Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Politicile Comunitare

    Încărcat de

    natalia_pintea
    60 vizualizări8 pagini

    Titlu original

    politicile comunitare

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    60 vizualizări8 pagini

    Politicile Comunitare

    Încărcat de

    natalia_pintea

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 8
    iio pute dn ot uo pone pit pei nd Fes pies rr War ce te ca oan J NaS aniias SPuRE Us pt co fag ee On lanl) o aber aoa ew Aone Contain Mite = Dre a ees ug sts pace Daca Sa np Eropon, Coal 5 1301 21, ap? Coe ~ Lge 91556) Universitatea ,Ovidius” Constanta Masterat — Administratie Europeana. Institut gi politic! publice (anul |, sem. 1) Disciplina: Sistemul institutional European Politicile comunitare (I) 1. Politica agricola a) Istoricul si obiectivele politicii agricole Agricultura a constituit cel mai important domeniu de activitate in primul deceniu de existent a Comunitatii, Acest domeniu a fost ins& si acela in care s-au inregistrat primele ‘esecuri in integrarea comunitar& Sistemmul preturilor de interventie si al preturilor de refering’, precum si regulamentele de piati au dus la rezultate absurde, contrare scopurilor urmarite de politica agricola. Prefurile produselor agricole au crescut spectaculos, ajungandu-se ca produsele europene s& depiseascd cu mult preturile de pe piaja mondial, iar subventiile primite de agricultori au ajuns la niveluri exorbitante Sistemul instituit de CEE a fost criticat nu doar de politicienii si cetiitenii statelor membre, dar si de alte fri exportatoare de produsi agricole. Ca o recunoastere a acestor deficiente ale politicii agricole comunitare, planul Mansholt, elaborat in decembrie 1968, numit dupa inifiatorul su, comisarul olandez pentru agriculturi Sicco Mansholt, a vizat reformarea domeniului agricol, in sensul transformarii acestuia intr-un sistem guvernat de principiile economiei de piata. Directiva 73/1S9/CEE cu privire la modernizarea exploatarilor agricole’ a pus in practic& multe din obiectivele confinute in planul Mansholt. Cu toate c& Directiva a urmarit introducerea mecanismelor economiei de piata in domeniul agricol, acest fapt s-a petrecut, in parte, de-abia in anul 1992, prin asa-numita reforma MacSharry, ce a prevazut, printre altele, o reducere a prefurilor de interventic, in scopul de a creste competitivitatea produselor agricole pe piata mondial, plati compensatorii pentru agricultori si masuri de protectie a mediului in domeniul agricol ‘Transformarile de pe piata mondial si perspectiva aderarii de noi membri la Comunitate au constituit impulsurile hotiratoare pentru propunerea Comisiei de includere de noi reforme, in domeniul agricol, in Agenda 2000. Propunerea a vizat, in principal, cresterea competitivitatii produselor agricole din Comunitate pe piata mondial, asigurarea unui nivel de trai corespunzitor pentru populatia agricola, o imbundtitire a calitatii si sigurantei produselor alimentare, crearea unei politici de dezvoltare rural ca 0 component a pol agricole. Ministrii agriculturii din t&rile membre, reuniti in iunie 2003, au cizut de acord asupra introducerii acestor reforme radicale in domeniul politicii agricole. b) Obiectivele politicii agricole comunitare sunt enumerate limitativ in art. 33 din Tratatul CE: + cresterea productivititii agricole, «© asigurarea unui nivel de trai corespunzator pentru populafia agricola, + stabilizarea pietelor, ‘© garantarea sigurantei aprovizionatilor si « prefuri de livrare cdtre consumatori rezonabile. e, Finantarea politicii agricole ) Finan{area politicii agrare comune se face, conform principiului solidarititii financiare, de Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), care constituie ‘© component a bugetului Comunitiii, Desi Fondul nu are personalitate juridica, acesta este prevazut, inc din 1962, ca parte a bugetului comunitar, fiind deci guvernat de principiile bugetului comunitar. Fondul este alcituit, asa cum precizeazi si denumirea acestuia, din dou’ compartimente: de orientare si de garantare. Primul compartiment finanteaza interventiile 1s mughacha , amet ot ole, ho Ne gr ep Un. Ove cr ta Saal meee ee ge pate pn Daye So maar a ne oath pa onmen—Laeee 81) Comunitifii conform sistemului preturilor instituite de regulamentele de pia si restituiilor la export, iar al doilea finanjesz& politica structural agricola (art. 159 alin. 1 Tratatul CE). 1d) Politica comund in domeniul pescuitului Qisea comuritars in domeniul pescuitulul (art 52. alin. 1 din Tratatul CE) urmarestestabilitea unor cote de pescuit (capturi ‘total admisibili) in zona economic& rrtusiva a Comunitiii (200 de mile marine) + nsigurmre® ‘unui echilibru durabil al resurselor cwturale Captura totalé admisibila (engl. folal “allowable catch) reprezinti cantitatea pescuit, exprimatd in kilograme sau in numir de ‘exemplare, ce poate fi extrast anual dintr-un Bioe de peste fir a afecta capacitatea de refacere natural a populatiil ruanisme acvatice, a speciel sau speciilor pescuite. Principiile poli omental pescuitului sunt statuate in Regulamentul 1263/1999 privind Instrumental financiar sorrsrentare piscicold. La fl ca i politica agricola, politica jn domeniul pescuitului cuprinde tun sistem de subventii de stat. 2. Reglementarea concurentei a. Generalititi Teatul CE statueazA cf instituirea unui sistem in care concurenta din cadrul Pietei Interne nu este distorsionata este unul din obiectivele ‘Comunitafii (art. 3 alin, g Tratatul CE). Tibera concurent& intre intreprinderile publice 3i/sau private constituie deci un instrument important in formarea Piefei Interne: Pentru acest motiv, Tratatul CE 2 creat cadrul juridie pentru garantarealiberei concurenfeinire subiecil evenouet ‘care actioneaz pe pial’. ‘Politica comunitara privind concurenta este deci strans Tegata de crearea Pietei interne. Politica pri ind concurenfa urmireste ca barierele din calea comertului, a liberei cireulai a alocuite prin alte obstacole create de intreprinderi

    S-ar putea să vă placă și