UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU
2010
1
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL
2
CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9
CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15
CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30
CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67
3
are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii. 4 . turcii su. Englezii o numesc water germanii Wasser.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. în esperanto se numeşte akvo.. chinezii shui. evreii mayim. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. japonezii mizuk.. De asemenea. maghiarii viz. e materie primă în economie. arabii mayah. grecii hydor. e principalul agent de modelare a reliefului. fruct al dragostei dintre pământ şi cer.. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”. prezenţa indubitabilă a apei în univers. ruşii voda.. în latină aqua. danezii vand. polonezii woda. suedezii vatten. e agent terapeutic (băi. atât în formă gazoasă (vapori). Concepţiile au evoluat. italienii acqua. francezii eau. olandezii water. Cercetările recente au demonstrat... e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. spaniolii şi portughezii agua. cure de ape minarale. finlandezii vetta. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). hawaienii wai. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. norvegienii vann... temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). în sanscrită udan. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). cât şi în formă solidă (gheaţă). e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. indienii pani. indonezienii air.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. prin metoda spectroscopiei. celţii suire.

care părea cândva un mit. Pe Venus. găsirea apei pe alte planete. este astăzi obiect de cercetare febrilă. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. de la formarea pământului. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. formând a doua atmosferă (cea iniţială. în trecut. de heliu şi hidrogen. a apei. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). Astfel. apa s-a condensat. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). 5 .În sistemul nostru solar. ci legată în roci. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. Când răcirea scoarţei a progresat destul. mari cantităţi de apă. planeta Marte are. în calotele polare. au apărut ploile şi s-au format mările.

1. navigaţie de agrement etc. pentru asigurarea igienei personale. Există şi nevoi nevoi recreaţionale . în hidrocentrale. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire.). 6 .CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1.60 l/zi). nevoi pentru zootehnie. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. pieţelor etc. pentru stropirea spaţiilor verzi. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate.. nevoi pentru transport (navigaţie) etc..înot. pentru spălarea alimentelor. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc.Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. pentru generare de energie electircă ex. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. pentru fântâni arteziene şi alte asemenea. de cultură şi educaţie.5 l/zi). pentru piscicultură. pentru prepararea hranei. pe care le utilizează în interesul propriei specii. de deservire etc.. (25 . pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi). • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare.

NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31. la schi nautic 6420. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. care este tot mai populară. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga .cer limitarea severă a acestei "utilizări"). Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă. 1 milioane în 1970 la 35. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor.8 milioane în 1980 şi 13. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă.1 milioane în 1984.. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. Amu-Daria şi Syr-Daria. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului.2 milioane în 1980 şi 36. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice.• Nu în ultimul rând. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. În SUA. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii.. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului.şi implicit tot pentru om! . la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. Irigaţiile. 11. prin descărcarea apelor uzate în efluent. 9 milioane în 1985. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . de consumul din industrie şi agricultură.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. cu tendinţă de creştere continuă. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . 8 milioane în 1976. prin reducerea recoltelor de peşte. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă.

drenaj. După cum am arătat anterior. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu.. 418 USD în Extremul Orient. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. sedimentelor. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24. 1. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri.ape în scop de irigaţii. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. 8 .). salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. de management bazinal şi interbazinal (stocaj.2. de 1500 USD în America Latină. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. Slovenia. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. transferuri etc. insectelor etc.000 km2 de sol acoperit cu sare . Ţări precum Ciprul. omul modern consumă mult mai mult. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. Totuşi. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. nevoile biologice ale omului sunt modeste.fostul fund al mării . COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. Danemarca. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. pe hectar. de controlare a salinităţii. de prevenire şi control al inundaţiilor. motiv pentru care consumul este de regulă normat. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. mereu crescânde. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime. de numai câţiva litri pe zi. Irigaţiile sunt scumpe.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări.

SUA..000.. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. Belgia.7% din apă era dulce şi 18. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. În total peste 500.. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. 50 milioane tone pentru industria textilă. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. Belgia... 460 în China. 81. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori. Din total. 14 milioane tone pentru industria alimentară. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. Malta apelează şi la ape meteorice. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic. 15 milioane tone în alte industrii. pentru ţări precum Olanda.Spania.. Portugalia. 962 în Egipt.7% apă subterană.. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. Pe ansamblu este în creştere. Finlanda. 836 în Belgia.. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA. Astfel. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului. 1172 în Canada. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. pentru Grecia..). Ca domeniu de utilizare. Austria sau Franţa. 9 milioane tone pentru industria cauciucului.. În 1990.3% apă de suprafaţă şi 21.peste 50% din total. Pe plan mondial. Apa dulce era ca origine 78. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale... ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor.. agricultură etc. Italia. doar 60 în Malta.3% era apă de mare. dar ţările dezvoltate.. urmată de irigaţii (30%) . Apa potabilă 9 . ploile artificiale etc. 423 în Polonia. 946 în Finlanda. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale.

Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. Nebraska şi New Mexico. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). Pentru irigaţii. Spania. Idaho. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. Lituania. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. utilizarea apei este foarte diversă. Belgia. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. 10 . peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. în Germania. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Danemarca. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . În România. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. existând o serie de particularităţi. Anglia şi Malta. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. Finlanda. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. În Luxembourg. Astfel. în 1988. Ca sisteme de alimentare individuală. cu mari variaţii. putându-se frecvent vorbi de risipă. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. Italia. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. În Grecia. În Europa. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. industria consumă sub 30 %. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. în 90 % din sisteme. crescâbd de trei ori faţă de 1950. Actualmente. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. Pentru îmbăiere. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat.

Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii.. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. aduc un mare aport. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. cu compuşi toxici etc.1. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură.3. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. Ca parte a naturii. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. de care conntinuăm totuşi să depindem. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. omul internacţionează desigur cu mediul. 11 .. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. anoxice.

haldările. şoselele. 12 . cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. · Construcţiile. decopertările.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. defrişările etc.

Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane. 2.2.1. Totodată. ape curgătoare (izvor .Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate.2. mai puţin stabile în caracteristici. mai uşor poluabile. fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. mai bogate în elemente biologice. fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput.pârâu . modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). ceea ce în anumite privinţe şi sunt. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. Morfologic. conţinutul biologic şi microbiologic etc. 2. Ele formează reţeaua hidrografică. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului.). mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici).fluviu) şi ape stagnante. apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane.Clasificare şi caracteristici. lacuri etc. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare).râu . 13 . concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie. temperatura. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea. cursuri de apă naturale..1.

lăţime. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. apa nu curge cu viteză uniformă. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. adâncime a albiei. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. configuraţia albiei (rugozitate. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. formă. bulboane. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. nu doar pe verticală.) şi de alţi factori. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. incluzând vârtejuri. Astfel. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. chiar 14 . ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. de la o zonă la alta. În cadrul aceluiaşi râu. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. ci şi pe orizontală. adâncime etc.

zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. contracurenţi etc. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. însumate. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. picioare de pod. cât şi c modificare a traiectului albiei.) apar vârtejuri. car sunt de fapt microretenţii de apă care. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. grindel. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. clean dungat) etc. cu ajutorul teledetecţiei termice. configuraţia albiei şi calitatea apei. Râul este un sistem dinamic.2. În râuri. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu.2.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. în spatele obstacolelor (bolovani. golfuri marine ce au fost 15 . nişe de contracurent etc. zlăvoacă). Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. arbori etc. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. sau în cratere vulcanice etc. De la izvoare spre aval. dar există şi lacuri de altă origine. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. însă există multe cu apă sărată. 2. cum sunt cele de baraj natural.dacă există curenţi. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. mai ales în zone aride. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore.

. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride.. peste 690 în Spania. 130 Elveţia.000 km2). 432 în Franţa.. altele sunt lipsite de scurgere. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante.500 în China. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra. peste 5300 în SUA. 142 Cehoslovacia. erodarea malurilor. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. cu 400. peste 600 în Coreea.. . Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe.. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. 134 Suedia. 184 Germania. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18... ce atinge 1620 metri profunzime. creând în spatele lor lacuri de acumulare. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. peste 2100 în Japonia.. vânt. peste 490 în Brazilia. adică aproximativ 1. 408 în Italia. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. Există şi turbine tubulare. politrofe sau hipertrofe merg 16 . 108 Bulgaria. peste 580 în Canada. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2.. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. Majoritatea lacurilor sunt permanente..7 milioane km2. 112 Austria. Astfel. peste 520 în Marea Britanie.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. peste 1000 în India.) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". prin afluxul de sedimente (râuri. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. 219 în Norvegia. 114 Yugoslavia.separate de mare etc. La nivelul anului 1982. Cel mai mare lac este Marea Caspică.. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă.8% din suprafaţa uscatului).

în care adesea există apă.506 x1015 m3. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. Din apă.). Marea Moartă etc. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Acest proces continuă şi în momentul de faţă.14 % din hidrosferă. Marea Aral. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. până la 4000 m adâncime.rapid spre colmatare. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. adică 0. biosfera înglobează numai 0. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze. prin fotosinteză. care a dat naştere actualei atmosfere.57% este dulce. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10. Estimări mai exacte propun cifra de 1357. Marele Lac Sărat. 17 . după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. Cifre mai exacte estimează 125. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2.000 tone anual).000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. adică 2.61% din hidrosferă.0006 x 1015 m3 de apă. 2. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice.4 miliarde de kilometri cubi. 97.000 km3 . din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze.200. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. Din totalul apei din hidrosferă. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. ar cuprinde 8. apreciindu-se că se pierd anual definitiv.000 km3.350.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). 550 x109 m3 de apă. În fine.00001% (0. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. Din aceasta (100%).

numai 4% (0. cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor. 18 .2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. Însă din apele dulci lichide.Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate.

climă şi scurgere superficială.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor. a chimismului. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat. Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic.  prispa lacului: este zona submersă.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. Roşu(Penteleu).Vulturilor(Siriu).5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. 91.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate.620 km2 ceea ce reprezintă 1. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare. a volumului de apă. 19 . În zona muntoasă. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine.1.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă. variaţia nivelului. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală.1% din suprafaţa ţării. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini.450 de lacuri. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). În unele cazuri. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă. regimului termic şi dinamic).

vulcanice (Sf.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. 3. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. obârşii ale râurilor. glaciare (Lala. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. Colentina etc)  Lacurile de luncă. Plopul. Iezer etc. în majoritatea lor artificiale (iazuri). majoritatea sunt lacuri de apă dulce. dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. reţeaua hidrografică. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. roca.2. 20 . Bucura.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. Bâlea.  Lacurile din Podişul Moldovei. in deosebi de temperature aerului. lacuri de baraj (Lacul Roşu). În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. Gâlcescu etc). situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. au adâncime mică (2-3 m). Făgăraş. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. ca geneză. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. Buhăescu. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. Ana). Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. Braşov. prăbuşirile scoarţei terestre. care constituie. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. Sibiu.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). Rastu.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. in lacurile mari). în majoritatea lor. etc.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. lacuri glaciare (Zănoaga. relieful. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. Capra. Negru etc). Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. legate.

de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. Siretul. omul a creat lacuri. din intrările si ieşirile afluenţilor. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Someşul.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. Jiul. 21 . Dobrogea. indiferent de originea cuvei lor. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului.3.  3.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. Oltul.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv. Prutul. Mureşul. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. energia termica. care devin lacuri în timpul apelor crescute. din maree.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor. transformându-le în limanuri fluviaţiile. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. Argeşul. Ana. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară.

stratificare indirectă şi stratificare uniformă. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. • Orizontul de sub epilimnion.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent.3. 22 . În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: .4.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin). • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat.

iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. în lunile iulie. vânturi. consum biologic şi precipitaţii. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie.5. cele din zona de câmpie.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine.3.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. iar pentru cele de câmpie. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice. podiş şi colinare. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. Gradul de 23 . de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. august. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc.

nisip. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. Circulaţia de primavară şi toamnă. din mineralizarea organismelor moarte.Biocenoză. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. iar în amurg revine spre suprafată. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. argilă etc. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. când îngheaţă. din mâl. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. 24 .5. cele alpine sunt sărace. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor.5º sau 4ºC. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. din izvoare. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop.1. consumatori si reducători. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. Chimismul apei. El poate fi format din diferite depuneri organice.6. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. 3. din apele care se varsă în ele.

obleţii bibanul. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. rogoz. 3.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. păsări etc. de numeroase populaţii de protozoare. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. hirudinee. diferiţi crustacei şi din peşti. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. gamaridele. larve de insecte. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. mlaştini.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. ştiuca. mai ales ciclopii. alge silicioase etc. alge albastre-verzui. rotiferi. lamelibra. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. Este bine luminat şi oxigenat. limba broaştei. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. cum sunt: linul. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. trestie. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. slab oxigenat. buzdugan. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. copepodele parazite de peşti. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. broscăriţă. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. cladocere. Bentosul profundal este lipsit de lumină. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. În zonele mai adânci coboară plătica. plătica etc. crapul. Cei mai raspandiţi 25 . care ies în larg. gosteropode. caracuda. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. zopodele. nufăr galben etc. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. acoperit de un mâl. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante.2.5. nufăr alb. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. papură.

sau o grădină de flori. roşioară. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. întoarsă în sus este mai închis colorată. Dintre peşti. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. gonitoride la suprafaţa apei. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. cât şi de indivizi. se află caracuda . cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Stuful şi papura fac desişul de pădure. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. etc. şalăul. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. când florile sunt desfăşurate. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer.5. atât ca numărul de specii. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. Dintre amfibieni. plăşuiţele de apă. se mai găsesc cosorul sau bradişul. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. linul. Larvele lor formează bentosul lacustru.3. În toiul verii. unde vâneaza. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. plătica. Pe langa plante superioare.Simionescu) 3. 26 . iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. cu fiori. formând o păşune în baltă. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. papura etc.

6. pentru alimentare cu apă. pe o şosea modernizată. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). irigaţii. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. lacuri de baraj natural.8 ha este cel mai mare dintre ele). lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura.1. până în vârful muntelui Ciumatul. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră. cu o suprafaţă de 10. în depresiuni. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. izolate sau asociate(complexul Bucura). unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor).Zona de munte . Brateş cu suprafaţa de 21 km2). limpezimea. Lacurile le întalnim în albia (Lia. Astfel avem: .6. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. transparenţa si temperatura scazută a apelor.Clasificarea lacurilor După origine. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. Lacuri vulcanice Lacul Sf. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). Lacul Sf.Zona de Deal şi Podis . Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat). Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. Viorica.6. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2.3.Zona de campie 3. piscicultură şi agrement. lacuri în crovuri. contrastul. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine.1. Florica. Ana 27 . Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone.Lacuri de munte 3.1.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici.

Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. Circul Stănişoara. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. Circul Galeşul. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. După retragerea gheţarilor. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali.din bazinul superior. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. Inau. denumite circuri sau căldări glaciare. Pe lângă Munţii Făgaraş. Circul si Valea Pietrele. de la lac şi până la Gura Lalei. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. Lacul Doamnei din Fagaraş). complexul glaciar Negoiu-Caltun.(Viştişoara. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. peste 65. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. la vărsarea în Bistriţa. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). în aceste excavaţii se acumulează apa. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. sub un abrupt de circa 150m. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. Aici. În urma acţiunii erozive. În raport cu Retezatul. 28 . Inauţ. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. flacante de abrupturi. Circul si Valea Rea. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. prin patru trasee. complexul Judele. Judele si Lăpuşnicul Mare. cele mai importante fiind Pietrele. urmând creasta principală a masivului rodnean. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic.

000 mc. Este situat la o altitudine de 940 m. judetul Alba. are o lungime de 1 km.o suprafaţă de 2.este localizat in arealul satului Ighiel. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. respectiv. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti.În depresiuni carstice . Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). Lacul are momente cand este plin ochi. în bazinul superior al râului Cuiejdi. s-a format recent (1978). Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz. Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. toate formate prin baraje naturale. Lacul Ighiu. La ploi torentiale.cel mai mare). o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. situat la 25 km de Piatra Neamţ. dar si momente in timpul verii in care seaca complet. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca .2. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. 3. in zona carstica de la Ponoarele. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. Are o suprafata de 20 hectare. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. prin surpare şi alunecare. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.6.2 ha. la cca. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră.1). si seaca la fel de repede.De baraj natural. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. Are o suprafata de 5. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Lacul Roşu.1. Lacul Zaton (lac temporar). În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru.Lacul Cuiejdel. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). reprezintă în acest moment. 21 km NNV de Piatra Neamţ. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). lacul se umple rapid. S-a 29 . L a c u l C u i e j d e l. Lacul Zaton. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. judetul Harghita. Lacul Limpede. asociat cu complexul de lacuri mai mici. fitocenologică. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m.

Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Lacul Fantanele . 3.5 m. Lacul Vidraru. In apele sale se ridica Piatra Teiului.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Este situat la 66 km de Pitesti. Lacul Vidra . Lacul Fantanele. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Are o suprafata de 8. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Are o suprafata de 32. Are o suprafata de 12. judetul Caras-Severin. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii.a fost amenajat pe cursul raului Lotru.6 kmp si o adancime maxima de 96 m.Lacuri antropice De baraj artificial. Lacul Valiug .format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz.15 kmp.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. Lacul Valiug.2. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement. 3.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. la o altitudine de 532 m. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui.a fost amenajat pe cursul Argesului. in arealul localitatii Bicaz. clean. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu.6. lipani. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m.6 hectare si o adancime maxima de 10. Este situat in arealul comunei Valiug. Lacul Oasa. Are o suprafata de 940 hectare. judetul Cluj.6. cleani. Are o suprafata de 59 hectare. Apele lacului sunt bogate in pastravi. Este situat in arealul comunei Belis. mreana). inalta de 23 m.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. Lacul Vidra. Lacul Vidraru .

Sic. bicarbonatata.este situat la 5 km de Braila. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Baia Verde. Ocna Dej. Apa lacului este sulfatata. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Lacul Sarat. Ocnele Mari. Lacul Balta Alba . Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. 31 . In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Baia Rosie. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . 3. magneziana.este localizat la 7 km de Slobozia. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures.6.este situat la 56 km de Buzau.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. SarataBuzau. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. Cojocna.cu interes balnear sunt: Lacul Amara.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . Lacul Amara . Lacul Verde. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. Govora.4. Turda. Are o suprafata de 1. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. Lacul Alunis. Ocna Sibiu. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). clorurata. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. insuflându-şi bucurie şi optimism. Telega. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte.72 kmp si o adancime de 1m. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Lacul Sarat . Lacul Balta Alba.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba.

3. Verbunci Lacuri heliotermice.Lacul Bistreţ. La suprafata.61 kmp si o adancime maxima de 13 m.7 m. Lacul Mangalia. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. Mostiştea şi L. Lacul Costinesti. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. Ostrovu Mare pe Dunăre. Are o suprafata de 2.6. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. iazuri. Techirghiol. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). L. de baraj antropic. Este destinat pescuitului. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. L. L. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. Plopu.Mangalia. Floreasca pe Colentina.Cotu Morii. L. L.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. prezinta fenomenul de heliotermie.este situat la 17 km de Constanta. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. Tei. Lacurile amenajate de om sunt: L. Râtu Mare.este situat in apropierea localitatii omonime.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). Amara. Snagov. Bistreţ. Eforie Sud. Căldăruşani. L. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Lacuri de luncă. Limanurile fluviatile sunt L. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. Lacul Mangalia . lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). L.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume. fiind lacuri de agrement în Bucureşti.In Campia Romana exista numeroase lacuri. Techirghiol. Sărat. Lacul Techirghiol . care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. L. 32 . Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale.5Limane Limane fluvatile . Lacul Suhaia. Băneasa. Balta Albă.61 kmp si o adancime maxima de 9. Lacul Agigea. Lacuri relicte. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). limanuri fluviatile. temperatura apei este mica. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Are o suprafata de 11. L. Brateş. Herăstrău. Limane fluvio-maritime. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol.

Lacul Isac.Lacul Agigea .Lacul Roşu.este situat in arealul comunei Agigea.6. 3. Lacul Puiu. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Lacul Matita. Lacul Dranov.6.Lagune. Lacul Merhei. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. Zmeica Lacuri în Delta Dunării. Lacul Bogdaproste. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. Lacul Gorgova. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Lacul Furtuna.Razim. Sinoe.

o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. în bazinul superior al râului Cuiejdi.Rădoane-2002. MS. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. prin surpare şi alunecare. are o lungime de 1 km. s-a format recent (1978). asociat cu complexul de lacuri mai mici. toate formate prin baraje naturale.o suprafaţă de 2. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. reprezintă în acest moment.2 ha. respectiv.000 mc. fitocenologică.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.1). situat la 25 km de Piatra Neamţ. 21 km NNV de Piatra Neamţ.) 34 . Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. la cca. L a c u l C u i e j d e l.Lacul de baraj natural Cuiejdel. Fig.

5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. iar lăţimea medie la 102 m.5 m până în anii 1994-1995. (Rădoane 2002-MS. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m.25 m sau chiar mai mult în zona barajului.22. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. procesul de alunecare s-a amplificat. culminând cu cea din 1991.2004 ) s-a construit un nou drum. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. Caracteristicele geomorfologice.0 km.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. Exceptând sectorul situat între prof. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă . Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. fenomenul putându-se. ce s-a produs pe versantul stâng al văii. în perioada prezentă ( 2003 . în anumite condiţii. limnologice. Lungimea lacului ajungea la 1.53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi.2 ha. începând cu anul 1978.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. când a barajul natural format a blocat întreaga vale.75 km 2 (48. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. La acelaşi nivel. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. activa din nou. suprafaţa determinată topografic era de 12. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. mai ales în condiţiile în care.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. cu o suprafaţă de 35 ha.augustvaloare cumulată de 741. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m . între km 0. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m.29. cu suprafeţe de câteva sute de m2.4 mm precipitaţii). În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. III şi baraj. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 .5 şi 1. Grosimea depozitelor variază între 5. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. în mai multe etape.

acest minunat dar al naturii. . defrişări. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. cutremurul din anul 1990 etc. lungime: 24 km ). Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. din care rezultă. precipitaţiile abundente . că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului.unicitatea şi importanţa acestui lac . particularităţile substratului geologic. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. 36 . iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. cu o suprafaţă de peste 35 ha. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. turism neecologic etc.şi pentru urmaşi . cu extinderea mai mare pe valea principală . a statutului care să permită o protecţie specială . Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. care se continuă şi acum. lacul Cuiejdel . se ramifică pe cele două văi. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). pe direcţia nord vest –sud est. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. Deci la formarea acestui lac de baraj natural. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. pentru a se păstra . afluent al Bistriţei pe stânga. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului .. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. iar la confluenţa principalilor tributari. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ.. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. Alunecarea a fost determinată de. Dar. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului.

3 şi tabel 1.2. Lacu Roşu ( foto: M.Harghita) – Foto 1.A.Porumb ) 37 . 1.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.Lacul Cuiejdel (jud. cu Lacu Roşu (jud. dar şi deosebiri.

Porumb) 38 .Lac Cuiejdel (foto: M.A.

Typha.A.Lac Cuiejdel – cu drum. comparative.08 m 122.7 m 114. Mentha etc. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr. Polygonum. Myriophyllum. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9.000 m2 906. Tabel 1. Carex etc. Caracteristici generale.084 m3 Equisetum. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 .676 m2 680. crt.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1.970 m3 Typha. construit în anii 2003-2004 (foto : M.Polygonum. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16.

40 . centru şi baraj. NO3-)+ Tabel 2. de asemenea. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. respectiv determinări chimice şi centru”. conţinutul de substanţă organică al acestora.. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). probe din afluenţi şi din aval de lac ). de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. Pentru studiul raionarea floristică. spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . spectrul geoelementelor. Borza şi N. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. s-au prelevat.R. Boşcaiu. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. reacţia sedimentelor. spectrul indicilor ecologici-U. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică.T.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele.

035 0.98 11.45 6.94 8.64 4.55 6.44 0.074 0.75 6.31 76.80 5.47 10.06 49.36 13.948 1.30 13.30 12.63 74.91 45.31 8.96 3.01 4.53 5.30 6.61 0.50 5.091 0.74 6.51 41.077 3 52.050 0.15 6.842 1.04 1.92 0.90 6.049 0.34 49. Pentru elementele biogene 41 .079 0.081 0.69 71.68 0.49 99.96 4.68 5.195 2 42.71 6.48 3.54 47.810 2.31 2.85 2. crt.48 57.Tabel 2.93 62.53 49.66 79.60 6.99 37.96 12.062 0.54 0.50 6.028 1.41 0.92 5.56 0.75 100. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.064 0.93 5.66 5.70 5.31 0.960 1.823 1.03 41.46 5.06 4.51 0.41 6.16 4.28 8.29 9.65 46.67 61.33 45.037 0.381 1.180 1.61 15.61 15.14 70.57 0.261 1.43 6.82 96.101 0.57 0.48 9.46 0.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).30 42.43 3.50 2.94 0.75 9.45 6.79 0.16 5.80 3.108 0.583 4 49.040 0.62 51.502 1.45 6.69 3.97 1.48 10.069 0.09 6.32 0.39 96.50 6. în anul 2004 Nr. coada lacului (2).54 4.823 1.049 0.39 51.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.53 6.61 0.41 0.83 51.69 0.25 6.80 6. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).52 0.

16 In ansamblu. în mg/litru de apă interstiţială.74 0.90 4. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 .60 .0.41 .(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică.18 0.66 . Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel. în perioada 2000-2003 Nr. din acest punct de vedere.de la o zona la alta a lacului . prezintă o apă bine oxigenată (4.01 0. de la o perioadă la alta a anului. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază . cu încărcare organică relativ scăzută (10. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă.10 .5. Tabel 3.30 – 19. prezentate în tabelul 2.40 mg/l).0.Tabel 4.9. Pe de altă parte.90 .47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7. Datele obţinute. însă. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie. 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.esenţiale. Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3. respective. se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi.008 .6. evoluţia ecosistemului fiind lentă. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel.3 -7. Tabel 4.în perioada 2004-2007.7.(mg / 100 g sediment) PO43.8) .în cadrul unor limite restrânse.crt.

9 7.1 251 .8 4.40 9.gr.7 201.00 13. in anul 2007 Nr.015 3.14 0.004 0.5 13.92 7.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .62.35 11.5 8. august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.mg O2/l Subst.1.20 0./l Azotiţi . .5 .3 – 7. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.72 11. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.15 0.95 8.21 0.98 15.0.36 11.1 7.66 58.034 0.22 11.021 Baraj 21.4 24. org.4 8.11 .29 0.9.5 9.54 0.mg Mg2+/l Bicarbonaţi . Calciu .34 14.005 .57 14.90 – 9.10.013 .97 15.64 11.0.0 7. Crt.47 12.0 8.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.0 21.77 9.60 8.47 0.26 0.3 .0.5 6.3 10.5 18.22 0.0.30 . 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.43 10.2 7.43 0.0 7.012 0. .mg/l Limite de variaţie 7.31 10.3 10.0 12.mg NO3.04 10.54 0.51 8.7 7.35 11.diz.1 7.29 0.08 0.06 0.04 13.mval/l Duritate tot.4 6. crt.5 7.85 0.13 0. Tabel 5.5 14.054 0.30 .mg HCO3-/l Sulfaţi .mg Cl-/l Reziduu fix . .84 .mg Ca2+/l Magneziu .0 7./l Amoniu .20 14.007 SLD Coadă lac 23.024 Centru 21.50 17.69 0. mg KMnO4/l Azotaţi .0 .mg SO42-/l Cloruri .26.25 0.0 17.4 7.0 21.7.72 11.3.003 .mg P/l Alcalinitate tot.25 0.5 7.org.2 7.22 0.037 Evacuare 20.012 0.19.2 6.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.mg NO2. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.0 7.2 13.43 0.87 .8 .2 12.5 10.12 0.12 0.3 – 207.079 0. germ.01 10.Nr. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 .03 10.

88 0. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l. caracteristice apelor oligotrofe. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.012 3.050 9.00 0.92 6.031 10.12 6.015 0.092 0. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.021 0. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.98 60.84 173.12 6.98 60.35 0.32 213.35 0. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.021 0. De asemenea.80 0. prezentate în capitolul metode de lucru. lac şi evacuare.2 197 254 246 0.044 8.35 0.09 1.32 201.78 0.43 64.162 0.116 0.3 228 252 250 0. o oxigenare bună. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.5 237 256 254 0. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).12 6.185 0.84 0.10 5. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.07 1.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină.76 0.024 0.044 9.2 313 244 238 0.32 278. sau prelevat probe care nu au fost fixate. 44 .7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator.81 217.39 1.83 0. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.139 0. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .03 1.04 0.037 9.08 48.87 60.

Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex. urmată de Chrysophyta. Fig. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. care prezentau în perioada 2004-2007. 2. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 .exemplare alge/ml.În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. reprezentată prin speciile genului Chrysococcus .Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr. A. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B./ml. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima.Tabel 6). deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ).

6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.5 (nr.4./ml/%). Fig. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.Fig. 2.).ex.i ]n fig./ml.3.3.ex. B. este redată în fig. în anul 2004 .de 46 .6(nr.

.Cuiejdel. Baraj şi staţia ieşire lac.2008 800 Nr.Cuiejdel. 2-Coada . fapt care evidenţiază o relativă poluare . 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .intrare lac .iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac. Fig. Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie . 3.Fig. 5-p.Centru .exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p. Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.6.datorată în principal influenţelor antropice. 4Baraj .

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

Kephyryon ovum Mallomonas sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Gymnodinium sp. Chlamydomonas sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Pandorina morum Chodatella sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp.

Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent.80 C. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august.50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. 650 mm. în două etape : în anii 1978 şi 1991. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. aici fiind soluri brune. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. Sub raport geologic.5.comparativ cu anii anteriori.datorată în principal influenţelor antropice.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). chiar la intervale lunare. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie.soluri carbonatice. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. De asemenea.acide. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge. este în formare. brune podzolite şi rego. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. Temperatura medie anuală este de 7.o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective. dar biodiversitatea algală se menţine . Sub raport climatic. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului.

2.5.0%). un al afluent al pârâului Cuiejdiu.3. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice.geofite.0%.2% sunt specii endemice.7.13.mediteraneene.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13.14. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel.8%. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create. circumpolare.47. realizat în perioada mai – septembrie 2008. 51 .3%.5%. europene centrale.geofite. helohidatofite.7%. atlantice.2. terofite anuale.0%.8%.balcanice. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite.helohidatofite4.2.3.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.0.5.2%.9%. terofite bianuale. iar un procent de 2.7%. 5 sunt pteridofie.2%. urmate de europene.2.2.9%.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă.aparţinând la 48 familii.5. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare.0%. helohidatofite.microfanerofite.5. camefite.5%.8%.2. De asemenea. adventive.5. magafanerofite. Dintre specii. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig.7%. microfanerofite.2%.2%. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc. geofite.bianuale. terofite anuale. nanofanerofite.2%.4%. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46. carpato. hemicriptofite.8%. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme.1. geofite.

0%.14.8%.8%.36. 26.8%.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido.neutrofilă.6%. 2. criofile.1% din specii la o reacţie acido. elemente xeromezofite. xerofite. Onagraceae . Lythraceae Lythrum salicaria Fam. Tabel 7. urmate de microterme. hidrofite.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam. de 36.60.5% iar 2.11.2% neutro. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. Athyriaceae Fam. . Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam.2%.8.bazifile iar un procentaj foarte mare.0%.neutrofilă. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7. moderat termofile.3% acidofile.13.Spectrele în raport cu factorii ecologici: .1.9% sunt amfitolerante. Violaceae Viola hirta Fam. temperatură-T.42.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului. 4.21.0. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.5%.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme. ultrahidrofite5.7%.

Pyrolaceae Pyrola minor Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix.tangere Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam. Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva.donna Solanum dulcamara Fam. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam.Athyrium filix.mas Fam.crispa Fam. veris Fam.femina Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam.

aquatica Fam.Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. fenomen evident pe malul drept al lacului. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. 54 . Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. abietina Campanula persicifolia Fam. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam. privind spre amonte. neglectum Fam. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere.

Populus tremula. Salix fragilis. aparţinând la diverse asociaţii vegetale.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. spre baraj şi în lungul lacului. miriapode şi insecte. Salix caprea . Picea abies. Carpinus betulus. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. Abies alba. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. Fraxinus excelsior.Juncetum effusi ( as.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. Fraxinus excelsior. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Corylus avellana. Carpinus betulus.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. Acer pseudoplatanus. spre margini. Sambucus nigra. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. Corylus avellana. leguminoase şi alte specii şi. crustacee. îndeosebi spre coadă. Acer pseudoplatanus. In apa lacului predomină 55 .

Zooplanctonul În perioada 2004-2007. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. împreună. Polyarthra remota. predomină grupa R o t a t o r i a. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr./l ) în lunile iulie-august.la această grupă se înregistrează valori de peste 100. reprezentate.Bosmina longirostris. Tabel 8. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig.000 ex.2008.Pseudochydonus globosus. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . sub aspect cantitativ.prezintă./m3 iar toamna./l si mg.în general. Polyarthra major./m3. comparativ cu anii anteriori .comunităţile faunistice zooplanctonice.Acanthocyclops viridis. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta.000 ex. Polyarthra vulgaris./m3 . totalizează până la 10. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe.10 şi tabelul 8 ). Zooplanctonul . R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70.000 ex. valori numerice mai scăzute în anul 2004. Eucyclops serrulatus. 56 .ex. în special. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice. nu depăşesc.În perioada de vară. prin crustacee de dimensiuni mici. Keratella cochlearis.

026 6 0./l. în general./ %). 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex.ex.În 2004.008 0.008 0.008 100 80 Nr./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.Nr.204 0.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .12 8 20 4 0. 57 . major*.în toată perioada 20042007.037 0. 07.008 8 60 12 172 154 0.136 0. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6.2008 ex. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă. / l mg.08.034 0.072 18.006 0./ ml.006 72 0.în perioada iulieaugust. / l mg. dar în luna septembrie în anul 2008. / l 12 0. / l 10 0.ex. crt.023 2 0.2008 ex.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0.1 2 0.

Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . Ord. Ord.Polyarthra remota.i n s e c t e l e. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Ord. Polyarthra vulgaris. Siricidae Sirex gigas L. Hymenoptera. Ortoptera. Hymenoptera Subord. Odonata. Acanthocyclops viridis. Eucyclops serrulatus. speciile : Asplachna priodonta. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Fam. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord.Chydorus sphaericus. Xeris spectrum L. Lepadella ovalis*. Polyarthra dolichoptera. Trichocerca cylindrica. în perioada 2004-2007. Symphyta Fa. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Filinia maior. Toate sunt carnivore răpitoare. Heteroptera. Keratella cochlearis. unele prinzând prada în zbor (libelulidele).cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. Tettigonioidea Fam. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice.Pseudochydonus globosus. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . Bosmina longirostris. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. Tettigoniidae IV. care. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . altele hrănindu-se cu afide şi cu II. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Polyarthra Lacul Cuiejdel. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Orthoptera. Coleoptera.2008. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase.

Elateridae Lacon murinus L. Tenthredo zona Klug. Ord. Subord. Gerris paludum F. Fam. Pandoriana pandora Den. Fam. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Fam. Fam. Carpocoris baccarum L. Libelula quadrimaculata L. Agrion splendens Harris. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Nematus pavidus Lep. Ord. VI. Pieridae Colias croceus L. Carabidae Carabus violaceus L. Cetonia aurata L. Coreidae Syromastes marginatus L. Anax imperator Leach. Athalia cordata Lep. Gerridae Gerris lacustris L. Inachis io L. Genul Nematus Nematus capreae L. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Gonopteryx rhamni L. Agrionidae Agrion virgo L. Subord. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Fam. Subord. Fam. Fam.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Sisyphus schaefferi L. Vanessa cardui L. Macrophya albicincta Schr. Lepidoptera Fam. Fam. Larvele trăiesc pe apă. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Zygoptera Fam. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Carabus cancellatus Illig. Fam. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Tenthredo colon Klug. Subord. Cynipidae. Strangalia bifasciata Mull. Fam. Corymbites purpureus Podo. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Fam. Tenthredo schrophulariae L. Ihneumonidae. Plagionotus arcuatus L. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Gimnocerata Fam. Macrophya quadrimaculata Fabr. Ord. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Cerambycidae Aromia moschata L. Melolontha melolontha L. Acridoidea Fam. Maniola juritina L. Tettigonia viridisima L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Rhogogaster chlorosoma Ben. Tenthredo vespa Retz. Strangalia septempunctata F. Libellulidae Libelula depressa L. Nymphalidae Apatura iris L. Coccinella 5 punctata L. Argynis paphia L. Megachilidae 59 . Athalia circularis Klug. dintre care amintim: Subord. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. V. Fabriciana niobe L. Sympetrum sanguineum L. Fam. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Pentatomidae Euryderma ornata L. Apidae. Fam. Tenthredo mesomelas L. III. Grophosoma lineatum L. Dolerus asper Zadd. Nematus salicis L. Oxythirea funesta Podo. Carabus glabratus Payk. Coleoptera Fam. Cantharidae Cantharis fusca L. Cantharis livida L. Fam. Coccinella bipunctata L. Aeschnidae Aeschma grandis L. Macrophya rustica L. Heteropteraploşniţe. Vespidae. Tenthredopsis nassata L. Tenthredo marginella Fabr. Decticidae Decticus verrucivorus L. Tenthredopsis friesei Know. Vanessa atalantha L. Anisoptera Fam.

Tabanidae. 60 . Ord. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti.Leptura rubra L. Urodela Salamandra salamandra L. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Bombyllidae. Athene noctua Scop. Ord. Ord. Clasa Batrachia Ord. Anura Bufo viridis Laur. Falco tinnunculus L. Calliporidae. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Fam. Chrysomela coerulea Ol. Leptura livida F. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Strigiformes Bubo bubo L.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Clasa Aves Ord. Strix uralensis Pall. Asilidae. Melasoma populi L. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. Dryocopus martius L. Fam. Phoxinus phoxinus L. Aphanthopus hyperanthus L. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Carassius carassius L. Rana ridibunda Paşş. Ips typographus L. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Chrysomela polita L. Accipiter gentilis L. Gobio gobio L. Buteo buteo L. batracieni. păsări şi mamifere. Asio otus L. Syrphidae. Strix aluco L. reptile.

fixatori de azot anaerobi. Felis silvestris Sch. Capreolus capreolus L. Natrix tessellata Laur. Vulpes vulpes L. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Turdus merula L.Rana dalmatina Bon. Lacerta vivipara Jacq. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Sciurus vulgaris L. Martes martes L. Corvus corone L. Clasa Reptilia Subord. Sus scropha L. denitrificatori. climatici. Sturnus vulgaris L. Lepus europaeus Pall. Pica pica L. heterotrofi aerobi. S). Subord. Lacerta agilis L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. 61 .N. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. Parus major L. Passeriformes Corvus corax L. Turdus pilaris L. Parus ater L. factorii staţionali. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. C. Microtus agrestis L. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. care realizează circuitul elementelor biogene (C. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei.S). Lacertilia Lacerta viridis Laur. Parus montanus L. Ord. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Sorex alpinus Sch. Motacilla alba L. Canis lupus L. flora şi vegetaţia caracteristică. Loxia curvirostra L. Serpentes Natrix natrix L. în perioada 20042007. Rana temporaria L. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. Ursus arctos L.

Fixatori de N2 anaerobi 0. sulfurată 0.6 62 .5 6.0./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.2 . crt. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .000 3. Nr.2007 sunt prezentate in tabelul 11.000 2. mat. Descomp. Denitrificatori 0.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 . 1.000 5. org.25 4.45.60.9 . Heterotrofi aerobi 500 . 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel. Tabel.4 . Sulfatoreducători 0.9 .4.91.

heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură.favorizaţi de saturaţia cu oxigen. denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei . prezintă oscilaţii mari .care au deci resurse de materie organică azotată .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent .reflectănd 63 . La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu.reprezentată în special prin germenii amonificatori .Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare. descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. cu fluctuaţii mari în ultimul an.şi heterotrofii aerobi . între anul 2008 şi anii anteriori.

în celelelte luni s-au determinat 64 . Exceptând luna septembrie.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12).2008. ( tabelul 12). când s-au analizat 6 grupe de germeni.

130 871 3.500 150 20.4 0.500 15.500 1.500 150 150 45 9 4.1 150 0.600 3.ORG.500 3. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.5 2.5 4.500 200.030 631 6.500 570.000 15.5 <1 <1 <1 8 6.900 1.500 250 9.000 30.7 15 2.4 0.500 1.700 3.000 20.5 4.500 2.000 250 200.000 44.5 15 2.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.030 3 24 6 2 1.5 1.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.9 0.7 0.000 1.în anul 2008 Nr.400 70.5 9.Tabel 12. crt.000 4.000 2.000 15 150 9. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.5 25 2.000 1.200 800 600 6.100 3.000 300.000 7 4 2 6 4 2 2 0.000 8.4 40.1 1.5 15 15 15 - - - 2.630 9.700 5.760 10.4 7.920 6. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.400 1.700 11 7 9 9 4 2.770 851 692 4.000 2 200 3 15 7.500 520 440 170 200 2.500 200 2.1 0.000 5.200 140 140 - 65 .

500 1.4 0.7 0.1 4.000 2.1 1.9 0.1 1.000 300 310 27.000 450 150 1. din secţiunea “coada lacului”.000 40.000 33. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.500 0.000 150 1. 66 .500 15. amilolitice.300 4.100 20. deşi.310 2. heterotrofe aerobe.500 1.4 <1 <1 <1 2.000 52.000 430 6.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40.sporadic . Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare. înot. păşunat. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.100 20 500 1.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2.750 537 741 5.5 1.7 1. denitrificatoare.5 350 34.6 724 5.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.130 3. determinată de influenţele antropice.000 100 100 70 60 90 450 0 1.000 29.7 0.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.950 2. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului. pescuit.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.100 1.000 3.

cultură unialgală. CZURDA .1 .001 . şi pe această cale. Mg SO4 . K2 HPO4 – 0.ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL.0. 7 H2 O . Fe SO4 . 7 H2 O . Na3 PO4 .0.1 .1 .0.0. KNO3 .0.0.25 .002 . a biodiversităţii algale.5 . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive . După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. III . K2 HPO4 – 0.2 . Fe Cl3 – 0. Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .1 . Ca (NO3)2 . Fe Cl3 – 0.001 . Mg S04 .1. din care s-au obţinut : 1.0.0. 7 H2 O . II . Ca (NO3)2 .0.2 . Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea. Mg SO4 .1 . 67 . cu Scenedesmus acutus. PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree .1 .0. 12 H20 .

56 1. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora .64 13. Chlorella vulgaris.25 8.89 0. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13. incluzând speciile : Nitzschia palea.85 15.17 1. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice.B. G.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.13 1.46 6.75 4.E. 28.34 52.01 17.66 Solu bil în HCl 73. Tabel 13 .24 47. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .18 71. Scenedesmus acutus . + S.36 30.81 63. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine. . Chodatella sp.27 11.culturi mixte. în anul 2007 şi 9 specii în 2008.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36. zaharuri. O.T.19 12. determinate de tipul culturii. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.M. Coelastrum sphaericum.) .81 34. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . Chlamydomonas sp. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice. S.N.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .44 23.80 0. P. elemente minerale etc. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S.

20 Nr. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .50 77.21 8.47 86.43 90. crt.I. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici. d.2008.81 18. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente . Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85. realizat în perioada 2007.2001 lacul Cuiejdel se poate include.22 22.74 42. prin teme de cercetare anterioare.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.48 18.50 22. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.62 2.96 24.71 11. relevate prin prezentul studiu.80 10.83 85.fără rezerve. Biodiversitatea.cu tendinţă spre mezotrofie.07. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii. efectuate de Laboratorul nostru. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.26 57.03 19. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.30 5.26 44.care se încadrează in Legea 462 / 69 .79 91.57 9. .de asemenea.04 14.27 3.17 14.90 13.78 77.29 88.53 13.74 55. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate. 462 din 18. In conformitate cu Anexa nr.61 10.1 la Legea nr. Tabel 8.

când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. 3. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic.Directivele europene. R6 BERNA.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L.13/1993 BERNA. efectuate în această perioadă (2007 . L.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. 89 ). peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. respectiv.13/1998 Bonn. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului.69 CITES. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. şi este posibil ca în acest an. Este necesar. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. 2004. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. în perioada iniţială de creare a acesteia. iar valorificarea rezultatelor lor. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. sub denumirea de . L. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. Activitati antropice 70 . 4 si 5 şi.2008 ) reprezintă în acest moment. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS .2001 si Anexele nr. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . L. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie.654. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. L. peisagistic şi educaţional.

Modificări determinate de exploatări forestiere.precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 . de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial.

În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 . Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare. În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază.

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.
73
Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.
74
Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri
75
tipice de munte cu ape limpezi. 76 . şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona. reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune. bogat oxigenate. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii.

fie pentru folosul oamenilor. ortopedice. deoarece acumulează o rezervă de apă. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. hidrografie etc. neurologice. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. climă. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. natura folosind condiţii favorabile de relief. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. etc. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. însa viaţa lor este mai scurtă. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. 77 . Dacă nu sunt suplimentate cu apă. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. ginecologice. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni.

Nat. I. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water. 2. Hydrobiol. V. G. 39. 1988 – Flora ilustrată a României. şi Ped.109 p. “Al.. JONASSON. 1. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. 1963 – Biologia apelor. N. RĂDOANE. vol. CIOCÂRLAN. TĂNASE Elvira. Stuttgart.J. Exemplificări din judeţul Neamţ.BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. Bucureşti. ICHIM.M. 33-37.... Sci. JONES. Studii şi Cercetări. Verein. Pol. Verh. GRABOWSKI. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. 15-32. Univ.. APETROAEI. de Şt. N. 26.. Şerbăneşti şi Galbeni”. Gârleni.. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem.S.. Vol. Studii şi Cercetări. Edit. RĂDOANE MARIA.544 p..VIII. Cuza” Iaşi. Ed. V.. 20 nr. VIII.33. ARTENIE. Ceres. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282.. 512 p.. 1981 – Practicum de biochimie generală. I. Internat. I. A. Arch. Limnol. C. Lit. P.. 78 . Muz. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. Bucureşti. Publ. Did. Piatra Neamţ.

Interests

Browse by

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel

Documents similar to Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel