TSUNAMI

Florina Zaha
Roxana Paul
Ovidiu Ştefan
Tsunami sau valul mareic reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se propagă prin
apa oceanelor, ca urmare a producerii unor erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine
sau de coastă foarte puternice (7-9 grade pe scara Richter).
Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit faţă de valul obişnuit.
În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300m/s la 700m/s şi se
propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului), nu doar la suprafaţă, ca valul obişnuit.
În larg, aceasta undă poate trece neobservată, deoarece valurile pe care le produce nu
ating mai mult de un metru, dar când unda ajunge în apropierea ţărmurilor, datorită adâncimii
reduse, valurile sunt din ce în ce mai înalte şi se abat asupra malurilor, măturând tot ce le stă în
cale. Uneori, marea se retrage, apoi revine în forţă. Valurile succesive strivesc sau împing spre
interiorul uscatului oameni şi vite, ambarcaţiuni şi case, apoi, când se retrag, aspiră victimile şi
dărâmăturile.

Semne de coastă la apariţia unui tsunami.

La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic zid de apă sau
"vălurele" dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spaţiul gol creat,
şi intră cu viteza mare pe plajă.

1
 Fig.1

Pentru monitorizarea acestor valuri, s-au înfiinţat numeroase organizaţii. Există 23 de

naţiuni din jurul Pacificului care cooperează pentru a supraveghea în permanenţă adâncurile
mărilor, în special cu ajutorul seismografelor. Rezultatul măsurărilor este transmis prin satelitul
GEOS la centrul de control internaţional din Hawaii. Când se produce un seism submarin,
semnalul de alarmă transmis chiar în minutele următoare, permite evacuarea pupulaţiei înainte de
sosirea unui tsunami.
Fig.2 Propagarea valurilor tsunami în Oceanul Indian

2
 Cutremurul din Oceanul Indian, din 2004 a fost un seism submarin cu o magnitudine de
9,0 grade pe scara Richter desfăşurat în estul Oceanului Indian pe 26 decembrie 2004 (la 00:58
UTC, sau 07:58 ora locală). Cutremurul, care a avut epicentrul în mare, aproape de coasta nordică
a insulei indoneziene Sumatra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile
costiere ale unui număr de opt ţări asiatice şi care au cauzat moartea a peste 120.000 de persoane.
Acesta a fost al cincilea cel mai puternic cutremur din istoria modernă (de când sunt înregistrate
cu ajutorul seismografelor).
Mai multe valuri tsunami au lovit regiunile costiere din Oceanul Indian, devastând regiuni
întregi, printre care insula Phuket, Tailanda, Aceh (Indonezia), coasta de est a Sri Lankăi, zonele
costiere din statul Tamil Nadu (Indiei) şi chiar şi locuri mai îndepărtate precum Somalia, care se
află la 4.100 km est de epicentru.

Fig.3 Populara staţiune turistică de la Kalutara din Sri Lanka la retragerea apelor.

Numărul de victime confirmate datorate seriilor de tsunami şi indundaţilor este de

155.279, iar alte câteva mii de persoane au fost date dispărute. Peste un milion de gospodării au
fost distruse.
Atât guvernele cât şi organizaţiile guvernamentale se tem, în astfel de situaţii de
izbucnirea unor epidemii ale unor boli apărute datorită contaminării apei, cum ar fi holera,
dizenteria şi malaria, care ar putea dubla numărul de victime. Organizaţiile umanitare au anunţat
că aproape o treime din victime sunt copii. Acest lucru se datorează natalităţii ridicate din statele
afectate.
Cifra morţilor este una foarte mare şi pentru că au trecut peste 100 de ani de când un
tsunami din Oceanul Indian a afectat coastele, fapt pentru care ţările afectate nu erau pregătite
pentru un astfel de seism şi nici populaţia civilă nu a ştiut să recunoască semnalele care avertizau
cutremurul. Ultimul tsunami apărut în această zonă s-a datorat erupţiei vulcanului Krakatoa în
1883. De obicei, seisme maritime apar pe coastele "Inelului Focului" din Oceanul Pacific,
regiune în care guvernele şi populaţia sunt mai bine pregătite şi unde există sisteme de alertă.

3
 În Sri Lanka, Indonezia şi Insulele Maldive a fost declarată starea de urgenţă. Conform
Naţiunilor Unite, costurile operaţiunilor umanitare vor fi cele mai mari din istorie.
Pe lângă numărul mare de băştinaşi, s-au înregistrat victime şi dintre turiştii care îşi
petreceau sărbătorile de iarnă în regiune (tabelul 4).
Tabel 4.Numărul morţilor, dispăruţilor şi a celor sinistraţi.

Morţi
Ţară Răniţi Dispăruţi Sinistraţi
Confirmate Estimate

Indonezia 94.0811 ~400.000 ~100.000 — —

Sri Lanka 46.2252 — 8.200+ 4.000+ ~1,5 milioane

India 9.479 14.488 — 5.796 1.026.028;

Tailanda 5.0463 11.000 10.350 3.810 —

Somalia 176 — — — 50.000

Myanmar
90 — 45 21 5.300
(Birmania)

Malaezia 74 — 299 — —

Maldive 74 — — 30 11.000+

Seychelles 10 — — — —

Tanzania 10 10+ — — —

Australia 14 — — —

Bangladesh 2 — — — —

Africa de Sud 2 — — — —

Kenia 1 — — — —

Madagascar — — — — 1.000+

Total 155.279 475.000+ 510.000 — 1-5 milioane

Fig.5 Ţări afectate de cutremur şi valurile tsunami care au urmat

4
 Guverne şi organizaţii umanitare din întreaga lume încearcă să ofere ajutor şi sprijin
tehnic pentru cei afectaţi de cutremurul devastator din Asia de sud.
La Geneva, Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie a strâns
circa 6,5 milioane de dolari pentru "ajutor imediat" pentru cei 500.000 de supravieţuitori care s-
au estima.
Guvernul australian a decis să realizeze o donaţie iniţială de aproximativ 7,7 milioane de
dolari pentru a ajuta la eforturile umanitare, care au fost împărţiţi organizaţilor umanitare
internaţionale. Ministrul de externe, Alexander Downer, a spus că Australia va trimite şi alte
ajutoare când se se vor ştii mai multe detalii despre necesităţi.
Comisia Europeană a anunţat că va face o donaţie de 4 milioane de dolari pentru a ajuta
victimele în "necesităţile lor vitale", şi că va cere ţărilor membre să strângă alte 30 de milioane,
bani care vor fi donaţi ulterior.
Guvernul canadian a trimis un ajutor imediat de un milion de dolari.
Guvernul suedez a strâns fonduri prin intermediul Naţiunilor Unite şi Crucii Roşii.
România a trimis ajutoare imediate în valuare de 32.000 de Euro, constând în principal în
produse farmaceutice.