UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU

2010

1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL

2

CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9

CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15

CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30

CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67

3

prin metoda spectroscopiei. e principalul agent de modelare a reliefului. cât şi în formă solidă (gheaţă).. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. norvegienii vann.. indienii pani. Cercetările recente au demonstrat. chinezii shui. suedezii vatten. hawaienii wai. celţii suire. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. în sanscrită udan. cure de ape minarale. italienii acqua.. atât în formă gazoasă (vapori). maghiarii viz. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. turcii su. ruşii voda. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii).. evreii mayim.. prezenţa indubitabilă a apei în univers. spaniolii şi portughezii agua. danezii vand. e agent terapeutic (băi. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”.. fruct al dragostei dintre pământ şi cer. olandezii water. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. 4 .) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. japonezii mizuk. polonezii woda. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. grecii hydor. De asemenea. în esperanto se numeşte akvo. francezii eau. în latină aqua. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. Englezii o numesc water germanii Wasser.. Concepţiile au evoluat.. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. e materie primă în economie. arabii mayah. indonezienii air. finlandezii vetta. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă).

În sistemul nostru solar. a apei. în calotele polare. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. formând a doua atmosferă (cea iniţială. de heliu şi hidrogen. ci legată în roci. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. 5 . în trecut. mari cantităţi de apă. au apărut ploile şi s-au format mările. Când răcirea scoarţei a progresat destul. Astfel. de la formarea pământului. Pe Venus. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. planeta Marte are. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). apa s-a condensat. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. găsirea apei pe alte planete. este astăzi obiect de cercetare febrilă. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). care părea cândva un mit.

. nevoi pentru zootehnie. pieţelor etc. navigaţie de agrement etc. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. pentru stropirea spaţiilor verzi. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. pentru prepararea hranei.1. de cultură şi educaţie. de deservire etc.Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi). pentru generare de energie electircă ex. pentru spălarea alimentelor.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate.5 l/zi).înot. nevoi pentru transport (navigaţie) etc.. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. 6 .). (25 . în hidrocentrale.. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. Există şi nevoi nevoi recreaţionale . pe care le utilizează în interesul propriei specii. pentru piscicultură.60 l/zi). pentru fântâni arteziene şi alte asemenea. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pentru asigurarea igienei personale. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare.

la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă.8 milioane în 1980 şi 13. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. la schi nautic 6420. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator.cer limitarea severă a acestei "utilizări"). prin descărcarea apelor uzate în efluent. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului.. În SUA. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor.şi implicit tot pentru om! . 11.1 milioane în 1984. Irigaţiile. 1 milioane în 1970 la 35. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor.2 milioane în 1980 şi 36. 8 milioane în 1976. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8. 9 milioane în 1985. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31.. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. Amu-Daria şi Syr-Daria. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. care este tot mai populară. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . de consumul din industrie şi agricultură. prin reducerea recoltelor de peşte. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . cu tendinţă de creştere continuă. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă.• Nu în ultimul rând.

Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. Danemarca. transferuri etc. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. drenaj. Ţări precum Ciprul.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină.2. insectelor etc. Slovenia. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor.. 1. 8 . de controlare a salinităţii.000 km2 de sol acoperit cu sare . motiv pentru care consumul este de regulă normat.). Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este.fostul fund al mării . de prevenire şi control al inundaţiilor. Totuşi. omul modern consumă mult mai mult. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. pe hectar. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. 418 USD în Extremul Orient. După cum am arătat anterior. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. de 1500 USD în America Latină. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. mereu crescânde. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. sedimentelor. Irigaţiile sunt scumpe. de numai câţiva litri pe zi. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. nevoile biologice ale omului sunt modeste. de management bazinal şi interbazinal (stocaj.ape în scop de irigaţii. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu.

SUA. 14 milioane tone pentru industria alimentară. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. Belgia. 836 în Belgia. În 1990. 962 în Egipt... urmată de irigaţii (30%) . ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. 50 milioane tone pentru industria textilă. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. 15 milioane tone în alte industrii. Pe plan mondial.. Astfel. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. 423 în Polonia.. Finlanda.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot.Spania. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului... Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA. Ca domeniu de utilizare. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. În total peste 500. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. 81. agricultură etc.. 1172 în Canada. Din total. Belgia.. 460 în China. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic... Austria sau Franţa. Apa dulce era ca origine 78. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă.3% apă de suprafaţă şi 21. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice. 9 milioane tone pentru industria cauciucului.3% era apă de mare. Portugalia. ploile artificiale etc.peste 50% din total. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori.). consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel.. Malta apelează şi la ape meteorice. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . 946 în Finlanda.7% apă subterană. pentru Grecia. Italia. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă.000.. doar 60 în Malta. pentru ţări precum Olanda. Apa potabilă 9 .. dar ţările dezvoltate. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie.. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. Pe ansamblu este în creştere.7% din apă era dulce şi 18.

prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. Actualmente. Spania. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. În Luxembourg. În Grecia. Astfel. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. în Germania. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. industria consumă sub 30 %. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. Pentru îmbăiere. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. Anglia şi Malta. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. existând o serie de particularităţi. În România. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Ca sisteme de alimentare individuală. În Europa. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. Nebraska şi New Mexico. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. putându-se frecvent vorbi de risipă. Italia.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. 10 . multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). Lituania. Danemarca. crescâbd de trei ori faţă de 1950. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. cu mari variaţii. utilizarea apei este foarte diversă. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. Pentru irigaţii. Finlanda. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. Idaho. în 1988. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. Belgia. în 90 % din sisteme. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida.

· Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. 11 . Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor.1. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii. cu compuşi toxici etc. Ca parte a naturii.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare.. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. de care conntinuăm totuşi să depindem. aduc un mare aport.3. anoxice. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei.. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi. omul internacţionează desigur cu mediul.

şoselele.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. · Construcţiile. 12 . haldările. defrişările etc. decopertările. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul.

mai uşor poluabile.2. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale.fluviu) şi ape stagnante.Clasificare şi caracteristici. ceea ce în anumite privinţe şi sunt..1.râu . mai puţin stabile în caracteristici. 13 .CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. Ele formează reţeaua hidrografică. apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. 2. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate. modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). mai bogate în elemente biologice. lacuri etc. temperatura.2. ape curgătoare (izvor .Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2.pârâu . fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici). fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare).· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie.). Totodată. Morfologic. conţinutul biologic şi microbiologic etc. 2. Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane.1. cursuri de apă naturale.

) şi de alţi factori. bulboane. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. de la o zonă la alta. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. formă. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. adâncime a albiei. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. Astfel. În cadrul aceluiaşi râu. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. adâncime etc. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. chiar 14 . apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. nu doar pe verticală. incluzând vârtejuri. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. configuraţia albiei (rugozitate. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. apa nu curge cu viteză uniformă. lăţime. ci şi pe orizontală.

· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale.2. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. 2. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. în spatele obstacolelor (bolovani. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. cum sunt cele de baraj natural. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. cât şi c modificare a traiectului albiei. Râul este un sistem dinamic. însumate. configuraţia albiei şi calitatea apei. mai ales în zone aride. nişe de contracurent etc. dar există şi lacuri de altă origine. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. contracurenţi etc. arbori etc.) apar vârtejuri. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. De la izvoare spre aval. car sunt de fapt microretenţii de apă care. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. În râuri. picioare de pod. cu ajutorul teledetecţiei termice. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. grindel. clean dungat) etc. sau în cratere vulcanice etc.dacă există curenţi.2. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. zlăvoacă). râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. golfuri marine ce au fost 15 . zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. însă există multe cu apă sărată. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate.

Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. 219 în Norvegia. Astfel. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18. Există şi turbine tubulare.. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. prin afluxul de sedimente (râuri. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente.) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". 184 Germania. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică.. erodarea malurilor. peste 520 în Marea Britanie. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.separate de mare etc... determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. peste 580 în Canada. peste 2100 în Japonia. ... adică aproximativ 1. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride. politrofe sau hipertrofe merg 16 . peste 5300 în SUA. creând în spatele lor lacuri de acumulare. 114 Yugoslavia. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2.000 km2). 134 Suedia. 108 Bulgaria. 142 Cehoslovacia. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. vânt. 432 în Franţa. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2.. La nivelul anului 1982. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia..8% din suprafaţa uscatului). 130 Elveţia. Cel mai mare lac este Marea Caspică. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. altele sunt lipsite de scurgere. peste 1000 în India. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. cu 400. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80.. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii.. peste 490 în Brazilia. 112 Austria. Majoritatea lacurilor sunt permanente. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. peste 690 în Spania.7 milioane km2.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. peste 600 în Coreea.500 în China. 408 în Italia.. ce atinge 1620 metri profunzime.

prin fotosinteză. În fine.00001% (0. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. Marea Aral. Din apă. 17 .000 km3. până la 4000 m adâncime. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). biosfera înglobează numai 0. 97.rapid spre colmatare. ar cuprinde 8. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1.14 % din hidrosferă. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice. în care adesea există apă. 2. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri.350.).506 x1015 m3. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani. Estimări mai exacte propun cifra de 1357. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii.57% este dulce.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.000 tone anual).61% din hidrosferă. care a dat naştere actualei atmosfere. Din aceasta (100%).000 km3 . după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. Din totalul apei din hidrosferă. adică 2.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă.4 miliarde de kilometri cubi. adică 0. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice.0006 x 1015 m3 de apă. Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10. Marele Lac Sărat. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. Marea Moartă etc.013 x 1015 m3) în stare gazoasă.200. Cifre mai exacte estimează 125. 550 x109 m3 de apă. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. Acest proces continuă şi în momentul de faţă. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29.

Însă din apele dulci lichide. cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor. 18 . numai 4% (0.Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman.

Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă.1. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul.Vulturilor(Siriu). Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate. variaţia nivelului. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală. 91. a chimismului. 19 .5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini.1% din suprafaţa ţării. În unele cazuri.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. Roşu(Penteleu). Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. regimului termic şi dinamic). depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). a volumului de apă. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. În zona muntoasă.620 km2 ceea ce reprezintă 1.  prispa lacului: este zona submersă. climă şi scurgere superficială.450 de lacuri.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor.

Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). vulcanice (Sf. Sibiu.  Lacurile din Podişul Moldovei. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. Făgăraş. Bucura. Buhăescu. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. Colentina etc)  Lacurile de luncă. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară.2. 3. dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. Capra. legate.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. in lacurile mari).Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. în majoritatea lor artificiale (iazuri). lacuri glaciare (Zănoaga. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. au adâncime mică (2-3 m). roca. glaciare (Lala.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. majoritatea sunt lacuri de apă dulce. Iezer etc. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. Braşov. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. in deosebi de temperature aerului. ca geneză. Gâlcescu etc). Bâlea. Rastu. relieful. 20 . format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). etc. reţeaua hidrografică. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. în majoritatea lor. Negru etc). Plopul. prăbuşirile scoarţei terestre. obârşii ale râurilor. lacuri de baraj (Lacul Roşu). răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. Ana). iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. care constituie.

energia termica. Someşul. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. care devin lacuri în timpul apelor crescute. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. Ana. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. Mureşul. Dobrogea. din intrările si ieşirile afluenţilor. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. omul a creat lacuri. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. Siretul. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. indiferent de originea cuvei lor. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. din maree. Prutul. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre.3. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. Argeşul. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. 21 . lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. Jiul. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. în masivele cele mai înalte din Carpaţi.  3. Oltul.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. transformându-le în limanuri fluviaţiile. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre.

4. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin). stratificare indirectă şi stratificare uniformă. Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă. • Orizontul de sub epilimnion.3. 22 . La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: .

Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. fiziologice şi comportamentale ale speciilor.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine.3. august. iar pentru cele de câmpie. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice. vânturi. în lunile iulie. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. podiş şi colinare. consum biologic şi precipitaţii. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. cele din zona de câmpie. Gradul de 23 .5.

Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. nisip. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul.5º sau 4ºC. 3. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. din apele care se varsă în ele. Circulaţia de primavară şi toamnă. din mineralizarea organismelor moarte. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. 24 .Biocenoză. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul.5. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. iar în amurg revine spre suprafată. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. cele alpine sunt sărace. Chimismul apei. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. argilă etc. din mâl.6. El poate fi format din diferite depuneri organice.1. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. din izvoare. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. consumatori si reducători. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. când îngheaţă.

hirudinee. buzdugan. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. plătica etc. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. ştiuca. acoperit de un mâl. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. rogoz. păsări etc. lamelibra. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. trestie. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. zopodele. gosteropode. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. papură. larve de insecte. cladocere.5. Bentosul profundal este lipsit de lumină. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. broscăriţă. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). diferiţi crustacei şi din peşti. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. rotiferi. În zonele mai adânci coboară plătica. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. copepodele parazite de peşti. mai ales ciclopii.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. de numeroase populaţii de protozoare. nufăr alb. care ies în larg. cum sunt: linul. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. slab oxigenat. Cei mai raspandiţi 25 . crapul. gamaridele. alge silicioase etc. caracuda. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate.2. Este bine luminat şi oxigenat. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. 3. mlaştini. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. alge albastre-verzui. nufăr galben etc. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. limba broaştei. obleţii bibanul. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului.

cât şi de indivizi. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. întoarsă în sus este mai închis colorată. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. linul. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare.3. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. atât ca numărul de specii. Pe langa plante superioare. papura etc. Dintre peşti. Larvele lor formează bentosul lacustru. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. când florile sunt desfăşurate. sau o grădină de flori. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. roşioară. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. formând o păşune în baltă. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. În toiul verii. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. şalăul. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. plătica. etc. plăşuiţele de apă.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer.5.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. gonitoride la suprafaţa apei. se află caracuda . unde vâneaza. Stuful şi papura fac desişul de pădure. Dintre amfibieni.Simionescu) 3. cu fiori. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. se mai găsesc cosorul sau bradişul. 26 . lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii.

Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone. irigaţii.Clasificarea lacurilor După origine. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150.6. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine. lacuri în crovuri. limpezimea.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat). Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac.Zona de munte . Ana 27 . Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian.6.1. Lacurile le întalnim în albia (Lia. unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample.1. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. cu o suprafaţă de 10. Lacul Sf. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. transparenţa si temperatura scazută a apelor. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. piscicultură şi agrement.1. până în vârful muntelui Ciumatul.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. Brateş cu suprafaţa de 21 km2). pentru alimentare cu apă. Lacuri vulcanice Lacul Sf. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor.6.Lacuri de munte 3. contrastul. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . Astfel avem: . pe o şosea modernizată. izolate sau asociate(complexul Bucura). lacuri de baraj natural. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2.Zona de Deal şi Podis . Viorica. în depresiuni.8 ha este cel mai mare dintre ele). lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. Florica.Zona de campie 3.3.

flacante de abrupturi. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. la vărsarea în Bistriţa. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. cele mai importante fiind Pietrele. În raport cu Retezatul. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic.din bazinul superior. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. complexul glaciar Negoiu-Caltun. În urma acţiunii erozive. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. sub un abrupt de circa 150m. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. Inauţ. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. Lacul Doamnei din Fagaraş). Judele si Lăpuşnicul Mare. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . urmând creasta principală a masivului rodnean. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. complexul Judele. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). După retragerea gheţarilor. prin patru trasee. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. Circul Galeşul. Pe lângă Munţii Făgaraş. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. Aici. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. în aceste excavaţii se acumulează apa. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. Circul si Valea Rea. Circul Stănişoara. Circul si Valea Pietrele. denumite circuri sau căldări glaciare. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. de la lac şi până la Gura Lalei. Inau. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. 28 . În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. peste 65. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere).(Viştişoara. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali.

situat la 25 km de Piatra Neamţ. are o lungime de 1 km. Are o suprafata de 20 hectare. 3. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor).1). Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. L a c u l C u i e j d e l. Este situat la o altitudine de 940 m.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. judetul Alba. in zona carstica de la Ponoarele. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. în bazinul superior al râului Cuiejdi.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). Lacul Ighiu. s-a format recent (1978). Lacul Limpede. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. Are o suprafata de 5. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa.2. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. lacul se umple rapid. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). dar si momente in timpul verii in care seaca complet. Lacul are momente cand este plin ochi.este localizat in arealul satului Ighiel. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. si seaca la fel de repede. respectiv.1. prin surpare şi alunecare. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. Lacul Zaton. Lacul Zaton (lac temporar). S-a 29 .Lacul Cuiejdel. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica.2 ha. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. fitocenologică. la cca.6. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.cel mai mare). toate formate prin baraje naturale. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz.De baraj natural. La ploi torentiale.În depresiuni carstice .000 mc. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m.o suprafaţă de 2. 21 km NNV de Piatra Neamţ. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. reprezintă în acest moment. Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. asociat cu complexul de lacuri mai mici. Lacul Roşu. judetul Harghita.

Este situat la 66 km de Pitesti. Lacul Fantanele. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement.15 kmp. Lacul Oasa. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii. Lacul Vidra. Lacul Vidra . Este situat in arealul comunei Belis. 3.6. in arealul localitatii Bicaz. Lacul Valiug. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu.6 kmp si o adancime maxima de 96 m.2. la o altitudine de 532 m.5 m. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie.6 hectare si o adancime maxima de 10. Lacul Vidraru . Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. judetul Caras-Severin.Lacuri antropice De baraj artificial. Are o suprafata de 8. In apele sale se ridica Piatra Teiului. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. Lacul Fantanele . Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Lacul Vidraru.a fost amenajat pe cursul raului Lotru. Apele lacului sunt bogate in pastravi.a fost amenajat pe cursul raului Barzava.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. clean. Are o suprafata de 59 hectare. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. inalta de 23 m. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . Lacul Valiug .6. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. 3.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. lipani.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. judetul Cluj. Are o suprafata de 12. cleani. mreana). Este situat in arealul comunei Valiug. Are o suprafata de 940 hectare. Are o suprafata de 32.a fost amenajat pe cursul Argesului.

magneziana. Lacul Sarat.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri.este localizat la 7 km de Slobozia. Lacul Balta Alba . Cojocna.este situat la 5 km de Braila.6. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Ocna Sibiu. clorurata. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Sic. Apa lacului este sulfatata.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie .4. Baia Verde. Lacul Amara . Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute.72 kmp si o adancime de 1m. Lacul Alunis. Telega. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Baia Rosie. Lacul Balta Alba. insuflându-şi bucurie şi optimism. bicarbonatata. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. 31 .Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Are o suprafata de 1. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. Lacul Sarat . Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. Ocna Dej.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. Lacul Verde.este situat la 56 km de Buzau. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. Govora. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. SarataBuzau. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. 3. Turda. Ocnele Mari. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte.

La suprafata. Snagov. L. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L.Cotu Morii.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc).5Limane Limane fluvatile . Floreasca pe Colentina.6. L. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. temperatura apei este mica.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. de baraj antropic. L. Techirghiol. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. 32 . Are o suprafata de 11. Lacul Costinesti. Sărat. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii).Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume. Limanurile fluviatile sunt L. L. Lacul Suhaia. 3. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. L. Băneasa. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. Techirghiol. Mostiştea şi L. Lacul Agigea. Plopu. Lacul Mangalia. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. Balta Albă. Brateş. limanuri fluviatile. L. Lacul Mangalia . Ostrovu Mare pe Dunăre. Lacurile amenajate de om sunt: L.este situat la 17 km de Constanta. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. Are o suprafata de 2. Lacul Techirghiol . pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. L. Verbunci Lacuri heliotermice. fiind lacuri de agrement în Bucureşti. Căldăruşani. Râtu Mare. Eforie Sud.Lacul Bistreţ. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Este destinat pescuitului. iazuri. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana.7 m. L. Lacuri de luncă. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime.In Campia Romana exista numeroase lacuri. Herăstrău. Bistreţ.este situat in apropierea localitatii omonime. prezinta fenomenul de heliotermie.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. Amara. L. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. Limane fluvio-maritime. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. Tei. Lacuri relicte.61 kmp si o adancime maxima de 9.Mangalia.

Zmeica Lacuri în Delta Dunării. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Lacul Dranov.Lagune. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Lacul Furtuna. 3.6.este situat in arealul comunei Agigea. Sinoe. Lacul Puiu.Razim. Lacul Isac. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement.6.Lacul Roşu.Lacul Agigea . Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Lacul Gorgova. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. Lacul Bogdaproste. Lacul Merhei. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Lacul Matita.

fitocenologică.Lacul de baraj natural Cuiejdel. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.) 34 . faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv.o suprafaţă de 2. situat la 25 km de Piatra Neamţ. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră.Rădoane-2002. 21 km NNV de Piatra Neamţ. prin surpare şi alunecare. asociat cu complexul de lacuri mai mici. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei.000 mc. MS. are o lungime de 1 km. respectiv. L a c u l C u i e j d e l.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. în bazinul superior al râului Cuiejdi. Fig. s-a format recent (1978). o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.2 ha.1). toate formate prin baraje naturale. la cca. reprezintă în acest moment.

5 şi 1. culminând cu cea din 1991. cu o suprafaţă de 35 ha.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. între km 0. mai ales în condiţiile în care. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. suprafaţa determinată topografic era de 12. cu suprafeţe de câteva sute de m2. începând cu anul 1978. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. activa din nou.5 m până în anii 1994-1995.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. Lungimea lacului ajungea la 1. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă . Exceptând sectorul situat între prof. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m.augustvaloare cumulată de 741. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 . limnologice. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. ce s-a produs pe versantul stâng al văii. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. Grosimea depozitelor variază între 5. (Rădoane 2002-MS.29.25 m sau chiar mai mult în zona barajului.4 mm precipitaţii).0 km. în perioada prezentă ( 2003 . La acelaşi nivel. în anumite condiţii.75 km 2 (48. procesul de alunecare s-a amplificat. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m . a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. Caracteristicele geomorfologice. în mai multe etape. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală.2 ha. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. fenomenul putându-se.22. când a barajul natural format a blocat întreaga vale.53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8.2004 ) s-a construit un nou drum. iar lăţimea medie la 102 m.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. III şi baraj.

în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. cu extinderea mai mare pe valea principală . constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. iar la confluenţa principalilor tributari. Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. pe direcţia nord vest –sud est. 36 . prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. lungime: 24 km ). că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. Alunecarea a fost determinată de. cu o suprafaţă de peste 35 ha. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. precipitaţiile abundente . se ramifică pe cele două văi. din care rezultă. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului.acest minunat dar al naturii.. defrişări. cutremurul din anul 1990 etc.unicitatea şi importanţa acestui lac . lacul Cuiejdel .şi pentru urmaşi . comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). a statutului care să permită o protecţie specială . Deci la formarea acestui lac de baraj natural. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. . care se continuă şi acum. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului .. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. pentru a se păstra . Dar. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. turism neecologic etc. afluent al Bistriţei pe stânga. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. particularităţile substratului geologic.

Lacu Roşu ( foto: M.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.2. dar şi deosebiri.A.Harghita) – Foto 1.Porumb ) 37 . cu Lacu Roşu (jud.3 şi tabel 1. 1.Lacul Cuiejdel (jud.

Lac Cuiejdel (foto: M.Porumb) 38 .A.

Carex etc. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16. Polygonum. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9.970 m3 Typha. Caracteristici generale.Lac Cuiejdel – cu drum.676 m2 680. construit în anii 2003-2004 (foto : M.000 m2 906. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr. Myriophyllum. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 .084 m3 Equisetum. crt.7 m 114.A.Polygonum. Mentha etc. Typha. comparative.08 m 122.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1. Tabel 1.

Boşcaiu. probe din afluenţi şi din aval de lac ). spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. respectiv determinări chimice şi centru”. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C).Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. spectrul geoelementelor. Pentru studiul raionarea floristică.R. Borza şi N. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. de asemenea.T. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. NO3-)+ Tabel 2. 40 . centru şi baraj. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . spectrul indicilor ecologici-U. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. reacţia sedimentelor. s-au prelevat. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator. conţinutul de substanţă organică al acestora..

195 2 42.83 51.69 3.52 0.074 0.90 6.823 1.810 2.06 49. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.57 0.45 6.66 5.75 9.50 6.39 96.46 5.85 2.65 46.74 6.28 8.101 0.68 0.57 0.68 5.31 0.69 0.53 6.51 41.050 0.48 9.25 6.55 6.842 1.16 4.71 6.062 0.32 0.50 5. coada lacului (2).92 5.60 6.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.53 5.06 4.04 1.50 6.16 5.39 51.15 6.069 0.09 6.91 45.41 0.049 0.049 0.93 62.028 1.081 0.64 4.80 3.079 0.56 0.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).037 0.63 74.75 100.48 3.33 45.67 61.80 6.80 5.180 1.98 11.30 6.50 2.79 0.29 9.54 47.502 1.41 0.99 37.70 5.75 6.48 57.960 1.31 76.583 4 49.69 71.34 49.30 13.94 8.66 79.92 0.948 1.96 12.30 12.61 15.94 0.45 6.31 8.261 1.49 99.45 6.41 6. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).30 42.61 0. crt.035 0.61 0.03 41.091 0.97 1.Tabel 2.14 70.108 0.61 15.53 49.31 2.96 3.43 6.381 1.36 13.44 0.823 1. în anul 2004 Nr.064 0.54 0.47 10.96 4.01 4.54 4.48 10.040 0.46 0.51 0. Pentru elementele biogene 41 .82 96.62 51.077 3 52.43 3.93 5.

în perioada 2004-2007. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel. Tabel 4.7.în cadrul unor limite restrânse. evoluţia ecosistemului fiind lentă.6.esenţiale.crt.30 – 19. în mg/litru de apă interstiţială. 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6.8) .74 0. respective.3 -7. Tabel 3. în perioada 2000-2003 Nr.60 . Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3.Tabel 4.008 . din acest punct de vedere. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel.(mg / 100 g sediment) PO43.16 In ansamblu. însă.0.90 4. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă. prezintă o apă bine oxigenată (4. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie. de la o perioadă la alta a anului.de la o zona la alta a lacului .10 .40 mg/l). Datele obţinute.90 . prezentate în tabelul 2.18 0.9. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 .01 0. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază . Pe de altă parte.5. cu încărcare organică relativ scăzută (10.0. se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi.66 .47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.41 . datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică.

/l Amoniu .0 .2 7.25 0.4 7. 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.22 0.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .95 8.9 7.2 13.34 14.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.2 6.8 .14 0.31 10.0 7. Crt.5 7.8 4.5 9.92 7.mg Ca2+/l Magneziu . (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 .30 .7. mg KMnO4/l Azotaţi .0.0 7.26.06 0.mg O2/l Subst.mg NO3.01 10.22 0.2 7.84 .54 0.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.64 11.12 0.77 9.00 13.mg/l Limite de variaţie 7.034 0.079 0.21 0.3 10.0 12.47 12./l Azotiţi .97 15.012 0.7 7.43 0. .72 11.4 24.004 0.43 10.25 0.diz.22 11.12 0.50 17. Tabel 5.gr.mg SO42-/l Cloruri .85 0.40 9.43 0.1 7.mg NO2.87 .47 0. august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.5 18.04 10.0 7.5 13.9.60 8.54 0.1 7.015 3.57 14.012 0.0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.3 – 207.10.15 0.98 15.3 – 7. germ.36 11.11 .013 .mval/l Duritate tot.08 0.5 8.0.72 11.51 8.66 58.5 14. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.20 14. .35 11.5 6.021 Baraj 21.04 13.19.30 . crt.4 8. . din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.5 10.054 0.2 12.003 .mg HCO3-/l Sulfaţi .0 21.3 . Calciu . org.4 6.037 Evacuare 20.0 21.0.1.03 10.Nr.org.69 0.0 17.5 7.26 0.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .62.3.7 201.29 0.3 10.0 8.007 SLD Coadă lac 23.20 0.5 .mg P/l Alcalinitate tot.005 .mg Cl-/l Reziduu fix .1 251 .90 – 9.35 11. in anul 2007 Nr.13 0.0 7.024 Centru 21.29 0.

98 60. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .021 0.037 9.139 0.80 0.32 213. 44 .10 5. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse. caracteristice apelor oligotrofe.012 3. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.32 278.43 64.35 0.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină.3 228 252 250 0.044 8.015 0.09 1.35 0.5 237 256 254 0.39 1.03 1.2 313 244 238 0.2 197 254 246 0. prezentate în capitolul metode de lucru.031 10. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.12 6. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator. sau prelevat probe care nu au fost fixate.021 0. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.92 6.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ). De asemenea.83 0. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.04 0.07 1.35 0.98 60.044 9. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.84 0.84 173.78 0.024 0.185 0.87 60. lac şi evacuare.88 0.092 0.76 0.116 0.12 6. o oxigenare bună.08 48.81 217.32 201. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.050 9.12 6.162 0.00 0. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.

A. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima.exemplare alge/ml. urmată de Chrysophyta. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. Fig. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 . care prezentau în perioada 2004-2007. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ).În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge./ml. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr. 2. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex.Tabel 6). reprezentată prin speciile genului Chrysococcus .

6(nr.3.4./ml.ex./ml/%). 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac. Fig. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.ex.5 (nr. 2. este redată în fig. în anul 2004 .de 46 .Fig.i ]n fig.).3. B.

6.Cuiejdel. fapt care evidenţiază o relativă poluare .. 3. Fig. Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.intrare lac . Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie .Centru .Cuiejdel. 4Baraj . 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .datorată în principal influenţelor antropice. 2-Coada .2008 800 Nr. 5-p.iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac.exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p.Fig. Baraj şi staţia ieşire lac.

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Gymnodinium sp. Chlamydomonas sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp. Pandorina morum Chodatella sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Spirulina laxissima Chromulina sp.

Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. Temperatura medie anuală este de 7. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august. 650 mm.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). Sub raport climatic. în două etape : în anii 1978 şi 1991. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului.comparativ cu anii anteriori. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . Structura algoflorei atestă faptul că acest lac.acide. dar biodiversitatea algală se menţine .50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. De asemenea. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge.5. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . brune podzolite şi rego. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel.80 C.soluri carbonatice. aici fiind soluri brune. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. este în formare. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv.datorată în principal influenţelor antropice. chiar la intervale lunare. Sub raport geologic. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului.o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective.

5. terofite anuale. terofite bianuale. helohidatofite.5. terofite anuale.9%.1.8%.47. europene centrale.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.8%.geofite. realizat în perioada mai – septembrie 2008.balcanice.2.7%.8%.aparţinând la 48 familii. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice.7.2%.2%.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13. un al afluent al pârâului Cuiejdiu. helohidatofite. 51 .2%.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc. geofite.2. carpato.microfanerofite.3.2% sunt specii endemice.8%.0%. nanofanerofite. adventive. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare.7%.5. circumpolare.0%.2%.5. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite.2.5.mediteraneene.9%. De asemenea.14.0%).2.geofite. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme. atlantice.bianuale.13.helohidatofite4. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create. 5 sunt pteridofie. Dintre specii.5%. microfanerofite. magafanerofite.0%.3. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel. urmate de europene.2.4%.3%.7%.0.2. iar un procent de 2.2%. camefite. geofite. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.5%. hemicriptofite.

0.36.5% iar 2. hidrofite.5%. Onagraceae .14.2%. elemente xeromezofite.1.neutrofilă.9% sunt amfitolerante. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam. 26. urmate de microterme.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7.8%. de 36. Athyriaceae Fam. 4.8.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido.2% neutro. xerofite.60. .13. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.42. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam. Tabel 7. ultrahidrofite5. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31.Spectrele în raport cu factorii ecologici: . criofile.3% acidofile.21. Lythraceae Lythrum salicaria Fam.11.7%.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam.bazifile iar un procentaj foarte mare. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite. temperatură-T.1% din specii la o reacţie acido.neutrofilă. 2.6%.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor.0%. Violaceae Viola hirta Fam.8%.0%.8%. moderat termofile.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.

laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam.donna Solanum dulcamara Fam.mas Fam. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Urticaceae Urtica dioica Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam.Athyrium filix. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Balsaminaceae Impatiens noli. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix.crispa Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Pyrolaceae Pyrola minor Fam.tangere Fam. Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. veris Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam.femina Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam.

Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. neglectum Fam. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. fenomen evident pe malul drept al lacului. abietina Campanula persicifolia Fam.Fam. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. privind spre amonte. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere.aquatica Fam. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. 54 . Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam.

spre baraj şi în lungul lacului. Picea abies. spre margini. Abies alba. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. Carpinus betulus. aparţinând la diverse asociaţii vegetale.Juncetum effusi ( as. Carpinus betulus. Acer pseudoplatanus. In apa lacului predomină 55 . îndeosebi spre coadă. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. Acer pseudoplatanus. Fraxinus excelsior.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. Salix caprea . în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. Corylus avellana.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. Sambucus nigra.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Salix fragilis. miriapode şi insecte. leguminoase şi alte specii şi. Fraxinus excelsior. Corylus avellana. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. crustacee. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Populus tremula.

Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice. în special.în general./l si mg.000 ex. Polyarthra major.000 ex.000 ex. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. Keratella cochlearis. Eucyclops serrulatus. valori numerice mai scăzute în anul 2004.la această grupă se înregistrează valori de peste 100.Acanthocyclops viridis. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig. Polyarthra vulgaris. 56 . Zooplanctonul ./l ) în lunile iulie-august. sub aspect cantitativ.În perioada de vară. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta.ex.10 şi tabelul 8 ). Tabel 8. prin crustacee de dimensiuni mici. nu depăşesc./m3./m3 .Pseudochydonus globosus. împreună. totalizează până la 10. comparativ cu anii anteriori . Polyarthra remota.2008.Bosmina longirostris. Zooplanctonul În perioada 2004-2007. predomină grupa R o t a t o r i a.prezintă.comunităţile faunistice zooplanctonice. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe. reprezentate. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a./m3 iar toamna.

034 0.Nr.008 8 60 12 172 154 0. în general. 57 .în toată perioada 20042007. / l mg.006 0.026 6 0.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă.008 0.136 0.08. crt. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar./ ml.204 0./ %). major*.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .12 8 20 4 0.072 18.în perioada iulieaugust.023 2 0.008 0.2008 ex.1 2 0. / l 12 0. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig.037 0. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6.008 100 80 Nr.ex.În 2004. / l mg.ex.006 72 0.2008 ex. / l 10 0. 07./l. dar în luna septembrie în anul 2008.

se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Hymenoptera. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord.Polyarthra remota. Polyarthra dolichoptera. Tettigoniidae IV. Orthoptera. Ortoptera. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Acanthocyclops viridis. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului.i n s e c t e l e. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Symphyta Fa. Ord. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Lepadella ovalis*. speciile : Asplachna priodonta. Heteroptera. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. Ord. Filinia maior. Odonata. Polyarthra vulgaris. Toate sunt carnivore răpitoare. Coleoptera. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Fam. Tettigonioidea Fam. Hymenoptera Subord. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. Ord. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 .Pseudochydonus globosus. Bosmina longirostris. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . Siricidae Sirex gigas L. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. care.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. Eucyclops serrulatus. unele prinzând prada în zbor (libelulidele). Keratella cochlearis. în perioada 2004-2007. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . Polyarthra Lacul Cuiejdel.2008. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate .Chydorus sphaericus. Xeris spectrum L. Trichocerca cylindrica. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii.

Pentatomidae Euryderma ornata L. Nymphalidae Apatura iris L. Acridoidea Fam. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Subord. Grophosoma lineatum L. Argynis paphia L. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Zygoptera Fam. Macrophya albicincta Schr. Tenthredo schrophulariae L. Cynipidae. Rhogogaster chlorosoma Ben. Fam. Melolontha melolontha L. Vanessa cardui L. Athalia cordata Lep. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Fam. Coccinella 5 punctata L. VI. dintre care amintim: Subord. Nematus salicis L. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Decticidae Decticus verrucivorus L. Sisyphus schaefferi L. Anax imperator Leach. Strangalia bifasciata Mull. Fam. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Strangalia septempunctata F. Subord. Plagionotus arcuatus L. Gerridae Gerris lacustris L. Cerambycidae Aromia moschata L. Fam. Coreidae Syromastes marginatus L. Coccinella bipunctata L. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Apidae. Coleoptera Fam. Vanessa atalantha L. Dolerus asper Zadd. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Corymbites purpureus Podo. Libelula quadrimaculata L. Carpocoris baccarum L. Subord. V. Ihneumonidae. Lepidoptera Fam. Genul Nematus Nematus capreae L. Agrionidae Agrion virgo L. Tenthredopsis nassata L. Ord. Fam. Gerris paludum F. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Fam. Fam. Gimnocerata Fam. Fam.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Fam. Pandoriana pandora Den. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Maniola juritina L. Macrophya quadrimaculata Fabr. Anisoptera Fam. Ord. Cetonia aurata L. Gonopteryx rhamni L. Tenthredopsis friesei Know. Fam. Ord. Macrophya rustica L. Tenthredo colon Klug. Cantharis livida L. Aeschnidae Aeschma grandis L. Sympetrum sanguineum L. III. Carabus glabratus Payk. Fam. Carabus cancellatus Illig. Pieridae Colias croceus L. Vespidae. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Carabidae Carabus violaceus L. Inachis io L. Heteropteraploşniţe. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Cantharidae Cantharis fusca L. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Fam. Fam. Larvele trăiesc pe apă. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Libellulidae Libelula depressa L. Subord. Tenthredo marginella Fabr. Fam. Tettigonia viridisima L. Tenthredo zona Klug. Megachilidae 59 . Fabriciana niobe L. Agrion splendens Harris. Tenthredo vespa Retz. Nematus pavidus Lep. Athalia circularis Klug. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Oxythirea funesta Podo. Tenthredo mesomelas L. Elateridae Lacon murinus L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull.

batracieni. Clasa Aves Ord. Ord. Accipiter gentilis L. Falco tinnunculus L. Clasa Batrachia Ord. Fam. Asio otus L. Melasoma populi L. Asilidae. Chrysomela coerulea Ol. Fam. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Tabanidae. Strigiformes Bubo bubo L. Buteo buteo L. Aphanthopus hyperanthus L. Urodela Salamandra salamandra L.Leptura rubra L. Ord. Phoxinus phoxinus L. Gobio gobio L. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Ips typographus L. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Leptura livida F. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Chrysomela polita L. Anura Bufo viridis Laur. Carassius carassius L. 60 . Athene noctua Scop. Bombyllidae.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. păsări şi mamifere. Dryocopus martius L. Calliporidae. Rana ridibunda Paşş. Ipidae Polygraphus polygraphus L. reptile. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Strix uralensis Pall. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Syrphidae. Ord. Strix aluco L. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop.

Felis silvestris Sch. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. Vulpes vulpes L. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. Parus ater L. Lacerta agilis L. Sus scropha L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Clasa Reptilia Subord. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N.N. Serpentes Natrix natrix L. flora şi vegetaţia caracteristică. Subord. 61 . au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Rana temporaria L. Canis lupus L. Ursus arctos L. Sturnus vulgaris L.Rana dalmatina Bon. climatici. Passeriformes Corvus corax L. Sciurus vulgaris L. fixatori de azot anaerobi. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. Turdus merula L. Parus montanus L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. care realizează circuitul elementelor biogene (C. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. factorii staţionali. Pica pica L. Ord. S). C. Motacilla alba L. Loxia curvirostra L. Sorex alpinus Sch. Turdus pilaris L. Lepus europaeus Pall. Corvus corone L. denitrificatori. Parus major L. Microtus agrestis L. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. Capreolus capreolus L. Martes martes L. Natrix tessellata Laur. Lacerta vivipara Jacq. în perioada 20042007. heterotrofi aerobi.S).

9 . Sulfatoreducători 0.60.2007 sunt prezentate in tabelul 11. 1.5 6. Denitrificatori 0. Nr.000 2.9 . sulfurată 0. Fixatori de N2 anaerobi 0.45. Tabel.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 ./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.000 3.000 5. mat. org. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel. Heterotrofi aerobi 500 .4. Descomp.91. crt.4 .0.6 62 .2 .25 4. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .

prezintă oscilaţii mari . Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi.reprezentată în special prin germenii amonificatori .favorizaţi de saturaţia cu oxigen.Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare.care au deci resurse de materie organică azotată . descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei . denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate.reflectănd 63 . cu fluctuaţii mari în ultimul an. heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură. între anul 2008 şi anii anteriori. La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu. Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate.şi heterotrofii aerobi .

când s-au analizat 6 grupe de germeni.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12). ( tabelul 12). în celelelte luni s-au determinat 64 .2008. Exceptând luna septembrie.

1 0.900 1.500 250 9.030 3 24 6 2 1.000 1.5 4.100 3.000 30.500 2.500 520 440 170 200 2.000 15 150 9.400 70.700 3.1 1.ORG.7 15 2.1 150 0.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.500 200.000 250 200.4 0.000 300.în anul 2008 Nr. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.000 20.000 1.5 4.700 5.920 6.000 15.000 7 4 2 6 4 2 2 0.5 <1 <1 <1 8 6.700 11 7 9 9 4 2.500 3.5 15 2.130 871 3. crt.500 150 20.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.4 7.4 40.4 0.000 2. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.000 8.5 25 2.9 0.5 15 15 15 - - - 2.5 9.600 3.760 10.000 44.200 140 140 - 65 .500 1.5 1.500 200 2.030 631 6.200 800 600 6. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.5 2.500 15.500 570.630 9.000 2 200 3 15 7.Tabel 12.400 1.770 851 692 4.500 1.500 150 150 45 9 4.000 5.000 4.7 0.

ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.000 52.000 3. din secţiunea “coada lacului”.310 2.100 1.7 0. denitrificatoare.4 0.000 100 100 70 60 90 450 0 1.500 0.1 4.500 1.000 2. păşunat.6 724 5.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2. 66 . Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.500 15.sporadic . determinată de influenţele antropice.950 2.9 0. heterotrofe aerobe. pescuit.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.000 150 1.000 40.000 300 310 27.750 537 741 5.1 1.130 3.7 1. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.000 29.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.500 1.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.7 0.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40. amilolitice.100 20 500 1. înot.5 350 34.100 20.000 430 6.300 4.5 1.4 <1 <1 <1 2. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.000 33.1 1.000 450 150 1. deşi.

1 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive .5 .25 . 12 H20 .0.1 . Fe Cl3 – 0.1.0.0. După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute.0. 7 H2 O .2 . Ca (NO3)2 . Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM . 7 H2 O .1 .2 . din care s-au obţinut : 1. K2 HPO4 – 0. Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea. Mg S04 . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 . CZURDA . şi pe această cale. Ca (NO3)2 . Fe SO4 . II . 7 H2 O . 67 . Mg SO4 .0.1 .0.001 .0.001 . III . cultură unialgală. a biodiversităţii algale. cu Scenedesmus acutus. Na3 PO4 .ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL.002 . Fe Cl3 – 0. K2 HPO4 – 0.0. KNO3 .0.1 .1 . PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree .0. Mg SO4 .

G. O. Coelastrum sphaericum. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine.24 47. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală .) .36 30.27 11. Chlorella vulgaris. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. 28.N.E. P. + S.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36. Scenedesmus acutus . elemente minerale etc. incluzând speciile : Nitzschia palea. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S.80 0.56 1.44 23. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util .01 17.64 13.17 1.culturi mixte.89 0.66 Solu bil în HCl 73. determinate de tipul culturii.34 52. Chodatella sp. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.T. în anul 2007 şi 9 specii în 2008. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective . Tabel 13 . Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 . Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13.25 8. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora .81 63.18 71. zaharuri.81 34. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice. .46 6.13 1. S.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.85 15.19 12.75 4. Chlamydomonas sp.M.B.

in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.53 13.47 86. d.2001 lacul Cuiejdel se poate include.90 13. In conformitate cu Anexa nr. Tabel 8.17 14. 462 din 18.81 18.20 Nr.1 la Legea nr. efectuate de Laboratorul nostru.80 10.74 55. . Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente .27 3.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.03 19.04 14.26 57. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici.79 91.de asemenea. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.50 77.50 22.fără rezerve. crt. relevate prin prezentul studiu.26 44.57 9.21 8. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85. realizat în perioada 2007.83 85.48 18. Biodiversitatea. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.07.62 2.74 42.71 11.78 77.61 10.2008.cu tendinţă spre mezotrofie.I.43 90.22 22.care se încadrează in Legea 462 / 69 .29 88. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă . prin teme de cercetare anterioare.30 5. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate.96 24. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii.

Activitati antropice 70 . 89 ).de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. L. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . iar valorificarea rezultatelor lor.654. 4 si 5 şi.2001 si Anexele nr. efectuate în această perioadă (2007 . când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. 3. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific.2008 ) reprezintă în acest moment. L.13/1993 BERNA. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. respectiv. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. Este necesar.Directivele europene. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie. peisagistic şi educaţional. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. în perioada iniţială de creare a acesteia. 2004.69 CITES. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic.13/1998 Bonn. R6 BERNA. sub denumirea de . Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. şi este posibil ca în acest an. L. L.

Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare.Modificări determinate de exploatări forestiere. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial.precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 .

Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 . Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare. În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic.

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.

73

Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.

74

Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri

75

76 . un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune. bogat oxigenate. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică.tipice de munte cu ape limpezi.

Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. fie pentru folosul oamenilor. însa viaţa lor este mai scurtă. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. etc. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. neurologice. ginecologice. climă.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. natura folosind condiţii favorabile de relief. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. 77 . scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. hidrografie etc. ortopedice. deoarece acumulează o rezervă de apă. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare.

Sci.. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. 1.S.VIII. RĂDOANE MARIA. N... 15-32. V. ICHIM.. Ed.. Nat. Ceres. Şerbăneşti şi Galbeni”. Piatra Neamţ.J. G. Studii şi Cercetări..BIBLIOGRAFIE ANTONESCU.. Stuttgart. “Al. I. I... Bucureşti. VIII.. Vol. Pol. GRABOWSKI. JONASSON. A. C. 1963 – Biologia apelor.109 p. APETROAEI. 20 nr. Internat. Bucureşti.. Gârleni. Verh. ARTENIE. de Şt.544 p. RĂDOANE. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. Edit. Studii şi Cercetări. 78 . V. vol. 39. N. Verein. CIOCÂRLAN. I. 1988 – Flora ilustrată a României. Did. JONES. TĂNASE Elvira.M.33. Limnol. P. 512 p. 1981 – Practicum de biochimie generală. Univ. Cuza” Iaşi.. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. 2. Arch.. Exemplificări din judeţul Neamţ. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water. Hydrobiol. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. şi Ped. Lit. Muz. 33-37. Publ. 26. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful