P. 1
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana

|Views: 1,002|Likes:
Published by palaghia

More info:

Published by: palaghia on Jun 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/20/2014

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE FINANTE BANCI BURSE DE VALORI

REFERAT INTEGRAREA ROMANIEI IN UNIUNEA EUROPEANA
ASPECTE GENERALE

COORDONATORI: Profesor universitar doctor
Asistent universitar Marius Cristian Neacsu

Silviu Negutu

AUTOR:
2007, seria C , grupa 1512

BUCURESTI 2007

ADERAREA ROMANIEI LA UE V...CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI UE –ROMANIA IV.. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE ADERARII VI.. …..... ………. PRINCIPII SI PROCEDURI ……. III. EXTINDEREA CATRE EST A UNIUNII EUROPENE II. BIBLIOGRAFIE ……………….. ……………………………… 2 .CUPRINS I.. 3 7 9 11 12 14 …………………….

haine straine. Razboaiele mondiale au slabit forta continentului. De aici s-au lansat principalele curente. nu au suferit distrugeri teritoriale si nici nu le-a fost afectata economia intr-o foarte mare masura. etichete. ” Mihai Eminescu I EXTINDEREA CATRE EST A UNIUNII EUROPENE In epoca moderna Europa a reprezentat centrul lumii.”Civilizatia adevarata a unui popor consista nu in adoptarea cu deridicata de legi. a propriilor facultati ale sale. de aici au plecat marii exploratori. aici s-a inventat parlamentarismul. institutii. organica a propriilor puteri. facand posibila ascensiunea Statelor Unite ale Americii (care chiar daca s-au implicat in razboi. Pentru urmatoarea perioada puterea lumii a fost 3 . Ea consista in dezvoltarea naturala.

la unul preponderent geopolitic. liberala si deschisa schimburilor. Poate va reusi o temperare a acestuia prin oferirea alternativei unei economii prospere. asigurand echilibru si stabiliate in S-E Europei. Japonia) se dezvolta tot mai mult. Acest lucru este de o potriva periculos daca tinem cont de faptul ca Rusia detine un teritoriu important in Eurasia si ca o alianta a acesteia cu China sau Japonia este de natura sa ingrijoreze Europa. Brzezinski afirma ca fara Germania si Franta. prin intreruperea accesului acesteia la Marea Neagra (Ucraina nefacand parte din CSI). Uniunea Europeana nu mai poate exista. Aderarea Romaniei. este si motivul pentru care vorbim de regiuni economice.impartita intre SUA si URSS in asa numitul razboi rece. Cursa economica este cea in care sunt implicate azi majoritatea statelor lumii. dar si o incercare de supradimensionare a spatiului detinut. unde ghetarii ingreuneaza navigatia in cea mai mare parte a timpului). Integrarea fostelor tari socialiste insemnand luarea acestora din sfera de influenta a Rusiei. Ori pierderea Republicilor Baltice din sfera ei de influenta o condamna la inchistare si la regres economic. Este situat la o rascruce de civilizatii. Capacitatea acestei locomotive este cea care asigura puterea de inaintare a intregii regiuni. dictat de realitatile actuale. Europa a inaugurat un nou model de dezvoltare bazat nu pe potentialul unei tari. Prin decizia de extindere a Uniunii Europene luata la Helsinki. In conditiile in care. 4 . Ea este cea care vegheaza stramtorile Bosfor si Dardanele. In aceste conditii ea nu va mai putea sa joace un rol important in aceasta zona.Pacific cu Japonia. de origine islamica. Din pacate Rusia nu s-a impacat inca cu gandul ca nu mai este un imperiu. ea a fost o tara prospera. Europa si Japonia fiind cele trei superputeri economice. NAFTA cu SUA si Asia. Aflarea Turciei in sfera de influenta a Uniunii Europene da posibilitatea acesteia de a exercita si o oarecare influenta in lumea islamica. Iata de ce decizia de aderare la Uniunea Europeana a tarilor foste socialiste este foarte importanta. nostalgia dupa acesta fiind inca prezenta. Europa ramanand pe un plan secund. Toate acestea se justifica prin prisma presiunii pe care o cunoaste Uniunea Europeana in competitia economica cu celelalte centre de putere. orientandu-si realizarea de aliante spre Asia. mult legata cu Occidentul. Masuri in acest sens s-au luat. Cine va detine suprematia economica este clar ca va conduce lumea. Turcia este unul dintre statele pivot ale lumii. era necesar ca Europa sa inceapa un proces de autodefinire si de autoafirmare. Uniunea obtine o importanta punte de legatura cu Asia si cu Orientul Mijlociu. Astfel Lituania. Se stie foarte bine ca atunci cand Rusia a avut capitala la Petrograd si iesire la Marea Baltica. taindu-i accesul la Marea Baltica (portiunea ramasa acesteia este mult prea in nord. Pozitia geografica si geopolitica a tarilor invitate la negocieri este foarte importanta. ci pe cel al unei intregi regiuni geografice. datorita situatiei economice precare in care se afla si datorita pierderii anumitor republici importante). Prin Turcia. Letonia si Estonia (ultima invitata deja din anul 1998) izoleaza Rusia. Importanta lui strategica este foarte mare. SUA. dar acest lucru ramane de vazut (cum se va impaca Europa cu fundamentalismul islamic). care au fiecare cate o locomotiva: Uniunea Europeana cu Germania. religii si rute comericale. Este si motivul pentru care Z. SUA isi consolideaza puterea mondiala jucand un rol din ce in ce mai important in conducerea lumii. A trecut de la un proces preponderent economic. Este motivul pentru care politicienii rusi nu agreaza Occidentul. Este bine de precizat faptul ca nici un stat nu mai poate face fata singur problemelor dezvoltarii contemporane. Uniunea Europeana incercand in permanenta realizarea de contacte cu Rusia pentru a preintampina constituirea unei noi puteri. statele asiatice (China. Exista trei astfel de regiuni. chiar daca acestea inca nu sunt pregatite din punct de vedere economic. dupa caderea comunismului Rusia si-a pierdut statutul de putere mondiala (si ii va fi tot mai greu sa-l recupereze. de crestere a puterii (daca judecam lucrurile pe termen lung). Bulgariei si a Turciei la Uniunea Europeana este de natura sa izoleze de tot Rusia.

Importanta ei a fost recunoscuta deci inca din antichitate. Ungaria si Slovenia fiind invitate din 1998. iar Grecia este membra din 1981. cand s-a decis ca pana cel tarziu 2003 sa se creeze o forta europeana in scopuri umanitare si de mentinere a pacii. decizia de extindere teritoriala a Uniunii Europene isi gaseste inca o justificare. Prin decizia de aderare a tarilor din Estul Europei la Uniunea Europeana. sa fie o adevarata putere si sa aiba un rol puternic de jucat in ordinea lumii. adica va cuprinde toata Europa cu exceptia Norvegiei. Poate acum problema controlului asupra Ciprului (dintre Grecia si Turcia) va fi rezolvata. caracterul geopolitic a primat in fata celui economic (realizabil si el dar pe termen lung). nu sa stea pasiva fara sa poata sa faca nimic (asa cum s-a intamplat atunci cand NATO a decis sa intervina in Kosovo). Cipru este si ea o tara cu o pozitie geografica strategica (in bazinul rasaritean al Marii Mediterane. Uniunea mai asigura si "prezervarea pacii" intre cele doua state. influenta Uniunii Europene putand ajunge si aici. de planificare si de vointa). sa aiba in sfera lui de influenta Malta. Bulgaria sau Turcia). chiar si intre statele membre existau diferente (spre exemplu in prezent PIB-ul Poloniei il depaseste pe acel al Greciei). Europa secolului al XXI. Trei organisme urmeaza sa fie create pentru realizarea acestui deziderat: o comisie politica de securitate. care spune ca puterea perceputa este data si de populatie si teritoriu. ceea ce va reprezenta o crestere de 30 % . Cu aceasta ultima aderare Uniunea Europeana va avea pana in 2025. Chiar atunci cand s-a infiintat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (in 1950). din punct de vedere economic nu putem afirma acelasi lucru. Polonia. De aici se poate controla nu doar Africa ci si Asia Mica. pentru cineva care doreste sa domine Marea Mediterana. Arab si Englez). Elvetiei si a statelor create din fosta Jugoslavie (mai putin Slovenia). este faptul ca pendului economic al Uniunii nu a avut aceeasi frecventa de miscare cu cel politic. Cehia. si anume ca "puterea natiunilor creste si scade precum creste si scade populatia lor" . 28 de membrii. care sa fie competenta pe plan mondial.lea trebuie sa fie o Europa care sa nu sa mai sfasie. in afara de libera circulatie a carbunelui intre Franta si Germania. asa cum am aratat. Ceea ce face sa existe pareri contradictorii cu privire la aceasta aderare oarecum fortata. de romani. Ea a fost stapanita pe rand de cartaginezi. o comisie militara si un stat major (care sa ofere expertiza). Uniunea Europeana s-a creat initial pe considerente economice dar ea nu a pierdut niciodata din vedere aspectul politic. O decizie in acest sens a fost luata la summitul de la Helsinki. Malta poate conferi nu doar avantajul de a domina marea ci si acela de a avea influenta in continentul african. Asiria. devenind cea mai importanta baza navala si aeronavala britanica. Decizia in ceea ce le priveste este justificabila tot din punct de vedere geopolitic (desi economiceste ele stau mai bine decat Romania. 5 . Din acesta afirmatie putem deduce cat de important este. Persia. Este de asemenea o tara ravnita de marile imperii (Egipt. Uniunea Europeana neputand ignora acest fapt. pentru ca in final sa devina colonie engleza. Ea poate constitui si un fel de refugiu (ceea ce inseamna "malta" in feniciana). Daca din punct de vedere politic. Populatia Uniunii va numara 500 milioane. Daca avem in vedere afirmatia lui Simion Mehedinti. Datorita pozitiei geografice (intre Sicilia si tarmul Africii).Era de asteptat ca un stat aflat sub influenta greaca si turca (in partea de nord) sa fie chemat si el la negocieri avand in vedere ca si Turcia a fost invitata. de bizantini si de arabi. militara. decizia este binevenita si in interesul viitorului Uniunii ca putere mondiala. Deci. nu doar de puterea economica. Mackinder spunea ca Anglia va fi in Mid Ocean o Malta la o alta scara. In teoria zonei pivot. Macedonia. aproape de Turcia).Au fost chemate la negocieri de asemenea Malta si Cipru (ultima in 1998). Bizant. Exista deja un decalaj considerabil intre statele foste comuniste (chemate la negociere in 1998) si tarile membre. Slovacia a fost chemata si ea la negocieri. Puterea ei va creste nu doar datorita numarului de populatie marit ci si ca urmare a teritoriilor inglobate (se cunoaste formula lui Ray Cline. Roman. intre Europa. Asia Mica si Africa de Nord.

