Sunteți pe pagina 1din 7

4.2.

2Studiul de caz II

I. Date personale:
Nume şi prenume: H.A.
Data şi locul nasterii: 03.02.2002 Târgu-Mureş
Vârsta: 7 ani şi 3 luni
Sex: masculin
Clasa: I
Diagnostic: deficienţă mintală moderată
instabilitate motorie accentuată,

II. Date familiale:

Structura şi componenţa familiei:


Subiectul provine dintr-o familie dezorganzată cu cinci copii, el este al patrulea
copil.
Climatul familial:
Copilul nu mai locuieşte cu părinţii deoarece prin hotărâre judecătorească, copilul
a fost preluat în casa de tip familial numărul 6, Târgu-Mureş.
Condiţiile materiale şi de locuit ale familiei
Momentan copilul locuieşte în casa de tip familial numărul 6, Ceoaşul de Câmpie.
Acolo are condiţii optime de locuit, personalul de acolo ocupându-se de buna întreţinere
şi dezvoltare a copilului.
Relaţiile familiale şi climatul intrafamilial
Având în vedere faptul ca părinţii (mama) nu îi acordă atenţie şi sprijin copilului,
el primeşte în schimb atenţia cuvenită din partea personalului care lucrază în Casa de tip
Familial unde are condiţii favorabile de locuit.

II Backround-ul copilului
Starea actuală a copilului
Copilul este inclus în Centrul pentru Educaţie Incluzivă numărul 1 Târgu-Mureş,
în clasa I..
Copilul a fost preluat de la mama lui în urmă cu doi ani şi a fost integrat în
gădiniţă un an. Acest lucru a avut influenţe asupra nivelului achiziţiilor pe care copilul le-
a dobândit până în momentul de faţă.
La început au fost întâmpinate dificultăţi de acomodare a copilului în colectivul
clasei dar au fost depăşite pe parcursul anului, în prezent relaţia lui cu ceilalţi membrii ai
clasei fiind una bună.
Din punct de vedere fizic, dezvoltarea sa este puţin întârziată în raport cu vârsta sa
cronologică. În anul în curs, nu a lipsit de la activităţiile şcolare, lucru care se poate vedea
în nivelul achiziţiilor în toate ariile de dezvoltare.
Participantul în mediul şcolar:

H. este un copil sociabil, ştie că atunci când intră o persoană străină în clasă el
face tot posibilul să fie remarcat, ne având inportanţă ce face. Prezintă ataşament faţă de
obiecte, ba chiar are un obiect al lui preferat fară de care nu se poate începe ziua, iar dacă
se pierde sau se distruge întreabă pe toată lumea nouă dacă are cumva o aţă deoarece el
nu vrea să facă nimic fără.
În activităţi nu îi place să fie acompaniat de alţi colegi ci vrea totul doar pentru el,
acest lucru însemnând fie şi persoanele. Reacţionează prin proteste de genul trântitului pe
jos atunci când cadrule didactice de la clasă acordă timp şi celorlalţi elevi, el neavând
nici o persoană .
Cu ceilalţi colegi are o relaţie destul de bună mai ales cu unul dintre ei cu care
este coleg de cameră în casa de tip familial. Are grijă de el, când primeşte cornul cu lapte
are grijă să aibă şi colegul lui, de unde reiese ataşamentul faţă de acesta.
În cadrul lecţiilor este atent la început maxim 5-10 minute apoi se ridică, se
plimbă, cere aţa, o caută. De multe ori cadrul didactic trebuie să aibă o aţă şi cu acesta să-
l motiveze, oferindui-o drept recompensă.
Îi place să realizeze activităţi în cadrul orelor desfăşurate în cabinete, logopedie,
educaţie psihomotrică etc. De fiecare dată când vine vreun cadru didactic precum
logopedul el se anunţă că vrea să fie luat la cabinet. Acest lucru a fost în avantajul meu
deoarece evaluările au fost realizate în cabinetul de logopedie acolo beneficiind de spaţiu
şi linişte.
Demersul evaluării:

Evaluarea psihomotrică (iniţială)


În demersul meu am încercat să evidenţiez şi să analizez aspectele care privesc
dezvoltarea psihomotricităţii cu accent pe cunoaşterea schemei corporale, a lateralităţii şi
motricitatea.

Proba Ozeretsky
Interpretarea cantitativă
Itemi Vârsta corespunzătoare
1. Coordonarea dinamică a 4 ani
mâinilor
2. Coordonarea dinamică 5 ani
generală
3.Echilibru 4 ani
4. Rapiditate 4-5 ani

Interpretarea calitativă
Itemi de la Coordonarea dinamică a mâinilor, au fost primi utilizaţi. Itemi la care
a întâlnit dificultăţi în trasarea linii în interiorul labirintului şi în respectarea limitelor
pentru a nu depăşi linia exterioară a labirintului. De câteva ori a depăşit-o ceea ce a dus la
limitarea itemilor deoarece în evaluarea scalei este precizat faptul că dacă subiectul nu
reuşeşte la un item nu se va trece mai departe. Iar H. nu a reuşit să traseze în timp util
linia şi nici corect. Limitând capacitatea lui de coordonare dinamică a mâinilor la 4 ani.
La coordonare dianamică generală, a efectuat itemii uneori cu ajutorul
demonstraţiei făcute de mine. În ceea ce priveşte echilibrul , nu a reuşit să se menţină pe
vârful picioarelor, astfel nu a reuşit să acumuleze punctaj pentru a trece la exerciţiile
necesare vârstei următoare.
Proba de lateralitate HARRIS
În realizarea itemilor de la proba de lateralitate H. a fost cooperant deoarece au
fost implicate mai multe obiecte (jucării), a avut posibilitatea de a alege ceea ce îi place
lui.

Interpretarea cantitativă
Dominanţa laterală Dominanţa ochilor Dominanţa piciorului
Aruncarea D Cartea 2 Şotron D
unei mingi
Ştergerea S Telescopul S Şutarea mingii D
nasului
Pieptănatul D Puşca de S
părului jucărie
Scrisul S
Răsucirea unei D
chei
Perierea D
dinţilor
Întoarcerea S
butonului de
inchiderea a
uşii
Tăierea cu S
foarfecele
Întoarcerea S
deşteptătorului

Interpretarea calitativă a rezultatelor


Dominanţa laterală
Pe parcursul evaluării H. a fost cooperant şi atent în realizarea sarcinilor ca de
exemplu tăierea cu foarfecele. Dificultăţi a întâmpinat în realizarea sarcinii de întoarcere
a deşteptătorului şi de inchidere a butonului de la uşă deoarece era necesară utilizarea
forţei fapt pentru care a utilizat mana stângă in realizarea itemului. Dominanţa laterală
este Stângă „s” deoarece predomină mâna stângă în relizarea itemului dar în sacrini
precum perierea dinţilor, răsucirea unei chei foloseşte mâna dreaptă.

Dominanţa ochilor
H. a utilizat în focalizarea imaginii cu ajutorul ochiului stâng iar la doi dintre cei
trei itemi iar la unul ambii ochi de unde rezultă o dominanţă oculară notată cu „s” .

Dominanţa pedestră
În realizarea sacinilor care cuprind examinarea dominanţei pedestre în relizarea
săriturilor în jocul „Şotron” H. a sărit pe piciorul drept iar când a şutat mingea a folosit
piciorul drept. Din aceste examinări reiese faptul ca dominanţa pedestră este dreaptă
„D”.
Concluzie: În urma examinării lateralităţii subiectului rezultă că acesta prezintă o
lateralitate rău afirmată : „ s.s.D.”

Proba de orientare în spaţiu (dreapta stânga) Piaget-Head


În urma aplicării itemilor din această probă am constatat că A. poate fi încadrat
din puncct de vedere al orientării în cadrul vârstei de 6 ani deoarece itemi de la vârste mai
mari nu a mai reuşit să realizeze.

Proba A. De Meur de cunoaştere a părţilor corpului


Descriere item Răspunsuri corecte Vârsta
1. Arată: păr, mâini, 7 din 10= corect 4 ani
picioare, gură, nas, urechi,
spate, dinţi, burtă, genunchi
2. Arată: obraz, frunte, 5 din 9 = incorect -
barbă, gât, degete, unghie,
buze, umeri, călcâi,
3. Arată: coate, gene, pumn, 5 din 10= incorect -
sprâncene, nări, pulpă,
pleoape, gleznă, şold, limba

Interpretarea calitativă a rezultatelor


În urma aplicării probei de recunoaşterea apărţilor corpului am constatat că H.
poate fi încadrat în cadrul vârstei de 4 ani deoarece la etapa următoare cea în care era
necesară recunoaştere detaliată a părţilor corpului precum: obraz, frunte, unc’ghie, buze
coate, gene, gleznă, şold, pulpă, H. nu a mai reuşit să le identifice. Înainte să-mi răspundă
incerca să se gândească dar din păcate nu reuşea să-mi dea un răspuns corect.

Proba de punctare M. Stambak


În primul minut A. a reuşit să realizeze 15 liniuţe, apoi în cel de al doilea 20,
deoarece işi dorea să termine cât mai repede dar nu reuşea, i-a mai scăpat câte o pătrăţea
din şir. În primele 6 minute a realizat 98 de liniuţe cu o marjă de eroare (lăsând pătrăţele
libere) de 1-2 pătrăţele pe un rând.
Din dorinţa de a executa corect dacă nu se vedea bine o liniuţă într-una din
pătrăţele mai trăgea o alta.
Îşi dorea foarte mult să nu greşească şi reliza sarcina cu mare interes la început iar
apoi la final trăgea o liniuţă pe două spaţii ca să termine mai repede.
O altă observaţie, încadrarea în pătrăţel, nu a eruşit de fiecare dată să se incadreze
în pătrăţea ci ieşea sau trăgea linia peste linia verticală a patrăţelelor.
Sinteza studiului:
În urma evaluărilor efectuate asupra subiectul din acest studiu de caz, rezultă
faptul că H. prezintă:
- Tulburări de schemă corporală,
- Lateralitate rău afirmată,
- Recunoaştere a părţilor componente ale corpului corespunde vârstei de
4 ani,
- Coordonarea dinamică a mâinilor corespunde vârstei 4 ani,
- Coordonarea dinamică generală este corespunzătoare vârstei de 5 ani,
- Echilibrul corespunde vârstei de 4 ani,
- Rapiditatea corespunde vârstei de 4-5 ani,
- Orientarea spaţială corespunzătoare vârstei de 5 ani.
Toate aceste rezultate sunt corelate cu vârsta cronologică a subiectului care este
de 7 ani. Luând în considerare acestea se constată faptul ca retardul mintal are imlicaţii
semnificative în dezvoltarea abilităţilor psihomotrice ale copilului.