I.

Rolul computerului în activitatea de predare-învăţare
Evoluţia ştiinţei şi tehnicii a luat un mare avânt, mai ales în ultimele decenii, fapt care s-a reflectat şi în procesul de învăţământ. Acum câţiva ani, calculatorul era perceput ca un instrument de lucru pentru domeniile tehnice, o modalitate de prelucrare mult mai uşoară şi mult mai rapidă a datelor. După acest moment, computerul a devenit un mijloc de informare şi de comunicare, (mai ales după extinderea reţelei Internet). Teoreticienii procesului de învăţământ nu au putut rămâne indiferenţi la o astfel de resursă. Avantajele folosirii calculatorului în sistemul de învăţământ sunt multiple şi constă într-o imensă cantitate de informaţii care pot fi accesate, în rapiditatea şi exactitatea operaţiilor efectuate, în posibilitatea de a oferi diverse reprezentări obiectelor, proceselor şi fenomenelor, în capacitatea computerului de a comunica în mod interactiv cu profesorul sau cu elevul. Utilizarea calculatorului în procesul de învăţământ se poate face în cadrul lecţiilor de predare de cunoştinţe noi, pentru evaluarea cunoştinţelor sau pentru aplicarea, consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor dobândite anterior. Cu toate că, la început, utilizarea calculatorului în procesul instructiv-educativ se limita la acumularea de informaţii şi la evaluarea nivelului de asimilare a acestora, în ultimul timp, au început să apară soft-uri complexe care pun accentul pe însuşirea activă a cunoştinţelor, care stimulează gândirea şi imaginaţia punându-l pe elev să rezolve diverse probleme şi eliberând-ul de rutina cu care era obişnuit în activitatea de învăţare. Acest lucru şi-a pus amprenta asupra activităţii de învăţare din punct de vedere cantitativ dar şi calitativ.

II. Instruirea asistată de calculator
Unii teoreticieni consideră instruirea asistată de calculator ca fiind o metodă didactică de raţionalizare a predării şi învăţării. Raţionalizarea presupune organizarea învăţării sub formă de algoritmi sau o structurare riguroasă a conţinutului şi a operaţiilor de învăţare, o succesiune bine stabilită a conţinuturilor şi activităţilor, condiţionarea însuşirii unor elemente noi de altele anterioare, evitarea informaţiilor şi operaţiilor inutile, evitarea greşelilor, răspunsuri precise. În acelaşi timp, putem privi instruirea asistată de calculator ca fiind un domeniu distinct în cadrul ştiinţelor pedagogice, deoarece îşi propune o abordare novatoare a activităţilor de predare şi învăţare, urmărind însuşirea de cunoştinţe, formarea de priceperi şi deprinderi prin interacţiunea dintre elev şi calculator, prin aparenta lipsă a profesorului. 1

echipamentul electronic fiind doar un mijloc prin care educatorul îşi poate etala măiestria în activitatea la catedră. ghidându-se după experienţa şi cunoştinţele sale. Profesorul trebuie să-şi însuşească metoda instruirii asistate de calculator.Instruirea asistată de calculator constă într-o varietate de experienţe didactice care are calculatorul ca suport tehnic (componenta hardware a unui computer) şi ca suport informaţional (componenta software a calculatorului). Calculatorul poate fi privit ca un al treilea personaj. Prezenţa profesorului în momentul aplicării instruirii asistate de calculator este discretă. Cadrele didactice trebuie să cunoască principiile de alcătuire a programelor pe calculator pentru educaţie. Trebuie cunoscute avantajele şi limitele utilizării acestei metode didactice. Fiecare profesor trebuie să cunoască programele software specifice pentru disciplinele care le predă. profesorului i se oferă un răgaz de timp care poate fi utilizat pentru organizarea activităţilor didactice. stabileşte momentul şi modul în care se face uz de această metodă. alături de profesor şi colectivul de elevi. Introducerea noilor tehnologii în procesul de învăţământ ar fi trebuit să fie precedată de formarea cadrelor didactice pentru ca acestea să poată să utilizeze calculatorul şi a programele software specifice fiecărei discipline. alegerea metodelor şi mijloacelor cele mai adecvate. dar esenţială. Pentru a putea folosi în mod eficient instruirea asistată de calculator trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele cerinţe: Instituţiile de învăţământ trebuie dotate cu echipamentele hard şi soft necesare. cu rolul de a contribui la găsirea unor soluţii de eficientizarea a procesului didactic. învăţare şi evaluare. II. Cadrul didactic este cel care. sau pentru propria perfecţionare. precum situaţiile în care se impune utilizarea sa în locul metodelor clasice de predare-învăţare. structurarea conţinuturilor. Rolul profesorului nu poate fi suplinit de calculator. Profesorii trebuie să facă analiza direcţiilor de cercetare pe plan naţional şi internaţional a instruirii asistate de calculator. ca o alternativă la metodele clasice de predare.1. Prin utilizarea instruirii asistate de calculator. Avantajele utilizării metodei instruirii asistate de calculator în procesul de predare-învăţare 2 .

