ADEVARAT/FALS

F O posibila explicatie a trecerii la economia de piata in a doua jumatate a secolului al

XIX-lea este urmatoarea:
F În perioada interbelica finantele publice au reflectat fidel linia ascendenta a evolutiei
economiei nationale.
F În domeniul finantelor publice, în perioada interbelica, au fost eradicate la cele mai
inalte nivele afacerile ilegale si coruptia
. A Prin intermediul finantelor publice, în perioada interbelica, statul a sustinut financiar
anumite ramuri ale economiei, favorizând astfel direct si indirect diferite interese
particulare.
F. În anul 1921 taranii nu au mai primit pasuni, fanete si paduri, terenuri pe care le
primisera deja la reforma agrara din anul 1864.
A Sub regimul marii arendasii, în urma Reformei agrare din anul 1864, starea taranilor
improprietariti cu terenuri arabile s-a imbunatatit.
A Semnificatia istorica a reformei agrare din anul 1864 a constat în transformarea
radicala a regimului proprietatii agrare,
F Împroprietarirea majoritatii gospodariilor taranesti prin Reforma agrara din anul 1921 a
determinat imbunatatirea situatiei materiale a taranimii
F În anul 1929 comparativ cu perioada 1867-1914 leul a fost devalorizat de 23 de ori.
F Constrangerile formale sunt reprezentate de obiceiuri, cutume, traditii.
A În anul 1916 populatia României era de aproape doua ori mai mare decât în anul 1860.
FÎn urma reformei agrare din anul 1921, pâna în anul 1938, datorita conditiilor externe
favorabile si comasarii proprietatilor
A Reforma agrara din anul 1921 a fost promovata de Partidul National Liberal care
urmarea sa anihileze puterea marilor mosieri si a fortei Partidului Conservator.
F În perioada interbelica din sistemul finantelor publice ale României au fost înlaturate
afacerile ilegale si coruptia, astfel ca, pâna în anul 1938,
FDatorita îmbunatatirii raportului de schimb în comertul exterior al României, în
perioada interbelica valoarea exportului a crescut
A Protectionismul vamal practicat în perioada interbelica a combinat barierele vamale cu
cele netarifare, cele din urma având preponderenta.

ALEGERE
17. Importanta relatiilor de proprietate nu poate fi inteleasa fara cunoasterea specificului
dreptului de proprietate c. dreptul de dispozitie

18. Societatile comerciale constand in asocieri de persoane, iar nu de capitaluri, în care

fiecare membru efectua tranzactii b. reglementate;

19. Societatile comerciale constand în asocieri de capitaluri, ale caror fonduri erau
administrate de functionari numiti sau alesic. societati pe actiuni;

20. Societatile comerciale in cadrul carora contractele erau încheiate pe termen de trei sau
sapte ani, putând fi reînnoite a. în nume colectiv;
21. Asociatiile alcatuite dintr-un grup restrâns de persoane care contribuiau cu sume de
bani pe termen de câtiva ani, b. vera societas;

22. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor

moderne ale economiei d 1. slaba configurare a organelor politice;
3. lipsa de uniformitate a legislatiei;
5. caracterul nesigur al vietii economice (frecventele crize economice).

23. Printre cauzele generale care au determinat intarzierea introducerii institutiilor

moderne
1. instabilitatea politica si economica a organizarii statale;
3. instabilitatea fortei de munca;
4. persistenta mentalitatilor de factura antieconomica;
6. desele razboaie generate de conflictele comerciale.

24. Transformarile tehnologice, alaturi de cele institutionale, au fost decisive pentru

evolutia economica si sociala a României in epoca moderna. a. industrie

25. Vreme de 141 de ani, între 1792 - 1933 o uncie de aur fin costa 20 de dolari. Cât
cântarea/cântareste o uncie de aur fin:c. 31,1035 gr

26. Vechiul sistem de credit era incompatibil cu cerintele sistemului modern, deoarece:
B. ratele dobânzilor excedau adeseori ratele medii ale profitului;
C. împrumuturile erau destinate preponderent consumului neproductiv;
E. camataria era dominanta, având un caracter net speculativ;
G. nu oferea conditii minime de mobilizare a economiilor populatiei.

27. Paritatea legala a leului în aur în perioada 1867-1914 a fost:b. 0,3226 gr. aur cu titlul
de 900‰

28. Variatiile cursului de schimb reflecta evolutia economiei în ansamblul ei, respectiv
puterea de cumparare a monedei nationale în schimburile internationale. d. 1$ = 5,18 lei,
1£ = 25,25 lei, 1 franc elvetian = 1,00 leu

29. Paritatea legala a leului în aur conform definitiei date de Legea de stabilizare
monetara din anul 1929 a fost: d. 0,009 g aur fin

30. În sistemul etalon aur cursurile de schimb ale monedelor nationale se calculau pe
baza c. 1 dolar = 1,504 g aur fin; 1 lira sterlina = 7,32 g aur fin; 1 franc francez = 0,29033
g aur fin

31. Principiul de demarcatie a sistemului politic feudal de cel modern a fost :d. separatia
puterilor în stat

32. Rata dobânzii reprezinta pretul creditului. În conditiile vechiului sistem de credit,
nivelul d. insuficienta relativa a ofertei în raport cu cererea de credite
33. Vechiul sistem monetar era caracterizat prin:
B. piata monetara era caracterizata de anarhie si instabilitate;
D. lipsa unei monede nationale reale;
E. leul era moneda de cont;
G. banii erau considerati o marfa între celelalte marfuri;

34. Din ansamblul restructurarii institutionale inaugurate de domnitorul Al. I. Cuza, de o

A. Legea Rurala
D. Legea instructiunii publice
E. Legea comunala

35. Dupa cum se stie, cursul de schimb al leului a înregistrat în perioada 1990-2001 o b.
1$ = 167,00 lei, 1£ = 813,00 lei, 1 franc elvetian = 32,00 lei

36. Functiile autoritatii monetare au ramas în esenta aceleasi de la data înfiintarii BNR si
B. constituirea unui depozit de metal pretios cu destinatia de rezerva de acoperire a
emisiunii
E. stabilirea cursului oficial al valutelor straine;
F. rescontarea efectelor de comert prezentate de bancile comerciale;
H. stabilirea dobânzii oficiale;
I. derularea comertului cu metale pretioase si valute.

37. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte 1. a
stimulat crearea retelei bancare a tarii;
2. a stabilit canale de credit si operatiuni bancare cu bancile nationale ale statelor
europene 4. a constituit principala stavila expansiunii camatariei;
6. a contribuit, cu îndrumari si specialisti, la formarea sistemului bancar modern al tarii.

38. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte. 1. a
asigurat piata cu cel mai mare volum de credite autohtone;
3. a acordat preferinta debitorilor autohtoni, fiind astfel principalul sprijinitor al
capitalului;
4. a contribuit substantial la formarea capitalului de împrumut stimulând astfel
dezvoltarea 5. a ieftinit creditul si a stabilizat pretul lui: rata scontului a oscilat între 4-
6%;

39. În vreme ce productia materiala a tarii si veniturile populatiei de numai 3-3,5 ori în: c.
peste 15 ori

40 . Urmare a cheltuielilor uriase ale statului, partea din emisiunea monetara ce revenea
acoperirii datoriilor statului a crescut în anul 1922 fata de 1914: d. de la aproape 20%
anul 1914 la peste 80% în anul 1922
41. Pe fondul crizei economice generale, cauzele crizei financiare a statului au fost:
1. dublarea anuitatii datoriei externe a statului, ce ajunsese la 25% din totalul cheltuielilor
2. cresterea fiscalitatii directe si indirecte a diminuat veniturile populatiei, determinând 4.
numeroasele dificultati in colectarea veniturilor bugetare, fiind astfel generate deficite

42. Printre consecintele Reformei agrare din anul 1921 se numara:

1. parcelarea proprietatii taranesti;
3. pulverizarea exploatatiilor agricole taranesti;
6. a crescut gradul de indatorare a micilor producatori agricoli la banci si camatari.

43. Deschiderea foarfecei preturilor in favoarea produselor indusriale a dus la cresterea

puterii de cumparare a produselor industriale comparativ cu cele agricole. c. 82-83%

44. Deschiderea foarfecei preturilor in defavoarea produselor agricole a dus la diminuarea

. d. 44%

45. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

1. expansiunea productiei de bunuri si a serviciilor;
3. cresterea spectaculoasa a productivitatii muncii;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
6. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale.

46. Printre avantajele aduse de revolutia industriala se numara:

2. activitatea industriala devine continua;
4. reducerea considerabila a costurilor medii;
5. scaderea preturilor si cresterea veniturilor reale;

47. Cuprinsa în limitele spaŃiului economic german (austro-ungar), în perioada 1875-

1885 România a fost obligata a. 7-7,5%;

48. Structura comertului exterior al unei tari este un indicator complex, relevant, care
reflecta c. produse agricole: 72%-75%; produse petroliere: 14%-20%; lemn si derivate: 4-
7%;

49. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, cresterea datoriei
c. 22 de dolari în anul 1938 fata de 50 dolari de anul 1916;

50. În perioada 1860-1914 modernizarea României a necesitat un efort investitional. d. 2

miliarde lei aur; construirea infrastructurii.

51. Raportul de schimb in comertul exterior al României în perioada 1913-1938 a evoluat

ast c. 3,6 tone în 1913, respectiv 8,0 tone în anul 1938;

52. Suprafata totala a tarii era în anul 1864 de aproximativ 130000 km2 (13 mil. ha), iar
în c. circa 2,5 mil. ha pâna în anul 1889, respectiv 3,5 mil. ha în anul 1921;
.

53. Pe baza analizei raportului dintre indicii preturilor produselor agricole si cele ale
preturilor , a. s-a redus de doua ori;

54. Reflectata de deprecierea monedei nationale, inflatia are drept consecinta si

modificari a. expansiunea masei monetare fara acoperire;

55. Politica industriala adoptata în perioada 1886-1914 este cunoscuta sub denumirea de:
c. politica protectionismului industrial si a încurajarii industriei nationale.

56. Prin „foarfeca preturilor” se întelege b. inversarea tendintelor de evolutie a indicilor a

doua categorii de preturi;

57. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale (în general), precum
si, în c. produse primare – 7%; produse intermediare – 18%; produse finite – 75%;

58. Structura comertului exterior reflecta structura economiei reale b. produse primare –
12,4%; produse intermediare – 24%; produse finite – 63,6%;

59. În urma reformelor agrare din anii 1918-1921 se astepta ca starea taranilor sa se îmbu.
c. 52 miliarde lei, respectiv 37 miliarde lei;

60. În perioada 1919-1939 datoria externa a înregistrat urmatoarea evolutie:c. a sporit în

perioada 1919-1931 si s-a diminuat în perioada 1932-1939;

61. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul a.

datoria publica externa era coplesitoare, cu mult mai mare decât Venitul national;

62. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul c. 5%

din Venitul national;

63. Pentru întelegerea consecintelor angrenarii economiei nationale în ansamblul

d. 22%.

64. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura b.
produse agricole - 72,3%, petrol si derivate – 19,7%, lemn si derivate – 3,6%;

65. Stadiul de dezvoltare a unei tari este reflectat în mod elocvent si de structura
comertului exterior. c. produse agricole - 29,5%, petrol si derivate – 43,3%, lemn si
derivate – 11,4%;

66 . Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a României, precum si investitiile si creditele particulare
externe
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu România în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit României prin tratatele de pace;
6. importul privat de capital în perioada 1919-1931.

67. Printre cauzele cresterii datoriei externe în perioada 1919-1931 se numara:

1. datoria publica externa a României, precum si investitiile si creditele particulare
externe
3. investitiile si creditele straine din provinciile care s-au unit cu România în anul 1918;
4. datoria externa de succesiune care a revenit României prin tratatele de pace;
5. datoria externa contractata în timpul razboiului mondial si ulterior pâna în anul 1931;

68. Printre principalele cauze ale tedintelor de diminuare a datoriei publice externe în 1.
necontractarea de noi împrumuturi externe importante;
3. achitarea unei parti însemnate din datoria externa;
5. trecerea în mâinile capitalului autohton a unor societati industriale controlate anterior
de
69. Pe fondul unei capacitati reduse de acumulare interna a capitalului, acumularea
b. 1938: D.E. = 22 $; VN. = 75 $; 1914 = D.E. = 50 $; V.N. = 59 $;

70. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan c. de aproape

doua ori;

71. În perioada 1886-1914, pe fondul cresterii economice generale pe plan

b. de peste trei ori;

72. Pe parcursul a 39 de ani, în intervalul 1950-1989, în perioada socialista, exprimat în

c. valoarea importurilor creste de aproape doua ori, iar exporturile cresc de aproape trei
ori;

73. Evolutia comertului exterior al unei tari reflecta modificarile survenite in valorificarea
3.exportul a sporit cantitativ în 1936 la mai mult decat dublu fata de 1925;
5. importul s-a redus valoric în anul 1938 cu 36% fata de 1929;
6. în anul 1934 volumul valoric al exportului reprezenta sub 50% comparativ cu anul
1929.

74. In perioada 1859-1885 Romania a practicat o politica comerciala: b. de liber schimb;

75. In perioada 1886-1914 Romania a practicat o politica comerciala:c. protectionista;

76. Prin terms of trade se desemneaza:b. raportul de schimb in comertul international;

RASPUNS NUMERIC
77. În ce an a fost elaborat si promulgat Codul civil francez care sta la baza sistemelor
legislative europene (continentale)? 1804
78. Urmarirea si analiza modificarilor masei (agregatelor) monetare este decisiva pentru
35 mild. lei

79. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara

Banca Angliei?1694

80. Modificarea fluxurilor financiare europene si mutarea centrelor de putere financiara

Banca Frantei?1800

81. Potentialul demografic ale unei tari este unul din indicatorii de referinta. Astazi,
populatia Câte milioane de locuitori numara populatia României Mari în anul 1940. 20
milioane

82. Astazi suprafata României este de aproape 238000 km2. Comparativ cu 131000 km2
cât 295000 km2

83. Populatia ocupata în industrie, respectiv în industria „mecanizata” sau „mare” (în
ponderea populatiei ocupate în industria României?6%

84. Care era nivelul de dezvoltare a industriei României comparativ cu cel al Marii
Britanii? de CP în functiune în industria româneasca în jurul anului 1860.Cca. 400 CP

85. În ce an a fost adoptata denumirea de dolar?1785

86. Dolarul a fost una dintre cele mai stabile monede pe parcursul secolului 19 .. de 141
de ani?1792

87. Vreme de peste 30 de ani (1880-1914) stabilitatea monedei nationale în cadrul 1 leu =
1 franc francez = 0,3226 gr. aur)?900

88. Declansate în timpul primului razboi mondial în economiile tuturor tarilor

beligerante, de anul 1914?32 de ori

89. De cate ori a fost devalorizat leul prin Legea de stabilizare monetara din februarie
1929 fata de perioada 1867-1913? -- ciudata expriomarea, parca ar fi invers32 de ori

90. Definitia legala a leului data prin legile din anul 1867 si 1890 a fost de 0,3226 g aur
cu titlul de 900 ‰. 10 mg – 0,010g

91. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. câti lei
valora 1 dolar potrivit noului curs de schimb?167,19 lei

92. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat. câti lei
valora 1 lira sterlina potrivit noului curs de schimb? 813,59

93. Conform Legii de stabilizare monetara paritatile valutare s-au modificat câti lei valora
1 franc elvetian potrivit noului curs de schimb?32,26

94. Sub impactul crizei economice din perioada 1929-1933, sistemul lirei sterline –
principala moneda a lumii secolului al XIX-lea - se prabuseste, . cca. 40%

95. În perioada 1860-1914 productia materiala a tarii si veniturile populatiei au crescut

aproximativ de 3-3,5 ori. de 15 ori

96. Care a fost numarul familiilor împroprietarite în baza legilor din perioada 1864-
1889?600 de mii

COMPLETARE
97. În general, pe masura extinderii pietei mondiale, practicile comerciale, mentalitatile
Treptat
98. Comertul la mare distanta practicat de centrele comerciale ale Europei Occidentale a
Inovatii.... Decalaje
99. Costurile de tranzactie reprezinta totalitatea cheltuielilor - unele incluse, cele mai
multe
100. Sfarsitul secolului al VXII-lea consemneaza introducerea principiului fundamental
Separatia puterilor în Stat.
101. Vreme de peste 700 de ani au evoluat, în mod nesistematizat, Romano - germanic si
de Comon law.
102. Sistemului de common law îi este specifica Unitatea dreptului privat.
103. Sistemelor juridice de traditie romanista le este specifica Dalitatea dreptului privat.
104. Instituirea dreptului de Poprietate burgheza reprezinta realizarea f
105. Operatia de creare a semnelor banesti si de stocare a lor la emitent în vederea
Emisiune monetara.
106. În cazul sistemului etalon-aur, conform Scolii monetare Metale pretioase.
107. În cazul sistemului etalon-aur, conform scolii bancare Metale pretioase si Efecte de
Comert.
108. Cambia reprezinta denumirea generica pentru Efectele de comert, Negociabile Scurt
(în genere de 90 de zile).
109. În sistemele etalon aur si etalon aur-devize scontarea reprezenta cumpararea de catre
Titluri de Credit ....Scadenta.
110. În sistemele etalon aur si etalon aur-devize rescontarea reprezenta operatiunea
Lichiditati ....Portofoliu
111. Prima banca moderna este considerata a fi Banca Amsterdamului înfiintata în anul
1609.
112. Bancile centrale au fost create în vederea stabilizarii dreptului de Monopol...
Monetare.
113. Banca Angliei a fost înfiintata în anul 1694.
114. Banca Frantei a fost înfiintata în anul 1800
115. Una din cauzele înapoierii istorice a României comparativ cu nivelul de dezvoltare
atins Semiizolarea Fluxurile
116. Una din cauzele înapoierii istorice a României comparativ cu nivelul de dezvoltare
atins Fanariot, Balcanic.
117. Institutiile (constrângerile) Informale sunt constituite din normele, regulile
determinate
118. În cazul României, institutiile (constrângerile) Formale , Difuziune (iradiere).
119. Interesele bancar-comercial-industriale occidentale vizau crearea unui spatiu
Compatibil zone Atrase
120. Principalele patru domenii supuse transformarilor institutionale in cadrul economiei
romanesti au fost Proprietatea, forta de munca, Prductia, comertul.
121. Potrivit relatiilor moderne de proprietate consacrate de Codul Civil intrat în vigoare
la 1 1865 1865, dreptul de Proprietate
122. Institutiile moderne ale economiei de piata introduse în România în a doua jumatate
a (taranimii), si anume: legea Rurala, legea Instructiunii publice si legea Comunale.
123. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a
însemnat Feudal la cel Democratic - constitutional al statului de drept.
124. Prima tranzitie de la economia de tip feudal la economia moderna de piata a
însemnat Privilegiile , Libera , Economica etc..
125. În perioada 1800-1914 pe plan mondial a functionat sistemul monetar Etalon aur.
126. Sstemul Etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si bimetalismului.
127. Sistemul etalon aur s-a prezentat sub forma Monometalismului si bimetalismului.
128. Bimetalismul a fost practicat de toate tarile în primele Trei sferturi ale secolului al
XIX-
129. În pofida utilizarii si a argintului ca mon eda, Etalonului aur.
130. Sstemul etalon aur s-a prezentat sub forma monometalismului si Bimetalismului.
131. Sistemul etalon aur era definit prin:
- circulatia monedelor din aur si/sau argint
- definitia monedei nationale prin paritati în aur si/sau argint
- acoperirea emisiunii fiduciare cu aur si/sau argint potrivit definitiei date
132. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei atât pe plan ta
cu 1 dolar american.
133. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei atât pe plan
Astfel, de exemplu, cantitatea de 7,32 gr aur fin era echivalenta cu 1 lira sterlina.
134. Istoria monetara este decisiva pentru întelegerea evolutiei economiei la nivel
mondial, Astfel, de exemplu, cantitatea de 0,290 gr aur fin (rotunjit) era echivalenta cu 1
franc francez.
135. În cadrul Uniunii Monetare Latine (UML) înfiintate în anul 1865 a fost adoptat
sistemul monetar francez. Paritatile monedelor tarilor membre UML erau: 1 franc francez
= 1 franc elvetian = 1 franc belgian = 1 lira italiana.
136. Uniunea Monetara Latina a fost înfiintata în anul 1865, având ca membri fondatori:
Franta, Belgia, Italia, Elvetia.
137. Denumirea monedei nationale provine de la Talerul - aur, moneda din argint, cu o
greutate aproximativa de 27,5 g, având imprimat un leu rampant pe revers.
138. În vechiul sistem monetar moneda era considerata o Marfa
139. Una dintre consecintele adoptarii noului sistem prin Legea din anul 1867 a fost
crearea primei Monede nationale Reale cu valoare Intrinseca.
140. În urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 sistemul monetar
a devenit sistem Banesc de Stat.
141. În urma adoptarii noului sistem monetar prin Legea din anul 1867 România patrunde
pe piata schimburilor comerciale si Valutare internationale cu o organizare monetara
Stabila si Eficienta.
143. Dupa anul 1929 se manifesta deschiderea foarfecei preturilor interne în defavoarea
Agricole, Industriale.
144. În conditiile vechiului sistem de credit existau doua zone (arii) ale creditului:
creditul Mare si creditul Mic.
145. În conditiile vechiului sistem de credit, în cazul creditului mare, datoriile deveneau
Perpetue, debitorii fiind permanent Indatorati.
146. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare comporta Riscurile relativ
reduse, Garantiile fiind solide (bunuri imobiliare - mosii, case etc.).
147. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mare avea caracter Neproductiv
fiind
destinat acoperirii cheltuielilor de Lux (calatorii, sejururi în strainatate).
148. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic se caracteriza prin rate ale
200%, Riscurile
149. În conditiile vechiului sistem de credit, creditul mic avea caracter Antiproductiv,
Profiturilor.
150. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarea
institutiilor abundenta fata de Cereale a ofertei de credite.
151. Constituirea sistemului bancar modern a fost decisiva pentru modernizarearata
medie a Dobanzii pe piata trebuia sa fie inferioara ratei medii a Profitului.
152. Constituirea sistemului bancar. Noul sistem de credit era Specializat
153. Constituirea sistemului bancar modern. Noul sistem de credit avea caracter
preponderent productiv, destinat Investitorilor si tranzactiilor economice.
154. Constituirea sistemului bancar modern a Noul sistem de credit era întemeiat pe
Garantii rezonabile, fiind totodata stimulativ pentru Depuneri.
155. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
ordine în Circulatia baneasca,
156. Înfiintarea Bancii Nationale a Astfel, printre altele, B.N.R. a asigurat piata cu cel
mai mare volum de Credite autohtone.
157. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei Astfel, printre altele, prin activitatea sa,
B.N.R. a ieftinit Creditul si a stabilizat pretul lui: rata Scontului a oscilat între 4-6%.
158. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte.
Astfel, printre altele, prin activitatea sa, B.N.R. a stimulat crearea retelei Bancare a tarii,
Bancar modern al tarii.
159. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
B.N.R. a stabilit canale de Credit si operatiuni Bancare cu bancile Nationale ale statelor
europene.
160. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
B.N.R. a contribuit substantial la formarea capitalului de Imprumut stimulând astfel
dezvoltarea
161. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
B.N.R. a acordat preferinta debitorilor Autohtoni, fiind astfel National.
162. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
B.N.R. a constituit principala stavila în calea expansiunii Camatariei.
163. Înfiintarea Bancii Nationale a Romaniei in anul 1880 a avut o serie de consecinte
creditelor si dezvoltarea operatiunilor bancare Legale B.N.R. a Incredere pe piata banilor,
Particular.de
164. Prin crearea noului sistem de credit modern, reteaua bancara a sprijinit capitalul
Autohton, contribuind la consolidarea marii burghezii Financiare.
165. În cadrul noului sistem de credit modern, politica bancara promovata a avut un
pronuntat caracter Interventionist.
166. Interventionismul practicat de statul roman in domeniul polticii bancare s-a
concretizat
a. Privilegiile acordate B.N.R.;
b. participarea capitalului Public la diferitele institutii bancare;
c. Garantarea operatiunilor acestor banci.
167. Inflatia declansata in perioada interbelica s-a facut puternic resimtita si in cadrul
sinusoidala: în perioada 1918-1929 - Hipertrofie 1929 - 1934.
168. Maturizarea sistemului de credit in perioada interbelica a avut drept consecinta
Diversificarea
169. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica a constat in
Agricultura Comert Industria
170. Una din tendintele evolutiei sistemului bancar in perioada interbelica, mai cu seama
industrie, Agricultura
171. In perioada interbelica devin evidente tendintele de Concentrare si centralizare a
172. În deceniul patru, dupa marea recesiune economica (1934-1938), una din tendintele
de si Control ale activitatii Criza bancara si prabusirea multor institutii de Credit.
173. Printre principiile sistemului modern de finante publice se numara si Universalitatea
174. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara
Proportionalitati
175. Printre principiile si functiile sistemului modern de finante publice se numara si
Răspunderea Bugetara:
176. În cadrul sistemului modern de finante publice este înfiintata Administratia
financiara - 177. În cadrul sistemului modern de finante publice este organizata Evidenta
bugetara în
178. În cadrul sistemului modern de finante publice este introdus Controlul bugetului de
stat 179. În cadrul sistemului modern de finante publice este introdus Controlul Curent
financiar
180. Eficienta aplicarii sistemului modern de finante publice (1859-1914) s-a concretizat
in Infrastructurii, 1500 milioane lei aur.
181. Evolutia bugetul de stat reflecta, printre altele, eficienta politicii fiscale a guvernului
Impozitele directe au ajuns la 16 % în anul 1914;
impozitele indirecte au ajuns la 84 % în anul 1914.
182. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de
nevoile
Datoriile statului ,Scadentei
183. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de
Cheltuieli transport si Comunicatie
184. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de Plati
cu seama, în perioada 1919-1920, garantate de stat cu Banuri de Trezaur.
185. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, de Plata
,Succesor, Datoria externa
186. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de
Reforna
187. Presiunea fiscala sporita în perioada interbelica a fost cauzata, printre altele, si de
Renta (reforma
188. Prin plata impusa taranilor de Legea Rurala din anul 1864, conform conceptiilor
Sarcinile feudale si nu Pamantul
189. Ceea ce platea taranimea clacasa in urma improprietaririi din anul 1864 reprezenta
Despagubirea , Anularii obligatiilor
190. În urma Reformei agrare din anul 1864 cadrul institutional a fost radical modificat,
Feudal , Mosiero-, Privata
191. În urma Reformei agrare din anul 1864 randamentele mici obtinute pe Subzistenta
192. Nivelul scazut al agriculturii românesti era cauzat si de i Extensivitate si
Monocultură
193. Promisa de regele Ferdinand pe front, în anul 1917, consolidarea unitatii statului
194. Reforma agrara din anul 1921 avea printre alte obiective sporirea INTERESULUI,
Proprietar
195. Promovata de Partidul National Liberal , Conservator: , Conservator
196. Masa monetara (M1), numerar în circulatie (1880 la 480 milioane lei aur în anul
1913, 8
197. Potrivit datelor recensamântului din anul 1905, circa trei 920,9 , 0,066
198. Parcelarea proprietatii funciare prin împroprietarirea taranilor PULVERIZAREA
199. Economiei europene din mileniul al doilea îi sunt specifice doua mari procese de
uniformizare:
A. raspândirea dreptului FEUDAL, care, pe lânga multimea de particularisme locale
contine si o serie de trasaturi comune aproape tuturor regiunilor continentului european;
B. Extinderea treptata a practicilor COMERCIALE si a mentalitatilor specifice si asupra
zonelor „economiilor naturale” (domeniilor feudale) pe masura EXTINDERII pietei
mondiale.
200. Uniformizarea modernizarilor institutionale s-a realizat POLITICE,LEGISLATIE
201. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a uniformitate, romanista
202. Unul din obstacolele modernizarii institutionale l-a constituit caracterul nesigur
insecuritatea , informatie.
203. Unul din principalele obstacole ale modernizarii instabilitatea
204. Un principal obstacol al modernizarii institutionale l-a constituit antieconomica
205. Un obstacol decisiv al modernizarii institutionale conservator, cutumelor.
206. Pentru a deveni distincte fata de cele vechi, de factura medievala durata,
„capitaliste".

POTRIVIRE
207 La începutul secolului XX, dupa destinatie, structura cheltuielilor bugetare era
aproximativ urmatoarea:
a. administratie, ordine publica si armata - 29%
b. economie – cai ferate, întreprinderi etc. -. 31%
c. datoria publica -22%
d. învatamânt, sanatate, cultura -18%

Analiza comparativa a reformelor agrare din anii 1864 si 1921 releva amploarea si
caracterul lor.
a. 1,7 milioane gospodarii taranesti au fost improprietarite
b. 2,5 milioane hectare reprezinta
c. 600 mii gospodarii taranesti au fost improprietarite
d. 3,5 milioane hectare reprezinta

5. suprafata trecuta in proprietate taraneasca in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor
legi
ulterioare, pâna în anul 1889.
6. suprafata ce a revenit taranimii in urma Reformei agrare din anul 1921 sub forma de
loturi
individuale.
7. in urma Legii Rurale din anul 1864 si a unor legi ulterioare, pâna în anul 1889.
8. prin reforma din anul 1921

a->8
b->5
c->7
d->6