Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitalurile proprii reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea
tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat,
rezultatul exerciţiului financiar.
Conform OMFP 3055/2009, capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc.,
în funcţie de forma juridică a entităţii.
Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi
valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.
Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului
propriu.
Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie) reprezintă excedentul
dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale. Conturile
corespunzătoare primelor legate de capital pot avea numai sold pozitiv.
Aporturile în natură sunt admise la toate formele de societate. Aceste aporturi se realizează prin
transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea efectivă către societate a bunurilor aflate
în stare de utilizare.
Aporturile în creanţe nu sunt admise la societăţile pe acţiuni care se constituie prin subscripţie
publică şi nici la societăţile în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată.
Prestaţiile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.
Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot obliga la prestaţii în muncă
cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului
1
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
social. În schimbul acestui aport, asociaţii au dreptul să participe, potrivit actului constitutiv, la
împărţirea beneficiilor şi a activului social, rămânând, totodată, obligaţi să participe la pierderi.
Societăţi pe acţiuni: Capitalul social al societăţii pe acţiuni şi al societăţii în comandită pe
acţiuni nu poate fi mai mic de 25.000 euro, în echivalentul a 90.000 lei, calculat la cursul de
schimb comunicat de Banca Naţională a României la data subscrierii.
Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social a fost subscris şi fiecare acceptant
a vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise la Casa de Economii şi
Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. ori la o bancă sau la una dintre unităţile acestora. Restul din
capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare. Acţiunile ce
reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral.
c) virare capital:
2
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
e) virare capital:
Problema 2: Societatea comercială “Alfa” S.A., cu un capital social de 100.000 lei (20.000
acţiuni * 5 lei/acţiune valoare nominală), rezerve existente de 40.000 lei, decide emisiunea
publică de noi acţiuni pentru mărirea capitalului social, conform prospectelor de emisiune şi
proceselor verbale de evaluare a bunurilor. S-au emis 10.000 de acţiuni noi, valoarea de emisiune
a acţiunii este de 5,2 lei/acţiune care remunerează aporturile acţionarilor astfel:
Pentru emisiunea de noi acţiuni s-au efectuat cheltuieli cu tipărirea şi distribuirea acţiunilor în
sumă de 1.800 lei care se decontează astfel: cu numerar 500 lei şi din contul de disponibil la
bancă 1.300 lei. Cheltuielile efectuate se amortizează într-o perioadă de cinci ani.
Valoarea nominală (VN) = Capital social/Nr. acţiuni = 100.000 lei/20.000 acţiuni = 5 lei/acţiune
(+) Creştere capitaluri proprii…………52.000 lei (10.000 acţiuni * 5,2 lei VE)
3
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Notă:
Dreptul de subscriere (DS) reprezintă pierderea de valoare a unei acţiuni datorată creşterii de
capital.
Cu ajutorul lui se realizează protecţia financiară a vechilor acţionari, care primesc pentru fiecare
acţiune deţinută un DS, egal ca valoare cu diferenţa dintre valoarea contabilă veche şi valoarea
contabilă nouă a unei acţiuni. Reprezintă un titlu de valoare negociabil, a cărui valoare depinde de
poziţia întreprinderii pe piaţa financiară.
Poziţia vechiului acţionar: Pentru a cumpăra o acţiune nouă un vechi acţionar trebuie să deţină 2
DS, conform raportului de paritate şi să achite 5,2 lei/acţiune subscrisă (numai preţul de
emisiune); diferenţa până la 6,4 lei/acţiune (cursul unei acţiuni după majorare) se concretizează
în drepturile de subscriere acordate de societate pentru a compensa pierderea de valoare produsă
prin diminuarea teoretică a titlurilor deţinute.
Dacă, de exemplu, un acţionar deţine 501 acţiuni (vechi), după operaţia de creştere a capitalului el
va avea 501 acţiuni * 7 lei + 501 DS * 0,6 lei = 3.807,6 lei.
● fie cumpărarea a 250 acţiuni noi (250 acţiuni * 5,2 = 1.300 lei ) şi disponibilizarea unui DS
pe care îl vinde;
● fie cumpărarea a 251 acţiuni noi, iar pentru ultima acţiune trebuie să mai achiziţioneze un
DS pe care un alt acţionar îl are disponibil, astfel că această acţiune va costa: 5,2 lei (VE)
+0,6 lei (1 DS) = 5,8 lei.
Poziţia noului acţionar: Un acţionar nou, care doreşte să intre pentru prima dată în posesia
acţiunilor firmei, va trebui să achite 5,2 lei/acţiune subscrisă (valoarea de emisiune), plus încă
două DS, ce pot fi cumpărate de la bursă, la cursul de la data tranzacţiei.
4
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
c) Virarea capitalului:
e) Înregistrarea amortizării cheltuielilor de constituire în anul I 1.800 lei : 5 ani = 360 lei:
Acţiuni emise 2.500, valoarea nominală nouă este egală cu cea veche, iar preţul de emisiune 21
lei.
5
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
a) subscrierea acţiunilor:
b) primire aport:
c) virare capital:
Pentru a subscrie o acţiune nouă doritorii trebuie să posede două DS uri (2 drepturi de subscriere).
6
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
PROBLEME PROPUSE
Problema 1. După numeroase conflicte conjugale, doamna Tache îl convinge pe domnul Tache
Clipălungă să-şi deschidă propria afacere. Aceasta are o scurtă întâlnire cu avocatul Dolărel, în
urma căreia se naşte actul constitutiv al societăţii ,,Extrema nopţii‟‟ SRL. Prin actul constitutiv,
asociatul unic promite ca aport un autoturism în valoare de 20.000 lei şi numerar 10.000 lei.
Pe data de 15.10.N achită din banii proprii puşi la dispoziţia societăţii taxe de înfiinţare la
Registru1 Comerţului 1.000 lei şi taxe avocăţeşti de 500 lei. La aceiaşi dată asociatul face dovada
că a depus numerarul în contul bancar al societăţii. Pe data de 01.11.N se înfiinţează societatea,
moment în care aportul în natură este vărsat de asociatul unic. În ceea ce priveşte sediul societatea
inchiriază o clădire care valorează 20.000 lei.
Înregistraţi în contabilitatea firmei operaţiile de mai sus şi determinaţi numărul de părţi sociale
emise de societate, cunoscând că valoarea nominală a unei părţi sociale este de 100 lei.
Problema 2. Doi asociaţi, Gogu şi Turturică, subscriu la capitalul social 40.000 lei, în bani
10.000 lei şi în natură diferenţa. Ei aduc ca aport o construcţie evaluată la 35.000 lei. Ulterior
societatea închiriază un autoturism în valoare de 50.000 lei, primesc un împrumut bancar pe
termen de 5 ani în valoare de 50.000 lei şi achiziţionează utilaje în valoare de 100.000 lei.
Înregistraţi toate aceste operaţiile şi determinaţi situaţia netă a patrimoniului.
Problema 3. Societatea comercială ”Pasiuni amare” SA emite 2.000 acţiuni, valoarea nominală 5
leu/acţiune, la data subscrierii se varsă 30 % din nominala acţiunilor, diferenţa fiind vărsată după
3 luni. Cheltuielile de constituire sunt achitate în numerar la data subscrierii acţiunilor. Se cere
contabilizarea tranzactiilor mai sus-prezentate.
Problema 4. La înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni se subscriu 20.000 acţiuni, valoarea nominală
10 lei/acţiune, 40% se varsă la data subscrierii iar diferenţa de 60% dupa două luni. Un acţionar
care deţine 3.000 acţiuni varsă anticipat tranşa a 2-a si anume cu o lună mai devreme. Să se
înregistreze în contabilitate subscrierea şi vărsarea capitalului social.
Problema 5. Societatea comercială ”BB Băftosu” SA emite 20.000 acţiuni, valoarea nominală 5
lei/acţiune.La data subscrierii se primesc aporturi reprezentând 30% din nominala acţiunilor
subscrise urmând ca restul să fie acordat peste 6 luni.
Un acţionar varsă anticipat 3.000 acţiuni; la data celei de a 2-a tranşe, 2 acţionari aflaţi în
dificultate, renunţă la vărsarea celor 6.000 de acţiuni aflate în posesia lor, drept pentru care
societatea le anulează şi vinde 6.000 acţiuni cu 4.000 lei/acţiune, percepând penalităţi şi dobânzi
în valoare de 2.000 lei. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile economico-financiare.
Problema 6. Se emit 10.000 acţiuni la 15.08.N, valoarea nominala unitară 10 lei, cheltuielile de
constituire în cuantum de 50 lei sunt achitate prin cec bancar..Aporturile se primesc în două
tranşe:
După 3 luni de la data subscrierii, doi acţionari care posedă 4.000 de acţiuni, efectuează anticipat
vărsământul.
7
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
La tranşa a 2-a, un acţionar care posedă 1000 acţiuni, se află în dificultate şi anunţă că nu-şi mai
poate plăti acţiunile, ca urmare societatea decide anularea acţiunilor şi emiterea altor acţiuni care
sunt vândute pe piaţa bursieră cu 1.200 lei.Acţionarului aflat în dificulate i se percep penalizări de
200 lei şi dobânzi de 100 lei. Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile economico-financiare.
Problema 8. Societatea comercială ,,Dor Mărunt‟‟ având capitalul social 500.000 lei divizat în
2.000 acţiuni, rezerve 10.000 lei, decide majorarea capitalului social cu 1.000 acţiuni, valoarea de
emisiune fiind egală cu valoarea matematică a acţiunilor vechi.
Să se calculeze valoarea matematică înainte şi după majorarea capitalului social, raportul de
paritate şi valoarea unui DS.
Problema 9. Societatea comercială ,,Murmur‟‟ SA, cu un capital social de 700.000 lei divizat în
3.500 acţiuni, rezerve 35.000 lei, cheltuieli în avans 5.000 lei, decide majorarea capitalului din
rezervele existente pentru 21.000 lei. Determinaţi :
a) raportul de paritate ;
b) numărul de DA-uri;.
c) mărimea distinctă a unui drept de atribuire (DA).
Problema 10. SC ,, Forţa Ursului „‟SA cu un capital social de 600.000 lei, divizat în 1.000
acţiuni, rezerve legale 100.000 lei, rezultatul reportat (profit) 100.000 decide majorarea
capitalului social prin emisiunea a 500 acţiuni, valoarea de emisiune unitară este de 700 lei. Să se
inregistreze în contabilitate operaţiunile privind majorarea de capital şi să se calculeze pierderea
de valoare şi raportul de paritate.
Care este preţul plătit pe o acţiune în cele trei cazuri de mai jos ?
Problema 11. Societatea comercială “Alfa” S.A. deţine un capital social de 150.000 lei (30.000
acţiuni * 5 lei/acţiune valoare nominală). Rezervele societăţii sunt în sumă de 30.000 lei.
Datorită necesităţii întăririi capitalului, societatea realizează la 14 octombrie N o majorare de
capital în cuantum de 20.000 lei prin încorporarea unei părţi din rezerva existentă. S-au emis
4.000 de acţiuni noi care vor fi atribuite în mod gratuit acţionarilor.
8
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Problema 12. Societatea comercială “Timpuri memorabile” SA, dispune de capital social de
120.000 lei (40.000 acţiuni * 3 lei/acţiune valoare nominală), rezerve legale 24.000 lei, profit
reportat 56.000 lei. Urmărind protejarea trezoreriei, Adunarea Generală a Acţionarilor decide
conversia datoriei societăţii faţă de bancher; astfel în schimbul creditului bancar pe termen lung
de 50.000 lei se emit 10.000 de acţiuni, care sunt distribuite societăţii bancare.
Să se înregistreze în contabilitate operaţiile determinate de creşterea capitalului social prin
conversia creditului în capital propriu. Precizaţi tratamentul contabil aplicabil de dvs. în situaţia
în care bancherul solicită şi primeşte 15.000 acţiuni.
Problema 13. La începutul perioadei de gestiune soldul iniţial al contului “Capital social” este de
638.000 lei. Înregistraţi în contabilitate următoarele operaţiuni economico-financiare din cursul
perioadei:
a) Majorarea capitalului social prin emiterea a 12.000 de acţiuni, valoarea nominală 10 lei,
preţ de emisiune 11 lei;
b) Încorporarea rezervelor statutare în valoare de 50.000 lei în capitalul social;
c) Rambursarea unei părţi din capital către acţionari în valoare de 100.000 lei;
d) Încorporarea în capitalul social a primelor de aport în sumă de 5.000 lei;
Pentru primele două căi de diminuare a capitalului, înregistrarea în contabilitate se poate realiza
în două variante:
Exemplu: Compania A decide reducerea capitalului social, în vederea acoperii pierderilor din
exerciţiile anterioare.
Potrivit hotărârii AGA, capitalul social se reduce de la 1.000.000 lei la 800.000 lei, pentru
acoperirirea pierderilor contabile de 200.000 lei.
9
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
O altă modalitate de reducere a capitalului social este rambursarea unei părţi din mărimea
capitalului către acţionari
Exemplu: Societatea comercială “Pustnicul” S.A., cu un capital social de 100.000 lei (20.000
acţiuni * 5 lei /acţiune valoare nominală) şi rezerve statutare în cuantum de 40.000 lei decide
reducerea capitalului social, care devenise supradimensionat, prin rambursarea către acţionari a
20% din valoarea capitalului social.
Valoarea nominală (VN) = Capital social /Nr. acţiuni = 100.000 lei/20.000 acţiuni = 5 lei
/acţiune
Valoarea contabilă veche(VMC)=Capital propriu/Nr.acţiuni =140.000 lei/20.000 acţiuni=7 lei
/acţiune
Valoarea contabilă nouă = 120.000 lei/16.000 acţiuni = 7,5 lei/acţiune (creşte cu 0,5 lei faţă de
situaţia iniţială)
10
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
PROBLEME PROPUSE
Arătaţi care sunt înregistrările în contabilitate atunci când preţul de răscumpărare ar fi fost
următorul:
a) 17 lei /acţiune
b) 15 lei/acţiune
Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau
contractuale şi alte rezerve.
Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele prevăzute de lege, şi
din alte surse prevăzute de lege.
11
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităţii, conform
prevederilor din actul constitutiv al acesteia.
Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net
pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a
acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.
Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5 % pentru formarea fondului de
rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.
Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat, cu
respectarea prevederilor de mai sus.
De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins suma prevăzută mai sus
excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală, dacă
acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor.
Diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului vor fi incluse în rezerve, fără a majora
capitalul social.
Conform legii 571/2003, privind codul fiscal şi normelor de aplicare, rezerva legală este
deductibilă în limita unei cote de 5 % aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea
impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente
acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social
subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În
cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice
formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi
utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu
sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe
profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective,
potrivit legii.
Cota de 5% reprezentând rezerva legala se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din
care se scad veniturile neimpozabile şi veniturile din impozitul pe profit amânat, şi totalul
cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat şi cheltuielile
aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de
la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil.
În cazul în care această rezervă este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub
orice formă, rezerva reconstituită ulterior acestei utilizări în aceeaşi limită nu mai este deductibilă
la calculul profitului impozabil.
Problema 1. Societatea comercială “Zumzet” SA, cu un capital social de 250.000 lei, rezerve
legale existente 10.000 lei, venituri totale ale exerciţiului financiar 1.000.000 lei, din care
neimpozabile 50.000 lei, cheltuieli totale 800.000 lei, din care impozit pe profit al anului încheiat
40.000 lei, cheltuieli privind amenzile faţă de autorităţile române 50.000 lei şi cheltuieli aferente
veniturilor neimpozabile 10.000 lei. Determinarea rezervei legale de constituit în exerciţiul
financiar N se face astfel :
12
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
● Rezerva maximă = 20% * Capitalul social = 20% * 250.000 lei = 50.000 lei
(-) Rezerva existentă = 10.000 lei
= Rezerva necesară = 40.000 lei
Observăm că societatea mai are de constituit rezerve legale de 40.000 lei, pentru a putea atinge o
cincime din mărimea capitalului social (pentru care se acceptă deductibibilitatea rezervelor legale
la calculul impozitului pe profit).
Baza de calcul a rezervei legale = (Total venituri - venituri neimpozabile) – (Total cheltuieli -
cheltuieli cu impozitul pe profit – cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile) = (1.000.000 lei –
50.000 lei) – (800.000 lei – 40.000 lei– 10.000 lei) = 950.000 lei – 750.000 lei = 200.000 lei
Deoarece rezerva de constituit în exerciţiul curent (10.000 lei) este mai mică decât rezerva
necesară de 40.000 lei, societatea va constitui o rezervă de 10.000 lei pentru acest exerciţiu.
În situaţia în care rezerva legală de constituit era egală cu 100.000 lei (5% * baza de calcul a
rezervei legale 2.000.000 lei), atunci rezerva legală admisă la deducere era egală cu 40.000 lei.
După ani şi ani, adunarea generală a acţionarilor decide acoperirea pierderii contabile acumulate
la nivelul entităţii, în cuantum de 80.000 lei, formula contabila aferentă fiind:
13
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Profitul net sau pierderea netă aferentă exerciţiului este prezentată în situaţiile financiare ale
entităţii, atât în structura capitalurilor proprii (conducând la creşterea sau diminuarea capitalurilor
proprii, după caz), cât şi în structura contului de profit şi pierdere.
Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului curent, în baza unor prevederi
legale, se înregistrează prin articolul 129 “Repartizarea profitului” = 106 “Rezerve”, în timp ce
profitul rămas după această repartizare se preia în contul 117 “Rezultatul reportat”, de unde
urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii legale.
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat, din
rezerve şi capital social, potrivit hotărârii generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea
prevederilor legale.
Problemă rezolvată Societatea comercială “Zumzet” SA, cu un capital social de 250.000 lei,
rezerve legale existente 10.000 lei, prezintă următoarea situaţie după determinarea rezultatului net
al exerciţiului financiar “N” :
14
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
La data de 20 mai “N+1”, societatea achită proprietarilor persoane juridice dividendul net de
90.000 lei, deoarece 10.000 lei au fost reţinuţi sub forma impozitului pe dividende.
15
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
După cum observaţi, repartizarea profitului din anul “N” la rezerva legală şi acoperirea pierderii
contabile din anul “N-1”, se înregistrează în contabilitate la sfârşitul exerciţiului “N”, deşi
hotărârea AGA a fost luată la data de 15.03. “N+1”.
De asemenea, modul de calcul al rezervei legale este redat în subcapitolul precedent, cu privire la
contabilitatea rezervelor.
În situaţiile financiare ale anului “N”, rezultatul net al exerciţiului se va regăsi atât în bilanţul
contabil, în structura capitalurilor proprii sub forma profitului net contabil, cât şi în contul de
profit şi pierdere, cu aceiaşi valoare de 200.000 lei.
a) la data de 01.01. “N+1”, societatea trebuie să înregistreze închiderea contului 121 “Profit şi
pierdere” şi a contului 129 “Repartizarea profitului”, astfel:
După această înregistrare, conturile 121 şi 129, se vor solda, urmând ca de la această dată, contul
121 “Profit şi pierdere” să preia doar cheltuielile şi veniturile anului “N+1”.
Contul 117 “Rezultatul reportat”analitic profit “N”, evidenţiază profitul net al anului “N”, care se
reportase pentru anul “N+1”, în valoare de 170.000 lei ( 200.000 lei minus 30.000 lei, deja
utilizaţi pentru rezerva legală şi acoperirea pierderii contabile a anului “N-1”).
16
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Legea 571 / 2003, privind codul fiscal, la articolul 36 alin. 3 (valabil pentru asociaţi/acţionari
persoane juridice), precizează: “Impozitul care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.
În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au
aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 31
decembrie a anului respectiv”.
Problemă rezolvată Societatea comercială “Murmur” SA, cu un capital social de 250.000 lei,
rezerve legale existente 50.000 lei, a efectuat următoarele tranzacţii în exerciţiul financiar “N” :
17
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
La data de 15 iunie “N+1”, societatea achită proprietarilor persoane juridice dividendul net, iar la
data de 25 iulie “N+1”, achită şi impozitul pe dividende reţinut la sursă.
d) vânzare de mărfuri pe bază de factură : 400 lei preţ de vânzare; 260 lei cost de achiziţie.
18
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
o) chirii datorate 1.000 lei, din care pentru exerciţiul curent 200 lei:
19
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
20
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Acest rezultat contabil îl putem denumi profit brut contabil, numai în măsura în care din masa
cheltuielilor totale am exclus eventuala cheltuiala cu impozitul pe profit, înregistrată pe parcursul
exerciţiului finaciar.
21
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Soldul final creditor al contului 121“ Profit şi pierdere” reprezintă profitul net contabil al
exerciţiului financiar, determinat ca diferenţă între totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor din
contabilitate, inclusiv impozitul pe profit al întregului exerciţiu financiar.
Abia acum, contabilul va înscrie în registrul de evidenţă fiscală datele cu privire la modul de
calcul al impozitului pe profit, după cum urmează:
Observaţie:
Rezerva legală nu s-a mai constituit deoarece, la data calcului impozitului pe profit, ea reprezenta
deja o cincime din capitalul social, aşa cum prevăd normele legale în vigoare.
Dacă entitatea doreşte să constituie rezerve legale şi după atingerea acestui prag, evident că poate
să o facă, dar rezerva legală suplimentară nu va mai constitui o deducere fiscală pentru entitate. În
situaţiile financiare ale anului “N”, rezultatul net al exerciţiului se va regăsi atât în bilanţul
contabil, în structura capitalurilor proprii sub forma profitului net contabil, cât şi în contul de
profit şi pierdere, cu aceiaşi valoare de 1.592,80 lei.
22
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Contul 121 “Profit şi pierdere” se va solda, urmând ca de la această dată, contul 121 “Profit şi
pierdere” să preia doar cheltuielilie şi veniturile anului “N+1”.
Concomitent, se înregistrează reţinerea impozitului pe dividende, aşa cum este declarat către
autorităţile române în declaraţia aferentă lunii iunie ”N+1”:
23
Universitatea Titu Maiorescu Facultatea de Ştiinţe Economice
Problema 1. Societatea comercială “BB Păgubosu‟” SA, cu un capital social de 250.000 lei,
rezerve legale existente 50.000 lei, a efectuat următoarele tranzacţii în exerciţiul financiar “N”:
Achiziţie construcţii 8.000 lei; plată furnizori de imobilizări 8.000 lei; servicii prestate terţilor
40.000 lei; încasări de la clienţi 25.000 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 1.800; vânzări
de mărfuri 5.000 lei; costul mărfurilor livrate 2.000 lei; plată furnizori 500 lei; încasări de credite
bancare 20.000 lei; lucrări executate terţilor 20.000 lei; venituri din dobânzi 200 lei; dobânzi
datorate 1.000 lei; dobânzi plătite 1.200 lei; consum de materiale 3.000 lei; chirii datorate pentru
anul curent 1.000 lei, din care plătite 1.100 lei; amortizare construcţii 1.000 lei; stocuri iniţiale de
materii prime 8.000 lei; cumpărări de materii prime 9.000 lei; stocuri finale de materii prime
10.000 lei; obţinere produse finite 1.000 lei; servicii prestate de terţi 600 lei; vânzări de produse
finite 10.000 lei, costul produselor livrate 3.000 lei; vânzări de terenuri 20.000 lei; costul
terenului cedat 4.000 lei.
La data de 15 mai “N+1”, societatea achită proprietarilor persoane juridice dividendul net, iar la
data de 25 iunie “N+1”, achită şi impozitul pe dividende reţinut la sursă.
Problema 2. Societatea comercială “Renaşterea” SA, cu un capital social de 500.000 lei, rezerve
legale existente 50.000 lei, a efectuat următoarele tranzacţii în exerciţiul “N”:
Reparaţii executate de terţi 5.000 lei; servicii prestate terţilor 25.000 lei; cumpărare mărfuri 6.000
lei; salarii datorate 8.000 lei; salarii plătite 7.500 lei; vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul
mărfurilor livrate 15.000 lei; cumpărări de materiale 4.000 lei; plată furnizori 2.500 lei; consum
materiale 1.000 lei; amortizare echipament 2.000 lei; amortizare mijloc de transport 1.000 lei;
obţinere produse finite 4.000 lei; dobânzi datorate 1.000 lei; dobânzi plătite 1.200 lei; amortizare
teren 800 lei; chirii cuvenite pentru două exerciţii 5.000 lei, din care pentru anul curent 4.000 lei;
chirii datorate pentru anul curent 500 lei, din care plătite 400 lei; dividende datorate 8.000 lei, din
care plătite 6.000 lei; vânzări de echipamente 19.000 lei; costul echipamentului cedat 8.000 lei,
este complet recuperat prin amortizare; amortizare utilaje 500 lei; amenzi datorate autorităţilor
române 1.000 lei, din care plătite 900 lei; dividende cuvenite 5.000 lei şi încasate 3.000 lei.
La data de 20 mai “N+1”, societatea achită proprietarilor persoane juridice dividendul net, iar la
data de 25 iunie “N+1”, achită şi impozitul pe dividende.
24