facilitându-se corectarea imediată a acestora şi ducând la responsabilizarea celor care învaţă. feedback-ul este imediat semnalizându-se cu o mare rapiditate eventualele erori sau dificultăţi apărute. şi la creşterea vitezei de reacţie în momentul apariţiei unor stimuli. prin interacţiune directă cu utilizatorul. aşa numite. testele fiind aplicate elevilor şi corectate după un anumit program implementat. a căror producere în laborator ar fi fost imposibilă. fiind adaptabile tuturor stilurilor de învăţare. dezvoltarea gândirii logice şi creative prin implicarea elevilor în soluţionarea unor probleme care presupun parcurgerea anumitor etape de rezolvare sau prin prezentarea de către calculator a raţionamentului prin care s-a ajuns la o anumită soluţie pentru problema în discuţie. tratarea interdisciplinară a conţinuturilor prin accentuarea relaţiilor dintre anumite discipline. acomodarea cu utilizarea calculatorului încă de pe băncile şcolii. fără să intervină acei factori perturbatori ai 3 . poate conduce la: stimularea interesului faţă de cunoştinţele predate prin captarea atenţiei datorită prezentării audio-vizuale a noţiunilor. individualizarea instruirii. stimularea imaginaţiei se realizează prin prezentarea audio-vizuală a cunoştinţelor. stimulând studiul individual şi independent. în cazul folosirii unor. dar şi prin simularea anumitor procese şi fenomene. eliminându-se astfel riscurile neatenţiei datorate rutinei sau plictiselii. creşterea randamentului activităţii de predare prin posibilitatea de prezentarea a diferitelor exemple şi modele specifice cunoştinţelor respective. programele specifice instruirii asistate de calculator având calitatea de a permite elevilor să înveţe conform propriului ritm. evaluarea cu ajutorul computerului este obiectivă. pot explica modul în care s-a ajuns la soluţia respectivă). elevii putându-se implica în mod activ prin interacţiunea directă cu computerul.Anticipând cerinţele de la viitoarele locuri de muncă. sisteme expert (programe care rezolvă anumite probleme şi. sau foarte costisitoare (putem exemplifica acest lucru printr-un program software care să prezinte activitatea unui vulcan activ). fără emoţii care să le modifice modul de a se comporta sau de a reacţiona. dar şi prin folosirea jocurilor pe calculator care duc la formarea abilităţilor de utilizare a echipamentelor hard şi soft.

în funcţie de vârsta elevilor. fenomene. de a argumenta datorită interacţiunii om-calculator. începând cu anul şcolar 2001-2002. Criticile aduse folosirii instruirii asistate de calculator Dezavantajele recurgerii la utilizarea instruirii asistată de calculator sunt următoarele: utilizarea instruirii asistată de calculator este încă destul de costisitoare. are un impact diferit.3. instruirea asistată de calculator vând o mare contribuţie în pregătirea elevilor pentru acest stil de viaţă. colegii şi profesorii lor în timp. deşi permite simularea diferitelor evenimente. II. iar. este imposibilă datorită dotării insuficiente a unităţilor de învăţământ cu echipamente de calcul. Singurul factor care ar putea să perturbeze aprecierea rezultatelor cu ajutorul computerului este determinat de aşa numita eroare instrumentală. II. procese. în unele cazuri. 4 . nu este potrivită tuturor elevilor şi tuturor stilurilor cognitive. acţiuni. Instruirea asistată de calculator oferă elevilor posibilitatea de se autoevalua. o ecuaţie personală a examinatorului). efectul de „contrast”. Pornind de la această idee. posibilitatea pierderii obişnuinţei de a purta discuţii. datorită utilizării îndelungate a calculatorului. promovarea învăţământului deschis la distanţă datorită utilizării Internetului şi a altor surse multimedia.2.aprecierii rezultatelor (efectul HALO. efectul de anticipaţie. Încercări de implementare a instruirii asistate de calculator în învăţământul preuniversitar din România Odată cu reforma învăţământului au apărut şi primele încercări de introducere a tehnicii de calcul ca un mijloc important pentru atingerea performanţei în învăţământul românesc. izolarea elevilor de prietenii. a fost implementată prima versiune a sistemului AEL (Asistent Educaţional pentru Licee) în 10 unităţi de învăţământ pilot. ci a celui care a conceput şi a implementat testul de evaluare. antrenarea elevilor în perspectiva educaţiei permanente. care nu este „vina” calculatorului. această metodă nu poate să înlocuiască activitatea practică de laborator.

a olimpiadelor. jocuri educative. sistemul AEL conţine teste electronice. sau după cuvinte cheie. măcar prin prezentarea unor imagini (în cazul unor discipline cum ar fi: geografia. la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene şi la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. limbile străine). pe termen scurt. se preconizează o creştere a gradului de instruire al profesorilor şi al elevilor . sunete (în cazul unor discipline precum educaţia muzicală. seturi de exerciţii şi probleme. III.Implementarea acestui sistem se va face la mai multe niveluri: la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării. Soft-ul educaţional Printre disciplinele din sistemul nostru de învăţământ. etc. biologia). 5 . iar. ci este o alternativă la metodele clasice de predare şi învăţare. limba română. cataloage electronice. animaţii. AEL este un nou instrument pe care profesorii îl pot utiliza pentru a obţine un randament mai bun al muncii lor la catedră. Se oferă funcţii de căutare a informaţiilor după domeniu. pe termen lung. conţine soft-uri pentru simularea concursurilor. Acest sistem nu îşi propune înlocuirea manualelor şcolare. profesori şi părinţi. Sistemul este prevăzut şi cu o interfaţă prietenoasă care să împiedice tendinţele de respingere care ar putea fi manifestate de către cadrele didactice adepte ale metodelor clasice de predare-învăţare. simulări. În ceea ce priveşte evaluarea rezultatelor şcolare. constă în familiarizarea elevilor şi a cadrelor didactice cu noile tehnologii din domeniul informaţiei şi al comunicaţiilor. poate prezenta istoricul pregătirii fiecărui elev. documentare video. Eficienţa acestui sistem în activitatea de predare-învăţare este asigurată de manualele electronice prezentate într-un format atractiv. cum ar fi: orarul. Efectele aplicării acestui sistem. Prima versiune a sistemului AEL conţinea o serie de soft-uri care puteau fi folosite în carul lecţiilor de către profesor ca suport pentru activitatea de predare. demonstraţii. tutoriale. gestionarea unor elemente administrative. a evaluărilor periodice. Versiunile actuale cuprind şi elemente de comunicare în sistem electronic între elevi. Cu toate acestea. un mecanism care să conducă la îmbunătăţirea rezultatelor obţinute de către elevi şi nu o formă de înlocuire a sistemului de învăţământ anterior. tabele matematice. baze de date. nu vom întâlni nici una în predareaînvăţarea căreia calculatorul să nu fie util. are posibilitatea întocmirii de teste noi prin generarea aleatoare a unui set de întrebări. catalogul sau chiar structura unităţii şcolare.

trecerea la un nivel superior presupunând parcurgerea nivelurilor anterioare).computerul este folosit în învăţământul preuniversitar mai mult pentru predarea . dar. Pentru eficientizarea activităţilor de predare-învăţare şi evaluare întâlnim următoarele tipuri de programe software: programe interactive pentru însuşirea de cunoştinţe noi care creează între computer şi elev un dialog asemănător cu cel dintre elev şi profesor. Deoarece domeniile educaţiei în zilele noastre sunt foarte variate. Aceste programe sunt aşa numitele „tutoriale”. Prin soft educaţional înţelegem un set de programe pe calculator realizat cu scopul de a facilita procesul de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor. programe care să prezinte mai multe niveluri de dificultate. Aceste soft-uri pot prelua unele dintre funcţiile profesorului. să se poată adapta în funcţie de caracteristicile utilizatorului (de exemplu. să asigure necesarul de informaţii pentru o anumită temă.învăţarea informaticii şi mai puţin pentru a uşura munca la catedră a profesorilor care predau alte discipline. executând un set de sarcini. dar poare avea şi posibilitatea de a modifica anumiţi parametri şi a descoperi în ce fel se modifică obiectul sau fenomenul respectiv. Un soft educaţional performant trebuie să atragă prin calitatea prezentării. Soft-urile de exersare pot fi folosite le diverse discipline pentru a-l ajuta pe elev să-şi formeze deprinderi şi priceperi specifice. programe software de simulare a unui obiect sau fenomen real prin intermediul computerului. Dacă elevul alege acest mod de învăţare. Există şi posibilitatea ca elevul să nu urmeze calea indicată de realizatorul programului. ţinând cont de nivelul anterior de cunoştinţe. nu poate să-şi dea seama întotdeauna dacă şi-a însuşit totalitatea informaţiilor necesare pentru o anumită etapă de învăţare. pas cu pas spre descoperirea şi însuşirea unor cunoştinţe. de dorinţele proprii. lucrând după posibilităţile sale şi în ritmul propriu. avem de a face cu programe pe calculator specializate pentru fiecare domeniu. fără ajutorul manualului şcolar şi al profesorului. elevul poate dobândi noi cunoştinţe. conducând-l pe elev. să asigure interacţiunea dintre calculator şi elev sau calculator şi profesor. Elevul poate folosi acest gen de programe pentru a observa fenomenul studiat. şi programele software dedicate fiecărei discipline în parte sunt diferite. dar şi de stilul său de învăţare. Astfel. Aceste programe pot cuprinde şi aprecierea răspunsului 6 . el este cel care va alege calea care va fi parcursă. Utilizând programele software interactive. ci să îşi aleagă singur informaţiile pe care doreşte să le asimileze.

Elevii vor fi încântaţi de joc şi vor avea în acest fel posibilitatea de a-şi folosi memoria şi inteligenţa. în acelaşi timp. Învăţarea electronică (e-learning) Evoluţia noilor tehnologii în domeniul comunicaţiilor conduce la apariţia unor noi abordări ale procesului instructiv-educativ. sau pot face parte dintr-un sistem mai larg de instruire. elevii nu mai au posibilitatea de a-şi exprima creativitatea. un editor de imagini). sistemul Help ataşat programelor sau limbajelor de programare care poate fi uşor utilizat ce către cei care studiază informatica pentru a-şi însuşi anumite instrucţiuni. cadrul didactic să sesizeze diferenţa dintre un soft educaţional. De cele mai multe ori. Ar fi de dorit ca programele de testare a cunoştinţelor să aibă o interfaţă grafică prietenoasă şi să furnizeze. mai ales. Este important ca elevii şi. Clasificarea de mai sus reflectă varietatea activităţilor instructiv-educative în care este utilă şi necesară folosirea computerului ca mijloc de învăţământ. poate învăţa să utilizeze corect tastatura şi mouse-ul). Programele sub forma jocurilor didactice nu au întotdeauna foarte mari valenţe educative. dar elevul aflat la începuturile activităţii sale în faţa calculatorului poate dobândi deprinderi corecte de utilizare corectă a echipamentelor de calcul (de exemplu. În demersul didactic. dar. pe lângă o anumită cantitate de informaţii. sau pentru a învăţa să utilizeze programele respective) sau un soft utilitar care realizează anumite activităţi (de exemplu. De obicei. Creşte gradul de obiectivitate al notării. un astfel de test are ataşat şi un cronometru. mai ales la vârste mici. E-learning este un termen care desemnează un proces de 7 . care.elevului. Învăţarea electronică este un concept nou care desemnează o modalitate de instruire specifică învăţământului la distanţă. Sarcinile de rezolvare pot fi aşezate într-o anumită ordine sau pot fi generate aleatoriu. ele se prezintă sub forma testelor docimologice care pot fi completate pe computer. putem alege jocuri pe calculator care să presupună luarea unor decizii corecte pentru atingerea unui anumit scop. după afişarea rezultatului. Soft-urile pentru testarea cunoştinţelor pot fi create independent. şi care vor fi evaluate imediat după terminarea lor. înglobează şi anumite valenţe pedagogice şi un soft de prezentare care doar redă anumite cunoştinţe (de exemplu. IV. răspunsul corect.

elevii/studenţii reducând semnificativ cheltuielile pentru transport sau cazare. Termenul de e-learning este sinonim cu cel de învăţământ electronic. asupra creării unor legături afective. datorită lipsei contactului faţă în faţă dintre colegi sau dintre cursanţi şi profesorii lor. în mare măsură. Un profesor în acest sistem de învăţământ se poate adresa în acelaşi timp unui număr mare de elevi/studenţi. dar şi comunicarea dintre aceştia şi profesorii lor. învăţământ la distanţă. comunicarea dintre aceştia realizându-se prin schimbul de mesaje sau documente electronice.învăţare care se bazează pe utilizarea calculatorului ca sursă de informare şi accesare a cunoştinţelor. Cei care studiază în acest fel pot beneficia de cunoştinţele şi experienţa unor profesori renumiţi pe care nu i-ar putea aborda în mod direct. sau de nivelul de studii şi permite accesul la informaţii prin intermediul tehnicii moderne. de a-şi forma deprinderi şi priceperi conform propriului lor ritm de studiu. Cei care urmează cursuri în sistemul de învăţământ la distanţă au posibilitatea de a acumula informaţii. Acest sistem educativ poate avea un efect negativ asupra relaţiilor interumane. Învăţământul la distanţă presupune depărtarea fizică dintre profesor şi elev/student. de dorinţa de perfecţionare acelor care urmează astfel de cursuri. Prezentarea multimedia a informaţiilor stimulează atenţia. Lipsa prezenţei colegilor sau a profesorului poate să îi stimuleze pe cei timizi. sau în ceea ce priveşte integrarea în societate. Informaţii de actualitate din orice colţ al lumii pot fi consultate în orice moment cu ajutorul Internet-ului. educaţie on-line. Eficienţa acestui sistem de învăţământ depinde. În acelaşi timp. Putem spune că. 8 . capacitatea de înţelegere şi de interpretare a datelor. dar poate avea un dialog individualizat cu fiecare dintre ei. învăţământ pe web. în cadrul educaţiei la distantă. conduce la asimilarea activă a cunoştinţelor. Nu trebuie neglijat nici factorul economic. un rol deosebit de important îl deţine factorul tehnologic care trebuie să asigure informarea elevilor/studenţilor. alegându-şi singuri locul şi momentul când sunt dispuşi să studieze. În cadrul educaţiei la distanţă. Acest tip de instruire se adresează tuturor persoanelor indiferent de vârstă. rolul factorului uman este cel de îndrumare. descoperind noi interpretări ale datelor respective. învăţământ on-line. etc. cursanţii pot să-şi manifeste creativitatea făcând conexiuni interdisciplinare între noţiunile prezentate.

Iaşi. la un anumit tip da abordarea a conţinuturilor. calitatea şi consistenta interacţiunilor. 2. instrucţiuni şi aplicaţii oricând şi oriunde. M-learning-ul – o nouă variantă de e-learning M-learning este acea modalitate de învăţare în care sunt implicate instrumente de conexiune mobile. Pentru o utilizare eficientă a m-learning-lui. Bibliografie 1. cum ar fi cele de natură materială sau lipsa timpului nu pot să frecventeze cursurile similare din cadrul învăţământului de zi. la scară planetară. cât şi elevii/studenţii trebuie să înţeleagă natura relaţiilor interpersonale instituite. valori. 3. Telefonia mobilă a evoluat atât de mult încât acum permite cuplarea la computer realizând transferuri de date consistente. 2006. Editura Polirom. Peste 20 de universităţi din România au implementat această metodă.Apreciem că învăţământul la distanţă este o oportunitate oferită celor care doresc să studieze. Noile orientări obligă regândirea unor componente sau principii pedagogice. Editura Polirom.1. atitudini. atât profesorii. experienţe. 2006. Iaşi. din diferite motive. care creează premisele unei arii de răspândire a mesajelor globală. Mihaela Brut – Instrumente pentru e-learning. fără fir. cunoştinţe. M-learning-ul este o nouă paradigmă care creează un mediu educaţional prin care elevii sau studenţii au acces la suporturi de curs. Ioan Cerghit – Metode de învăţământ. dar. 2006. la noi modalităţi de pregătire a formatorilor. Botorea Maria-Raluca Informatica II 9 . Iaşi. Editura Polirom. IV. Constantin Cucoş – Informatizarea în educaţie. la noi politici educative proiectate la un moment dat in societate. importanţa competenţei comunicaţionale în realizarea schimburilor de informaţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful