reprezentata seheme.unui slstemde actlcnare hidtauliea a 'frAnelol', eu un circuit simplu.. . La apaearea pedalei 13. prin ttja 10 ~cf.ioDeaz5. pistonul !J al pomp~i centrale 7. creAnd presiune asupra .lichidului] acesta este trimls prin eonductele 5_ ~i 11 la·etrierele,17,·care prin cele doua pUente, en garnituri de Irtctiune frA-nead discurtle 16, Totodata prin supapa de refulare a supapei

10.2.3. SISTEMUL DE ACP:ONABEPNEUMATICA
de actlonars pneumatic! echtpeaza, in general autocam nele mljIocii ~I grele. Acesta permlte ca 10 un efort mlc Ia pedal. frinA sa se objinA 0 forlii de fnnare mare. . Sistemul Sistemul de actionare, in ansamblu, este prezentat in fig. 10 Compresorul 11 antrenat de motor, trimJte aerul comprlrnat, prln trul 2 ell racord pentru umplerea camerelor rotilor autovehicululu regulatorul de presiune 3 ~i, de aiel, Ja rezervorul principal 4, Din rezervorul principal, 4 se racor~eaza 0 eonducta, prin su de surplus 5 Ia rezervorul 6, care asigurA sistemul.cu aer comprlmat a

ctnd primul rezervor ramtne fAri aero Cele doua rezervoare stnt I printr-o conducta cu robinelul de dlstt-ibutie 7 ~I robinetul remorcil
Fig,. 115.-1S, ch-ema ar:~ionArii .hidrauUce S 'ell un circuit.

duble din pompa centrala 7, este tl'imis lichid' ell presiu.n~' pri.n c_ond'l;feta 8 la limitatorul de presiune .15, de unde prin cele doua ratnificatii, ajunge I,a ciUndrii reeeptori'.6, Ae~tia, prin ·cele dona pistona~e 4 (distant.~te de areul 3) actioneaza sabotii c.u garnitnri ,de fric~iun,e 2, frAn~nd ~amburll. La detrdnare, inelele din caneine depe pistoanele:etrierilo! ,<c8,re,~e d.ef?rmeaza la frA.nare) se' indreapU. $i. readue pistoanele in pozltle l~ltlaHi, utr lichidul revine prin cOD-ductele 5 $i 11 tn p'omp~ centrali 7; l,a pun tea sp,at~, arcurile de rapel 1 retrag 'sahotii 2 ear.e apasA plstona~ele 4 ~l acestea ~rlml~ lichidul de fi-AnA prin ramifi~a~ii $i prin limitat-or~l de' presiune InapOl, spre pompa e:entrau. 7, prin supapa de retinere (a supape'iduble de frAnA.), panA la rezervorul pompei centrale 12. tntre rezerva~ ~i cO,rpul I;'omp~i ,ce,ntrale 7 exists: douA orificii (de_ com,presare $i tretere). pentru eomunlcarea permanen~A dintr.e -rezervor §i. corp. Arenl 14, readuce pistonul 9 tn pozjtia'init.ial~. . ('_: La puntea latA rotile fHnd in~ep~n-dente, in~re '?,onductele 11 §l etnere {exist! cAte un iurtun flexibil pentru preluarea osetla~ulor ~acela§llucru este vaf:; pentru Pltntea spate; avAnd 1"":"'2 f~rtune, dupa cum est~ rigidli' sa~ "'-trtdependentii, tn rezervorul 12 se gase~te lichid ~e frana la presiunea atmosfeddt Jocul dintre tijA §i 'piston se l'egleaza, tn general, prin modifica~ea lu~gimii t:ijei, 10, In ~cest' seop, e~ se compune din do~a buc§.ti, asamblate pnntr-o. lll~u!'ubare. '

9
Fig, 10,10, Schema sjstemului de ac~ionare pneuml;ltld: tcompreaor: IfUtru;. J - reiUlator de pres1une: , _ rezervor prtnclpal; S - aup.pl de aurplusj f - rezervOf: 7 - roblnet de dlstr1butfe; 8 - robinetuJ remore1i: • ,1 10 - robinete de d18trlbutie.

?,

itrJJii>~i

. Robine~ 7 dirijeazA aerul sub presiune spre camerele de frinare 1» 10 care aC\lonea,z4 eama ce aplica sabo-pi pe tambur. De asemenes,
1

asigurii

_. ,I

dnd

fr!nArii. Robln.lul 8 permlte !nchiderea circultulul de fi-!nare a remor
aeeasta nu se fo]ose~te,

eliminarea

aerului

sub

presiune

in atmosferA,

dupa

termin

'Cilindrul receptor are rolul de a aplica sabotil pe tambur, prin Inediul Iichidului de frina ce vine sub pr-eslune de la pompa centrale, momentul actionar-ii pedalei de frina. Cilindrul receptor (fig. 10.9), se cornpune din corpul 1, in care se doua pistoane 2 care au pe fetele frontale garniturile 3, presete de
I 5.

15.6. DEFECTELE.
DE FRANARE,

IN EXPLOATARE

ALE. SISTEMULUI ..

¥

timpul

f;inaril.

lichidul

intra

in spatlul

dintre

pistoene

~! te

,pet~cHl\ij.ile sleternulul de .frA.nareinfluentead procesul frlnari~ ~i se po mlHljle~w: ~sub ~iverse forma: "?''Frdnanu -tine este,_~labdsau nu, ac/ioneazlL Defectuleste efectul uno c~_U;Ze. glu!tiph ~r_~era In reglaiulincorect_~_f.ri\nelor_._la _.de:t~J:i.o~r~1 san 'uzarea uncr organe~,precum §i)a,_pierderile de lichid'-<sauaerJtn eazu ..,- Reglajul lneorect e! (rAnelor-po.ate, fnsemna : curse liberi. a pedale prea m~:lie-~. marit .jntre .~aboli.,i ..tambur : slahtree piulitelor _ r~glal'l ~ joe de. sau. aJ~t~uriior la ,fr_an.ele:-cu regl,are_ auto'mata ; prluderea ~i reglareadncoreefi a sab~til.t:>r bulcanele _de,-pivota~e:_· la t:nHlt':lrarea defectului consts ~. reglarea cunei libere apedalel fi 'R_.jo . ~ului dintte _saboti sl.tambur. ~Uiarea garnlturilor de freeare::S,~.~constatA, prln faptul.ea, la apasares pedalei, .erectul de. frAnare ,este reduss.deoarece frecarea diutre tambur § niturlle de fixare a ~arnitU'rilor -estE},:~c~; tntiturare,a- defectului 'constain. .fnlocuirea gamiturilor de .frecare if st!lti~ de,'_intretin,ere.,· . '" _ _ . · . "" Uzarea_-garniturii·pistonului pompei centrale si a pdstonului ~J~J;l4rilo: rcceptori, face- ea, la: apis~rea pedaled-de frlln~. Jic~dulln.Joc ~a ·[ie'trimi: spre cilindrii recept6iF'S8;\!; ·:sa tmpi_ngli_~istoane_leacestora, :sca_paope Hingi .garntturl, astfelca fd.n.area nu se maire.aliz;eaza corespunzator. Remedierea se_,-fa_ce- statta' -de jntrejtnere prin, demontarea la cilindrilol receptori .sau ,pO_Ill:peh::c,ep.trah~, curlliria·.asperiUtilor,· Inleeuirea .g~fnitu. rtlor, spjilarea inbtalafief.'_~i pri~_ Jutroducerea unui lichi~ pOll... _ , -:_: . · - Preeenja aerllllii~s~nt~'_v~p,~~.l uete pferderllede llclllc din instalap_e se datoreee : Jip~~tJle. ,_' ..__ ' . _' Instalatiej Ioiostrli exagerate '. ~i fndelungate a fd.nelor, astfel-,cl,·'_t.op,t_a::,inciilziriiJalcoolul etllicsanmetilic s-a evaporat ~ra Iormatdopuri ;_des£~,cerii,fisura-rii ,~u, deteIiorarif ,~:
acponaril 'bidraultce ~i,_ respectfv, pneumatlce .

,Fig. 10.9. Cilindrul.rec~ptor:

7 ~\':J1n3glta;~~rn':tu~~Jj ~r~~u~; ~o ~~~: 9" -:.

ca~:~

.cordurtlor,

:'8

garnlturilor

ciliadrilor

sau a conductelor

metaliee,

-

.'

.

Uaele defecp.un~~- pot tn~ituFa_'_pe pareurs prin C6m]le,tpiea lichidului ~.e si-prin evaeuarea 'ae_rUluisau ,a veporilor din eonducte, Jb.1'9cuirea conduetelor sB:u, rac:or411rU~1' flsurate .s~u-~~te;~'iorate 8_6- face -l~,'_sta~a"de .fntr'ef.in,ere a, .

...:;.; Pi

-

.

.

.

'

Sin:tHll!~

eOlll'taU Thl d.
:aer): Aeeste pe la racord _ .. .': __ _ ,,4~'aer.' ~rtina f~eacli.dqi pedala de frl1I":d -nu esu acfionaM. Ca'~l~' a~s~ei defec~ tlunl aunt :.",TMlajulineorect al s,a:bo~ilor;:- rcurlle de-readucere- rnptesa_u a \ slablte ; pistoanele eilindrilor receptcrl _acoperite .de gume, astfel inca,_t-, ~1).pa ! actloaarea sabctflor .timiD; int~-o:sitjI~t;ie.de-b~o~re ; .?ri~h:.i_ul COW:_J?~~5are ..d~ de la pompa centrala_infllndat. nepermitand hchhluIUl._sa:re~~' in:~:~~:rvor. ~a.S.tfel di sabotti vor -continua. S.8 stea.aplicap ,pe tambup..~_J_.,lichidlll~~~ores~ I punzatcr lji se -ecurge greu.; pedala ineorect montaU- SQu':I:eglatii. pierderiseproduc

'77
A:rCllI.' otilor este slab sau rupt, In accst caz, cllli.Cif fara. a 'apasa pe sab.. .. pedala de friml;tarriburul ~ sabotti unei rctt .se tncalsesc {ca in cazul lnexlstentei unel dlstente anumite intre saboti !?itambur-i). 1 ! Depanarea pe par-curs consta in _supr-imarea functionar-ii frtnel la aceasta reate. In acest scop, pentru a se evita 0 eventuala blocnre brusca I a roti! respective sau alte defectiuni, se va demonta roata ~i tamburul, se va Indepar-ta arcul rupt !}ise vor demonta ~ s~oate sabottl de 1a rcata. Uzarea placutelor de frina 18 rotlle din fata conduce la aparjjfauncr Z_ggIIWte, ub forma de sctrtllturt, la actionarea frinei de plclor. Zgcmos tele se datoresc detertorardl supt-afetelor- de frtctiune ~i frecat-ll metalului placutelor de metalul discului. Plaeutele de .frina trebuie, de obicei, rnlocutte ctnd grosimea garnlturljor, inclusiv suportul, seade sub 7 mm. Este Interzlsa tnlccun-ea placutelor- de frtna.cu altele de tip diferit sau de aWi ealitate declt eele crtginale, recomandate sl omologate de constructor. Dacd placutele nu sint uzate ccmplet,' dar prezlnta dentvelari pe suprafata de Irictitme, se curata .suprafata r-espectiva cu hit-tie ebraaiva fina. Pentru -demontarea placutelcr de frina, se blocheaza automoblful tragindu-se frina de mina, se demonteazB. roata din fata, se scot sigurantele de la etrierul de frina ~i se gliseaza lateral penele de fixare a etrierului, apoi ,se scoate etrierul impr.euna cu ra<;ordul flexibi1 al frinei :jolse demonteaza p:acutele de frina impreuna-cu arcurile-Iamele de men',tinere a lor ·in laca·:jo. Apoi se monteaza plikutele de frina noi pe etrier, pe la partea laterala, ~e introduc impreuna pe discul de frihare ~i se execut~ opera-pi1e de remontare in sens invers ceJor de demontarl'!!. Uzarea discului de frina se· produce datorita funclionarii frinei eu !pJacute de frina necorespunzatoare. De aceea, disClll de frina trebuie controlat periodic ~i mai ales inainte de montare. a. unor pI§.c117e frine noi. de IDadi uzura discului este mai mare de· 1 mm pe ambele fete, comparativ leu grosimea initia~a, sa~ dadi discul prezinta ovalizari, rizuri adinci, descentrari, este recomandabil sa se inlocuiasca disClll cu altul nou, originaL In cazurile in care discul nu are uzura mare ~i este numai ovalizat sau descentrat se paate executa 0 operatie de prelucrare ~rontala pehtru corectie intr-un atelier specializat. Uzarea garriiturllor de frina la rotile din spate se datore!?te folosirii liridelungate a frinei sau inontarii deJectuoase a garniturilor._. ' ~ Inlocuirea garniturilor de frina la rattle din spate se face ,ntotdea· I una in set complet !?i dupa verificarea tamburilor de frinare cate trebuie sa aiba acela~i diametru pe intreaga circumferinta (in .eaz contrar, 'este necesara 0 operatie de rectificare 'i'ntr-un atelier specializat).
_
II
'II

\ PENELE SISTEMULUI DE FRINARE
!;]I REMEDIEREA
1

ACESTORA

Def'ectlunlle care apar 1a .siatemul de fr-lnare trebuie remediate i ce se constata, deoarece este interzisa circulatia in astfel de c iar urmarfle depl~sarii cu. un a~tomobi!. avfnd frinel.e defecte pot f_i d_ Ilsebit de grave. Din acelasi motiv, solutille de remediere adoptate nu t I buie sa reprezinte Improvizetil, ci sa asigure 0 functlonare sigura, attt . , Irfnei de serviciu, cit ~i a celei ajutatoare.
I diat I I

I

10.3.1. PENELE MECANISMULUI DE FRlNABE Penele mecanismului de frinare a rctilcr sint comune pentru- toa sistemele de frina. .~ Dlstanta prea maresau prea midi Intre sabotl ~i tambur, care se rna, nifesta astfel: in cazul distantei prea marl intre saboti :joitambur, la api sarea pedalei de frina, efectul de frinare se obtine dupa ce pedala par curge un drum lung, in unele cazuri chiar piml la capatul cursei. _Du 2-3 pedalari repezi, se obtine 0 func-ponare normala, dar pedala ramin sus !?i, in continuar~, tinind pedala apasata cu piciorul, aceasta nu m coboara. Functionarea normala a frinei dupe. 2-3 pedalari succesive se ex plica astfel: volumul lichidului de frina aflat in eilindrul I?ompei cen trale nu este cantitativ suficient de mare, pentru ca, la prIma apasap a pedalei sa deplaseze intr-alita pistoanele din cilindrii rotHor, ineh aces tea sa de'plaseze la Tindul lor sabati-i pina sa vina in contact cu tamburii de frina si sa-i apese apoi pe tamburi pentru a realiza frina-rea. Prin repetate ac{ionari _ale pedalei de frina, cilindrul pompei se alimenteaza cu un 5upliment de lichid din spatele pis_tonului, pe eare-l trimi!e apoi pro conducte- in cilindrii rotilar, ohtinind astfel deplasarea mal departe pistoanelor din ciUndrii rotiJor_ pina ce sabati~ vin !n contact eu tam burii $i ii frineaza., Distan\1l prea mare dintre saboti !?i tamburi poate proveni din de_reglarea sabotilor-de frina sau din uzura excesiva a benzii ferodouril?r saqotilor. Depanarea' se realizeaza, de _obicei, in atelierele ,de reparatii. · - In cazul inexisten~ei jocului in~tre sabati !}itambur, fara a apasa p0 pedala de frina, tamburul une~~ §!lJ1.lP.1=Ii m~tor roti se incalze~te puternic. In acela!?i timp. se simte a rezisten~a anormaia 1a inaintarea auto~o"bilului. mai ales la mersul liber al acestuia, dnd se rididi piciorul de pe pedala- de acceleratie. lJpsa jocului dintre sabot ~i tambur se constata ve~ific'i:nd eu 0 l~mi calib~ata, prin fereastra tamburului:t distanta clintre sabot $i tambur., In gpsa uneI asemenea lame, se slabe~te piulita de fixare a boltului e~centric de aneotare a sabotilor !?i se rote$te capatul boltului p1na se

Cursa -Iibera-prea ~are a pedalel de Irina semanlfesta la fel ca in distantet prea ~l1al'l mtre sabot! !}i tambur-f efectul de frinare obti-. '''~Drn1alll!umal dupa ce pedals parcurge un drum lung, iar functional' numal ctupa 2-3 pedalari repetate. . cazul ~cestei pene, ~antitau:a de Iichid pompatg in instalatia de la 0 apasare a pedalei este mica, astfel Inclt, pentru obtinez-ea unei este nevoie de mai muUe apasar-i consecutive ale pedamare al pedalei se constata user, deoarece pedal a de f!'fna o rezistenta mica, respectiv numal aceea a arcului de readli. in pozitia inttiala pe parcursul corespunzgjncursei Ilbei-e. Inla. defect se face prln reglarea jocului pedalei de garniturii principale a pistonulul pompei centrale de Jrldefec~iuni, 1';1 apasarea continua, pedala de frlna se dues cursei, a se obtine 0 frinare buna a automobilului de frina din, rezervoruj ciIindrului principal nu se consumA: Deoarecr, gc.ll:nitura jJrincip~la ?e cauciuc din Ieta pistonului porncentrale de Irma este defecta, ffind uzata, rupta, deformata sau clula baza ei, Ia apasarea pedalei de frina Hchidul dln cfllndrul pornafl~~ in ..rata 'pistonulu~ principal, In loc sa fie pornpat in . spre cilindr-il rotilor, 'scapa pe !fnga garnitura principaJ8. deaJ~gm~ in spatele pistonului principal. Lichidul de frina se plimba n.u.mal in Interior-ul pompei centrale de kIna.

Defeglarea frinei de mina se produce prln folostnta indelungata sau ca Urmare a uzurIl garniturilor de frina la rctila din spate. Dereglarea se constata prln Iipsa de eficacitate la frtnare. . . p~~ reglarea frtnet de mIna se rididi par-tea din spate .a· autoI?obIlulul ~l .~e slabe~te ,frina de m!na. Apoi se slabesc sau se string piuIitels de la tija care mtinde cablul de frina pina cfnd garnitur-ile de fdnare de la rotile din spate ajung in conta~t cu tamburut dupa care se blocheazf Ia lac piulitele tijei frinei de mtna. '
u

frina.

·10.3.2. PENELE SISTEMULUI DE ACl'lONARE HlDRAULICA
. Cele mai curente, defectiunt care pot apa'rea sint: : , Plerderl de Iiehid' de Irma prin locurile neetanse ale iristaIafiei. :and e."'tlst~ aeeasta pana, ~a actionarea frinai peda1a se duce pina la capatut: c:urse1, fara a se ·obtme a frinare corespunzatoare a automobilului IatI hchidul din. rezervorul cilindrului principal se consuma. ' ,_

nil's

I

Pierderea de lichid de fr~na poate sA se produce in tirmatoarele locuri. din Instalatia de frina: un cllindru de frma de roata; un z-acord metaliee; capsula manometridi a Iampif de stop; cilindrul principaL

flexibil; Una din conduetele
Oepanarea pe traseu

Depanarea pe parcur-s prin fnlocuirea garniturii execut~t, vehiculul se remorcheazg ~i se continua folosind frlna de mina (de ajutor).

defeete drumul

fiind greu eu viteaa

PistonuI este usor gripat it). cilindrul de roata •. racordul'flexibil parfnfundat sau 0 conducta rnetalica astupata 1prln turfire, In astfsl de Ia apasarea re~etat~ a pedalel, aceasta are curse din ce in ce acurte, tar automobilul ramlne frInat cu una sau doua ron. In situatia. in. care, pist.onu] ·este usor gripat In cilindru, prln premare a-l~ch.ldulu~ obtinuta Ia apasarea pedalel de frina, acesta se totU¥l :;;1 fmp!.nge s~botul sp~'e .tambur. La ridicarea prciorului , Pls~o~ul fund grzpat in cilindru, arcul de rapel. al sabctilorforta suflcienta sa-l impinga inapoi in pczttia de repaus si ca roata merge un timp mai lung sau mai scurt frinab'i. tar tamse va Incalzi anormal. . , asemenea, [n ~azu! in care raccrdul flexibil este partial obtu , . . pedalei, . din . cauza presiunii mad, Jichldul trece prin partial obturat ~1 actiunea de frfnare are lac. La el lberarea pe~r!na Insa, din ceuee obturat-ii, Iichidul se .}n_to?l"ce greu .,?i cu In pompa central.s. . :pistonul este u~or gripat in cilindrul de frin~, pana se C021verificaJ:~a incalZirii tamburului c;le frina sau prin ridicarea a fie,carei roti in-parte, pentru a se constata care roatcl l'amine Se poate totw;;i cqntinua deplasarea ell automobiluI astupind

I
[

i

sau provizorlu cauzele care pmdue pierderile de lichid de frina. Pentru a gi1si loeul pe unde se produce pierderea de lichld, se procedeaza ast-

(parcurs)

se face

Jnlaturfnd

In mod

definitiv

I
I

. ;~erul din. si?tel1_1ul hidraulic se datore~te insuficientei Ilchidulul din cilindrul prfncipal al frtnei; pentru Inlaturarea defectului, va trebui fie scos aerul din Instalatis la un atelier de specialitate. Vaporii d,: lichid d~ frina ·pot aparea in urma folosirii exagerate sl Ide lung~~ din-ata a frfnei, ceea ce produce 0 supraineruzire puterntca a sabowor, tamburilor ~i cHindr,ilor de frin.!i. Pcntru inlaturate<;l acestui defect se va lasa Instalatia sa se raceasdi. . Cursa marc a pedalei de f;ina se rnanifestg la fel ca in Intre sabo~i &i tamburi, efectul de fdnare obtipedal a pal'curge un drum lung iar functionanormaUi numai dupa 2-3 pedalari repetate. ' Ilbera prea

ISa

fel: 0 persoana apasa in mod repetat pedala de frina in limp 0 a doua precum !ii racordurile flexibile, eonductele, metallce ~l capsula manometrica a semnalulul stop. Deplsta, rea Ioculul in c~re se af!A defectul ee poate face ~i de 0 singura persoana, care, dupa ce apasa de:,m ai. m:tlte ori pedala de frina, examineaag apol subansamblele automobfluluj ~l suprafata drumului Pe care stationeaza aeesta pentru a gasi urme de Iichid de frina. Prezenja aerului sau a vaporilor de Ilchid de Irina in sistemul hidraulic se manifesta prin efectul slab des-innare, .

persoana verifiea. fiec~re roata in parte,

ce

I rea

I nlndu-seciistantei prea ?Jan cazul numal dupa ce

Unele defectiuni se pot inHl.tura partial pe traseu dintre saboti ~i tambur, verificarea' ~i reglarea pedalei).

(reglarea,

distantei

tn cazul in care arcul de readucere a sabotului :este :rupt sau. slabit. se intrerupe func~ionarea fr~nei la roaia respecti~a., Pfi.~'l~g~rel.l .sabotilor cu un cahIu, ca sa nu·mai atinga tamburul. La stapa de tntretmere se monteaza un arc nou. In timpul frdniJ.rii automobilll.l trage rntr~o.parte, Inconyen_i~nt.ul. se ~a.to: read,· in general, dereglarii fr~nelor, precum §~ ~nor def~~t~unl ale slstem.ulUl de frmare, cum ar Ii: existenta unor tambun excentncI; montarea u~or garnitl,lri n·ecorespuilziitoa.re; f()lo~irea u~or areun. de rea~ucer~:a, sa~otllor prea tad; ~fundarea, deformarea sau.fIsurarea racordulul flexibll; patrunderea unsoni la garniturile de frecare ; spargerea membranei sau deteriorarea garniturii cilindrului de frluare al unei roti; presiunea in anvelope este diferiU. . Blocarea roli/or: Defectiunea poate aparea Ia una sau la toate ratile pe timpul deplas~ii sau dupa efectuarea fnlnari~, ~chiD.r dupi% c~. condudi~orul a eliberat pedala de frana. CauzeI~ _care de.term~~a b1ocar~a .rotJlor su~t ; 1Dt~penirea sau griparea pistonului clhndrulUl uneJa· s,au m~l. multor ~otl ; ovahzarea tamburelor de frA.na; lnfundarea racordullll f.1eXlbIl; deterlOrarea sau slAbirea arcului sabotilor. InUiturarea defectelor se efectueaza la statia de !ntretinere. Frdnarea se fntrerupe (automobilul· ·trepideaza). DefectiuneC!- se datoread. urmiitoarelor cauze: fix area necorespunzatoare a gal'nitnrilor de freca,.re pe saboti ; dereglarea sabotilor la artic~latii1~ de I?iyotare (joc~ri m~ri) sau rivalizarea tamhurelo;r; existenta unor locun man la rulmentn rot119r sau Ia arborii pl~netari; jocut" excesiv al arcu~ilor suspensiei; deformarea arborilor plan·etari; l~virea san deformarea tamburelor; garniturile· de frecare sunt nnse, sunt ·prea lungi sau prea dll~e. Toate defectiUJlile se fnllitura ~a statia de intretiner.e. Frdnarea este fnsoJiti1 de :z.gomot, Defectiunea. se manifesta sub forma "sc~rtAituri" ascu~ite ~i puternice>~neori fiiud tnsoti~e de vihra~ii. Cauz.ele care pro·due aceste zgomote pot Ii : uzura .excesiva.a ~arnitur.ilor de frecare; patrunderea unsorii amestecate ell praf. uscarea··el ~l lustrmrea suprafet~i garnitllrilor; folosirea lln~r. tambure cu pcreti de grosimi diferite; slabirea placii de ancorare· a boltutilor sau a 'niturilor; intrehuintarea, unor discllri de fr§.na prea elastice sall iusuficieut .stranse tn ~uruburile de fixare. La sta~ia de liltrethiere se face un control amanuntit pentru.: a descoperi ~i elimina d~fectiunea.· unor

I
I

Sabolii de. frina sipt deformatJ. Aceast~ pana se manif:st~. prln aeeea ca, .1a apasarea pedalei de. frina, se o~1int;! e .frinare slaba, ~ar pedala apare ca Wnp elastica, ducmdU, -se in ,lOS clnd este apasata !?l revenind in sus la sHibirea apasarii, cu aceea~1 ferta. cu care a fast apasati. Hemedierea'defecpunii consta in inloeuirea sabotilor deformati: Sabolii de frina smt ancrasatl: Ace~tia se ancrasea~ datoniA,pAtron derii unsorii de la rulmentii rotH la benzile de ferodqu,.~ar unsoar~a. for~ meaz3, impreuna eu impuritatile. de' pe saboti !i~ cu n:-aterialul benzIi de frictiune, un fel de pastA tare, liplCioasa. . ,.. In astfel de eazuri, la acp.onarea fnnei, ·una .sau ~al mu~te r~* se bloeheaza &i ca urmare imediata, automobilul f~l schlmbA dIre.ctla de mers'La ineeputul pAtrunderll unserii, pana ,se m~ifesta. printr-o slabl eficacitate a ffinei, ehiar Ie apasarea putermca a pedalei de frina ... EXistenta unsorii" la saboti ~ la tambur se paate dato~a: ~tArl1 neeorespunzatoare a garniturilor de la bntucii retilor sau garruturllor de )a bratele puntii din spate din care cauza valvolina din p.un!~ ..ajun?e 11 frina; excesului de valvolina la puntea din ~pate; intr.e~umtarll unel un sori consistente ell temperatura. mica de toplre; inCAlzirll exagerate a butucului rotii i folosirii neintreruptA a frinei de piclar la coborirea un

I,

Depanarea pe parcnrs se faee demontind tamburul rotti ~l sp sabotul tamburul cu benzinA. .. Fara demontarea tambu.rului se poate incerea evitare~ blocArll nind ulei in interiorul tamb:urului, prin orificiul de regl~J al. sat;>otHor In acest eaz se peate evita ~leearea; f~ va pierde insA dm ef~cacl~ate va acpona inegaI." pe roti, permite sa se circule eu atentle, pmA 1 Iprima stat;ie de fntretlnere. I Banda de ferodou 8 sabolill?r ~te prea uza~. Cind apare. acest d feet, la apasarea p.edalei de friml, aceasta functioneaza normal, in~a. efee . tul de frinare este redus. Aceasta se expllea prin redue~rea eoeflcle~tu 11ui de frecare dintre sabot ~i tambur, ca urmare a freca':"l1 (apetelol," mtu rilor de prindere a sabotilar pe tambur. ._ Pana poate fi remediata pe pareurs; se poate ins! cll'eula pm! 1 !'tapa de intrePIl:ere pentru if.1I0cuirea benzilor de ferodou de pe to.

pante"

..

.

ill

*i

:rur-

dar

I

nu

sabo~alitatea diferita a benzii. ferodoului prin derap~rea. automobilului Ja 0 frinare

pe sabo1li rotilor se manifes mai energicii. Aceasta se dat

I
I

re~te fg.ft~~or de frinare diferite, ca ..':I'mare. a .coeficientilor -de fr,""are. dl ferip, detra 0 cali tate la alta a benzll de fncliune. . .. aceasts. situatie se paate circula eu atenpe, nefiind nevoie sA rezolve pana pe' parcurs. Nu este permisa sehimbarea benzii de fere!1o la 0 singhra· r.aata sau la un singur sabot pentru a t:Iu se produce for de-frinare de marimi diferite la rap. .

Irl

• G,r!l'1r;y.!,;ge :a.P(f]qi_~~~,a

'\~~~~""~

"""

.rr

>

'j"

!;(

16. BOTILE AUTOMOBILULUI . ' 16,2.CONElTRUCTIA ROpI PROPRJU-ZISE
Pfi:rti1e componente ale Totii propr.iu~tise ~UDt :ja~ta, tele de-legaturi1 ale butuc_uhi~'.CU janta !ji '~P,~C~~ de_~ t;oa~. unui disc": La unele automobile

. Legltura dintre butuc

§l

butucul: -~lemen'" - i .intermedinl' )anU se rea)iz.eaz8,_-ln :.ge~eraIJ ! n P tT a a
en capacitate mare de lncl\rcare s~ u
1

Banda de proteqle (3) , . -• tri d Intre profu ~i careasll se afta a banda de protectle care prote)eaza!lllpO va pot aparea datoritl §OCUrllor§i vibratlilor, Carcasa(4) Acest element este aldtuit din fibre sintetice Intrele~~te impregnate In stru lui. Are rolul de a mentine presiunea ~i de a prelua sarcini1e sau fOCUrlie la em pneul; are, de asemenea, inalte proprietl!i de rezisten~ la oboseali Talon (5) . invelitl' ca Este a inlpletitul'l de fire de otel ce stribate marglnea carcasei, in de nylon. Ate rolul de a fIX. pneul pe marginea jentn, Pneu tubeless ([iiril camerii de aer) , Majoritatea vehiculelor folosesc pneuri tubeless (farlpernil de aer) ~iaceste I sunt umflate·printM valva (6) Intr-o armilturi • . '6 Anvelopele diagonale au reprezentat standardul p~1.a la tnceputul anitor 0, realizatl pentru prima oara anvelopa radlalll..

ize

Z

rotile ell spile.· . ._ _ _. . ~-'. toti de directie (ghidare), care servesc CD element de.sust.m~e, _ pt:_ecum ~i ea element de ghidare ; . ,. tflor : _ roti combinate. care jD,~epUnesc fUDctia _Tatilor- motoare' ~l_a r~_._ 'de ghidare;'
_ f'oti de -susjiuere, 1 -t ~~ ,e eme~e -care .tndepfinesc -'! numar . une j'
.18

d

I' e e erne

nt d. sus.

.linere~.
R?ata

·,~,

o ,cant.lt,aJ;e~e eaerg
Roata

cat
.,'

motor ~i ca element
mal compune

de automohll-se

_

mic:~

de sustmere trebuie consume pentru rostogolire. .. , .' d' tr-o parterigida (roata prop~ili-zis3.)
In

sl

I . ....

~i o· parte

ela.tiel

(pneul). .

format

camera de aer 1 anvelo I. e aer consta dintr-un tu de cauciuc natural sau sintetic, de forma- rotunda. Ea constitute- elementul principal al ela.tieitil.~ii pneului.
din

...h~~ii;:-p~~~T-~~t~un ansamblu

,

.

\

l'lI""" cucarcasa ~
." . !

....

Tipurl. oonstnlCii~depneuri

Umplersa aer ee f~c'~ printr-o valv~, care contine un ventll;. aeest v~ntll tmptedica ·ie,ire~ -aerului din ~~m_erl. Inteoducera aerului tn camerl se face ell ajutorul uner pomp~ satt al unui compresor care este aQ~ianat de motorul automohilului. Valva, este aeo~erita ell un o~pA.cel· oare tmpiedica mtrarea prafului in vent.il, aau .solplrile de aer, daoi1 ven~il~!__est_e _ d,efect.

eu

\,
----

Construc!ia radialil se caracterizeaZi prtn plluri par "j. tituri din nylon, polyester, fibril de sticla ~i (actualmente) " aiel imbracate In cauciuc) em fac un unghl de 90' cu p,.. lare' stabillzarea fidndu,se pnntr-o armatura. Pneul cu" alii, ~ub aspectu1 exterior, nu diferii pre~ mult_de unul ob~~~ printr-o liI\itDe ceva mai mare §i 0 forma ovala: .platiSatili!~~, ~e cu un nneu obisnuit oneul cu carcasa rad,.lll. nre.lnta~.
pneurilor

.",

._,'

• Structura

_-

SuptYJfafa de ruJare (1), Partea care vine in contact direct cu care . este fixatl peste carcasa banda de proteC\ie, E1 fec!i0n.tl din caucmc reztstent antiabraziv. Perl tele de rolare depind de modelul prof1lului. Perete lateral (2) Are rolul de a Imbunitl!i caracteristicile ~I prin protejarea carcasei !i preluarea m~
amortizare.

Structura

S9

refere

la modul

in care este fabricate sun! cele cu stru

carcasa

l:

pneurilor. Pneurile

eel mai des folosite

ct· ura

fa'

d'a\a

.

·Echilibrarea _ ra/iloi'

pre~

,.
F1I: 16.8. Schema per:mutlrii mobile : G -' ~utoturum ;. b~ml~~~!>n
• .

zintli. c -deosebita i-mpartan'~~ pentru autnvehiculele tare se deplaseazji eli viteze rldtcate. Dezecbilibrarea . .rotllor. c;on~ duce la o ' uzud: auormalA a anvelopei ~i 'a rulmentilor. Echillbrarea rO!iior se face atat 'stati:c cAj:: ;;i diriamic .. In· mod practic, eclnlibrareaseIa-

ee eu epntr~gt¢9tAtl

pneurilor

lao autoauto-

,41<2 ; c _ ..

priaee matginl1e lantei prln cleme' de, ··otel,·"\.nsigurln,d·:~o,, Iixare". '!tigurA .contra ,~o.¢elor centrifuge care iau ·llQ$te.re in

de

d~i>lumb,

WI! timpul rotaiiei. •. ' _._' . .. 'Schi-mbcuea-~oJlfor11ilre ,e!e se. f_a~e 'In scopul.~nifor~i.zlril uzurii pncurilor.datorit~;faptulQi_, cii .solieitarile n~':sunt aeeleasl, In figura-1~.8 este reprezentata. schema de' schtmbare a tof.iIor de· automobildupii un pereurs de 6.000-TO OOO.kJ.D.(v. paragraful '2.3.4)."~

Daca detectiunea ~wa produs la roata din fata, apare ~i 0 trepidafie a vclanului. -Reme~ierea !ote.face Ja ateh,'erul de, repara. til Ia ca,re automobilul \ se va deplasa cu vtteea redusa. lnciUzirea exce.sillCl a pneurilor. Cauzele care due.' Ia .tncalalrea exceeiva . a, pneurilor suut : preaiune insnftclenta ';__ supratucarcarea automobllului ; deplasarea eu -v;iteza esceetva ttmp indelungat. '. Hemedierea consU' 1D. eorectarea presiunif pneurilor con·form eu prescrip~fabdc"ii, co.ns~ru·etoare. ,. . _ .. _ , I ~or. Principalele 'cauze, care pat duce )0. ·uzura ·anor~ala. sunt: rularea cu presinne tncotecte, nepermutarea pneqnlnr la 'timp, mcntarea demontarea tncorecta a pneurilor, modul . de ccnducere, . aparltiauncr defectiunl laorganele sistemului de directie ~i de frAnare. , . - Hularea ell presiune incorecta are 0 mare inJluenta asupra uzurii pneului, . Pneul·care "rulea rutare In I' prctiun a ,. a - ,..... . ,. Iirele de cord se .dezlipesc de. ceuciue stse rup, 'di1p~ care .frea~a ,p.e.retii. camerei de eer, provocjnd spargerea ei. ,"!""~~p~l'mutarea .p~eurilor la tlmp- m.h~iQ~a;l., .@rata ,unction are •. lor. ts"e:rmutareo 'se fae.e··dupl un DUmar de" km §i dupa 0: anumita ordine

p,anl

.,i

de

'.

,

(v ,

.16.5. DEFEJCTELE IN "F:XPLOATARE ALE ROi'ILOR
D~rectiunile care apar la.rotipot d-uee la acci~ente gr'ave, n:taJ ales cAnd' Ices_tea se: produc la puntea din fata... ,. . DefecVunile, ratilor ,se pot manifes~ flub forrin: rotile produ,c_zgomote ; rulmentii rotH or se tnca~zesc excesiv; ·pneurile se u~eaza anorma~·; pana de . auciuc., :, _ .. Rolil~ produc zgomoie. Defect-iunea este determinatii la rotile din fa~a de urmatoarele' cauze : presiunea insuficient'it in -pnel,lri; uzura anormaHi. a p~eurilof.'; ruhu,eIl:tLfoarte stran§i. uzap: ·sau dete':iorati ;. bu~oanele de prinliere I;l.'dis~uluf~ot.iirupte sau desf8cute -: discVI incqvoiat sau fisuraf; flan~a utucului :rotH. in~ovbiatA. . Unek·din_ ac.est~.defe4inni_ pot Ii InlAtur~te ·~ipe parcurs; prin R_ducerea eurno.~ la 'presi-rinea, coreeu', prin inlocuire'a pneului ·uzat·Cll eel de rezerv~ n· s.t~Ang~rca ~uruburilor san gresarea rulme~p.lor, .._- Ruperea'5au des[acerea buloaneiQ.t fixare a discului ~~tii e dato~ .. s ,te sHibirii piulite10r de.,··f_j'xare,a bulQa~f!lor. d~zechilibrArii rotHor. li1rgidi fi~ilor _discuril.?.E. sau s~A.~j~.~L~!.~:t~ ._~ pi\llit~lol'~ de .fixare._,._, _. '.::_ provlzorie se ·p.o.ate efectua pe parcU1:s dae~ nu s-au rupt "joritatea buloanelor, prin disJlunerea simetrid a eeloe rli~ase. \ _:..-.J:\uperea, incQvoierea· sao_ fisutarea . discului rotii se datore~te lovirii IIlcnlui.de bordura trotuaruh.ii sau de alt obstacol. , ....,. In:covoierea .. flan~ei 'butucului ro~ii se datore~te unor .C3uze' bimil.are· .lor care pr.pvoa-d, incovoierea sau detedor~rea discului rotii ii are ca urmare • \lzura excesiva a pneurilor.

Intr'~iqerea rotil~~). . - Montarea,~~i·.de~ontar~

princi}?alele eauze care .-. Modul de· c durabi,l url.pneurilor.

incorec_ta a. pneurilor ,constitule una -_din duc.1&· deteriorarea anvelopelot . a' -8utomobilului. iire 0 influen a: mare asu ra La demar n ~l ~ftn~ri iDtens_Ive, uzura 'pneun or cre§te

~.~".

I

- Modifi.car~ -unghiurilor de, a~ezare s roplor;;i ivoj.ilor· conduce )8 o u%urA anot a ~ pnellrI or. caUl8, enD IC, un Iurl e rebuie e 2i .reg e. . - Defe~rea uD.ol'":organe ale. 5i~temului de frAnetre care· "conduc hi' blo~ _ carea 'unei rpp sau a_ ~uturor simultan dau na~tere. la uzuri anormale a .an~ ve)opelor. deteriora.rea talonului ·.(datoriU ~ca.1zirii e~cesive 8. 'tamburului

-'.

Ii' a,jaI\tei).

de

_Remedierea-

.' :;p.ana de c(Iuduc datDre~te defectar::ii :anvelopei ·sa~ a _c8merei de aee ·in 'utpt~ pa.trunderii unor. corpu~ _metaJicein anvelopii sau a exploziei camerej,. ·~Pl'o~.ucetea penei la una' din rotile din.' rata poate .avea nrmari grave • tD:tr.u~Atf, .~a aparitia acesteia, se _schimbi b.rusc directi~ automobiluiui. De aeeeR lao ro)i,Ie-din f_atJ. trebuie montate anvelopele eele mai _Dune. .Inii~{ltaiea defeetului consta in reparares camereLde aer. sau a . anvelo-. ' pei Ia atelieriJl de ,vulcaniz,at. .. . Reparat~a-' eamerelor de ae~ se, poate face -1i pe pareuTs ell solUti~ de lipit. eu peti~ calde sau· cu petice rapide;

se

.

\i
II

\

il:CWll anarea apare datori_d deplasilrii ".? 0 vitezcfoaru: mare, clnd mtrc anvelopa ~I carosabil se formeazli 0 peIlcul~ subtire de .pi, tare indep3ttea2i autoVclllculul de carosabll, La aparitla fenomenului, autoVclll· culul efectiv se ridld de pe suprafata carosabia, ca al2re condudtoru1 autovebiculului pierde controlul asupra direclici.
Fig, 1M.. Coastructte cu disc. ro\U

I

\ SUSI'ENSIA

AUTOMOBILULUI

Destinalla suspensiei-. Suspensia ~utom~hllul~i are rolul ~e a RsigU'ra-' nfcrtabilitatea pasagerilor -~i de, a pr~feja illdi.rd.tura ~i organele ,compo!~' ente Impotriva socurtlor, trepidatfllor ~i oscilatitlor daunatoare, "causate eneregularitattte drumului. ' Suspensia nutomobilului realizeaea' legatura elasticA !ntre cadru sau roserie $i punti, sau.dir.¢d ell ro'[ile automohilului. . . PArjUe enmpeneatevSuspensta uuul automohil .cupclnde elemente elas•ee, dispozitive de "ghirlare, -amort izoare ~i stahilizatcare.' Elementele elasfice servesc pentru micsorarea sarcinii dina mice rezultate trecerea rotflor -peste neregularteetile -drumului. . In acelasi timpelementele elastlce Iae ca csellatiile caroseriei sl fie supor .. bile de pasageri ~i d. nu tlA,imeze marfurilor care transportl. Elementele de.gbtdere transmit componentele longltudlnnle;.oi transverle ale forte lor de Interactiune, pre cum §i mo:rnentele aeestor for~, determlAnd cinematica rotllor fata de -cadru sau caroserle, ~ Ele~ent.ele' de .emortizare . tmpreuna 'eu frecarea dlntre (oi~e arcuHlor'__ amortizeaza. csctlatttte carosenet "$l ale rotilor. . ~. , . -'. Functiile celor trei elemente .. pnnctpale al,e suspensiei pot ·fi fn.4ep\iJiit~ p~.up-ullJi QceJ.afi~·~I~t.nen:~..:sau .ele:!D§te~ ~~.etj~e... de .' . . In unele cifiuri~ ,slIspehs.ia .au.to_~q'b.llii"lq.i' .contlne elemeate supll-' mal intere ...:..stabtlizatoare, care au rolut de.areduee Inclinar+levIaterale ale 'tovehiculelor In viraje. .' ,.-;;',:'.~ " -.' ' '. Condltlil~ Impnse. Suspensla autotnobilului' ·trebuie . sfi Indeplineasea Ato~rel~ conditii principale : carecteristica elastica, care s3 aslgure un d de 'contort satlsfaeator : constructie simpla .§i rezlstenta ; amortizarea bratiilor. earoseriei ;;1 rotilor ; aaigurarea, cinematlcii corecte a rriecanlsului de directie ; greutatea minima ; .ss_ nsdriU Iortele §i momentele reactive de la ~~ i la caroserie etc. .. ~.... ~' " ·.Cb151rieli.rea suspenstllor. Clasttfearea I':' . '. "~~ - .-~ 'ensiilor automobllelor se face '~llP~ tipu 1 :'.' ': dupa earacteristica elementelor. ~~ "-

se

tabilitat'ea a u t o m o},ll'i . .In timpul virajelor mersul automobilelor pe un . tat! caroseria are tentnclina lateral. Penarea sii fie cit mai la autcturismele moderne onizat montarea stabiliza i reprezentat In fig. 145, lizatorill este 0 pies! In forma ..d. U fiind .art.ioulat p. bucsele ~i ,aibele de cauciuc 2, solidare cu cadrul automobilului. ; Cele [oua capete 1 ale stab iii· zatoi'uhlj 'B~~fixate. de Isvierele de Fig. 144~ Schema suspensiei cu suapenaie Be deplaseaza,o data bara de riisucir., . curo~\Je.. . . Da.! din dilerite motive ,asiul se .lnclina pe 0 parte Iaseralt, arcul din paztea respect iva comprimindu-se face ca tija , .. sta.b,ili~8toruJui ,d. preia 0 parte din eforturi; sub' actiunea ':~~'~lc~stora', se rrumce§te §i reduce tnclinarea sesiului. tija
4

'I

,I

D~:~.~i

1-.,.. ...::.~;..!~!===_=, ,

=

.,t.

DuplJ, tipul·punlii, suspensiile be',clasificii . luspensii ell: roli ,dependente .p suspensii _ ro~i independente. \.' ~~. '. ' ~'"?\, Suspensia cu_ roji dependente se intAl' ~ ...." In cazul puntilor rigid. (fig. 17.1, a), ·0 .'." ': ',: r 'auspensla cu rotl independente, in cazul .. '~~', uotilor articulate (fig. 17.1, b), 1. care tiete roaU este suspendatadirectjle cadru sau bresene, !Fif. 17.il. Scheme de
r S1l$C1~

.
i

t

Fig., ,H5. Stabilizator.

'Ro1il.' Roata de automobil se compune din: . .. ,;-:-. .utu cere in cele mai multe cazuri face corp cornun en b ..c., mburul. de frlna; . ',,-rulmentii ro~ii;, - janta pe care se monteasa pneul;

A.xul din fa~a. al un~i autocamion (v. fig. 136) cuprinde grinda 1 a axului din fa~a.-la eapetele oaruia slnt montate fuzetele 3 in forma de furea, legate articula.t ell ajutorul ro~i1or. de _fuzeta 4. Fuzeta 6 se roteste in plan orizontal pe -0 bue~a .de hronz in jurul pivotului de fuzeta care . este fixat tntr-un . . I' din rata, rigid. orificiu al axului. Modul Fig. 136. Schema axu ui aeesta de legatura al Iu."zetei eu axul permitaca ,ro~ile de direetie sa se poata inserie - in curbe (viraje). . Pentru preluarea sarcinii ~i pentru usurarearotirii fuzetelor o data cu rotile, se monteaza intre ale ~i urechea inferioara a furcii Iuzetei, lagarul de sprijin 2. Ungerea. hue~elor este asiguraUde a .ungatoare care -slnt a~ezat~ hi furea fuzetei sau -... .; in pivot. Butucul 5 este mont~t p~f~e~ii, pe doi ~'-~ b rulmenfi conici d cu role, __ .;._ Rulmentul se regleaza ~i. . . se .fix~a~a, cu aj~torul . Dela/iu unei piulijeacoperita pe dinafara en UD. capac:

a!!IIIG!

r:S~_III!I-A1l,_1ft =--=0 ~ ~

Fig. 137. Schema axului din ra~, articulat.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->