FINANŢE PUBLICE

Bibliografie:
Finanţe Publice – Autori: Tatiana Moşneanu, Emilia Câmpeanu, Lucian Tâtu, Roxana
Tudor, etc. Editura Universitară

IMPOZITELE

Impozitele – sunt prelevări efectuate de către stat (autorităţi publice centrale şi locale) de la
persoanele fizice şi juridice cu titlu obligatoriu, nerambursabil şi, de regulă, fără o contra prestaţie
directă din partea statului.

Impozite directe venit pe venitul P.J. impozitul pe profit

impozitul pe dividende
pe venitul P.F. impozitul pe salarii
impoz. pe activ. liberale
impozitul pe cedarea
folosinţei bunurilor
impozitul pe dividende
impozitul pe pensii
impozitul pe alte venituri
avere propriu-zisă
pe circulaţia averii
pe sporul averii
indirecte T.V.A.
accize
taxe vamale

ELEMENTELE IMPOZITULUI

 Subiectul impunerii – reprezintă persoana fizică P.F. sau persoana juridică P.J. care
trbuie să plătească un anumit impozit pentru veniturile realizate pentru bunurile sau serviciile cumpărate
sau consumate de contribuabil
Contribuabilii sunt:
a. plătitorul – este cel care trebuie să plătească impozitul ( ex.- societăţile
pentru salariaţi )
b. suportatorul – este cel care suportă efectiv impozitul ( în cazul impozitelor
indirecte, accize, TVA )
 Obiectul impozabil ( obiectul impunerii sau baza de calcul ) – poate fi un bun in sine
sau poatefi valoarea (TVA, accize)
 Sursa – arată de unde se plăteşte impozitul
 Asieta – reprezintă totalitatea normelor, metodelor şi mijloacelor de calculare a
impozitelor.
 Termenul – reprezintă data limită până la care se poate plăti impozitul fără penalităţi
 Facilităţi – reprezintă diminuarea la plată a impozitului dacă este plătit integral până la o
anumită dată (ex.- diminuarea impozitului local pentru plata impozitului până la data de 31.03.20…,
profitul reinvestit, reeşalonarea la plată)
Sancţiuni – reprezintă creşterea la plată a impozitului cu un procent stabilit dacă se
depăşeşte data scadentă până la care se poate plăti impozitul fără penalităţi
 Cota de impunere.
Impunerea poate fi:
a. globală
b. separată
Impozitarea poate fi:
a. de repartiţie
 b. de cotitate
Există şi impozite în sumă fixă.
Cotele de impunere sunt:
a. proporţionale
b. progresive simple
compuse
c. regresive

COTE PROGRESIVE SIMPLE – P.S.

Materia impozabilă (valoarea materiei impozabile) se împarte în mai multe tranşe, pentru
fiecare stabilindu-se o cotă de impunere. Impozitul se determină aplicând această cotă asupra materiei
impozabile, conform încadrării în tranşă.
Exemplu:
0 - 10.000 u.m. ………. 10 %
10.001 - 20.000 u.m. ………. 20 %
20.001 - 40.000 u.m. ………. 30 %
peste 40.000 u.m. ………. 40 %

COTE PROGRESIVE COMPUSE – P.C.

Materia impozabilă (valoarea materiei impozabile) se împarte în mai multe tranşe, pentru
fiecare stabilindu-se o cotă de impunere. Impozitul se determină însumând impozitele tranşelor
anterioare la care se adaugă produsul dintre:
a. diferenţa dintre valoarea efectivă a materiei impozabile şi minimul tranşei în care se
regăseşte aceasta.
b. cota de impunere aferentă tranşei în care se regăseşte valoarea materiei impozabile.

Exemple:
Se dă următoarea valoare a unui venit realizat Vi = 50.000 u.m. Să se calculeze
impozitul care se datorează statului folosindu-se următoarele metode:
a. metoda cotei progresive simple – P.S.
b. metoda cotei progresive compuse – P.C.

a. Cota progresivă simplă

50.000 * 40 % = 20.000 u.m.
b. Cota progresivă compusă
– imp. tranşei = 10.000 – 0 * 10 % = 1.000
– imp. tranşei = 20.000 – 10.000 * 20 % = 2.000 10.000
– imp. tranşei = 40.000 – 20.000 * 30 % = 6.000
– imp. tranşei peste 40.000 9.000 + ( 50.000 – 40.000) * 40 % = 4.000
Impozit total = 9.000 + 4.000 = 13.000 u.m.

Aplicaţii:
 Pentru un venit de 2.000 u.m., se aplică următoarele modalităţi de impozitare:
a. până la 1.000 = 10 %
între 1.001 – 1.700 = 100 u.m. + 12 % pentru ceea ce depăşeşte 1.000 u.m.
între 1.701 – 2.500 = 184 u.m. + 15 % pentru ceea ce depăşeşte 1.700 u.m.
b. cota unică de impozitare – 15 %
c. cota progresivă simplă astfel:
- până la 1.000 = 12 %
- între 1.001 – 1.500 = 15 %
- între 1.501 – 2.000 = 18 %
- între 2.001 – 2.500 = 19 %

d. cota progresivă compusă astfel:

 - până la 800 = 12 %
- între 801 – 1.200 = 96 u.m. + 14 % pentru ceea ce depăşeşte 800 u.m.
- între 1.201 – 1.800 = 152 u.m. + 18 % pentru ceea ce depăşeşte 1.200 u.m.
- peste 1.800 = 260 u.m. + 25 % pentru ceea ce depăşeşte 1.800 u.m.
e. cota unică – 17 %
În care din cele 5 cazuri se plăteşte impozitul cel mai mare? Dar cel mai mic?

Rezolvare:
a. 184 + 45 = 229 u.m.
b. 2.000 * 15 % = 300 u.m.
c. 2.000 * 18 % = 360 u.m.
d. 260 + 50 = 310 u.m.
e. 2.000 * 17 % = 340 u.m.

 Un contribuabil realizează 3 venituri astfel:

V1 = 3.000 u.m.
V2 = 5.000 u.m.
V3 = 6.000 u.m.
Ştiind că se practică impozitarea separată şi se folosesc următoarele tranşe progresive
compuse, care din următoarele răspunsuri este cel corect
- până la 2.000 = scutit
- între 2.001 – 3.500 = 15 % pentru ceea ce depăşeşte 2.000 u.m.
- între 3.501 – 5.000 = 225 + 20 % pentru ceea ce depăşeşte 3.500 u.m.
- între 5.001 – 7.500 = 525 + 25 % pentru ceea ce depăşeşte 5.000 u.m.
- peste 7.500 = 1.150 + 30 % pentru ceea ce depăşeşte 1.200 u.m.
a. impozitul total plătit este de 3.500 u.m.
b. venitul net al contribuabilului este de 10.900 u.m.
c. pentru al doilea venit contribuabilul este scutit de impozit
d. impozitul plătit de contribuabil pentru ultimele venituri este de 675 u.m.
e. pentru primul şi al treilea venit, contribuabilul plăteşte un impozit calculat
în valoare de 925 u.n.

Rezolvare:
V1 = 3.000 u.m. → imp. = 3.000 – 2.000 * 15 % = 150 u.m.
V2 = 5.000 u.m. → imp. = 225 + (20 % * 1.500) = 225 + 300 = 525 u.m.
V3 = 6.000 u.m. → imp. = 525 + (25 % * 1.000) = 525 + 250 = 775 u.m.
a. răspuns greşit – 150 + 525 + 775 = 1.450 ≠ 3.500 u.m.
b. răspuns greşit – 14.000 – (150 + 525 + 775) = 14.000 – 1.450 = 12.550 u.m.
c. răspuns greşit
d. răspuns greşit – 525 + 775 = 1.300 ≠ 675 u.m.
e. răspuns corect – 150 + 775 = 925 u.m.

 Doi contribuabili realizează venituri astfel:

A. Primul realizează un venit de 10.000 u.m. şi un venit de 7.500 u.m.,c ele două
venituri impozitându-se separat după următoarele cote progresive compuse:
- până la 3.000 = scutit
- între 3.000 – 7.000 = 15 %
- între 7.001 – 10.000 = 600 + 20 % pentru ceea ce depăşeşte 7.000 u.m.
- între 10.001 – 15.000 = 1.200 + 25 % pentru ceea ce depăşeşte 10.000 u.m.
- peste 15.000 = 2.450 + 30 % pentru ceea ce depăşeşte 15.000 u.m.
B. Al doilea realizează aceleaşi venituri, dar se impozitează cumulat, după
următoarele tranşe progresive simple
- până la 3.000 = scutit
- între 3.000 – 7.000 = 15 %
- între 7.001 – 10.000 = 20 %
- între 10.001 – 15.000 = 25 %
- peste 15.000 = 30 %
Care din cei doi contribuabili realizează un venit net mai mare care este venitul?
 a. al doilea cu 5.250 u.m.
b. primul cu 3.200 u.m.
c. primul cu 14.300 u.m.
d. al doilea cu 12.250 u.m.
e. primul cu 15.600 u.m.
Rezolvare:
A. 600 + 600 = 1.200 u.m. unde: VN = venitul net
600 + 100 = 700 u.m. VT = venitul total (brut)
Impozitul total = 1.900 u.m. I T = impozitul total
VN = VT – I T = 17.500 – 1.900 = 15.600 u.m.

B. I T = 17.500 * 30 % = 5.250 u.m.

VN = 17.500 – 5.250 = 12.250 u.m.

 Patru dintre acţionarii unei societăţi comerciale deţin următoarele cote de participare
la capitalul social:
A. 17 %, B. 12 % C. 8 % D. 7 %
Profitul total al societăţii este de 400.000.000 u.m.. Din acesta, 17 % revine societăţii,
iar restul se repartizează acţionarilor sub formă de dividende. În statul respectiv se impune separat
profitul societăţii cu o cotă proporţională cu 34% şi separat se impozitează dividendele acţionarilor.
Cotele progresive de impozitare a dividendelor sunt:
- între 21.000.000 şi 24.000.000 = 16 %
- între 24.000.001 şi 30.000.000 = 17 %
- între 30.000.001 şi 40.000.000 = 20 %
……………………………………………….
- între 50.000.001 şi 60.000.000 = 30 %
Să se determine:
a. venitul societăţii
b. impozitul pe venitul societăţii
c. cuantumul impozitului pe dividendele cuvenite celor 4 acţionari
Rezolvare:
a. 400.000.000 * 17 % = 68.000.000 u.m.
b. 68.000.000 * 34 % = 23.120.000 u.m.
c. 400.000.000 – 68.000.000 = 332.000.000 u.m.
A. 332.000.000 * 17 % = 56.440.000 u.m.
- impozit dividende = 56.440.000 * 30 % = 16.932.000 u.m.
B. 332.000.000 * 12 % = 39.840.000 u.m.
- impozit dividende = 39.840.000 * 20 % = 7.968.000 u.m.
C. 332.000.000 * 8 % = 26.560.000 u.m.
- impozit dividende = 26.560.000 * 17 % = 4.515.200 u.m.
D. 332.000.000 * 7 % = 23.240.000 u.m.
- impozit dividende = 23.240.000 * 16 % = 3.718.400 u.m.

 O persoană fizică doreşte să introducă in instanţă două acte separate pentru redobân-
direa unor drepturi. Pentru primul caz, evaluarea revendicării în bani este de 15.629 u.m. Pentru al doilea
caz, evaluarea revendicării în bani este de 221.597 u.m. Ce taxă judiciară de timbru are de plătit persoa-
na în cauză la depunere dosarului şi începerea acţiunilor, cunoscându-se că se practică conform
procedurilor legale următoarele grile de calcul:
- între 3.801 – 19.000 = imp. este 279 + 6 % pentru ceea ce depăşeşte 3.800 u.m.
…..………………………………………………………………………………………….
- peste 189.500 u.m. = imp. este 4.520 + 1 % pentru ceea ce depăşeşte 189.500 u.m.
Rezolvare:
V1 = 15.629 u.m.
V2 = 221.597 u.m.
- imp. 279 + 6 % * ( 15.629 – 3.800) = 279 + 6 % * 11.829 = 279 + 710 = 989 u.m.
- imp. 4.520 + 1 % * (221.597 – 189.500) = 4.520 + 1 % * 32.097 = 4.520 + 321 = 4.841 u.m.
Impozitul total = 989 + 4.841 = 5.830 u.m.
 PRESIUNEA FISCALĂ
( GRAD DE FISCALITATE; SARCINĂ FISCALĂ; PRESIUNEA FISCALĂ )

Gradul de fiscalitate (presiune fiscală; sarcină fiscală) – reprezintă raportul dintre

totalitatea impozitelor şi taxelor încasate de administraţiile publice centrale şi locale şi un indicator
macroeconomic agregat – P.I.B.
Rpf ‗ Imp + TX x
100
P.I.B.
Pfg ‗ Imp + TX + CS x 100
P.I.B
Rps ‗ CS x 100
unde:
Pfg – presiune fiscală generală P.I.B.
Rpf – rata presiunii fiscale
Rps – rata presiunii sociale
Imp – impozite
TX – taxe
CS – contribuţii sociale
unde:
Pfî ‗ Imp + TX + CS x 100 Pfî – presiune fiscală / întreprinzători
C.A. C.A. – cifra de afaceri

Pfgp ‗ Imp + TX + CS x 100 unde:

Pfgp – presiune fiscală / gospodăriile populaţiei
Σ venit

unde:
Pf Imp i ‗ Imp i x 100 Pf Imp i – presiune fiscală asupra unui impozit ,, i ’’
Σ Imp
CURBA LUI LAFFER

Venit Zonă admisibilă

prelevat

Zonă inadmisibilă

0 15% 40% 60% cotă%

DUBLA IMPUNERE JURIDICĂ INTERNAŢIONALĂ ( DIJI )

Dubla impunere juridică internaţională – reprezintă supunerea la impunere a aceleaşi

materii impozabile la acelaşi tip de impozit în acelaşi an fiscal de către 2 suveranităţi fiscale, de 2 entităţi
diferite.
Suveranitatea fiscală – reprezintă dreptul sau atributul sau calitatea unui stat (sau adminis-
traţiile publice locale) de a stabili pe teritoriul său impozite, taxe, politica fiscală în conformitate cu
obiectivele urmărite.
 Modalităţi de evitare a dublei impuneri DIJI

 Reglementări interne. Statele preocupate în evitarea DIJI pot să cuprindă în reglemen-

tările interne precizări în scopul diminuării, limitării, eliminării DIJI.
În România, în codul fiscal (legea nr. 571/2003) se utilizează inserarea, cuprinderea unor
precizări – aspecte fiscale internaţionale la impunerea profitului şi la impunerea veniturilor.
 Convenţiile
- multidomenioale
- unidomeniale
şi convenţii
- multilaterale
- bilaterale
Principiul nediscriminării – nici un nerezident (străin) nu poate fi supus la o sarcină
fiscală mai mare, mai împovărătoare decât rezidenţii (localnicii).
 Cutuma – este o lege nescrisă (obiceiul pământului)
 Jurisprudenţa – reprezintă totalitatea soluţiilor date de instanţele competente în materie
în cazuri de dublă impunere DIJI.
 Doctrina – reprezintă ideilor, principiilor, tezelor într-un anumit domeniilor.

Metode de evitare a dublei impuneri DIJI

 Metoda scutirii
A. Scutirea progresivă – venitul oţinut în S.O. (statul de origine a venitului, statul
străin) şi pentru care se plăteşte impozit în S.O. se cumulează cu venitul obţinut în S.R. (statul de
rezidenţă, propriul stat), pentru venitul cumulat stabilindu-se cota de impunere practicată din S.R.

MSP  ISR = VSR * Ci SR ( VSR + VSO )

unde:
MSP – metoda scutirii progresive
ISR – impozitul din statul de rezidenţă Formula
VSR – venitul din statul de rezidenţă dublei impozitări
Ci SR – cota de impunere din statul de rezidenţă
VSO – venitul din statul de origine

∃ DIJI  ISR = VSR + VSO * Ci SR ( VSR + VSO )

dublă impunere
ISO = VSO * Ci SO
unde:
ISO – impozitul din statul de origine
VSO – venitul din statul de origine
Ci SO – cota de impunere din statul de origine

B. Scutirea totală – venitul obţinut în S.O. şi pentru care se plăteşte impozitul în S.O.
nu se are în vedere în scopul impozitării în S.R.
MST  ISR = VSR * Ci SR * VSR

 Metoda creditării
A. Creditarea obişnuită – Impozitul datorat şi plătit în S.O. este permis a se deduce
din impozitul datorat în S.R. dar nu integral ci numai până la limita impozitului aferent în S.R. pentru un
venit egal cu cel obţinut în S.O.
MC OB  ISR = ISR dat - ISO

ISO = VSR * Ci SR * VSO cu condiţia VSR = VSO

 B. Creditarea totală – Impozitul datorat şi plătit în S.O. este permis a se deduce din
impozitul datorat în S.R., integral, chiar dacă cota de impunere din S.O. mai mare decât cota de
impunere din S.O. este mai mare decât cota de impunere din S.R.
MCT  ISR = ISR dat - ISO

Ci SO * VSO > Ci SR * VSR cu condiţia VSR = VSO

Modele de convenţii
1. model O.C.D.E.
2. model O.N.U.
3. model ANDIN

Aplicaţii:
Să se determine ISO (impozitul în statul de origine), ISR (în statul de rezidenţă),
VN (venitul net), Gf (gradul de fiscalitate), Df (deprecierea fiscală) în următoarele 8 situaţii:
Nr. Situaţie /
ISR IT VN Gf Df
Crt. Cazul
16.000+3.200 40.000-19.200 19.200/40.000
1 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, IG 16.000
=19.200 =20.800 *100=48%
–
2 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, IS 8.800 12.000 28.000 30% –

3 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, MSP 9.600 12.800 27.200 32%

IG → 5.400
IS → 800
4 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, MST 7.200 10.400 29.600 26%
IG → 8.800
IS → 1.600
5 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, COB/IG 14.400 17.600 22.400 36% –
6 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, COB/IS 7.200 10.400 29.600 26% –
7 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, CT / IG 12.800 16.000 24.000 40% –
8 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR, CT / IS 5.600 8.800 31.200 22% –

Cunoscându-se următoarele date:

Un rezident din SR realizează în SO un venit de 16.000 u.m. pentru care cota de
impunere în SO este de 20%. În aceeaşi perioadă de timp, rezidentul realizează în propriul stat SR un
venit de 24.000 u.m. În SR se practică pentru următoarele venituri, următoarele cote de impunere:
- pentru 16.000 u.m. cota de impunere este de 10%
…………………………………………………………
- pentru 24.000 u.m. cota de impunere este de 30%
…………………………………………………………
- pentru 40.000 u.m. cota de impunere este de 40%

Legendă tabel
CFisc – convenţie fiscală
CF – codul fiscal
∃ – există
∃ – nu există
DIJI – dublă impunere juridică internaţională
IG – impunere globală
IS – impunere separată
MSP – metoda scutirii progresive
MST – metoda scutirii totale
COB/IG – creditare obişnuită / impozitare globală
COB/IS – creditare obişnuită / impozitare separată
CT/IG – creditare totală / impozitare globală
CT/IS – creditare totală / impozitare separată
ISO – impozitul din statul de origine
 Notă!
Degrevarea fiscală  – reprezintă o economie pentru contribuabil, un impozit sau o
diferenţă de impozit pe care ar fi trebuit să il plătească şi nu o plăteşte datorită aplicării convenţiei fiscale
Degrevarea fiscală  - este o facilitate (renunţare) la a încasa un impozit sau o
diferenţă de impozit, acordată de către stat conform angajamentului din prevederea fiscală, este o
renunţare benevolă din partea statului de a încasa anumite venituri în scopul eliminării sau diminuării
barierei fiscale numită DIJI pentru a permite libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor, serviciilor.

Rezolvare:
Formule:
ISO = VSO * Ci SO
IT = ISR + ISO
VN = VT – IT
Gf ‗ IT ∗ 100
VT SP
Df = ISR ∃ DIJI – ISR ∃ DIJI ST
COB
CT
 ISR = (16.000 + 24.000) * 40% = 16.000 u.m.
ISO = 16.000 * 20% = 3.200 → valoare constantă
 ISR = 16.000 * 10% + 24.000 * 30% = 8.800 u.m.
 MSP  ISR = VSR * Ci SR (VSR + VSO) = 24.000 * 40% = 9.600 u.m.
 MST  ISR = VSR * Ci SR *VSR = 24.000 * 30% = 7.200 u.m.
 ISR IG = ISR dat – ISO (ISO = VSR * Ci SR ; VSR=VSO) = 16.000 – 16.000 * 10% = 14.400 u.m.
1.600
 ISR IS = ISR dat – ISO (ISO = VSR * Ci SR ; VSR=VSO) = 8.800 – 16.000 * 10% = 7.200 u.m.
1.600
 ISR = ISR dat – ISO = 16.000 – 3.200 = 12.800 u.m.
 ISR = ISR dat – ISO = 8.800 – 3.200 = 5.600 u.m.

Într-o convenţie fiscală pot să fie precizate două sau toate metodele sau metode mixte aşa
cum doresc părţile contractante pentru anumite categorii de venituri.
Fiecare stat, pentru reducerea volumului lucrărilor (calculelor) reducerea birocraţiei poate să
stabilească prin lege un mod de calcul diferit de cel prevăzut în modelele OCDE şi ONU.
În România, codul fiscal şi normele metodologice precizează o formă de calcul aproximativă
comparativ cu calculul de mai sus.

Aplicaţie:
Să se determine ISR în cazul aplicării metodelor de eliminare a dublei impuneri,
cunoscându-se următoarele:
- VSO = 22.000 u.m.
- Ci SO = 10%
- VSR = 38.000 u.m.
- Ci SR = pentru 22.000 ………… 8 %
38.000 ………… 40 %
60.000 ………… 45 %
De rezolvat!!!
 Aplicaţie:
A. Să se determine ISR, gradul de fiscalitate şi degrevarea fiscală în cele 8 cazuri,
cunoscându-se următoarele:
- VSO = 22.000 u.m.
- VSR = 48.000 u.m.
- Ci SR = pentru 22.000 ………… 20 %
48.000 ………… 30 %
70.000 ………… 40 %
- ISO = 22.000 * 10 % = 2.200 u.m.

Rezolvare:
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG  ISR = (22.000 + 48.000) * 40 % = 28.000 u.m.
Gf = 30.200 / 70.000 = 0,43 = 43 %
Df = ø
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IS  ISR = (22.000 * 20 %) + (48.000 * 30 %) = 18.800 u.m.
Gf = 21.000 / 70.000 = 0,30 = 30 %
Df = ø
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = MSP  ISR = (48.000 * 40 %) = 19.200 u.m.
Gf = 19.200 + 2.200 = 21.400 / 70.000 = 0,31 = 31 %
Df = a. 28.000 – 19.200 = 8.800 u.m.
b. 18.800 – 19.200 = (–) 400 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = MST  ISR = 48.000 * 30 % = 14.400 u.m.
Gf = 14.400 + 2.200 = 16.600 / 70.000 = 0,24 = 24 %
Df = a. 28.000 – 14.400 = 13.600 u.m.
b. 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG  ISR = 28.000 – 22.000 * (??)
MCOB
 Deoarece Ci SO = 10% < Ci SR = 20%  Metoda nu se aplică

B Să se determine ISR, gradul de fiscalitate şi degrevarea fiscală în cele 8 cazuri,

cunoscându-se următoarele:
- VSO = 22.000 u.m.
- Ci SO = 25%
- VSR = 48.000 u.m.
- Ci SR = pentru 22.000 ………… 20 %
48.000 ………… 30 %
70.000 ………… 40 %
- ISO = 22.000 * 25 % = 5.500 u.m.
Rezolvare:
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG  ISR = (22.000 + 48.000) * 40 % = 28.000 u.m.
Gf = 33.500 / 70.000 = 0,48 = 48 %
Df = ø
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IS  ISR = (22.000 * 20 %) + (48.000 * 30 %) = 18.800 u.m.
Gf = 24.300 / 70.000 = 0,35 = 35 %
Df = ø
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = MSP  ISR = (48.000 * 40 %) = 19.200 u.m.
Gf = 19.200 + 5.500 = 24.700 / 70.000 = 0,35 = 35 %
Df = a. 28.000 – 19.200 = 8.800 u.m.
b. 18.800 – 19.200 = (–) 400 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = MST  ISR = 48.000 * 30 % = 14.400 u.m.
Gf = 14.400 + 5.500 = 19.900 / 70.000 = 0,28 = 28 %
Df = a. 28.000 – 14.400 = 13.600 u.m.
b. 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG  ISR = 28.000 – 22.000 * 20 % = 23.600 u.m.
MCOB
Gf = 23.600 + 5.500 = 29.100 / 70.000 = 0,42 = 42 %
 Df = 28.000 – 23.600 = 4.400 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IS  ISR = 18.800 – 22.000 * 20 % = 14.400 u.m.
MCOB
Gf = 14.400 + 5.500 = 19.900 / 70.000 = 0,28 = 28 %
Df = 18.800 – 14.400 = 4.400 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IG  ISR = 28.000 – 5.500 = 22.500 u.m.
MCT
Gf = 22.500 + 5.500 = 28.000 / 70.000 = 0,40 = 40 %
Df = 28.000 – 22.500 = 5.500 u.m.
 ∃ CFisc, ∃ DIJI, SR = IS  ISR = 18.800 – 5.500 = 13.300 u.m.
MCT
Gf = 13.300 + 5.500 = 18.800 / 70.000 = 0,27 = 27 %
Df = 18.800 – 13.300 = 5.500 u.m.

DATORIA PUBLICĂ

Dacă Venitul < Cheltuielile  Credit

Creditul public. Pentru acoperirea cheltuielilor unei perioade de timp, statul poate recurge la
împrumuturi, el fiind debitorul iar creditorii săi fiind PF şi PJ deţinătoare de resurse băneşti care au
cumpărat titlurile de stat lansate pe piaţă.
Datoria publică poate fi:
- internă
- externă
Datoria publică – cuprinde totalitatea creditelor contractate şi garantate de stat şi de
administraţiile publice locale. Datoria publică poate fi internă de la PF; PJ interne sau externă de la
PF; PJ nerezidente.
Datoria publică la nivel central
la nivel local Sunt trecute în registre speciale

Datoria publică directă – registrul datoriilor publice directe

garantată – registrul datoriilor publice garantate

Datoria publică internă – PF şi PJ rezidente

externă – PF şi PJ nerezidente

INDICATORII DATORIEI PUBLICE

unde:
DPT = DPI + DPE DPT – datoria publică totală
DPI – datoria publică internă
DPE – datoria publică externă

DPT ‗ ….. umn unde:

P loc P – populaţia
DPT CSV – cursul valutar
DPT ,‗ ….. umi(usd; €)
P * CSV loc

DPE ‗ DPE ‗ … umn/loc sau umi(usd; €)/loc

P
 SDP – serviciul datoriei publice
SDPT – serviciul datoriei publice totale
SDPI – serviciul datoriei publice interne

Serviciul datoriei publice ( SDP ) – reprezintă sumele de rambursat într-o perioadă de timp
(de regulă 10 ani) + dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli.

 SDPT = RA DPT + Dob DPT + CM DPT + AC DPT

unde:
RA DPT – rate anuale ale datoriei publice totale
Dob DPT – dobânda aferentă datoriei publice totale
CM DPT – comisioane aferente datoriei publice totale
AC DPT – alte cheltuieli aferente datoriei publice totale

 SDPI = RA DPI + Dob DPI + CM DPI + AC DPI

 SDPE = RA DPE + Dob DPE + CM DPE + AC DPE

Notă!
Indicatorii de mai sus nu reflectă datoria statului pe mai mulţi ani ( suma totală pe un
împrumut – de ex. datoria unui credit pe 10 ani ) ci reflectă datoria statului pentru anul curent.

Indicatorii datoriei publice externe

 SDPE * 100 Indicator de nivel

PIB

 SDPE * 100 Indicator de structură

CBGC sau CBSTAT
unde:
CBGC – cheltuielile bugetului general de stat
CBSTAT – cheltuielile bugetului de stat

 SDPE * 100 Indicator orientativ

ÎEMf S
unde:
ÎEMf S – încasări din exporturi, mărfuri şi servicii

Indicatorul orientativ – arată în ce măsură statul aflat în situaţii dificile ( dpdv politic,
financiar, social ) poate să onoreze ( achite ) datoria publică externă DPE (o cheltuială publică ) pe
seama încasărilor din exportul de mărfuri şi servicii ( încasări şi din sistemul public şi privat ).

 Dob DPE * 100 Indicator de nivel

PIB
unde:
Dob DPE – dobânda datoriei publice externe

 Dob DPE * 100 Indicator de structură

CBGC sau CBSTAT


Dob DPE * 100 Indicator orientativ
ÎEMf S
 Aplicaţie:
Se cunosc următoarele date privind datoria publică a Turciei

Nr. To T1
Indicatori U.M.
Crt. 2.000 2.001
1 Datoria publică totală din care: 63.416 178.193 mld. lire
2 Datoria publică internă 36.421 122.157 mld. lire
3 Datoria publică externă 26.995 56.036 mld. lire
4 P.I.B. 124.982 342.517 mld. lire
5 Cursul valutar 1.225,50 1.507,20 umn/$
6 Populaţia 67,38 68,61 mil. loc

Să se determine:
a. indicatorul de analiză a datoriei publice
b. structura datoriei publice

Rezolvare:
A. ± ΔDPT(1-0) = DPT1 – DPT0 = 178.193 – 63.416 = 114.777 mld. lire
± ΔDPT(1/0) ‗ 178.193 – 63.416 * 100 = 181 %
63.416
DPT/loc(1-0) ‗ DPT1 * 1.000 _ DPT0 * 1.000 ‗ 178.193.000 _ 63.416.000 ‗ 1.656.018 lire/loc
P1 P0 68,61 67,38
DPTUSD/loc(1-0) ‗ DPT1 * 1.000 _ DPT0 * 1.000 ‗ 178.193.000 _ 63.416.000 ‗ 955 USD/loc
P1 * CSV1 P0 * CSV0 68,61*1.507,2 67,38*1.225,5

± ΔDPI(1-0) = DPI1 – DPI0 = 122.157 – 36.421 = 85.736 mld. lire

De continuat!