Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA 3

Sa se determine gradul de asigurare la actiunea seismica(R3) pentru structura data in tema


de proiect conform normativelor in viguare.

A. Piese scrise
1. Determinarea gradului de asigurare la actiunea seismica in situatia existenta;
2. Determinarea gradului de asigurare la actiunea seismica in situatie propusa;
3. Prezentarea tehnicilor si tehnologiilor de consolidare asupra structurii pentru constructia data
in tema de proiect.

B. Piese desenate
1. Plan identificare montanti pentru cele doua directii de calcul ;
2. Plan consolidare parter in situatia propusa; Detalii si Sectiuni;
3. Sectiune prin constructia consolidata.
1. Determinarea gradului de asigurare la actiune seismica

1. Identificarea montantilor pe planul parter ( directie longitudinala si transversala)

2. Evaluarea incarcarilor

Zapada:
s0,k = 2.00 kN/m2 Ce = 0.8 Ct = 1 μ = 0.4 => sk = 0.64 kN/m2

Vant:
W(Z)= qref∙ce(z)∙C→
p W(z)= 0.233 kN/m2

Incarcarea din sarpanta


Val Coef. Incarcare Valoare de calcul
Denumire inc Tip
norm. GF GS GF GS
Tigla P 0.1 1.35 1 0.132 0.098 kN/m2
Sipca P 0.05 1.35 1 0.061 0.045 kN/m2
Hidroizolatie P 0 1.35 1 0.001 0.001 kN/m2
Zapada V 0.64 1.35 1 0.864 0.640 kN/m2
Vant V 0.23 1.5 0.4 0.350 0.093 kN/m2
TOTAL = 1.408 0.877 kN/m2
Incarcarea din planseu
Val Coef. Incarcare Valoare de calcul
Denumire inc Tip
norm. GF GS GF GS
Podina P 0.1 1.35 1 0.135 0.100 kN/m2
Utila uniform distribuita V 0.75 1.5 1 1.125 0.750 kN/m2
Utila concentrata V 1 1.5 1 1.500 1.000 kN/m2
TOTAL = 2.760 1.850 kN/m2
Greutatea elementelor
Val Coef. Incarcare Valoare de calcul
Denumire element Tip
norm. GF GS GF GS
Pereti Caramida P 3.88 1.35 1 5.239 3.881 kN/m2
Stalpi [ 25x25] P 0.73 1.35 1 0.990 0.733 kN/m2
Grinzi [25x50] P 2.28 1.35 1 3.073 2.276 kN/m2
TOTAL = 9.303 6.891 kN/m2
Nd= 2324.496 [kN] forta axiala la baza constructiei
Suprafata construita: 172.6 [m2] Greutate grinzi= 392.8 [kN] Lungime grinzi= 125.7 m
Numar stalpi = 27 Greutate stalpi= 4.688 [kN]
3. Determinarea gradului de asigurare la actiunea seismica

𝑆𝑐𝑎𝑝
R3 = Snec= Fb
𝑆𝑛𝑒𝑐
Fb= γi ∙ Sd(T1) ∙ m ∙ λct
T1= kT∙ H3/4 → T1= 0 < 1.5 [s] TRUE (Conform P100-3/2006)
kT= 0.045
H= 8.00 [m]
λ= 1
β(𝑇1)
TB= 0.07 [s] T1 > TB → Sd(T1)= → Sd(T1)= 0.293
𝑞
TC= 0.7 [s]
TD= 3 [s] ag = 0.16 g 2.75 q= 1.5

Rezistentele de proiectare ale zidariei

fm= 1.3∙fk → fm= 3.705 [kN] (Conform CR6-2006)


unde: fm= rezistentele medii la compresiune a zidariei fm= 2.85
fk= rezistenta caracteristica la compresiune a zidariei

fvm
fvd= → fvd= 11.28
γM ∙ CF

unde: fvd= rezistenta de proiectare pentru peretii solicitati la forta taietoare, datorata mecanismului de
rupere prin lunecare in rost orizontal
fvm= rezistentele medii de rupere la forfecare in rost orizontal
fvm= 1.3∙fvk → fvm= 31
fvk= rezistenta caracteristica de rupere
fvk= min (fvk1;fvk2) → fvk= 23.87
fvk1 = fvk0 + 0.4σd = 74.8 [kN]
fvk2 = 0.9(0.034∙fb +0.14σd) = 23.9 [kN]
fvk0 = rezistenta unitara caracteristica initiala la forfecare 0.045 N/mm²
σ= efortul unitara de compresiune 187 KN/m²

γM= coeficient partial de siguranta pentru zidarie γM= 2.75


constructii < 1900 → γM = 3
1900 ÷1950 → γM = 2.75
1950÷prezent → γM = 2.5
CF= coeficient de incredere CF= 1

0.04 ∙ fm
ftd= → ftd= 0.054
γM ∙ CF
unde: ftd=rezistenta de proiectare pentru peretii solicitati la forta taietoare, datorate mecanismului de
rupere in scara sub efectul eforturilor principale de intindere

Calculul capacitatii de rezistenta pentru actiunea seismica in planul peretilor (Scap)


1. Se determina forta taietoare asociata cedarii prin compresiune excentrica a unui perete din zidarie
nearmata solicitat de forta axiala de proiectare

𝐍𝐝
Vf1= ∙ 𝑽𝒅 ∙ (𝟏 − 𝟏. 𝟏𝟓 ∙ 𝑽𝒅 ) (P100-3/2006, anexa D )
𝐂𝐩 ∙𝛌𝐩

unde: Cp= coeficient care tine seama de conditiile de fixare la extremitatile peretelui. Cp= 2
pentru: - perete in consola Cp= 2
- perete dublu incastrat
Cp= 1
λp= factor de forma al peretilor de zidarie
H
λp= p → λp= 0.339
lw
Hp= inaltimea peretelui Hp= 3.00 [m]
lw= lungimea peretelui lw= 8.85 [m]
t= grosimea peretelui t= 0.25 [m]
νd= σ𝑜 → νd= 283.7
𝑓𝑚 σo=efortul unitar mediu de compresiune corespunzatoare fortei axiale
σo= 𝑁𝑑 → σo= 1051
𝑡 ∙ 𝑙𝑤
2.Capacitatea de rezistenta la forta taietoare a peretelui de zidarie nearmat Vf2

Vf2= min(Vf21; Vf22)= 0.546 [kN]

a) Calculul Vf21

Vf21= fvd* D'* t= 10.15 [kN]

fvd- rezistenta de proiectare la lunecare in rost


D'- lungimea zonei comprimate a peretelui( conf.CR6/2006)

b) Calculul Vf22

𝑡∗𝑙𝑤 ∗𝑓𝑡𝑑 𝜎
𝑉𝑓22 = 𝑏
∗ 1+𝑓0= 0.55 [kN]
𝑡𝑑
Montant

Directia

Lw Volum Greut. Inc. Inc.


Nd
sarpant planse Fbi σ0 νd Vf1 λp b R3i R3
[m] zidarie zidarie a u [kN]
Me1 H 7.71 5.783 62.45 33.65 64.1 160.2 46.99 83.115 22.43 -262758 0.389 1 0.012
Me2 H 1.88 1.406 15.19 6.122 11.7 32.97 9.671 70.334 18.98 -38438.8 1.6 1.5 0.056
Me3 H 2.60 1.95 21.06 12.32 23.5 56.85 16.68 87.464 23.61 -103467 1.154 1 0.033
Me4 H 0.90 0.675 7.29 4.358 8.3 19.95 5.851 88.656 23.93 -37318.3 3.333 1.5 0.093
Mi5 H 1.43 1.073 11.58 8.542 16.3 36.39 10.68 101.8 27.48 -90218.6 2.098 1.5 0.051
Mi6 H 1.63 1.219 13.16 12.28 23.4 48.83 14.32 120.2 32.44 -169603 1.846 1.5 0.038
Mi7 H 2.99 2.243 24.22 21.66 41.3 87.14 25.56 116.58 31.46 -284423 1.003 1 0.021
Mi8 H 8.85 6.634 71.64 71.22 136 278.5 81.7 125.96 34 -1063572 0.339 1 0.007
0.055
Mi9 H 4.25 3.188 34.43 26.53 50.5 111.5 32.71 104.94 28.32 -293971 0.706 1 0.017
Mi10 H 2.07 1.553 16.77 34.41 65.5 116.7 34.24 225.54 60.87 -1445488 1.449 1 0.016
Mi11 H 4.25 3.188 34.43 24.33 46.3 105.1 30.83 98.912 26.7 -245689 0.706 1 0.018
Me12 H 0.90 0.675 7.29 4.158 7.92 19.37 5.681 86.08 23.23 -34120.9 3.333 1.5 0.096
Me13 H 1.42 1.065 11.5 12.22 23.27 46.99 13.78 132.36 35.73 -198391 2.113 1.5 0.04
Me14 H 1.30 0.975 10.53 12.48 23.78 46.79 13.73 143.98 38.86 -234254 2.308 1.5 0.04
Me15 H 1.27 0.953 10.29 9.508 18.1 37.9 11.12 119.39 32.22 -129841 2.362 1.5 0.049
Me16 H 2.14 1.601 17.29 12.84 24.5 54.58 16.01 102.26 27.6 -136525 1.405 1 0.034
Mi17 V 3.44 2.576 27.82 21.16 40.3 89.28 26.19 103.97 28.06 -230978 0.873 1 0.021
Mi18 V 3.25 2.438 26.33 14.58 27.8 68.69 20.15 84.541 22.82 -116640 0.923 1 0.027
Mi19 V 3.25 2.438 26.33 14.82 28.2 69.38 20.35 85.386 23.05 -120218 0.923 1 0.027
Me20 V 3.43 2.573 27.78 9.035 17.2 54.03 15.85 63.007 17.01 -50268.7 0.875 1 0.034
Me21 V 2.65 1.988 21.47 12.68 24.2 58.31 17.1 88.014 23.76 -107482 1.132 1 0.032
Mi22 V 4.40 3.3 35.64 26.8 51.1 113.5 33.29 103.17 27.85 -289083 0.682 1 0.016 0.081
Mi23 V 4.57 3.424 36.98 40.68 77.5 155.1 45.51 135.95 36.69 -691457 0.657 1 0.012
Mi24 V 3.05 2.288 24.71 31.04 59.1 114.9 33.69 150.64 40.66 -630042 0.984 1 0.016
Me25 V 2.85 2.138 23.09 8.253 15.7 47.06 13.8 66.046 17.83 -48229.2 1.053 1 0.04
Mi26 V 1.45 1.088 11.75 26.66 50.8 89.2 26.17 246.07 66.42 -1316586 2.069 1.5 0.021
Me27 V 4.78 3.585 38.72 19.51 37.2 95.4 27.98 79.835 21.55 -144128 0.628 1 0.02
Σ = 0.887

Se va lua o masura de consolidare pentru R3<0.65:

a) Camasuirea peretilor
b) Placarea cu tencuiala armata
c) Injectarea cu mortar de ciment
d) Inlocuirea zidariei degradate
3. Prezentarea tehnicilor si tehnologiilor de consolidare

1. Stabilirea clasei de risc in functie de gradul R3 din evaluarea cantitativa

Definitie:
Clasa se risc se defineste global prin vulnerabilitatea constructiei, raportul de evaluare urmand
sa incadreze constructia examinata intr-o clasa de vulnerabilitate asociata cutremurului de
proiectare.
Evaluarea siguranţei seismice şi încadrarea în clasele de risc seismic se face pe baza a 3 categorii
de condiţii care fac obiectul investigaţiilor şi analizelor efectuate în cadrul evaluării. Pentru orientarea
în decizia finală privitoare la siguranţa structurii (inclusiv la încadrarea în clasa de risc a construcţiei) şi
la măsurile de intervenţie necesare, măsura în care cele 3 categorii de condiţii sunt îndeplinite este
cuantificată prin intermediul a 3 indicatori. Aceştia sunt:
- gradul de indeplinire a conditiilor de alcatuire seismica; [R1]
- gradul de afectare structurală; [R2]
- gradul de asigurare seismică; [R3]

Tabelul 5.3. Valorile R3 asociate claselor de risc seismic (P100-3/2008)


Clasa de vulnerabilitate
I II III IV
Valori R3
<40 40÷75 76÷95 >100

2. Masuri de consolidare a zidariei, situatie propusa

a) Camasuirea peretilor
Camasuirea peretilor se face prin aplicarea pe cele doua fete ale acestuia a doua plase
sudate cu diametrul de 5 mm si ochiuri de 10x10 cm. Plasele se leaga intre ele cu agrafe de Φ6
mm prevazute cu ciocuri, care se introduc prin gauri executate in acest scop in zidarie, la 50 cm
distanta, pe ambele directii.
Camasuirea se va realiza cu mortar M50, aplicat cu pompa, cu care se vor umple atat
crapaturile din zidarie cat si golurile prin care s-au introdus agrafele.
Operatia de camasuire este precedata de indepartarea caramizilor sfaramate, a tencuielii si de
curatarea rosturilor pe o adancime de 2.0 cm, dupa care zidaria va fi periata cu peria de sarma si
spalata cu un jet de apa.

b) Placarea cu tencuiala armata


Placarea pe ambele fete cu tencuiala armata cu plase sudate cu diametrul minim de 5 mm si
ochiuri de 10x10 cm, aplicate in lungul fisurii, poate fi o solutie pentru repararea fisurilor izolate,
respectandu-se aceeasi tehnologie ca si in cazul placarii totale a peretelui, plasele fiind legate intre ele
tot cu agrafe de Φ6 mm.
Metodologia de lucru cuprinde:
- decopertarea completa a tencuielii pe ambele fete ale zidurilor;
- realizarea gaurilor pentru introducerea elementelor de ancorare;
- injectarea galeriilor cu pasta de ciment si introducerea ancorajelor;
- aplicarea plaselor sudate pe ambele fete ale zidului;
- tencuirea peretilor cu mortar M100T.
Tehnologia de montare a ancorajelor pentru tijele metalice tip crosa este urmatoarea:
- se foreaza galeria inciziei, care va avea o inclinare de 150 fata de orizontala;
- diametrul galeriei va fi mai mare decat diametrul tijei de inclestare cu 2x5 mm;
- cu o seringa se absoarbe praful din interiorul galeriei;
- se umple galeria cu lapte de ciment +5% aracet;
-se introduce tija metalica tip crosa, astfel incat sa refuleze laptele de ciment .

c) Injectarea cu mortar de ciment


Injectarea in perete a unui mortar de ciment fluid, min. M50, poate fi o solutie de consolidare
atat pentru pereti cu fisuri izolate cat si pentru cei care prezinta o retea densa, neregulata de fisuri. In
acest scop, fisurile se curata de praf cu un jet de aer sub presiune, apoi se spala cu un jet de apa, dupa
care, pe zidaria degradata, pe ambele fete se aplica un strat de mortar de ciment de 3-4 cm grosime.
Concomitent cu tencuiala, in fisurile se introduc,pe o adancime de cca. 5 cm, stuturi prin care
urmeaza sa se faca injectarea.Ele se monteaza la intervale de 1.0-1.5 m in lungul fisurii si se fixeaza cu
Presiunea de injectare nu va depasi 3 atm. Injectarea se face partial, prin teava situata la baza
fisurii. Dupa ce mortarul a inceput sa se scurga in afara prin teava urmatoare, primul stut se astupa cu
un dop si injectarea se continua prin stutul urmator. Operatia se repeta prin injectarea mortarului
succesiv prin fiecare stut, pana la ultimul, pozitionat la partea cea mai de sus a fisurii.
Suprafata de lucru se va trata astfel incat absorbtia apei din mortar sa se realizeze cat mai lent, iar
calitatea lipiturii sa creasca. Operatia se poate face numai cu apa , cu lapte de ciment cu a/c= 1.3÷2, in
functie de porozitatea caramizii.
d) Inlocuirea zidariei degradate
*Prinderea zidariei cu soabe:
Fisurile izolate se mai pot repara prin legarea portiunilor de zidarie situate de o parte si de alta
a fisurii cu scoabe din otel beton Φ6 mm, avand lungimea de 80÷100 cm. Scoabele se vor fixa in zonele
nedegradate ale zidariei, in gauri executate cu masina rotopercutanta, care se vor umple ulterior cu
mortar de ciment. Scoabele se monteaza perpendicular pe traseul fisurii, la intervale de 75 cm.

* Ancorarea zidariei cu tiranti:


Portiunile de zidarie dislocate se pot consolida cu tiranti metalici sub nivelul planseelor
curente. Tirantii se vor ancora de ziduri portante exterioare, nedegradate.
Zidariile pot fi consolidate si cu ajutorul tirantilor-centura. Acestia constau in armaturi ce sunt
petrecute in afara zidurilor, de o parte si de cealalta a lor si care sunt betonate dupa ancorarea sau
chiar pretensionarea acestora. In acest mod, zidul este prins de doua eclise cu functiune si de tirant si
de centura. Ele se leaga din loc in loc cu bride din beton armat, care le solidarizeza de zid.
Tirantii-centura au o rigiditate relativ mare la intindere, deci admit deformatii reduse in raport cu
tirantii metalici. Ei se alcatuiesc, de regula, din 4 bare rotunde cu Φ20÷32 mm, care se dispun doua
cate doua, de o parte si de cealalta a zidului. Aceste bare se blocheaza in placi metalice de capat,
ranforsate. Dupa tensionare, tirantii se imbraca in beton, formand doua eclise cu inaltimea de 20÷30
cm si grosimea de 8÷12 cm, legate cu bride din beton armat dispuse la 1.00÷1.50 m. Ei mai au rolul si
de sporire a latimii de rezemare a grinzilor si planseelor.
3. CAIET DE SARCINI

Consolidarea peretilor prin intermediul sistemului de finisare

Executia lucrarilor se va incepe numai dupa stabilizarea completa a deformatiilor


structurii, care se vor controla prin martori sau masuratori executatate la nivelul fisurilor respective.
Consolidarea peretilor portanti din zidarie care prezinta fisuri importante izolate se poate realiza
prin camasuirea intregului perete, prin tiranti metalici, consolidari locale cu plase sudate aplicate in
dreptul fisurii, prin injectarea cu mortar fluid de ciment, cusaturi cu strepi din beton, prindere cu
scoabe.
a) Camasuirea peretilor
Camasuirea peretilor se face prin aplicarea pe cele doua fete ale acestuia a doua plase
sudate cu diametrul de 5 mm si ochiuri de 10x10 cm. Plasele se leaga intre ele cu agrafe de Φ6
mm prevazute cu ciocuri, care se introduc prin gauri executate in acest scop in zidarie, la 50 cm
distanta, pe ambele directii.
b) Placarea cu tencuiala armata
Placarea pe ambele fete cu tencuiala armata cu plase sudate cu diametrul minim de 5 mm si
ochiuri de 10x10 cm, aplicate in lungul fisurii, poate fi o solutie pentru repararea fisurilor izolate,
respectandu-se aceeasi tehnologie ca si in cazul placarii totale a peretelui, plasele fiind legate intre ele
tot cu agrafe de Φ6 mm.
c) Injectarea cu mortar de ciment
Injectarea in perete a unui mortar de ciment fluid, min. M50, poate fi o solutie de consolidare
atat pentru pereti cu fisuri izolate cat si pentru cei care prezinta o retea densa, neregulata de fisuri. In
acest scop, fisurile se curata de praf cu un jet de aer sub presiune, apoi se spala cu un jet de apa, dupa
care, pe zidaria degradata, pe ambele fete se aplica un strat de mortar de ciment de 3-4 cm grosime.

Lucrari pregatitoare:
- se indeparteaza tencuiala pe o latime de min 25 cm, pe tot traseul fisurilor si pe ambele fete;
- se repara zonele de caramizi dislocate sau sfaramate, rosturile dintre caramizi se adancesc si se curata ;
- pe traseul fisurilor se executa cu bormasina gauri cu diametrul de 13 mm si o adancime de 40 mm, in
vederea introducerii in gaurile respective a unor tuburi din PVC prin care urmeaza sa se faca injectarea;
- curatarea cu jet de aer a fisurilor si suprafetei adiacente pe care urmeaza sa fie aplicat mortarul de
etansare a fisurii si de fixare a stuturilor de PVC.