Misiunea Europei va fi de doua ori mai grea pentru a ajuta aceste tari sa-si redreseze economia. in domeniul cercetarii nici o tara europeana ori cat de dezvoltata ar fi ea. Acest deziderat este insa iluzoriu deoarece istoria ne-a demonstrat ca. Doar o Europa supranationala poate face fata evolutiei tehnologice care are loc la ora actuala in lume cu viteze foarte mari. acestea fiind singurele care conteaza. constituirea unui superstar european ar genera o lume mai periculoasa. cu blocuri de putere aflate in competitie. Totusi la Helsinki s-a decis: sunt invitate la negocieri din 2000 inca sapte tari a caror economie este in decalaj nu doar fata de statele membre ci si fata de cele invitate in 1998: Polonia. in cadrul unor institutii mai mult simbolice. Tarile foste socialiste pot fi folosite si ele in acest sens. iar cea din lumea islamica este intr-o continua crestere). Extinderea Uniunii Europene spre est aduce deci in prim plan disputa intre adancirea si largirea integrarii. Iata ca Europa trebuie sa fie unita si pentru a face fata acestei presiuni (in conditiile in care populatia Europei inregistreaza spor negativ de crestere. risca sa-si diminueze viteza de inaintare. pe trei paliere de integrare: realizarea uniunii monetare. Uniunea Europeana absorbind tari mai putin pregatite. sa inlature decalajele. s-au creat doua state islamice in Europa ca urmare a destramarii Jugoslaviei si a razboaielor etnice care au avut loc aici. cursa mondiala poate fi momentan pierduta de Europa in favoarea celorlalte regiuni Asia-Pacific si NAFTA. de un ragaz care sa-i permita Uniunii sa asimileze noile tari membre. dar alocarile se fac dispersat. Ungaria etc. Fostul ministru de externe al Frantei. Acest lucru nu poate decat sa duca la accentuarea decalajului dintre Europa si celelalte zone. o diplomatie comuna si o aparare comuna. Anumiti politicieni au adoptat. Economiceste. deoarece au pe de o parte forta de munca calificata si ieftina. Este clar ca in conditiile largirii actuale a Uniunii. in Franta unde exista circa 5 milioane de islamisti (fiind a doua religie dupa cea crestina) si sa nu omitem faptul ca. Cehia. Toate aceste deziderate s-au avut in vedere la Helsinki. sa piarda timp si pozitii castigate cu greu. sa faca anumite restructurari institutionale si sa-si rezolve problemele deja existente (cu anumite tari membre care nu mai tineau pasul cu liderii). iar pe de alta parte acest demers ar asigura noi locuri de munca. Alt argument in favoarea summitului de la Helsinki poate fi faptul ca. Jean-François Poncet isi punea intrebarea legat de viitorul Europei: "spatiu economic sau putere mondiala". spre a fi realizate intr-un viitor apropiat. Intrebarea este de ce ? Raspunsul este simplu: avantajele pe termen mediu si lung. Uniunea Europeana trebuia sa-si supradimensioneze teritoriul datorita pozitiei geopolitice in care sa afla. Pericolul unei migratii din acest sens este cu atat mai 6 . de mai multa vreme. nu poate rezista concurentei de peste ocean decat daca si-ar realiza proiectele in colaborare cu alte state membre. Comunitatea Europeana a evoluat intr-o directie supranationala. Ei sustin faptul ca. Charles de Gaulle si Margaret Thatcher sunt unii dintre acestia. Se pare ca Uniunea vrea sa fie si una si alta. Aceasta ar insemna ca statele componente si-ar putea alege politicile in functie de scopul lor imediat.era nevoie mai intai de timp. In plus aceasta religie este prezenta in: tarile Magrebului (semnal ingrijorator deoarece Algeria a fost o tara in principal francofona. Nivelul cheltuielilor facute pentru cercetare nu este mai mic. In prezent fundamentalismul islamic castiga teren. pozitii defavorabile constituirii Europei ca putere mondiala care sa concureze America. sa aiba o moneda comuna (ceea ce s-a intamplat deja). Viziunea aceasta este sintetizata in formula "Europa a la carte sau Europa cu geometrie variabila". statele din Magreb fiind sub influenta Europei). Pentru a deveni putere mondiala Uniunea Europeana trebuie sa-si intareasca institutiile. integrarea politica si militara si elaborarea unei politici interne si de securitate sociala comune. Alt argument pentru extinderea europeana se refera la primirea la negocieri a unor state de religie musulmana sau a unor tari aflate din punct de vedere geografic la confluenta acestor civilizatii.

in vreme ce Europa a realizat un echilibru intre aceste trei domenii (investeste mai putin. SUA si Rusia s-au specializat in investitii. Altii il considera al doilea secol american. Totusi avantajul principal este acela pe termen lung si anume cel politic. Decizia de extindere a Uniunii Europene este categoric una politica. costul referitor la timpul pierdut la granita. Paul Kennedy ne avertizeaza asupra pericolelor catastrofale care s-ar produce daca unificarea nu s-ar realiza. consuma mai putin si se inarmeaza mai putin). maritime si continentale). O Uniune extinsa pana la Turcia. Ori Kennedy ne avertizeaza tocmai asupra costurilor care ar fi fost imense daca aceasta comunitate nu ar fi existat (costul legat de tranzactiile de schimb dintro moneda in alta. Ma refer la extinderea pietii de desfacere. Un alt argument pro extindere a Uniunii Europene este acela ca.lea. Prin inglobarea noilor state ea va putea sa controleze Marea Neagra cu stramtorile Bosfor si Dardanele precum si Marea Baltica. care pot fi exploatate). costul legat de ingreunarea tranzactiilor comerciale etc). Uniunea isi va putea valorifica anumite avantaje din aceasta integrare si pe termen scurt. costul legat de obtinerea de vize. deci va detine principalele rute comerciale din zona. va dispune de populatia necesara (fapt realizabil prin decizia luata la Helsinki). la importul de materii prime si la exportul de produse cu un grad inalt tehnologic. de acest lucru depinde ramanerea ei in cursa pentru castigarea supreatiei de putere mondiala pentru secolul al XXI. Este adevarat ca exista si analisti care opteaza pentru o influenta europeana in acest secol. Cat de repede va reusi Uniunea Europeana sa inlature decalajele economice dintre tarile membre si cat de repede va realiza reforma institutionala ramane de vazut. Slovenia va avea un alt cuvant de spus . Samuel Huntington este de parere ca "sceptrul de lider mondial" detinut de America va trece in mana Uniunii Europene daca: aceasta va realiza coeziunea politica intre tarile membre. Americii sau Europei ? Multi autori l-au considerat un secol al Pacificului (oceanul viitorului. SUA joaca un rol din ce in ce mai important in lume. 7 . locul unde se vor confrunta marile puteri. Malta. In literatura de specialitate s-a discutat foarte mult asupra intrebarii: cui va apartine secolul urmator. Doar evolutia geopolitica a lumii ne va putea raspunde. atunci este foarte probabil ca va fi european". va avea tehnologia necesara (posibil in conditiile in care statele vor coopera intre ele) si va avea forta militara rela si potentiala (deziderat realizabil pana in 2003). deoarece alte state importante: China si Japonia se intrevad ca vor deveni mari puteri. va avea resursele si bunastarea economica necesare (tarile din estul Europei detin importante bogatii naturale. Doar asa ea va putea face fata procesului de globalizare si va influenta in mod real viata economica internationala.iminent. Faptul ca s-a creat acesta uniune economica a dus in primul rand. Oricum. in consum si in arme. datorita avansului tehnologic pe care il detine SUA intr-un domeniu de maxima importanta: sfera informatica. cu institutii proprii de aparare. la disparitia granitelor dintre tari. De aceea sunt temeiuri adanci pentru ca Europa sa devina o adevarata putere mondiala. Cipru. Dupa cum observam multe dintre aceste conditii sunt posibil de realizat. extinzandu-si zona de influenta (cum de fapt am precizat deja). atunci de ce sa nu speram ca Europa va deveni o putere mondiala ? Acelasi autor mai spune ca Japonia. Huntington conchide astfel: "daca secolul urmator nu va fi american.

Negocierile cu tarile candidate au fost intiate tinandu-se cont de situatia prezenta din fiecare dintre ele. Conferintele Interguvernamentale de Aderare pentru fiecare tara candidata au reunit in sedinte ministrii sau adjunctii lor. Deschiderea unui capitol de negociere este conditionata de nivelul de adoptare a Aquis-ului comunitar si de planurile de implemetare a Aquis-ului restant in perioada urmatoare. Negocierile de aderare au stabilit conditiile in care “Aquis-ul” comunitar este aplicat in Romania. In 1997 Consiliul a cazut de acord asupra procedurilor de negociere in cazul celei de-a cincea largiri a UE cu 12 tari. legislatia Uniunii Europene este divizata in 30 de capitole de negociere. Acestea sunt declarate inchise in momentul in care toate capitolele sunt inchise ("nimic nu este hotarat pana cand totul este hotarat"). la care se adauga capitolul 31 . negociat in final. Ritmul negocierilor depindea de gradul de pregatire a fiecarei tari candidate si. fiecare acoperind un anumit domeniu. daca situatia initiala a tarii candidate a suferit modificari si a fost ceruta o abordare diferita a unui anumit capitol.Diverse. Inchiderea unui capitol de negociere presupune un progres semnificativ in adoptarea aquis-ului. Fiecare etapa de negociere (de exemplu deschiderea. Comisia a propus pozitii de negociere comune pentru Uniunea Europeana privind fiecare capitol si aceste pozitii au fost adoptate in unanimitate de catre Consiliu. legislatie cunoscuta sub denumirea de “Aquis” comunitar). de complexitatea problemelor ce trebuiau rezolvate. de asemenea. inainte si dupa aderare (in toata perioada de tranzitie stabilita in timpul negocierilorceea ce semnifica exceptarea temporara de la aplicarea anumitor exigente ale legislatiei europene) si maniera in care Romania va participa la institutiile si la bugetul Uniunii. existenta unei "capacitati administrative" (institutii ce dispun de resurse umane si financiare adecvate) care sa poata implementa si supraveghea aplicarea legislatiei si de asemenea un angajament credibil si complet pentru transpunerea si implementarea aquis-ului ramas. 8 . inchiderea provizorie sau permanenta a unui capitol) este formalizata prin Conferinta de Aderare. Pana in acel moment capitolele de negociere sunt considerate a fi provizoriu inchise.II PRINCIPII SI PROCEDURI Pentru a deveni un nou stat membru al Uniunii Europene. Uniunea Europeana poate cere redeschiderea unui capitol daca Statul candidat nu-si indeplineste angajamentele (de exemplu nu ajunge sa implementeze o lege inainte de termenul limita convenit) sau daca Uniunea vrea sa ceara noi perioade de tranzitie sau sa le renegocieze pe cele deja stabilite. care se refera la alte aspecte ale negocierilor. Romania trebuie sa indeplineasca criteriile de aderare stabilite la Copenhaga si sa se alinieze la legislatia si politicile Uniunii Europene. aici fiind cuprinsa si Romania. O tara candidata are dreptul de a redeschide in orice moment negocierile daca legislatia UE a fost modificata iar tara respectiva nu poate aplica legislatia pana la momentul aderarii sale si cere noi perioade de tranzitie sau. adica reprezentantii permanenti pentru fiecare stat membru si negociatorii sefi pentru tarile candidate. Din motive obiective.

situatia adoptarii legislatiei europene. 21 . Consiliul European din 17 decembrie 2004 a anuntat cu satisfactie inchiderea negocierilor si a solicitat 9 .Politica regionala si coordonarea elementelor structurale. 29 .Politica in domeniul transporturilor.Politica Industriala.Stiinta si Cercetare. 25 .Mediu Inconjurator. 26 . 4 .Rezultatele negocierilor sunt incluse in Tratatul de Aderare.Politica externa si de securitate comuna. 2 . 17 .Institutii. calendarul si conditiile adoptarii si aplicarii aquis-ului care nu a fost inca implementat. 24 .Statistici.Libera Circulatie a Marfurilor. 19 .Pescuit.Politica in Domeniul Concurentei.Telecomunicatii si Informatica. In 2004 (sub presedintiile irlandeza si olandeza).Agricultura.Dispozitii Financiare si Bugetare si 31 Altele.Uniune Vamala si 30 . Organizarea negocierilor si pregatirea pentru aderare in Romania In Romania.Relatii externe. Acestea au fost oficial deschise in 15 februarie 2000. Delegatia Nationala a elaborat documentele de pozitie in care Romania isi prezinta pozitia vizavi de fiecare capitol de negociere. Romania a incheiat negocierile in 14 decembrie 2004 cand Conferinta de aderare a ajuns la un acord general final asupra inchiderii tuturor celor 31 de capitole de negociere. In 2000 (in timpul presedintiilor franceza si portugheza).Libera Circulatie a Persoanelor.Impozite si 28.Control financiar. 20 Cultura si Audio. 18 Educatie si Formare Profesionala. Consiliul European de la Helsinki din 10-11 decembrie 1999 a decis sa initieze negocierile cu Romania. 27 . Ministerul pentru Integrare Europeana si Delegatia Nationala pentru Negocierile de Aderare a Romaniei la Uniunea Europeana sunt responsabile de coordonarea negocierilor si pregatirea in vederea aderarii.Libera Circulatie a Serviciilor. Dupa semnare Trataul de Aderare este trimis statelor membre si statelor candidate in vederea ratificarii. 15 . 22 .Dreptul Societatiilor Comerciale. a sindicatelor si patronatelor si a ONG-urilor. Pentru a facilita aceste consultari.Protectia Consumatorului si a Sanatatii si 5 .Uniune Economica si Monetara. 14 Energie.Intreprinderi Mici si Mijlocii. Documentele de pozitie au fost discutate la nivelul Comitetelor parlamentare. In 2002 (sub presedintiile spaniola si daneza) ultimele 13 capitole au fost deschise si sapte au fost provizoriu inchise: 11.Justitie si Afaceri Interne.visual.Libera Circulatie a Capitalurilor. In 2003 (in timpul presedintiilor greaca si italiana). Evolutia Negocierilor In 13 octombrie 1999. ultimele noua capitole au fost inchise : 3 . sase capitole au fost provizoriu inchise: 1 . 9. El intra in vigoare si tara candidata devine stat membru de la data aderarii. ceea ce implica uneori un referendum. 6 . care trebuie sa-si dea acordul. In 2001 (in timpul presedintiilor suedeza si belgiana) opt capitole au fost deschise si trei au fost provizoriu inchise: 8 . El este prezentat Consiliului in vederea aprobarii si Parlamentului European. 23. 13 . a fost creat un Consiliu Consultativ pentru Negocierile de Aderare la Uniunea Europeana. 10.Politica Sociala si Ocuparea Fortei de Munca. noua capitole au fost deschise si sase au fost provizoriu inchise: 16. 7 . 12 . Documentele de pozitie au fost apoi adoptate de care Guvernul Romaniei si prezentate Uniunii Europene. Comisia a recomandat statelor membre sa deschida negocierile cu Romania.

La nivel parlamentar.Agricultura. pe 13 aprilie. Un raportul complet de monitorizare al Comisiei Europene a fost prezentat la 16 mai 2006. Din 20 aprilie 1995. conform angajamentelor asumate in timpul negocierilor. – ROMANIA Cadrul dialogului institutionalizat intre cele doua parti a fost stabilit prin Acordul European de Asociere. 6 .Politica in domeniul Transporturilor.Libera Circulatie a Serviciilor 4 . Romania beneficiaza de statut de observator activ in Consiliul Uniunii Europene si in comitetele si grupurile de lucru de la Comisia Europeana. Pana la aderare. guvernamental.Uniunea Europeana se desfasoara prin intermediul Comitetului Parlamentar Mixt de Asociere Romania . 9 . Reuniunile se inchid prin adoptarea si semnarea unui document final. data primului comitet parlamentar. cu titlu de recomandare.Libera Circulatie a Capitalurilor.Concurenta.Uniunea Europeana. Romania isi va continua pregatirile interne. iar reuniunile sale se desfasoara de doua ori pe an. 2. dialogul Romania . document cu valoare politica.Indeplinirea angajamentelor de negociere este atent monitorizata de catre Comisia Europeana in colaborare cu Guvernul Romaniei. Dupa aderare Romania va beneficia de perioade de tranzitie pentru cateva aspecte punctuale cuprinse in 8 capitole : 3 . Partile implicate participa cu doisprezece membri reprezentand fiecare delegatie. pana in prezent. strans legate de cauza de salvgardare inclusa in pachetul de negociere. la doua niveluri: 1. Concurenta si Afaceri interne. 1.finalizarea Tratatului de aderare cu Romania (si cu Bulgaria) care includea rezultatele negocierilor. Dupa semnarea Tratatului.Mediu Inconjurator. Acesta este inaintat in acelasi timp Guvernului Romaniei si institutiilor comunitare. 7 . Atributiile Comisiei acopera un domeniu vast al procesului de integrare. III CADRUL INSTITUTIONAL AL DIALOGULUI U. respectiv Bruxelles. 10 Impozitare. s-au desfasurat opt reuniuni ale acestui organism. Tratatul de Aderare a fost semnat la Luxembourg in 25 aprilie 2005. in calitate de stat in curs de aderare. 14 Energie si 22 . Partea romana ester reprezentata de membrii Comisiei pentru Integrare Europeana a Parlamentului Romaniei.E. dupa aprobarea Parlamentului European. de la 10 . conducatorii delegatiilor asigurand in acelasi timp si co-presedintia Comitetului Parlamentar Mixt de Asociere. Statutul de observator activ ii permite Romaniei sa detina o pozitie in institutiile Uniunii Europene si sa fie implicata in procesul decizional al Uniunii in aceeasi masura ca si statele membre chiar daca fara drept de vot. Comitetul Parlamentar Mixt are caracter bilateral. Documentul se considera adoptat prin votul majoritatii fiecarei parti participante la reuniune. la Bucuresti. concentrandu-se asupra partilor sensibile. parlamentar.

a fost creat un departament specializat avand atributii in acest sens. Subcomitetele de asociere. 2. energie (inclusiv retele trans-europene). De asemenea este analizata activitatea subcomitetelor pentru integrare europeana pe domenii. Comitetul de Asociere fiind format din reprezentanti ai Guvernului Romaniei. conform art. protectia mediului. IV ADERAREA ROMANIEI LA UNIUNEA EUROPEANA Principii: · principiul statului de drept si al respectarii legii. Acesta din urma. ajungandu-se in 1999 la 8 subcomitete de asociere: • • • • • • • • Subcomitetul 1 .Probleme economice si monetare si circulatia capitalului. Subcomitetul 7 . in cadrul Consiliului Legislativ . Subcomitetul 6 . Subcomitetul 3 . Subcomitetul 8 . care au o procedura de desfasurare asemanatoare Comitetului de Asociere. Reuniunile acestui organism se desfasoara anual. Subcomitetul 5 . droguri si spalarea banilor.Agricultura si pescuit. Pentru a asigura uniformitatea adoptarii legislatiei romanesti armonizate cu legislatia comunitara. industrie si produse CECO. alternativ la Bucuresti si la Bruxelles. 11 .Dezvoltare regionala. Numarul acestora a crescut. cu stabilirea unui sistem legislativ uniform si asigurarea protectiei drepturilor derivand din reglementarile comunitare. La nivel guvernamental. Subcomitetul 4 . · principiul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului-norma juridica avand valoare universala. Subcomitetul 2 .Piata interna.Transport. ocuparea fortei de munca si politica sociala. 110 din Acordul European de Asociere. pana la dezbaterea strategiei si prioritatilor in domeniul integrarii europene.Inovatie.institutie abilitata cu avizarea proiectelor de acte normative pentru realizarea unui sistem legislativ unitar . pe de alta parte. In realizarea acestor functii Comisia pentru Integrare Europeana a Parlamentului colaboreaza cu comisiile de politica externa ale Camerei Deputatilor si Senatului. de regula in luna octombrie.Vama. asista Consiliul de Asociere. Discutiile se desfasoara la nivel bilateral.Comert.problemele de armonizare a legislatiei romanesti cu legislatia comunitara. si reprezentanti ai Consiliului Comunitatilor Europene si membri ai Comisiei Europene. analizeaza punctual sectoarele care fac obiectul integrarii europene. pe de o parte. Discutiile privesc analiza individuala a indeplinirii prevederilor Acordului European si a progreselor inregistrate in procesul de pre-aderare. colaborarea dintre Romania si Uniunea Europeana se desfasoara in cadrul Consiliului de Asociere (dialog la nivel politic) si al Comitetului de Asociere (dialog la nivel tehnic).

· consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice. la nivel central si local. precum si capacitatea de-a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii. normele si actiunile Politicii Externe si de Securitate Comune . · eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata. . economice si monetare. · relansarea dialogului social. eficientei si coerentei actului administrativ. Prioritati: . · consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala in termeni de stabilitate si securitate.· · · principiul principiul principiul pluralismului statului-social. cultural. 12 . · capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru al UE.Ajustarea institutionala si operationala si intarirea cooperarii cu statele membre si candidate in domeniul Justitie si Afaceri Interne.Ajustarea structurala la cerintele Pietei Interne a Uniunii si la politicile comune ale UE : · atingerea si consolidarea stabilitatii macroeconomice in vederea crearii conditiilor pentru dezvoltarea economica durabila. · intarirea cooperarii politice. · accelerarea ajustarii structurale a economiei pentru a recupera intarzierile in domeniul transformarilor economico-sociale. · atenuarea consecintelor defavorabile in plan social ale reformelor economice. in vederea cresterii supletei. subsidiaritatii. orientata in principal spre export. · dezvoltarea regionala si locala. reducerii birocratiei. cresterea solidaritatii si a coeziunii economico-sociale. inclusiv aderarea la telurile uniunii politice. · existenta unei economii de piata functionale. statul de drept. respectul fata de minoritati si protectia acestora. neinflationiste si a unei politici fiscale capabile sa corecteze deficitul bugetar si sa impulsioneze activitatea economica. · crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii cetatenilor ei. economice si culturale cu statele membre ale Uniunii Europene si cu tarile candidate. Obiective: · stabilitatea institutiilor ce garanteaza democratia. a criteriilor de convergenta necesare pentru participarea subsecventa la Uniunea Economica si Monetara. drepturile omului. stimularea consolidarii si dezvoltarii in continuare a societatii civile. eliminarii disfunctionalitatilor si suprapunerilor de competente si sporirii gradului de compatibilitate cu administratiile din tarile comunitare. · indeplinirea. . graduala. cu precadere pentru categoriile vulnerabile. · aplicarea unei politici monetare ferme. · armonizarea legislativa (preluarea si implementarea <<acquis communautaire>>).O reforma structurala si functionala a administratiei publice.Alinierea la principiile.

· perspective de perfectionare profesionala si acces pe piata europeana a muncii pentru cetatenii romani. · dobandirea de catre cetatenii romani a drepturilor decurgand din acordarea "cetateniei europene". un stimul important pentru economia nationala si piata fortei de munca. · accesul sporit la pietele de capital si investitii europene. la <<know-how>>-ul managerial si tehnicile organizationale din tarile dezvoltate. · o predictibilitate si o stabilitate crescute ale mediului economic. AVANTAJE SI DEZAVANTAJELE ADERARII LA UE · un climat politic si economic stabil care ar stimula o dezvoltare durabila. · intarirea securitatii nationale prin integrarea in mecanismele PESC. ceea ce va conduce la motivarea si stimularea agentilor economici autohtoni in sensul sporirii productivitatii si a eficientei prin dezvoltarea de noi produse si servicii. · scaderea posibilitatilor Romaniei de a dezvolta o agricultura competitiva ca urmare a neintegrarii la timp in mecanismele Politicii Agricole Comune. la noile echipamente si sisteme informationale. · oportunitatea de a participa plenar la procesele de luare a deciziilor privind viitoarea configurare a Europei. · cresterea vulnerabilitatii produselor romanesti in fata masurilor de aparare comerciala si a obstacolelor tehnice practicate de UE fata de tarile terte. ca un corolar. · cresterea decalajului economic dintre Romania si tarile din zona care vor adera la UE. La aceste avantaje directe se adauga. in conditiile in care UE detine in prezent circa 60 % din comertul exterior romanesc. in conditiile cresterii numarului de state membre ale UE. 13 . avand in vedere ca integrarea intracomunitara evolueaza in permanenta. implicand dificultati si cheltuieli sporite pentru impunerea autonoma pe scena politica si economica. · izolarea economica a Romaniei. datorita in principal imposibilitatii de a beneficia de fondurile comunitare de dezvoltare. introducerea tehnologiilor moderne si diminuarea costurilor de productie. · oportunitati deosebite oferite de implementarea Uniunii Economice si Monetare.V. · restrangerea posibilitatilor de acces a produselor romanesti pe piata comunitara. cat si economic. · prezenta agentilor economici romani pe o piata unica de mari dimensiuni si cu o portanta deosebita. · cresterea competitivitatii pe piata interna. · dificultati in obtinerea consensului la nivelul UE pentru aderarea altor tari candidate. de la mecanismele de PESC. · cresterea prestigiului si consolidarea statutului Romaniei in relatiile cu alti actori statali. · diminuarea sanselor de aliniere in perspectiva la "acquis"-ul comunitar. si costul in termeni de "lost opportunities" pe care l-ar genera ne-aderarea Romaniei la Uniunea Europeana: · izolarea si indepartarea de la procesele de luare a deciziilor. · dezvoltarea comertului. atat pe plan politic.

14 . Bucuresti:Meteor Press.BIBLIOGRAFIE 1) Negut Silviu (2005) Introducere in geopolitica.

M. 3) Huntington.. Dan. Românii şi provocările tranziţiei.. (coord). Expert.euractiv. D. Paul. (1968/1999).2) Berevoescu.org 15 . A.ro 3) http://europa..ro 2) www. Bucureşti: Ed.geopolitica.eu 4) http://ro.wikipedia. N.. Chiribucă. M. Ordinea politică a societăţilor în schimbare. (1999). Samuel. WEBGRAFIE 1) www. (2000). şi Stănculescu. 4) Zamfir.. E. I. Starea societăţii româneşti după 10 ani de tranziţie. Sociologia şi geopolitica frontierei. Bădescu. Zamfir. Bucureşti: Ed. M. Polirom. C. 5) Bădescu. (1995). I. Feţele schimbării. Lăzăroiu.Pană. Ilie. Bucureşti: Ed. Dungaciu. Pop. Nemira... L. Grigorescu. Iaşi: Ed. Comşa. Floarea Albastră..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->