Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU

2010

1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL

2

CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9

CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15

CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30

CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67

3

arabii mayah. în esperanto se numeşte akvo. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. japonezii mizuk.. 4 . e agent terapeutic (băi. maghiarii viz. evreii mayim. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. danezii vand. Concepţiile au evoluat. în latină aqua.. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. francezii eau.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. atât în formă gazoasă (vapori). cure de ape minarale. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii. prezenţa indubitabilă a apei în univers.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. olandezii water. grecii hydor. ruşii voda.. norvegienii vann. polonezii woda. e materie primă în economie.. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. italienii acqua. Englezii o numesc water germanii Wasser.. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). finlandezii vetta. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). în sanscrită udan. spaniolii şi portughezii agua. De asemenea. prin metoda spectroscopiei. Cercetările recente au demonstrat. hawaienii wai. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). celţii suire. fruct al dragostei dintre pământ şi cer.. suedezii vatten. indienii pani. cât şi în formă solidă (gheaţă). chinezii shui. indonezienii air. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. turcii su. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”. e principalul agent de modelare a reliefului...

au apărut ploile şi s-au format mările. care părea cândva un mit. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. în trecut. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. în calotele polare. găsirea apei pe alte planete. apa s-a condensat. 5 . formând a doua atmosferă (cea iniţială. ci legată în roci.În sistemul nostru solar. de la formarea pământului. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). Pe Venus. este astăzi obiect de cercetare febrilă. planeta Marte are. a apei. Astfel. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. Când răcirea scoarţei a progresat destul. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. de heliu şi hidrogen. mari cantităţi de apă.

pentru fântâni arteziene şi alte asemenea.). pentru spălarea alimentelor.1. 6 .Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. pentru prepararea hranei. pentru generare de energie electircă ex. în hidrocentrale. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. de deservire etc. pe care le utilizează în interesul propriei specii. nevoi pentru transport (navigaţie) etc. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. pentru piscicultură. pentru asigurarea igienei personale. de cultură şi educaţie.înot.60 l/zi). nevoi pentru zootehnie. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. navigaţie de agrement etc. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. Există şi nevoi nevoi recreaţionale . pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi). dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor.5 l/zi). (25 ... • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pieţelor etc. pentru stropirea spaţiilor verzi.. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare.

• Nu în ultimul rând. prin reducerea recoltelor de peşte. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator.. 11. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. 8 milioane în 1976. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. 9 milioane în 1985.şi implicit tot pentru om! . Irigaţiile. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. cu tendinţă de creştere continuă. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . de consumul din industrie şi agricultură. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. prin descărcarea apelor uzate în efluent. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8.2 milioane în 1980 şi 36. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. care este tot mai populară.cer limitarea severă a acestei "utilizări").. Amu-Daria şi Syr-Daria. la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. la schi nautic 6420.1 milioane în 1984. În SUA. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. 1 milioane în 1970 la 35. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani.8 milioane în 1980 şi 13.

Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. nevoile biologice ale omului sunt modeste. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. de 1500 USD în America Latină. Slovenia. Totuşi. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime.ape în scop de irigaţii. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. mereu crescânde. Ţări precum Ciprul. motiv pentru care consumul este de regulă normat. transferuri etc. 8 . 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu.). Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. de numai câţiva litri pe zi. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. omul modern consumă mult mai mult. de 1460 USD în Asia de SUd-Est.000 km2 de sol acoperit cu sare . 418 USD în Extremul Orient. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24.2.. drenaj. Irigaţiile sunt scumpe. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. de controlare a salinităţii. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. insectelor etc.fostul fund al mării . După cum am arătat anterior. sedimentelor. 1. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. Danemarca. de management bazinal şi interbazinal (stocaj. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. pe hectar. de prevenire şi control al inundaţiilor.

Ca domeniu de utilizare.. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. În 1990. Pe ansamblu este în creştere. Finlanda. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA. Apa dulce era ca origine 78.. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei.. ploile artificiale etc..3% era apă de mare. 423 în Polonia. 962 în Egipt. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. 460 în China. Din total. Malta apelează şi la ape meteorice. 9 milioane tone pentru industria cauciucului.. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. 15 milioane tone în alte industrii.peste 50% din total. pentru Grecia. Italia. 836 în Belgia. Austria sau Franţa..Spania. dar ţările dezvoltate. 50 milioane tone pentru industria textilă.. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie.. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. 946 în Finlanda.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. Astfel.. Apa potabilă 9 . pentru ţări precum Olanda. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. agricultură etc. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori..7% din apă era dulce şi 18.7% apă subterană. Portugalia. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă.. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice.3% apă de suprafaţă şi 21.).. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor.000. Pe plan mondial. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. În total peste 500. urmată de irigaţii (30%) . Belgia.. 1172 în Canada. 14 milioane tone pentru industria alimentară. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire..SUA. doar 60 în Malta. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. 81. Belgia.

a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. Belgia. În România. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . 10 . Nebraska şi New Mexico. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. cu mari variaţii. Idaho. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. Ca sisteme de alimentare individuală. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). Actualmente. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. Pentru îmbăiere. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. industria consumă sub 30 %. utilizarea apei este foarte diversă. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. Finlanda. în Germania. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Spania. în 90 % din sisteme. Anglia şi Malta. existând o serie de particularităţi. Lituania. Italia. Pentru irigaţii. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. crescâbd de trei ori faţă de 1950. în 1988. putându-se frecvent vorbi de risipă. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. Danemarca. În Europa. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. Astfel. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. În Luxembourg. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. În Grecia. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi.

ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili.. omul internacţionează desigur cu mediul. anoxice. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. aduc un mare aport. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi.1. scad capacitatea de ateuare a apelor mari.3. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. 11 . de care conntinuăm totuşi să depindem. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. Ca parte a naturii. cu compuşi toxici etc. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii.. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei.

· Construcţiile. şoselele. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. decopertările. haldările. defrişările etc.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. 12 .

fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. mai puţin stabile în caracteristici. Morfologic. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea. concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie. 2. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale..1. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului.fluviu) şi ape stagnante. fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. Ele formează reţeaua hidrografică.). 13 . conţinutul biologic şi microbiologic etc. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare). apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane.râu . Totodată. Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane. temperatura.Clasificare şi caracteristici. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici).2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2.· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate. 2.pârâu . mai uşor poluabile.1. lacuri etc. cursuri de apă naturale. mai bogate în elemente biologice. ceea ce în anumite privinţe şi sunt. ape curgătoare (izvor . modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale).2.

adâncime a albiei. adâncime etc.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. apa nu curge cu viteză uniformă. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. ci şi pe orizontală. Astfel. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. chiar 14 . formă. de la o zonă la alta. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. configuraţia albiei (rugozitate. bulboane. nu doar pe verticală. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. lăţime. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. În cadrul aceluiaşi râu. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. incluzând vârtejuri. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate.) şi de alţi factori.

dacă există curenţi. De la izvoare spre aval.2. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. grindel. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. Râul este un sistem dinamic. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. În râuri. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. sau în cratere vulcanice etc.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. nişe de contracurent etc. cât şi c modificare a traiectului albiei. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. 2. dar există şi lacuri de altă origine. arbori etc. cu ajutorul teledetecţiei termice. car sunt de fapt microretenţii de apă care. însă există multe cu apă sărată.2. în spatele obstacolelor (bolovani. însumate. contracurenţi etc. configuraţia albiei şi calitatea apei. picioare de pod. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. golfuri marine ce au fost 15 . râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. zlăvoacă). zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. mai ales în zone aride. clean dungat) etc.) apar vârtejuri. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. cum sunt cele de baraj natural. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului.

adică aproximativ 1. 130 Elveţia. erodarea malurilor. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. 408 în Italia. politrofe sau hipertrofe merg 16 .separate de mare etc.. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. vânt. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. prin afluxul de sedimente (râuri.8% din suprafaţa uscatului). Există şi turbine tubulare. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. peste 2100 în Japonia.. . peste 690 în Spania. Cel mai adânc lac este lacul Baikal... Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. peste 600 în Coreea. 112 Austria. La nivelul anului 1982. Astfel.. 432 în Franţa. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. altele sunt lipsite de scurgere. cu 400. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.. 114 Yugoslavia. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. peste 580 în Canada. 184 Germania. 134 Suedia. Cel mai mare lac este Marea Caspică. ce atinge 1620 metri profunzime. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. 219 în Norvegia. creând în spatele lor lacuri de acumulare.. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. peste 1000 în India...000 km2). Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani.500 în China. Majoritatea lacurilor sunt permanente. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18. peste 5300 în SUA.. 108 Bulgaria. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. peste 490 în Brazilia. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice.) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică".7 milioane km2. 142 Cehoslovacia..000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. peste 520 în Marea Britanie. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride.

000 tone anual). până la 4000 m adâncime. Din totalul apei din hidrosferă.350. adică 2.0006 x 1015 m3 de apă. prin fotosinteză.14 % din hidrosferă. care a dat naştere actualei atmosfere. în care adesea există apă. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. Estimări mai exacte propun cifra de 1357.57% este dulce.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. 17 .42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). Cifre mai exacte estimează 125. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză.000 km3. Din apă. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. Acest proces continuă şi în momentul de faţă.4 miliarde de kilometri cubi. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). Din aceasta (100%). Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. În fine. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze. Marele Lac Sărat. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost).506 x1015 m3. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei. Marea Moartă etc. 550 x109 m3 de apă. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare.200. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. biosfera înglobează numai 0. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. 97.00001% (0. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. ar cuprinde 8.rapid spre colmatare. apreciindu-se că se pierd anual definitiv.000 km3 .). La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. Marea Aral. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice. 2.61% din hidrosferă. adică 0.

Însă din apele dulci lichide.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor.Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate. 18 . numai 4% (0.

În zona muntoasă. a volumului de apă.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic. 19 . acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare.  prispa lacului: este zona submersă. Roşu(Penteleu). 91. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor. În unele cazuri. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2.450 de lacuri.5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. regimului termic şi dinamic). În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3.1% din suprafaţa ţării.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală. variaţia nivelului.Vulturilor(Siriu).620 km2 ceea ce reprezintă 1. a chimismului. climă şi scurgere superficială.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei.1. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3.

situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate.2. relieful. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. Colentina etc)  Lacurile de luncă. reţeaua hidrografică. Capra. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. majoritatea sunt lacuri de apă dulce. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate).)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. Negru etc). lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. Plopul. în majoritatea lor. roca. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. care constituie. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. obârşii ale râurilor. prăbuşirile scoarţei terestre. Ana). ca geneză. glaciare (Lala. etc. in lacurile mari). Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. legate. Făgăraş. în majoritatea lor artificiale (iazuri). dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. vulcanice (Sf. Bucura. 20 . lacuri glaciare (Zănoaga.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. lacuri de baraj (Lacul Roşu). Braşov. răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. au adâncime mică (2-3 m). sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. Bâlea.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. in deosebi de temperature aerului. Iezer etc. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime.  Lacurile din Podişul Moldovei. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. Sibiu. Gâlcescu etc). Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. Buhăescu. Rastu. 3. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice.

care devin lacuri în timpul apelor crescute.  3.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. din maree. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. Argeşul. omul a creat lacuri. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor. Mureşul.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. 21 .3. Siretul. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. indiferent de originea cuvei lor. Prutul. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. Oltul. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. Someşul. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. Jiul. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. transformându-le în limanuri fluviaţiile. Ana. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. energia termica. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. din intrările si ieşirile afluenţilor. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. Dobrogea.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic.

4.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. • Orizontul de sub epilimnion. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin). • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent. Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. 22 .3. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: . stratificare indirectă şi stratificare uniformă.

podiş şi colinare. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc. cele din zona de câmpie. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine.5. în lunile iulie. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. august. iar pentru cele de câmpie. fiziologice şi comportamentale ale speciilor.3. vânturi. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. Gradul de 23 . de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. consum biologic şi precipitaţii.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite.

3. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. nisip. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. Circulaţia de primavară şi toamnă. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice.Biocenoză. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. cele alpine sunt sărace. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri.5º sau 4ºC.6. consumatori si reducători. din mâl. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. 24 . din izvoare. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. din mineralizarea organismelor moarte. din apele care se varsă în ele. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º.5.1. iar în amurg revine spre suprafată. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. Chimismul apei. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. argilă etc. când îngheaţă. El poate fi format din diferite depuneri organice. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul.

5. păsări etc. lamelibra.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. Bentosul profundal este lipsit de lumină. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. broscăriţă. gosteropode. obleţii bibanul. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei.2. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. larve de insecte. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. alge albastre-verzui. acoperit de un mâl. rogoz. rotiferi. zopodele. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. În zonele mai adânci coboară plătica. slab oxigenat. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. papură. plătica etc. crapul. alge silicioase etc.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). mai ales ciclopii. caracuda. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. cum sunt: linul. limba broaştei. diferiţi crustacei şi din peşti. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. nufăr alb. Cei mai raspandiţi 25 . Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. trestie. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. copepodele parazite de peşti. cladocere. Este bine luminat şi oxigenat. mlaştini. nufăr galben etc. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. ştiuca. care ies în larg. buzdugan. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). gamaridele. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. hirudinee. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. 3. de numeroase populaţii de protozoare.

cu fiori. Dintre peşti. atât ca numărul de specii. Stuful şi papura fac desişul de pădure. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. când florile sunt desfăşurate. şalăul. 26 . Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. papura etc. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală.Simionescu) 3.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. Larvele lor formează bentosul lacustru. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. Pe langa plante superioare. sau o grădină de flori. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. roşioară. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. În toiul verii. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. linul. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. plătica. întoarsă în sus este mai închis colorată. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. gonitoride la suprafaţa apei. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. cât şi de indivizi.5. formând o păşune în baltă. se mai găsesc cosorul sau bradişul.3. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. unde vâneaza. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer. se află caracuda . plăşuiţele de apă. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. etc. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. Dintre amfibieni. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii.

Lacurile le întalnim în albia (Lia.6. Brateş cu suprafaţa de 21 km2). irigaţii. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării.6. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. contrastul. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră.1. Viorica.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor).Clasificarea lacurilor După origine. lacuri de baraj natural. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine. transparenţa si temperatura scazută a apelor. lacuri în crovuri. izolate sau asociate(complexul Bucura). Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante.3. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2.Lacuri de munte 3. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . piscicultură şi agrement.Zona de campie 3. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone.1. unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample. în depresiuni. limpezimea. lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. Ana 27 . cu o suprafaţă de 10. până în vârful muntelui Ciumatul.8 ha este cel mai mare dintre ele). pe o şosea modernizată. Lacuri vulcanice Lacul Sf. Florica. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic.Zona de Deal şi Podis . Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. Astfel avem: . pentru alimentare cu apă.Zona de munte . lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150.6. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat).limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. Lacul Sf.1.

Lacul Doamnei din Fagaraş). sub un abrupt de circa 150m. În urma acţiunii erozive. cele mai importante fiind Pietrele. Aici. flacante de abrupturi. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. de la lac şi până la Gura Lalei. Circul Stănişoara. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. Circul Galeşul. în aceste excavaţii se acumulează apa. peste 65. la vărsarea în Bistriţa. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. Inau. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. prin patru trasee. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. Pe lângă Munţii Făgaraş. urmând creasta principală a masivului rodnean. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. Inauţ. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. 28 . Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. După retragerea gheţarilor. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . Judele si Lăpuşnicul Mare. Circul si Valea Pietrele.(Viştişoara. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. denumite circuri sau căldări glaciare. În raport cu Retezatul.din bazinul superior. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. Circul si Valea Rea. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. complexul glaciar Negoiu-Caltun. complexul Judele. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii.

26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. in zona carstica de la Ponoarele. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz. Are o suprafata de 5. Lacul Zaton.2.De baraj natural. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). fitocenologică. judetul Harghita.6. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Lacul Ighiu. la cca. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.În depresiuni carstice . o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.Lacul Cuiejdel. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. La ploi torentiale.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). în bazinul superior al râului Cuiejdi. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. Lacul Limpede. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. respectiv. Lacul Zaton (lac temporar). Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. dar si momente in timpul verii in care seaca complet. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). Lacul Roşu. Lacul are momente cand este plin ochi. prin surpare şi alunecare. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. are o lungime de 1 km. situat la 25 km de Piatra Neamţ. asociat cu complexul de lacuri mai mici. s-a format recent (1978). Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). lacul se umple rapid. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului).o suprafaţă de 2. toate formate prin baraje naturale. reprezintă în acest moment. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint.cel mai mare). În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru.este localizat in arealul satului Ighiel.1. 21 km NNV de Piatra Neamţ. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. Are o suprafata de 20 hectare. judetul Alba. 3. S-a 29 . si seaca la fel de repede.1). Este situat la o altitudine de 940 m.000 mc. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . L a c u l C u i e j d e l.2 ha.

Lacul Fantanele . Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement. Lacul Fantanele. lipani.6. Are o suprafata de 59 hectare. Are o suprafata de 12. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz.15 kmp.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. In apele sale se ridica Piatra Teiului.6. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume. Are o suprafata de 8. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi.6 hectare si o adancime maxima de 10.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. Are o suprafata de 940 hectare.2. judetul Caras-Severin.a fost amenajat pe cursul raului Lotru.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . inalta de 23 m.5 m. Are o suprafata de 32. Este situat in arealul comunei Valiug. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. 3. 3. la o altitudine de 532 m. clean.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. mreana). Lacul Vidra .Lacuri antropice De baraj artificial. Lacul Valiug . Apele lacului sunt bogate in pastravi. Lacul Vidra. Lacul Vidraru. Este situat in arealul comunei Belis. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. cleani. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. Lacul Oasa.a fost amenajat pe cursul Argesului. Lacul Valiug. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Este situat la 66 km de Pitesti. judetul Cluj. in arealul localitatii Bicaz. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. Lacul Vidraru . S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m.

Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. Govora. Telega. magneziana.4. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. Turda. Are o suprafata de 1.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. SarataBuzau. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte. Ocnele Mari. Ocna Dej. Apa lacului este sulfatata. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. bicarbonatata.este situat la 5 km de Braila. Lacul Balta Alba .Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. 3. Lacul Sarat. Ocna Sibiu. Lacul Sarat .72 kmp si o adancime de 1m. Sic. clorurata. Baia Rosie. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Lacul Alunis. Lacul Balta Alba. insuflându-şi bucurie şi optimism.este situat la 56 km de Buzau. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Cojocna. Baia Verde. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Lacul Amara .este localizat la 7 km de Slobozia. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. 31 .6. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit. Lacul Verde.

Techirghiol. L. L. L. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. L.Mangalia. Mostiştea şi L. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. Floreasca pe Colentina. Brateş. Snagov. iazuri. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. fiind lacuri de agrement în Bucureşti. limanuri fluviatile. temperatura apei este mica.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. L. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. L. Căldăruşani. Bistreţ.In Campia Romana exista numeroase lacuri. Lacuri de luncă. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. 3. Limanurile fluviatile sunt L.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Limane fluvio-maritime.7 m. Herăstrău. Are o suprafata de 2.6. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii).61 kmp si o adancime maxima de 9. Lacul Costinesti. Tei. 32 .este situat in apropierea localitatii omonime.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). L. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. Lacul Suhaia. prezinta fenomenul de heliotermie.Cotu Morii. Lacurile amenajate de om sunt: L. Plopu.5Limane Limane fluvatile . Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume. Lacul Techirghiol . Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime.Lacul Bistreţ. Ostrovu Mare pe Dunăre. Băneasa. L. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Este destinat pescuitului. Are o suprafata de 11. Lacul Mangalia . Verbunci Lacuri heliotermice. L. Râtu Mare. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. La suprafata. Techirghiol. de baraj antropic. Balta Albă. Lacuri relicte. Sărat. Lacul Mangalia. Amara. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). ctitorie a lui Vlad Ţepeş.este situat la 17 km de Constanta. Eforie Sud. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). Lacul Agigea.

6.Lagune. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri.Lacul Agigea .6. Lacul Isac. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. 3. Lacul Furtuna. Lacul Matita. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. Lacul Puiu. Lacul Dranov. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement. Lacul Bogdaproste.este situat in arealul comunei Agigea. Lacul Gorgova. Zmeica Lacuri în Delta Dunării. Sinoe.Lacul Roşu. Lacul Merhei. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 .Razim. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea.

toate formate prin baraje naturale. la cca. situat la 25 km de Piatra Neamţ. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.) 34 . Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. are o lungime de 1 km.Lacul de baraj natural Cuiejdel. fitocenologică. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. 21 km NNV de Piatra Neamţ. Fig. s-a format recent (1978).000 mc. asociat cu complexul de lacuri mai mici. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. prin surpare şi alunecare. MS. L a c u l C u i e j d e l. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv.o suprafaţă de 2. respectiv.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. în bazinul superior al râului Cuiejdi. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.Rădoane-2002. reprezintă în acest moment.2 ha.1). Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei.

procesul de alunecare s-a amplificat. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m . fenomenul putându-se. III şi baraj.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. mai ales în condiţiile în care.29.25 m sau chiar mai mult în zona barajului. iar lăţimea medie la 102 m. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. culminând cu cea din 1991.4 mm precipitaţii). în perioada prezentă ( 2003 . cu suprafeţe de câteva sute de m2. în anumite condiţii. Lungimea lacului ajungea la 1. activa din nou.2004 ) s-a construit un nou drum.0 km.augustvaloare cumulată de 741. când a barajul natural format a blocat întreaga vale.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. La acelaşi nivel. suprafaţa determinată topografic era de 12. ce s-a produs pe versantul stâng al văii. între km 0. în mai multe etape. (Rădoane 2002-MS.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 .2 ha. Caracteristicele geomorfologice. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. cu o suprafaţă de 35 ha. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. Exceptând sectorul situat între prof. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. Grosimea depozitelor variază între 5.5 şi 1.75 km 2 (48.5 m până în anii 1994-1995. limnologice.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. începând cu anul 1978. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă .53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare.22. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel.

care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. particularităţile substratului geologic. care se continuă şi acum. cu extinderea mai mare pe valea principală . care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului. 36 . pentru a se păstra . a statutului care să permită o protecţie specială . Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. afluent al Bistriţei pe stânga. din care rezultă. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . pe direcţia nord vest –sud est.. precipitaţiile abundente . Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. defrişări. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. cutremurul din anul 1990 etc.. că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. cu o suprafaţă de peste 35 ha. Dar. . lungime: 24 km ). au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. Alunecarea a fost determinată de. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. se ramifică pe cele două văi. turism neecologic etc. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat.acest minunat dar al naturii. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). Deci la formarea acestui lac de baraj natural. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. lacul Cuiejdel . în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului.şi pentru urmaşi .unicitatea şi importanţa acestui lac . fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. iar la confluenţa principalilor tributari. prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004.

2.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.3 şi tabel 1.Harghita) – Foto 1.A.Lacul Cuiejdel (jud. dar şi deosebiri. Lacu Roşu ( foto: M. cu Lacu Roşu (jud. 1.Porumb ) 37 .

Lac Cuiejdel (foto: M.A.Porumb) 38 .

crt. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 . ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr. Caracteristici generale.A. Mentha etc. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9. Tabel 1. Myriophyllum.7 m 114.676 m2 680.970 m3 Typha.000 m2 906.Lac Cuiejdel – cu drum. Polygonum. Typha.08 m 122.084 m3 Equisetum.Polygonum. construit în anii 2003-2004 (foto : M. Carex etc. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16. comparative.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1.

40 . condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. probe din afluenţi şi din aval de lac ). NO3-)+ Tabel 2. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă .T. spectrul indicilor ecologici-U. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. conţinutul de substanţă organică al acestora. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. Boşcaiu. spectrul geoelementelor. s-au prelevat. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003.. Pentru studiul raionarea floristică. reacţia sedimentelor. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. centru şi baraj. respectiv determinări chimice şi centru”. de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice.R. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. Borza şi N. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. de asemenea. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor.

41 6.70 5.06 4.61 15.45 6.074 0.43 6.66 5.90 6.16 4.93 62.51 0.97 1.31 0.062 0.064 0.34 49.36 13.30 12.Tabel 2.49 99.63 74.16 5.92 0. Pentru elementele biogene 41 .48 57.75 6.50 6.45 6.39 51.101 0.081 0.61 0.54 4.96 3.46 0.823 1.028 1.41 0.48 9.62 51.53 49.45 6.960 1.61 0.71 6.14 70.03 41.823 1.06 49.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.68 0.180 1.31 8.39 96.98 11.09 6.108 0.64 4.83 51.30 13.57 0.195 2 42.31 2.050 0.381 1.60 6.43 3.53 5.48 3.54 0.583 4 49.28 8.96 4.80 5.85 2.261 1.54 47.82 96.48 10.33 45.61 15.80 3.93 5.92 5.30 6. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.74 6.69 3.810 2.94 8.69 71.56 0.25 6.75 100.69 0.51 41.069 0.75 9.79 0.91 45.46 5.049 0.01 4.50 6.57 0.66 79.30 42.68 5. în anul 2004 Nr.50 5.077 3 52.04 1. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).948 1.53 6. coada lacului (2).32 0.94 0.80 6.091 0.842 1. crt.29 9.049 0.037 0.15 6.55 6.41 0.52 0.99 37.44 0.31 76.502 1.50 2.67 61.079 0.035 0.040 0.65 46.96 12.47 10.

40 mg/l). Tabel 4. Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3. în mg/litru de apă interstiţială. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel.7.60 . cu încărcare organică relativ scăzută (10.0.01 0. prezentate în tabelul 2.90 4.esenţiale.de la o zona la alta a lacului .în perioada 2004-2007. Datele obţinute.90 .(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6. prezintă o apă bine oxigenată (4. Pe de altă parte.41 .10 . Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel. din acest punct de vedere.6.16 In ansamblu. respective. de la o perioadă la alta a anului. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 . însă. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază .0.9. evoluţia ecosistemului fiind lentă.30 – 19. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.18 0. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi.47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.5. Tabel 3. se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică. în perioada 2000-2003 Nr. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă.8) .crt. 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.3 -7.66 .în cadrul unor limite restrânse.(mg / 100 g sediment) PO43.74 0.008 .Tabel 4.

95 8.004 0.0. mg KMnO4/l Azotaţi .84 .43 0.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.1 251 .51 8.4 8.64 11.35 11.mg P/l Alcalinitate tot.079 0.72 11.4 24.97 15.mg Ca2+/l Magneziu .5 14.04 13.04 10.0 7.054 0.0.11 .06 0.1 7.20 0.87 . .7. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.92 7.0 8.012 0.26 0.29 0.01 10.3.12 0.20 14.57 14. . org.22 0.13 0.org. germ.034 0.0 7.90 – 9.47 12.54 0.mg/l Limite de variaţie 7. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.30 .30 .4 6.2 12.08 0.21 0. 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.mg O2/l Subst.5 18.77 9.5 8.3 10. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 .mg NO2.mval/l Duritate tot. Tabel 5.03 10.0 .3 .0 21.85 0.5 10.5 7.54 0.007 SLD Coadă lac 23.9 7.0 21.29 0.015 3.25 0.021 Baraj 21. crt.mg Cl-/l Reziduu fix .037 Evacuare 20.mg NO3.62.0.0 17.0 7. . Calciu .25 0.mg SO42-/l Cloruri .15 0. in anul 2007 Nr.mg HCO3-/l Sulfaţi .024 Centru 21.5 .1 7.0 7. august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.69 0.5 9.2 13.72 11.4 7.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .10.43 10.3 – 7. Crt.19.22 0.14 0.003 ./l Azotiţi .5 13.5 7.36 11.Nr.12 0.00 13.43 0. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.47 0.012 0.2 7.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.3 10.0.26.40 9.22 11.31 10.2 7.60 8.9.013 .35 11.8 .34 14.50 17.gr.8 4.98 15.3 – 207./l Amoniu .7 201.1.diz.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .7 7.0 12.5 6.66 58.2 6.005 .

04 0.3 228 252 250 0.35 0.76 0.07 1.35 0.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr.39 1.044 8.32 278. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .83 0. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.012 3.12 6.00 0. caracteristice apelor oligotrofe. De asemenea. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.10 5.43 64.92 6.98 60.162 0. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului. prezentate în capitolul metode de lucru.78 0. 44 .015 0. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).044 9. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.031 10. lac şi evacuare.2 313 244 238 0.87 60.03 1.116 0. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.81 217.021 0.32 201.185 0.050 9.80 0.88 0.84 0.12 6.08 48.35 0.139 0. o oxigenare bună. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.092 0.2 197 254 246 0.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină. sau prelevat probe care nu au fost fixate. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.037 9.32 213.5 237 256 254 0.09 1.98 60.021 0.024 0.84 173.12 6. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.

reprezentată prin speciile genului Chrysococcus . Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. 2.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ). Fig.exemplare alge/ml. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr./ml. urmată de Chrysophyta. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 . Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex. A.În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima.Tabel 6). care prezentau în perioada 2004-2007.

este redată în fig. în anul 2004 .).3./ml.ex. 2. 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.Fig.3.ex.de 46 .5 (nr.i ]n fig. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.6(nr. Fig.4. B./ml/%).

5-p. Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie . 2-Coada . 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p. Baraj şi staţia ieşire lac. Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.datorată în principal influenţelor antropice.iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac.intrare lac .2008 800 Nr. fapt care evidenţiază o relativă poluare .6. 3.. 4Baraj .Cuiejdel.Centru .Cuiejdel.Fig. Fig.

Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie. 2008 48 .

Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Gymnodinium sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Chlamydomonas sp. Pandorina morum Chodatella sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp.

o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. aici fiind soluri brune. chiar la intervale lunare. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului.80 C. Temperatura medie anuală este de 7. dar biodiversitatea algală se menţine . Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite.50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig.datorată în principal influenţelor antropice. în două etape : în anii 1978 şi 1991. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. De asemenea. este în formare. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge.comparativ cu anii anteriori.soluri carbonatice.acide. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. 650 mm. Sub raport geologic. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 .5. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. brune podzolite şi rego. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. Sub raport climatic.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor.

un al afluent al pârâului Cuiejdiu. geofite. helohidatofite.microfanerofite.2%.0%.5. iar un procent de 2.4%. Dintre specii. europene centrale. 51 .5%. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme. 5 sunt pteridofie.aparţinând la 48 familii.7%.1.5.3%. terofite anuale.7%. De asemenea. adventive.2%.3. urmate de europene. helohidatofite.8%.8%. camefite. circumpolare. hemicriptofite. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13.mediteraneene. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.5%. carpato.13.5.0%).2. terofite bianuale.2% sunt specii endemice.8%.bianuale. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel. realizat în perioada mai – septembrie 2008.2. microfanerofite.2%.geofite.0%.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice.0. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.helohidatofite4.7%.geofite. magafanerofite. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite.47. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare.2.9%.balcanice.2.0%. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.8%.2%.14. geofite.5.2%. terofite anuale. atlantice.2.9%.7.3.5.2. nanofanerofite.

urmate de microterme.2%.6%.1% din specii la o reacţie acido.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.8%.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam.13. xerofite. Onagraceae .neutrofilă. hidrofite. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido. elemente xeromezofite.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite.2% neutro. 4.60.5%.1.8.0%.Spectrele în raport cu factorii ecologici: .8%.3% acidofile.21. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U. Athyriaceae Fam. criofile.bazifile iar un procentaj foarte mare.14.7%. Violaceae Viola hirta Fam. 2.42.0. de 36. 26. ultrahidrofite5.9% sunt amfitolerante. Lythraceae Lythrum salicaria Fam. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam.11.neutrofilă.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7.0%.5% iar 2. moderat termofile. Tabel 7.8%.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor. . un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite. temperatură-T.36.

Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam.tangere Fam. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix.femina Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. Pyrolaceae Pyrola minor Fam.donna Solanum dulcamara Fam.Athyrium filix.crispa Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam.mas Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. veris Fam.

fenomen evident pe malul drept al lacului. privind spre amonte. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. abietina Campanula persicifolia Fam. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago.aquatica Fam. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam.Fam. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. 54 . Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. neglectum Fam. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam.

Acer pseudoplatanus. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Sambucus nigra. aparţinând la diverse asociaţii vegetale. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Populus tremula.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. leguminoase şi alte specii şi. Carpinus betulus. Salix fragilis. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. Picea abies. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. Carpinus betulus. îndeosebi spre coadă. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. miriapode şi insecte.Juncetum effusi ( as. Corylus avellana. spre baraj şi în lungul lacului. Salix caprea . Acer pseudoplatanus. Corylus avellana. Fraxinus excelsior. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. Abies alba. Fraxinus excelsior. crustacee. spre margini. In apa lacului predomină 55 .

predomină grupa R o t a t o r i a. Polyarthra remota. sub aspect cantitativ.10 şi tabelul 8 )./m3 iar toamna.000 ex. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice. reprezentate. Keratella cochlearis. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) .000 ex. în special.la această grupă se înregistrează valori de peste 100. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr. Zooplanctonul .În perioada de vară. nu depăşesc.2008.Bosmina longirostris. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. valori numerice mai scăzute în anul 2004. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe. Zooplanctonul În perioada 2004-2007. comparativ cu anii anteriori . 56 . totalizează până la 10.000 ex./l ) în lunile iulie-august. Eucyclops serrulatus./l si mg.Acanthocyclops viridis. împreună./m3 . Polyarthra vulgaris./m3.comunităţile faunistice zooplanctonice.prezintă. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. Polyarthra major.în general.ex. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta.Pseudochydonus globosus. Tabel 8. prin crustacee de dimensiuni mici.

/ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar./ ml.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0.006 0. / l 10 0.008 8 60 12 172 154 0.037 0.2008 ex.204 0.008 0. în general. / l mg.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr./l. crt.ex.136 0.072 18.023 2 0.1 2 0. / l 12 0.12 8 20 4 0.026 6 0.În 2004.în perioada iulieaugust.006 72 0.în toată perioada 20042007./ %). grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă. 07. / l mg.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .ex. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex.Nr. dar în luna septembrie în anul 2008. 57 .2008 ex.08.008 100 80 Nr. major*.034 0.008 0.

Ord. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. Hymenoptera. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . Siricidae Sirex gigas L. care. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Polyarthra dolichoptera. Toate sunt carnivore răpitoare. Ord. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord. în perioada 2004-2007. Acanthocyclops viridis. Tettigoniidae IV. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. Hymenoptera Subord. Keratella cochlearis. Heteroptera.Chydorus sphaericus.i n s e c t e l e. Symphyta Fa. Fam. Ord. Coleoptera. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. altele hrănindu-se cu afide şi cu II.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. speciile : Asplachna priodonta.Pseudochydonus globosus. Bosmina longirostris.2008. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . Filinia maior. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . Trichocerca cylindrica. Polyarthra vulgaris. Tettigonioidea Fam. Ortoptera. Lepadella ovalis*. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. unele prinzând prada în zbor (libelulidele). Xeris spectrum L. Eucyclops serrulatus. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . Odonata. Orthoptera. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului.Polyarthra remota. Polyarthra Lacul Cuiejdel.

V. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Zygoptera Fam. Strangalia septempunctata F. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Subord. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Heteropteraploşniţe. Subord. Cantharidae Cantharis fusca L. Ord. Fam. Megachilidae 59 . Apidae. Decticidae Decticus verrucivorus L. Carabus glabratus Payk. Elateridae Lacon murinus L. Anax imperator Leach. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Cerambycidae Aromia moschata L. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Libelula quadrimaculata L. Oxythirea funesta Podo. Tenthredo schrophulariae L. Fam. Tettigonia viridisima L. Fabriciana niobe L. Fam. Genul Nematus Nematus capreae L. Cetonia aurata L. Athalia circularis Klug. Fam. Nymphalidae Apatura iris L. Coenagrioidae Lestes virens Charp. III. Fam. Ord. VI. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Tenthredo zona Klug. Tenthredo mesomelas L. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Macrophya albicincta Schr. Gimnocerata Fam. Grophosoma lineatum L. Fam. Tenthredo colon Klug. Corymbites purpureus Podo. Tenthredo vespa Retz. Nematus pavidus Lep. Coccinella 5 punctata L. Vanessa atalantha L. Anisoptera Fam. Agrion splendens Harris. Subord. Sympetrum sanguineum L. Gerridae Gerris lacustris L. Carabus cancellatus Illig. Fam. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Pieridae Colias croceus L. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Cynipidae. Acridoidea Fam.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Pentatomidae Euryderma ornata L. Vanessa cardui L. Tenthredopsis friesei Know. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Macrophya rustica L. Agrionidae Agrion virgo L. Fam. Macrophya quadrimaculata Fabr. Argynis paphia L. Inachis io L. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Melolontha melolontha L. Carabidae Carabus violaceus L. Plagionotus arcuatus L. Libellulidae Libelula depressa L. Aeschnidae Aeschma grandis L. Coleoptera Fam. Coccinella bipunctata L. Tenthredo marginella Fabr. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Gonopteryx rhamni L. Sisyphus schaefferi L. Athalia cordata Lep. Ihneumonidae. Maniola juritina L. Nematus salicis L. Gerris paludum F. Dolerus asper Zadd. Fam. Fam. dintre care amintim: Subord. Fam. Pandoriana pandora Den. Coreidae Syromastes marginatus L. Fam. Tenthredopsis nassata L. Carpocoris baccarum L. Subord. Fam. Ord. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Fam. Vespidae. Cantharis livida L. Lepidoptera Fam. Rhogogaster chlorosoma Ben. Larvele trăiesc pe apă. Strangalia bifasciata Mull.

Fam. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Melasoma populi L. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Fam. Ord.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Leptura livida F. Chrysomela polita L. Asio otus L. Syrphidae. Anura Bufo viridis Laur. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Aphanthopus hyperanthus L. reptile. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. Buteo buteo L. Calliporidae. Dryocopus martius L. Carassius carassius L. păsări şi mamifere. Clasa Aves Ord. 60 . Strix aluco L. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Falco tinnunculus L. Gobio gobio L. Ord. Chrysomela coerulea Ol. Tabanidae. Ips typographus L. Accipiter gentilis L. Phoxinus phoxinus L. batracieni.Leptura rubra L. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Athene noctua Scop. Urodela Salamandra salamandra L. Ord. Asilidae. Bombyllidae. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Clasa Batrachia Ord. Strix uralensis Pall. Rana ridibunda Paşş. Strigiformes Bubo bubo L.

precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. Sus scropha L. în perioada 20042007. Clasa Reptilia Subord. heterotrofi aerobi. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. Lacerta vivipara Jacq. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. 61 . C. Parus montanus L. Lepus europaeus Pall. Natrix tessellata Laur. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. S). Lacerta agilis L. flora şi vegetaţia caracteristică. Motacilla alba L. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Sorex alpinus Sch. care realizează circuitul elementelor biogene (C. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. Serpentes Natrix natrix L. Felis silvestris Sch. Loxia curvirostra L. Turdus pilaris L. Microtus agrestis L. climatici. Parus major L. Ord. Turdus merula L. Martes martes L. Sturnus vulgaris L. Pica pica L.Rana dalmatina Bon. Subord. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Sciurus vulgaris L. denitrificatori. Capreolus capreolus L. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Canis lupus L.N. Rana temporaria L. Ursus arctos L. Vulpes vulpes L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. factorii staţionali. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. Parus ater L.S). Corvus corone L. Passeriformes Corvus corax L. fixatori de azot anaerobi.

45. Tabel.4.000 2.91. org.000 5. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .2007 sunt prezentate in tabelul 11.25 4. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel. Descomp. Nr.5 6.2 . Sulfatoreducători 0. 1.9 .0.6 62 .Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 . Fixatori de N2 anaerobi 0.60.9 . mat. Heterotrofi aerobi 500 . sulfurată 0.000 3./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie. crt. Denitrificatori 0.4 .

La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ).Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate.reprezentată în special prin germenii amonificatori .şi heterotrofii aerobi .favorizaţi de saturaţia cu oxigen. cu fluctuaţii mari în ultimul an.care au deci resurse de materie organică azotată . Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent . heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură.Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare. prezintă oscilaţii mari . descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe.reflectănd 63 . denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. între anul 2008 şi anii anteriori. datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu. Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei .

2008. când s-au analizat 6 grupe de germeni. Exceptând luna septembrie. în celelelte luni s-au determinat 64 . ( tabelul 12).Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12).

500 520 440 170 200 2. crt.700 5.760 10.500 15.000 20.9 0.000 2 200 3 15 7.500 1.5 25 2.700 11 7 9 9 4 2.600 3.Tabel 12.500 150 20.000 1. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.500 250 9.200 140 140 - 65 .1 150 0.500 150 150 45 9 4.900 1.700 3.4 7.5 2.7 15 2. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.000 44.000 7 4 2 6 4 2 2 0.4 0.400 1.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.1 0.030 631 6.1 1.500 1.în anul 2008 Nr.130 871 3.ORG.500 570.500 200.630 9.500 2.5 4.5 15 2.4 0.000 30.030 3 24 6 2 1.5 15 15 15 - - - 2.000 300. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.000 15.000 2.5 <1 <1 <1 8 6.000 15 150 9.000 4.5 1.7 0.000 250 200.770 851 692 4.500 200 2.000 1.500 3.200 800 600 6.400 70.000 8.4 40.000 5.920 6.100 3.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.5 4.5 9.

000 100 100 70 60 90 450 0 1.300 4.sporadic .7 1.6 724 5. pescuit.100 20.500 1. heterotrofe aerobe.1 1.000 40.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.7 0.1 1.7 0.000 2. denitrificatoare.1 4.4 <1 <1 <1 2.310 2. 66 .5 350 34. determinată de influenţele antropice.130 3. deşi.950 2.100 1. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei. păşunat.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.000 300 310 27. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.000 3.500 0. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.5 1.000 150 1.000 33. amilolitice.4 0. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.000 52.9 0. din secţiunea “coada lacului”.000 430 6.000 29.500 15.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2.500 1. înot.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.100 20 500 1.000 450 150 1.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40.750 537 741 5.

1. cu Scenedesmus acutus. K2 HPO4 – 0.25 . cultură unialgală. II .1 . Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .0.0. Fe Cl3 – 0.0. din care s-au obţinut : 1. 7 H2 O . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 .001 .ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL. K2 HPO4 – 0.1 .0. şi pe această cale.0.1 . După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. Na3 PO4 . KNO3 . Mg SO4 . III .0.002 . 12 H20 .0. Fe SO4 . Mg S04 .2 .1 . Ca (NO3)2 . CZURDA . 7 H2 O . Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea.1 .1 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive .0.5 . 7 H2 O . 67 .0. PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree . a biodiversităţii algale.2 . Fe Cl3 – 0.001 . Mg SO4 . Ca (NO3)2 .0.

Chlorella vulgaris.81 63.85 15. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine. P. Chodatella sp.34 52. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective . Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13.N. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice. . remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora . în anul 2007 şi 9 specii în 2008.64 13.) .81 34.E. Scenedesmus acutus .36 30.B.01 17.18 71.89 0.56 1. Tabel 13 .27 11. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .75 4.T.80 0. + S. zaharuri.44 23. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util .19 12.culturi mixte.66 Solu bil în HCl 73. O.25 8. 28. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală .62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.24 47. determinate de tipul culturii. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice.17 1.46 6. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36. elemente minerale etc. Chlamydomonas sp. G.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. S.13 1. incluzând speciile : Nitzschia palea.M. Coelastrum sphaericum.

07. .81 18. crt. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici.90 13. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate. realizat în perioada 2007.1 la Legea nr. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă. Biodiversitatea.53 13. prin teme de cercetare anterioare. relevate prin prezentul studiu.48 18.74 42.27 3.47 86.fără rezerve.50 77. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.62 2.cu tendinţă spre mezotrofie.29 88. Tabel 8.21 8.80 10. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii.04 14.26 57.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.26 44.61 10.03 19. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente .I.57 9. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85.78 77.74 55. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă . efectuate de Laboratorul nostru.2008.30 5.care se încadrează in Legea 462 / 69 .20 Nr.79 91.17 14.de asemenea. d.71 11.50 22.96 24. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.83 85. In conformitate cu Anexa nr. 462 din 18.2001 lacul Cuiejdel se poate include.22 22.43 90.

În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . respectiv. R6 BERNA. 3.69 CITES. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L.2008 ) reprezintă în acest moment. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. sub denumirea de . Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. efectuate în această perioadă (2007 .13/1998 Bonn. L. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie. 2004. L. peisagistic şi educaţional. Este necesar. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală.13/1993 BERNA. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. în perioada iniţială de creare a acesteia. când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. 4 si 5 şi. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. 89 ). iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. şi este posibil ca în acest an. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS .654. L.Directivele europene. L.2001 si Anexele nr. iar valorificarea rezultatelor lor. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. Activitati antropice 70 .

faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 .precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală.Modificări determinate de exploatări forestiere. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial.

anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare. În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 .

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.

73

Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.

74

Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri

75

76 . reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona.tipice de munte cu ape limpezi. bogat oxigenate. un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune.

natura folosind condiţii favorabile de relief. 77 . Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. neurologice. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. ortopedice. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. deoarece acumulează o rezervă de apă. hidrografie etc. etc. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. ginecologice. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. fie pentru folosul oamenilor. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. climă. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. însa viaţa lor este mai scurtă.

33. I. Bucureşti.. I. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem. Nat. RĂDOANE MARIA.544 p. I. Limnol. Bucureşti. Hydrobiol.BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. JONASSON. 26. Gârleni.. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ.M. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. Stuttgart.. Vol. RĂDOANE. Verh. APETROAEI. Verein. JONES. TĂNASE Elvira. 1963 – Biologia apelor. şi Ped.. vol. Piatra Neamţ. Cuza” Iaşi. Studii şi Cercetări. Pol. 2. Did.. V. Arch. Internat. VIII. Ed. 33-37.109 p. ARTENIE.. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water.. 20 nr. 78 . CIOCÂRLAN.... A. Lit.VIII. ICHIM. 1988 – Flora ilustrată a României.. 1. Sci. “Al. Publ. N. de Şt. P. C.S. 15-32. Muz. V. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. 512 p. Studii şi Cercetări. 1981 – Practicum de biochimie generală.J. Exemplificări din judeţul Neamţ. GRABOWSKI... Şerbăneşti şi Galbeni”. 39. Edit. Ceres. Univ. G. N. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful