Sunteți pe pagina 1din 61

Schizofrenia

1
Schizofrenia generalităţi~1

a Survine între 15 şi Y5 ani, afectând barbaţii în


egală măsură cu femeile
a Aproximativ 1% din populaţie este afectată
la un moment dat ceea ce se poate traduce la
Y 5 millioane doar în SUA (Y1)
a Etiopatogenia posibilă se referă la
predispoziţia genetică, probleme fetale,
infecţii virale, defecte in funcţionarea
cerebrală şi factori psihologici şi/sau sociali

Y
Schizofrenia generalităţi ~Y

a Simptomele cheie includ halucinaţii, idei delirante,


disociaţie ideativăşi lipsa de răspuns emoţional
a Se estimează că aproximativ 115% dintre
persoanele fără adăpost ( homeless) suferă de
schizofrenie

÷
Epidemiologie
a Boala afecteaza aprox 1% din populatia globului.
a ë ëë  
 
º è  debutului ( evident) =
| || ||

º Inn bine dezvoltata
º    
  
    
   
º ontinutul delirelor  cultura
persoanei!
º |
  n  -
D Ú
 | |
||
   | 
D Ú
 | | |
    | 
  | |
º 6 
D  15Y5 ani ( mai ales forma
paranoida);
D   Y5÷ ani

5
Stigmatizarea etichetarea
 6 izofrenia NU se datorează
tulburărilor edu ative sau opilăriei
neferi ite.
 6 izofrenia NU se datorează
slăbiciunilor de caracter
 6 izofrenia NU reprezintă o
situaţie fără speranţă
 Persoanele s izofrene au
personalităţi multiple
 Persoanele s izofrene au
disabilităţi intele tuale
 Persoanele s izofrene sunt
peri uloase
 Persoanele s izofrene sunt
dependente de medi aţia pe are o
iau
e nu este S ENA

Ô n  Ô  ndd


Schizofrenia esteü
a u tulburare psioti ă ara terizată prin
distorsionarea gândirii şi a per epţiei
a Impli ă tulburări ale:
º =moţiilor
º Personalităţii
º Cognitilor
º A tivităţii motorii
a Absenţa sau prezenţa într-o mai mi ă
măsură a insigt-ului
odel Stres Vulnerabilitate
Status emoţional
a Paratimii a oulburări depresive
D Aplatizare afectivă a oulburări anxioase
D Ambivalenţă afectivă a oulburări fobice
D nversiune afectivă

D Anhedonia
D Alexitimia

6tare afe tivă deteriorată


-dire t- ataşament dezorganizat
D INDIF= =NŢĂ
=NŢĂ-- indire t- fa ilitat
???????????????
 răspuns diso iat la traumă
 mentalizare defi itară
½o BE  No o BE´
a une of te most famous soliloquy of
literary ulture is te Hamlet¶s one: ³to be
or not to be´ is one of te main ommon
question te uman ra e used to do
beginning from te primordial ages.
a Tat¶s te reason makes tis sort extra t
of William 6akespeare tragedy (and te
wole text) so dn
a Hamlet¶s main problem is about te
de ision, not te simple ontrast: e¶s
living an interior dissension about it, e¶s
dubious, e doesn¶t know wat¶s te rigt
osen (but e knows wi  are is
possibilities). However finally Hamlet
ooses Life as solution. ubviously te
final of is story doesn¶t oin ide wit is
opes and de isions: e dies, but« Tat¶s
a tragedy« 6omeone as to die« In fa t,
Life is Hamlet¶s ope, Deat is Destiny¶s
de ision.
Schizofrenia

 DENoE:
Ë 

->rup de boli psihice
caracterizate prin simptome psiopatologi e
spe ifi e evoluand spre dezorganizarea
personalitatii si ducand la invaliditate roni a.
  -Ansamblu de tulburari dominat de
discordanta ideoafectiva, ambivalenta, autism, idei
delirante si alu inatii putin sistematizate si
tulburari profunde de afe tivitate care au tendinta
de a evolua spre defi it si diso iatia personalitatii.

15
Schizofrenia

 DENoE: grup de tulburări mintale cu


debut la adolescent sau adult tânăr
caracterizat prin polimorfism de tipul
*  |   |
* 
| |Ú 
*
| 
 
||


    |
 
|Ú


       |Ú | 
|

16
Schizofrenia istoric~1
a Semnele şi sindroamele
incadrate in schizofrenie sunt
recunoscute din antichitate
a edicii greci au denumito in
sec V B  |
distingând două forme | |
şi | |
a Philippe Pinel a fost printre
primii psihiatri ai epocii
moderne care a discutat
această condiţie în 1
a n 16, August orel a
introdus termenul 

| pentru a descrie
simptomele psihotice ale unui
băiat de 11 ani

17
Schizofrenia istoric~Y

a Psihiatrul E ecker a descris pentru prima dată


 
 |care este astîzi considerată un
subtip al schizofreniei denumită ½tip
dezorganizat´ in 171; şi,
a n 17 medicul E Kahlbaum a descris
flexibilitatea ceroasă şi imobilitatea caracteristice
 Ú
  || 

1
Schizofrenia istoric~÷
Emil Kraepelin(196) postulează
că această tulburare denumită de
către el  | 
| |Ú|
|
       

| |  |  
|
    |
| a fost
cauzată de lezarea unui germene
plasmatic sau dintro tulburare
metabolică Astfel postula ca
fiind o boală organică A fost
primul care a grupat categoria
schizofreniei 
 
||   |
|  intro
singură categorie Descrieirea
patternurilor comportamentale
includ deliruri, halucinaţii şi
comportamente motorii ciudate

19
Schizofrenia istoric~
Pacienţi cu  |

| , sub îngrijirea lui
Emil Kraepelin la sfârşitul
anilor 1, in posturi
catatonice
caracteristiceuneia dintre
versiunile bolii Kraepelin
nota: ½puteau fi puşi fără
dificultate in poziţii fixe şi
mennţinuţi în acestea , unii
cu un mic yâmbet alţii cu o
derioyitate rigidă ´

Y
Schizofrenia istoric~5

a n 1911 psihiatrul elveţian


Eugen Bleuler a redenumit

|
ë  
  
   
|
 |   Ú  
 
| 



 |
|
 
  Bleuler
sa centrat pe caracteristicile
majore ale
sindromului,respectiv pe
½ruperea´ (schiza) (separarea)
funcţiilor creierului la nivelul
cogniţiei, afectivităţii şi a
comportamentului

Y1
Schizofrenia istoric~6
a Bleuler considera că  Ú
 |poate fi recunoscută pe
baza a patru elemente sau simptome primare astăzi
cunoscute ca E PAoU A:
D Asociatii asocierea gândurilor este afectată,  , incoerenţa
ideativă şi verbală, scăderea până la absenţa asociaţiilor, fuga de
idei, 
D Afect răspunsul emotional aplatizat sau inadecvat
D Ambivalenţă deţinerea de sentimente contradictorii legate de alte
persoane, cum ar fi iubire şi ură în aceelaşi timp
D Autism fugă, evadare in fantezie care nu este legată pe principii
logice

YY
Schizofrenia istoric~7
a Kurt Schneider(171967)
considera că criteriile lui
Bleuler erau prea vagi şi au
eşuat în incercarea de a
diferenţia  Ú
 |de alte
tulburări
a ontribuţia lui cea mai notabilă
a constat în diferenţierea între
elementele acestei tulburări pe
care lea considerat a fi centrale
în diagnostic, denumindule
   

| şi aşa
numitele    
| 
  |
care considera că pot
fi regăsite în alte psihoze
precum şi in alte condiţii
nepsihotice


Schizofrenia istoric~
a n viziunea lui Schneider, dacă    

|
sunt prezente şi nu pot fi explicate de factori organici
atunci diagnosticul de  Ú
  este justificat
|  |  şi 

 sunt exemple de    


|
a oulburările în ceea ce priveşte    | şi  



sunt considerate    
|   |

a ootuşi se ştie că, in ciuda sistemului schneiderian de


clasificare,    

|  | 
|    Ú
  , a nu sunt singurele
simptome care sunt luate in considerare pentru evidenţierea
diagnosticului

Y
Etiopatogenie1

a ‰ULTIFACTu IALA:
D Fa tori geneti i,
D Fa tori bio imi i,
D Fa tori neurofiziologi i,
D Fa tori imunologi i,
D Fa tori psiologi i.

Y5
Etiopatogenie
AUE PE  E
>enetice
bstreticale
infecţioase

AUE oADVE
VULNEABLoAoE Evenimente psihotraumatizante
Abuz de substanţe

Y6
Etiopatogeni Y
a I. FACTu II G=N=TICI:
D is ul imbolnavirii
º 10% ( rude apropiate);
º 40% ( gemeni monozigoti sau copii cu ambii parinti
schizofreni)
_ Transmitere:
monogeni a
poligeni a .
_ Argumente:
oncordanta la gemeni,
Studii de adoptie

Y7
iscul genetic al
Schizofreniei
Legăturile de amilie
udele biologice ale
persoanleor care suferă de
schizofrenie au un risc mai
crescut de a dezvolta boala
u cât e mai apropiat gradul
de rudenie, cu atât mai
probabilă este posibilitatea
de a dezvolta boala, genetic
personale fiind mai
apropiate

Y
ooţi din familie

Y9
Etiopatogenie÷
II: FACTu I N=U uIuCHI‰ICI.
a. Ipoteza dopaminergi a
  
| |  |  | mezolimbică (legata de scaderea activitatii
cortexului prefrontal)  determina simptome pozitive;
  | |  |  | in zona frontala  determina simptomele
negative eceptori: D1,DY,D÷,D,D5
Hipo ampul = raspintia cailor DA si sediull receptorilor DY, D÷, D
Neurolepti ele produc cresterea turnoverului DA Postmortem, la
bolnavii schizofreni  densitate > a receptorilor DA
b. Ipoteza noradrenergi a - sistemul NAD moduleaza sistemul DA
( anomaliile predispun la recaderi)
 resterea NA in Locus coeruleus  agitatie;
Scaderea NA in locus coeruleus  catatonie
. Ipoteza serotoninergi a - sustinuta de mecanismul de actiune al
neurolepticelor atipice cu actiune asupra activitatii serotoninei
d. GAA - uneori: pierderi de neuroni >ABAergici in hipocamp;
aceasta poate duce la hiperactivitatea neuronilor DA si NAD; Acidul
glutamic, aspartic, glicuronic
e. Neuropeptide, peptide opia ee (endorfine)
÷
odificări Biochimice~1

a poteza ½dopaminergică´susţine că neuronii


care utilizează dopamina ca
neurotransmiţător sunt mult mai des
implicaţi în generarea schizofreniei
a u toate că ocazional este contestată,
rămâne fundamentul pentru explicaţiile
biochimice

÷1
÷Y
÷÷
÷
÷5
Etiopatogenie
FACTu I N=U uIuCHI‰ICI.
a. Ipoteza dopaminergi a
  
| |  |  | mezolimbică
(legata de scaderea activitatii cortexului
prefrontal)  determina simptome pozitive;
  | |  |  | in zona frontala 
determina simptomele negative eceptori:
D1,DY,D÷,D,D5
Hipo ampul = raspintia cailor DA si sediull
receptorilor DY, D÷, D
Neurolepti ele produc cresterea turnoverului
DA Postmortem, la bolnavii schizofreni 
densitate > a receptorilor DA
b. Ipoteza noradrenergi a - sistemul
NAD moduleaza sistemul DA ( anomaliile
predispun la recaderi)
 resterea NA in Locus coeruleus 
 agitatie;
Scaderea NA in locus coeruleus 
catatonie
. Ipoteza serotoninergi a - sustinuta de
mecanismul de actiune al neurolepticelor
atipice cu actiune asupra activitatii
serotoninei
d. GAA - uneori: pierderi de neuroni
>ABAergici in hipocamp; aceasta poate
duce la hiperactivitatea neuronilor DA si
NAD; Acidul glutamic, aspartic,
glicuronic
e. Neuropeptide, peptide opia ee
(endorfine)
odificări Biochimice~Y
a Primele antipsihotice au fost descoperite in 195 fiind
denumite fenotiazine, fiind iniţial utilizarte ca
antihistaminice (Delay şi Deniker 195Y lorpromazina)
a Eficacitatea lor in psihoze a fost descoperită accidental
a Aceste medicamente provoacă deseori tremor in schimbul
tratării psihozei Acest tremor este asemănător cu cel din
boala Parkinson
a n acets sens cercetătorii au concluzionat că excesul de
dopamină poate genera simptomele psihotice, pe când
scăderea dopaminei, respectiv in boala Parkinson, la
administrarea Ldopa, un medicament care tratează boala
Parkinson, dacă se administrează doze prea mari , pot
surveni simptome psihotice

÷7
Etiopatogenie 
a III.6U6T AT L=IuNAL- N=U uPATuLuGI=:
D LI== ‰ANN 2000- P uT=INA CL-2 are modulează
apoptoza
D Identifi area N-a tilaspartatului (NAA)- ‰N
D 6 ăderea NAA în ortex prefrontal dorsolateral-sk.negative
D =videnţierea NAA în ipo amp- indi ator al ris ului de boală
D oEN LE DE  A>So A EEBALA ( o,  N, PEo)
evidentiaza
º Ú  |
  

|,
º modificari ale densitatii parenchimului cerebral,
º asimetrii cerebrale
º atrofia cerebeloasa
º ||  Ú  | ||   
|

÷
÷9
Ventriculii schizofrenilor sunt
diferiţi de ventriculii normali

ohe ventricles of schizophrenic brains have often displayed an


unusual enlargement as seen on the left when compared to normal
ventricles on the right ohe ventricles of the brain are filled with
cerebrospinal fluid ohe cause of the difference is unclear


1
Y

Etiopatogenie 5
a IV. T=u II VI AL=, INF=CTIuA6=, I‰UNuLuGIC=:
D iscul de a face boala este de 5% > pentru cei nascuti
|
|
| |
|( cand racelile, infectiile sunt mai frecvente)
D iscul este > la populatia urbana
D iscul este > in familiile numeroase in care intervalul intre nasteri
este scurt  expunere la agenti infectiosi in perioada precoce a
copilariei
D Expunerea mamei insarcinate la virusi  risc > pentru schizofrenie
D Asocierea intre toxoplasmoza si cresterea riscului pentru
schizofrenie
D —6— —I I——I——
 —I
D 6èI6èI6
D La unii schizofreni: valori > ale: IgG, IgA,
Ig‰.

Etiopatogenie 6

a V oeorii metabolice
D Anomalii de irigare cerebrală
D Utilizare diminuată a glucozei în lobii frontali

5
Etiopatogenie 7
a V FACTu I P6IHu6uCIALI:
oE PVND PA ENoUL =
= oeorii psianaliti e: S reud  boala rezulta
din fixatii in dezvoltare care apar mai devreme decat cele
ce rezulta in dezvoltarea neurozelor  Defecte ale Ego
ului
= oeorii psiodinami e: (S reud 
Schizofrenia = raspuns regresiv la frustrari si conflicte cu
persoane din anturaj)
oE PVND A LA S ENULU =
(familia ½schizofrenogena´)
oE S ALE = industrializarea, urbanizarea

6
oeorii Psihologice
a reud susţine că schizofrenia implică regresia la stadiile
narcisismului primar, «un stadiu de preego state ca
răspuns la părinţii inafectivi, indiferenţi
D omportamentul de tip schizofren reprezintă
deasemenea încercări de restabilire a controlului asupra
Egoului şi asupra pierderii contactului cu realitatea
a rommeichmann propun ideea mamelor
schizofrenogene care cauzează boala
D amele schizofrenogene îşi folosesc de fapt proprii
copii pentru aşi implini propriile nevoi oind să devnă
dominatoare, reci şi neinteresate de fericirea şi
bunăstarea copiilor lor sau supraprotective, seductive,
perpetuând uniunea simbiotică

7
Alte explicaţii
a Explicaţii Socioculturale D susţin că societatea obligă
schizofrenii să se comporte întrun anumit fel , aceste
expectanţe conducând la simptome viitoare ale
schizofreniei
a Structura deficitară a familiei asimetrică, scizată, mutuală,
doublebind, EE (high expressed emotion)
a Alte explicaţii socioculturale punctează stressul familial ca
şi cauză sau chiar statusul socioeconomic
a odelul diathesisstress susţine combinaţia între factorii
bilogicilogici, sociologici, and psihologici care cel mai
probabil inetracţionează între ei pentru a produce
tulburarea cu toate că dovezile biologice sunt cele mai
precis identificate


Schizofrenia şi clasa
economică
onform mai
multor studii
clasele
economice mai
joase prezintă
o rată mai
crescută a
bolii

9
Schizofrenia D clinic 1
a A DEBUoUL:
D insidios (57%):
º   
 
º  
||
D Pseudonevrotic subacut
D Acut: ( ÷5%)
º  Ú 
||  |

º  | | ||(atipice)
º   |  
 | 
º |
Ú 

D Supraacut
D edicolegal 5
6 
  

6  6 

  
 

6 
  

51
Componentele s izofreniei
6imptome pozitive 6imptome Negative
Aplatizare Affectivă
G  
Alogia
 
Avolitia
    
Anhedonia

0 

6imptome Cognitive
Cognitive 6imptome
mptome Afe tive
Achiziţii noi nsight
emorizare Depresie
Anxietate
Demoralizare
Suicid

1Y  Y 1Y  Y
 
 
   
 
Adapted from Launer & acKean (Y)
Ce klist for Psy osis 6 oring
f physical signs consider
ohe family is concerned ____
Excess use of alcohol ____
Use of street drugs (including cannabis) ____ Substance abuse
Arguing with friends and family ____
Spending more time alone ____
Liver function abnormalities
«««« ne point each ««««« Sub ootal ____
Systemic infection
Sleep difficulties ____
Poor appetite ____
Depressive mood ____ Nutritional deficiencies
Poor concentration ____
estlessness ____ NS abnormalities
oension or nervousness ____
Less pleasure from things ____
etabolic disorders
«««« owo points each «««« Sub ootal ____
ardiac abnormalities
eeling people are watching you  ____
eeling or hearing things that others cannot  ____
Drug prescribing toxicity EDo
«««« ohree points each «««« Sub ootal ____
Subthreshold/uncertain
deas of reference  ____
dd beliefs  ____
diagnosis
dd manner of thinking or speech ____  PA o
nappropriate affect ____
dd behaviour or appearance ____ learly first episode
irst degree family history of psychosis ____
psychosis
«««« ive points each «««« Sub ootal ____ o
T W=NTY PuINT6 u ‰u = CuN6ID= inal ootal
=F= AL
Fu A66=66‰=NT . f  items endorsed then
f immediate risk
consider referral to risis oeam
EDo even if score is
less than Y 5
Schizofrenia D clinic Y
a . P= IuADA D= 6TA =:
1. TULU A I D= GANDI =
1 scindarea si tulburarea aso iatiilor ( ||
, insiruire
neconsecventa de intampari)
Y >andirea D disociaţie ideativă, dirijata de | 
| || 
| | 
||| 

|
   uvantul folosit
inafara contextului;  | 
 | 
÷ barajul; furtul gandirii; gandirea fortata; repetitii
monotone ( semn al goliciunii si impreciziei ideilor) Bleuler 
|
|  | 
 | 
 oulburarile de continut ale gandirii: 

|
[ paranoid,
cosmogonic, gelozie, inventie, hipocondriac]

55
Schizofrenia D clinic ÷
a Y.TULU Ă IL= LI‰AJULUI
D oral
º neologisme,
º verbigeratie,
º ecolalie,
º mutism,
D scris
D desenul

56
Schizofrenia D clinic 
a ÷. TULU A IL= AF=CTIVITATII:
(Kaepelin  ½Dementa afectiva´)
D Pierderea capacitatii de a avea 
|
 |;
D * 
|| intre afectivitate si gandire ( exemplu al
scindarii personalitatii)
D  | 
inlatura constrangerile sociale 
acte antisociale; nu permite contactul afectiv cu
medicul curant;
D Afectivitatea |
| ||  
 ||Ú |
| || | | |
||Ú | |
|  )

57
Schizofrenia D clinic 5

a  TULU A IL= D= VuINTA 6I


ACTIVITAT=:
D o
|   | 
| 
   
| ||
 |    | |
D elatiile cu lumea exterioara pot fi intrerupte  |  
D odificari | |  ale activitatii (stupoarea/excitatia
catatonica, bradikinezia, akatisia ),modificari | | 
( postura catatonica, flexibilitatea ceroasa, sindromul
ecopatic, stereotipii, paramimii, perseverare)
D ë 
|  | : pierderea abilitatilor sociale,
empatice, inadecvare sociala
5
Schizofrenia D clinic 6

a u. ‰uDIFICA =A 6=N6ULUI
=U-LUI
a pierderea sau estomparea conturului propriului
Eu
a indoiala, perplexitate, nesiguranta; ex:
sentimentul de unitate al pacientului se poate
extinde la intregul univers; vointa si energia ii
sunt extrase de o lume dinafara
a Pierderea stimei fata de propria persoana;
a nabilitatea de a separa Eul de ambianta
a Depersonalizare; Derealizare

59
Schizofrenia D clinic 7
a 6 TULU A I D=
P= C=PTI=:
D alucinatii
º |  |  |
|| 
 |  | 
 
| 
º rareori  vizuale,
tactile, olfactive,
gustative, somatice
D luzii
º dejavu,
º jamaisvu;
º perceperea
distorsionata a timpului 6
Schizofrenia D clinic 
a 7 CuNŞTIINŢA
D Depersonalizare/ derealizare
D Stări crepusculare
D Stare delirantă
D Absenţa conştiinţei bolii
a  AT=NŢIA
D ipoprosexia conduce la
dezorganizarea gândirii

a 9 FUNCTII P6IHIC=
N=‰uDIFICAT=
D emoria
D rientarea auto şi allo psihică
D nteligenta
D aptitudinile (literarartistice
creative)

61