P. 1
Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel

Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel

|Views: 1,521|Likes:
Published by Doroi Anne

More info:

Published by: Doroi Anne on Jun 03, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU

2010

1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL

2

CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9

CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15

CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30

CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67

3

în latină aqua. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. celţii suire. ruşii voda. turcii su... e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”. prezenţa indubitabilă a apei în univers. italienii acqua. fruct al dragostei dintre pământ şi cer.. indienii pani. finlandezii vetta. evreii mayim. cât şi în formă solidă (gheaţă). în sanscrită udan. Englezii o numesc water germanii Wasser. grecii hydor. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). indonezienii air.. Cercetările recente au demonstrat. e principalul agent de modelare a reliefului. olandezii water. cure de ape minarale.. arabii mayah. japonezii mizuk. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. în esperanto se numeşte akvo. norvegienii vann. Concepţiile au evoluat.. francezii eau. hawaienii wai. 4 . e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi.. e agent terapeutic (băi. De asemenea.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. e materie primă în economie. polonezii woda. spaniolii şi portughezii agua.. atât în formă gazoasă (vapori). temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). danezii vand. maghiarii viz. chinezii shui. prin metoda spectroscopiei. suedezii vatten. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley).

ci legată în roci. care părea cândva un mit. de heliu şi hidrogen. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. de la formarea pământului. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. în trecut. Pe Venus. Astfel. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. este astăzi obiect de cercetare febrilă. 5 . a apei. Când răcirea scoarţei a progresat destul. în calotele polare. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă.În sistemul nostru solar. formând a doua atmosferă (cea iniţială. mari cantităţi de apă. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). apa s-a condensat. planeta Marte are. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. găsirea apei pe alte planete. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). au apărut ploile şi s-au format mările. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor.

pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi).5 l/zi). pentru prepararea hranei. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pe care le utilizează în interesul propriei specii. pentru stropirea spaţiilor verzi. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate.1.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1.60 l/zi). cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. 6 .înot. (25 . pentru fântâni arteziene şi alte asemenea. pentru piscicultură. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. pentru generare de energie electircă ex. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. de cultură şi educaţie.Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă... nevoi pentru transport (navigaţie) etc. pentru asigurarea igienei personale. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. nevoi pentru zootehnie.. în hidrocentrale. navigaţie de agrement etc. de deservire etc. pieţelor etc. pentru spălarea alimentelor. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. Există şi nevoi nevoi recreaţionale .).

numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8. de consumul din industrie şi agricultură. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31.. 1 milioane în 1970 la 35. Amu-Daria şi Syr-Daria. 9 milioane în 1985. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. 11. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice.2 milioane în 1980 şi 36. cu tendinţă de creştere continuă. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. care este tot mai populară.• Nu în ultimul rând.8 milioane în 1980 şi 13. Irigaţiile. prin reducerea recoltelor de peşte. la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. la schi nautic 6420.şi implicit tot pentru om! .cer limitarea severă a acestei "utilizări"). deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii.1 milioane în 1984.. prin descărcarea apelor uzate în efluent. În SUA. 8 milioane în 1976. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă.

apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. de management bazinal şi interbazinal (stocaj. Slovenia. Ţări precum Ciprul. nevoile biologice ale omului sunt modeste. Totuşi. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. pe hectar. 1. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24. 8 . de numai câţiva litri pe zi. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină.). drenaj. de 1500 USD în America Latină. transferuri etc. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. După cum am arătat anterior. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. Danemarca.000 km2 de sol acoperit cu sare . 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. Irigaţiile sunt scumpe. insectelor etc.2. sedimentelor. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. de prevenire şi control al inundaţiilor. de controlare a salinităţii.. mereu crescânde. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. motiv pentru care consumul este de regulă normat. 418 USD în Extremul Orient. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. omul modern consumă mult mai mult.fostul fund al mării . Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut.ape în scop de irigaţii. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime.

Portugalia. Finlanda. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. urmată de irigaţii (30%) .. Belgia. Din total. agricultură etc.. Ca domeniu de utilizare.peste 50% din total. 1172 în Canada. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. doar 60 în Malta. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor..3% era apă de mare. În total peste 500.. În 1990. 423 în Polonia. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. dar ţările dezvoltate. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. 460 în China. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice.). au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult.. Pe plan mondial. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. 14 milioane tone pentru industria alimentară.7% apă subterană.Spania. Apa dulce era ca origine 78. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. Austria sau Franţa. 81. 9 milioane tone pentru industria cauciucului. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic.. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori. ploile artificiale etc... după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. 50 milioane tone pentru industria textilă. 946 în Finlanda. Pe ansamblu este în creştere. Italia.SUA. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA.3% apă de suprafaţă şi 21. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire.000. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. 15 milioane tone în alte industrii. Belgia. Astfel. Apa potabilă 9 .7% din apă era dulce şi 18. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . 962 în Egipt. 836 în Belgia. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului... Malta apelează şi la ape meteorice.... pentru ţări precum Olanda. pentru Grecia..

Italia. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Pentru irigaţii. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. în 1988. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. Finlanda. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. în 90 % din sisteme. existând o serie de particularităţi. utilizarea apei este foarte diversă. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. În Europa. În România. Anglia şi Malta. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. Pentru îmbăiere.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. Nebraska şi New Mexico. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. în Germania. În Luxembourg. Spania. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. Danemarca. industria consumă sub 30 %. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. cu mari variaţii. Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. putându-se frecvent vorbi de risipă. Actualmente. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. Ca sisteme de alimentare individuală. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. Idaho. Belgia. 10 . Astfel. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). nevoilor publice li se alocă peste 50 %. crescâbd de trei ori faţă de 1950. În Grecia. Lituania. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei .

. anoxice.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. cu compuşi toxici etc. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei.3. aduc un mare aport. Ca parte a naturii. 11 . Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. omul internacţionează desigur cu mediul. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice.. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii.1. de care conntinuăm totuşi să depindem. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili.

12 .· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. şoselele. haldările. decopertările. defrişările etc. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. · Construcţiile.

fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici).2. ceea ce în anumite privinţe şi sunt. conţinutul biologic şi microbiologic etc. mai puţin stabile în caracteristici.1. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului. Ele formează reţeaua hidrografică. lacuri etc. cursuri de apă naturale.. apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. mai bogate în elemente biologice. 2.râu . 2.1.· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie.pârâu . mai uşor poluabile. ape curgătoare (izvor .Clasificare şi caracteristici. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea. 13 . fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate.fluviu) şi ape stagnante. Morfologic.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. temperatura.). Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare). Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. Totodată.2. modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale).

Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. incluzând vârtejuri. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. formă. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. În cadrul aceluiaşi râu. adâncime etc. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. lăţime. apa nu curge cu viteză uniformă. Astfel. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. bulboane. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. adâncime a albiei. configuraţia albiei (rugozitate. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu.) şi de alţi factori. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. de la o zonă la alta. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. ci şi pe orizontală. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. chiar 14 . O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. nu doar pe verticală. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi.

prin migrarea meandrelor şi alte fenomene.dacă există curenţi. grindel. Râul este un sistem dinamic. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. golfuri marine ce au fost 15 . arbori etc. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. În râuri. cu ajutorul teledetecţiei termice. însă există multe cu apă sărată. configuraţia albiei şi calitatea apei. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. nişe de contracurent etc. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere.2. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. mai ales în zone aride. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. însumate. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. car sunt de fapt microretenţii de apă care.) apar vârtejuri. dar există şi lacuri de altă origine. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. sau în cratere vulcanice etc.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. cum sunt cele de baraj natural. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. în spatele obstacolelor (bolovani. picioare de pod. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. cât şi c modificare a traiectului albiei. contracurenţi etc. clean dungat) etc. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. 2. zlăvoacă). Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. De la izvoare spre aval. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor.2. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton.

că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. peste 490 în Brazilia. creând în spatele lor lacuri de acumulare.. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse.7 milioane km2. peste 580 în Canada. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. Cel mai mare lac este Marea Caspică. 142 Cehoslovacia.. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. ce atinge 1620 metri profunzime. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. altele sunt lipsite de scurgere.. peste 5300 în SUA. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică".. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice.. peste 1000 în India.000 km2). dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride. Majoritatea lacurilor sunt permanente. La nivelul anului 1982. peste 2100 în Japonia. politrofe sau hipertrofe merg 16 .. vânt.. Există şi turbine tubulare. peste 600 în Coreea. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. 114 Yugoslavia. 134 Suedia. 112 Austria. peste 520 în Marea Britanie. erodarea malurilor. cu 400.. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. . pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. 432 în Franţa. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. prin afluxul de sedimente (râuri. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18.. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii.8% din suprafaţa uscatului). determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj... 108 Bulgaria. 184 Germania. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. 130 Elveţia. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. 408 în Italia. peste 690 în Spania. 219 în Norvegia. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia.500 în China.separate de mare etc. adică aproximativ 1. Astfel.

350. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. Din aceasta (100%).00001% (0. biosfera înglobează numai 0.506 x1015 m3.4 miliarde de kilometri cubi. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză.57% este dulce. Estimări mai exacte propun cifra de 1357.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. Marea Aral. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. care a dat naştere actualei atmosfere. până la 4000 m adâncime. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. adică 0.000 tone anual). Cifre mai exacte estimează 125. 2. ar cuprinde 8. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.0006 x 1015 m3 de apă. adică 2.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). în care adesea există apă. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani.rapid spre colmatare. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă. Din totalul apei din hidrosferă. În fine. Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10.14 % din hidrosferă.000 km3. 97. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. Marele Lac Sărat. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). Din apă.).57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. Marea Moartă etc. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. 550 x109 m3 de apă. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. Acest proces continuă şi în momentul de faţă.61% din hidrosferă.200. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). prin fotosinteză. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii.000 km3 . 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. 17 .

Însă din apele dulci lichide.Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. numai 4% (0. 18 . cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor.

 prispa lacului: este zona submersă.1% din suprafaţa ţării.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate. a volumului de apă. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. În zona muntoasă. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare. Roşu(Penteleu). Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia.Vulturilor(Siriu). 91.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. 19 . climă şi scurgere superficială.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3.5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2.450 de lacuri. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă.620 km2 ceea ce reprezintă 1. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). caracterizat printr-un bazin relativ consolidat. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad).1. a chimismului. În unele cazuri.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. variaţia nivelului. regimului termic şi dinamic). Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare.

sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. ca geneză. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). Iezer etc. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. Sibiu. 3.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. Bucura. reţeaua hidrografică. în majoritatea lor. prăbuşirile scoarţei terestre. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. Bâlea. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea.2. lacuri glaciare (Zănoaga. vulcanice (Sf. glaciare (Lala. Braşov. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. Rastu. răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. lacuri de baraj (Lacul Roşu). etc. roca. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. în majoritatea lor artificiale (iazuri). majoritatea sunt lacuri de apă dulce. in lacurile mari). relieful. Negru etc). Gâlcescu etc). Făgăraş. Plopul. care constituie. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. Colentina etc)  Lacurile de luncă. Capra. in deosebi de temperature aerului. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. Ana). formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. legate.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. Buhăescu. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. obârşii ale râurilor. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). 20 . au adâncime mică (2-3 m).  Lacurile din Podişul Moldovei.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime.

iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. Ana.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv. 21 . Oltul. transformându-le în limanuri fluviaţiile. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. Someşul. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Siretul.3. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. omul a creat lacuri.  3. Argeşul. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. Prutul. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. indiferent de originea cuvei lor. Jiul. din maree. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. din intrările si ieşirile afluenţilor. care devin lacuri în timpul apelor crescute. Mureşul. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. Dobrogea. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. energia termica. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor.

Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă.3. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin). stratificare indirectă şi stratificare uniformă. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: . • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent. 22 . La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. • Orizontul de sub epilimnion.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară.4.

în lunile iulie. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici.5. vânturi. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. cele din zona de câmpie. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. podiş şi colinare. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine. iar pentru cele de câmpie. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. consum biologic şi precipitaţii.3. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. Gradul de 23 . august. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice.

Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. Chimismul apei. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. din izvoare. iar în amurg revine spre suprafată. din mâl. cele alpine sunt sărace. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. consumatori si reducători. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. 24 . În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin.5. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. când îngheaţă. din apele care se varsă în ele.Biocenoză. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului.5º sau 4ºC. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. nisip. El poate fi format din diferite depuneri organice.6. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Circulaţia de primavară şi toamnă. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. din mineralizarea organismelor moarte.1. argilă etc. 3.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu.

broscăriţă. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. mai ales ciclopii. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. larve de insecte. ştiuca. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice.2. gamaridele. 3. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. nufăr alb. slab oxigenat. caracuda. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. păsări etc. Este bine luminat şi oxigenat. trestie. zopodele. rogoz. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. copepodele parazite de peşti. plătica etc. rotiferi. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). Bentosul profundal este lipsit de lumină. Cei mai raspandiţi 25 . nufăr galben etc. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. de numeroase populaţii de protozoare. gosteropode. alge albastre-verzui. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. crapul. obleţii bibanul. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. alge silicioase etc.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. papură.5. cum sunt: linul. care ies în larg. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. În zonele mai adânci coboară plătica. hirudinee. acoperit de un mâl. cladocere.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. diferiţi crustacei şi din peşti. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. limba broaştei. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. buzdugan. lamelibra. mlaştini.

sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. întoarsă în sus este mai închis colorată. şalăul. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I.Simionescu) 3. unde vâneaza. sau o grădină de flori. papura etc. se mai găsesc cosorul sau bradişul. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. formând o păşune în baltă. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. Larvele lor formează bentosul lacustru. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. gonitoride la suprafaţa apei.5. plăşuiţele de apă. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. cu fiori. linul. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa.3. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. când florile sunt desfăşurate. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. plătica. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. atât ca numărul de specii. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. se află caracuda . etc. roşioară. În toiul verii. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. Dintre peşti. Pe langa plante superioare. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. cât şi de indivizi. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. 26 . desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. Stuful şi papura fac desişul de pădure. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. Dintre amfibieni.

Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici. lacuri de baraj natural. cu o suprafaţă de 10. Viorica.Zona de munte .6. transparenţa si temperatura scazută a apelor.Zona de campie 3.3. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat). Lacul Sf. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone.Lacuri de munte 3.6. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac. Lacuri vulcanice Lacul Sf. irigaţii. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. pentru alimentare cu apă. pe o şosea modernizată.6. Brateş cu suprafaţa de 21 km2). unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample.Clasificarea lacurilor După origine. lacuri în crovuri.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). Florica. lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. limpezimea. până în vârful muntelui Ciumatul. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). Lacurile le întalnim în albia (Lia.1.8 ha este cel mai mare dintre ele).limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră. în depresiuni. izolate sau asociate(complexul Bucura). lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2).Zona de Deal şi Podis . Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. piscicultură şi agrement. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian.1.1. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . contrastul. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. Ana 27 . Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. Astfel avem: .

Pe lângă Munţii Făgaraş. Circul Galeşul. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief.(Viştişoara. complexul Judele. flacante de abrupturi. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. în aceste excavaţii se acumulează apa. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). În raport cu Retezatul. Lacul Doamnei din Fagaraş). Judele si Lăpuşnicul Mare. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. Aici. urmând creasta principală a masivului rodnean. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. 28 . complexul glaciar Negoiu-Caltun. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. peste 65. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. cele mai importante fiind Pietrele. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. În urma acţiunii erozive. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. Circul si Valea Pietrele. de la lac şi până la Gura Lalei. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. la vărsarea în Bistriţa. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta .din bazinul superior. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. Circul si Valea Rea. Circul Stănişoara. Inauţ. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. sub un abrupt de circa 150m. prin patru trasee. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. După retragerea gheţarilor. denumite circuri sau căldări glaciare. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. Inau. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii.

si seaca la fel de repede. La ploi torentiale.6. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti.1).Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). L a c u l C u i e j d e l.este localizat in arealul satului Ighiel. Are o suprafata de 20 hectare. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). judetul Alba. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). situat la 25 km de Piatra Neamţ. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. S-a 29 . s-a format recent (1978). Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz. Lacul Ighiu. in zona carstica de la Ponoarele. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. toate formate prin baraje naturale. Are o suprafata de 5. Lacul Limpede. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. respectiv. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . asociat cu complexul de lacuri mai mici. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. Lacul Zaton.De baraj natural.2 ha. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. dar si momente in timpul verii in care seaca complet.o suprafaţă de 2. reprezintă în acest moment.cel mai mare). Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. în bazinul superior al râului Cuiejdi. prin surpare şi alunecare. Lacul Zaton (lac temporar). judetul Harghita.În depresiuni carstice .1. Este situat la o altitudine de 940 m.000 mc. Lacul Roşu.Lacul Cuiejdel. are o lungime de 1 km. 3. Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). fitocenologică. 21 km NNV de Piatra Neamţ. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. lacul se umple rapid. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. la cca. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica.2. Lacul are momente cand este plin ochi. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica.

a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Lacul Vidra. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. 3. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Are o suprafata de 12. Este situat in arealul comunei Belis.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. Lacul Fantanele.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. Lacul Fantanele . Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei.6. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m.5 m.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Lacul Vidraru. clean. lipani. Lacul Valiug. inalta de 23 m. In apele sale se ridica Piatra Teiului. Lacul Vidraru .6 hectare si o adancime maxima de 10. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. in arealul localitatii Bicaz.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Apele lacului sunt bogate in pastravi. la o altitudine de 532 m.a fost amenajat pe cursul Argesului. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii.15 kmp. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement. Lacul Vidra . Lacul Valiug . Este situat in arealul comunei Valiug. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume. Are o suprafata de 59 hectare.Lacuri antropice De baraj artificial. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Este situat la 66 km de Pitesti.2. Lacul Oasa. judetul Caras-Severin.6.a fost amenajat pe cursul raului Lotru. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. judetul Cluj. Are o suprafata de 32.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . cleani. Are o suprafata de 940 hectare. 3. mreana). Are o suprafata de 8. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement.

Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Cojocna. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m.este localizat la 7 km de Slobozia. Baia Verde. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime.6. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. Apa lacului este sulfatata. Lacul Sarat. 3. bicarbonatata. insuflându-şi bucurie şi optimism.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş .72 kmp si o adancime de 1m. clorurata. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. SarataBuzau. Ocnele Mari. Lacul Balta Alba. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte.este situat la 56 km de Buzau.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac.este situat la 5 km de Braila. Lacul Sarat . Lacul Balta Alba . Lacul Amara .4. Sic. Baia Rosie.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. magneziana. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. Govora. Lacul Verde. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. Are o suprafata de 1. Ocna Dej. Turda. Telega.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit. Ocna Sibiu. 31 . Lacul Alunis.

dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. limanuri fluviatile. L. Lacul Agigea.este situat la 17 km de Constanta. prezinta fenomenul de heliotermie.6. Are o suprafata de 2. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Floreasca pe Colentina. Balta Albă.Cotu Morii. L. Ostrovu Mare pe Dunăre. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. Herăstrău. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). L.Lacul Bistreţ. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. de baraj antropic.61 kmp si o adancime maxima de 9. Limane fluvio-maritime. Verbunci Lacuri heliotermice. 3.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. L. Lacul Costinesti. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Lacul Mangalia . Are o suprafata de 11. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. L. Băneasa. Căldăruşani. Techirghiol. L. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. Snagov. Mostiştea şi L. 32 . cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. Lacul Techirghiol . Tei. temperatura apei este mica. Lacuri de luncă. L. La suprafata. Eforie Sud. Lacuri relicte. Techirghiol. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. iazuri. Lacul Mangalia.5Limane Limane fluvatile . Este destinat pescuitului. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).este situat in apropierea localitatii omonime.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume. Amara. L.7 m. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Lacurile amenajate de om sunt: L. Bistreţ. Brateş. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol.In Campia Romana exista numeroase lacuri. Lacul Suhaia. Plopu. Sărat. Limanurile fluviatile sunt L. L. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. Râtu Mare.Mangalia. fiind lacuri de agrement în Bucureşti.

Lacul Agigea .este situat in arealul comunei Agigea. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Lacul Gorgova.Lacul Roşu. Lacul Dranov. Lacul Puiu. Lacul Matita. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Sinoe. Lacul Bogdaproste. 3.6. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri.Lagune. Zmeica Lacuri în Delta Dunării. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement. Lacul Merhei.6. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Lacul Isac.Razim. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. Lacul Furtuna.

fitocenologică. în bazinul superior al râului Cuiejdi. are o lungime de 1 km. s-a format recent (1978).000 mc. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. respectiv.1). un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. L a c u l C u i e j d e l. Fig. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. reprezintă în acest moment.Rădoane-2002. 21 km NNV de Piatra Neamţ. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. asociat cu complexul de lacuri mai mici. prin surpare şi alunecare.2 ha. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. situat la 25 km de Piatra Neamţ.Lacul de baraj natural Cuiejdel.o suprafaţă de 2. toate formate prin baraje naturale. MS.) 34 . Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. la cca.

cu o suprafaţă de 35 ha. Lungimea lacului ajungea la 1. când a barajul natural format a blocat întreaga vale. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. La acelaşi nivel. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. activa din nou. mai ales în condiţiile în care. începând cu anul 1978.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. suprafaţa determinată topografic era de 12.29. în perioada prezentă ( 2003 .25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. (Rădoane 2002-MS. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m. cu suprafeţe de câteva sute de m2.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. ce s-a produs pe versantul stâng al văii.75 km 2 (48. Grosimea depozitelor variază între 5. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă . când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m .4 mm precipitaţii).25 m sau chiar mai mult în zona barajului.augustvaloare cumulată de 741. în anumite condiţii. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. procesul de alunecare s-a amplificat.22.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. III şi baraj. între km 0. Caracteristicele geomorfologice. iar lăţimea medie la 102 m. limnologice.5 m până în anii 1994-1995.2004 ) s-a construit un nou drum. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală.5 şi 1. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 .53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi.0 km. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8.2 ha. Exceptând sectorul situat între prof. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. în mai multe etape. fenomenul putându-se. culminând cu cea din 1991.

cu o suprafaţă de peste 35 ha. cutremurul din anul 1990 etc. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. pe direcţia nord vest –sud est. . lacul Cuiejdel . care se continuă şi acum.. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. lungime: 24 km ). este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. a statutului care să permită o protecţie specială .. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. 36 . afluent al Bistriţei pe stânga. Alunecarea a fost determinată de. iar la confluenţa principalilor tributari. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat.şi pentru urmaşi . că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. din care rezultă. turism neecologic etc. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului. Deci la formarea acestui lac de baraj natural. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. cu extinderea mai mare pe valea principală . se ramifică pe cele două văi. Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. defrişări. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. pentru a se păstra . Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. particularităţile substratului geologic.acest minunat dar al naturii.unicitatea şi importanţa acestui lac . Dar. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. precipitaţiile abundente .

Lacul Cuiejdel (jud.2.Harghita) – Foto 1.A. Lacu Roşu ( foto: M.3 şi tabel 1. dar şi deosebiri.Neamţ) prezintă numeroase asemănări. cu Lacu Roşu (jud. 1.Porumb ) 37 .

Porumb) 38 .A.Lac Cuiejdel (foto: M.

Mentha etc.Lac Cuiejdel – cu drum.000 m2 906. Carex etc. crt. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 .676 m2 680. Caracteristici generale. comparative.970 m3 Typha.7 m 114. Myriophyllum.084 m3 Equisetum. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9. Tabel 1.08 m 122. construit în anii 2003-2004 (foto : M. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16.Polygonum. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr.A. Typha.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1. Polygonum.

prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. 40 . de asemenea. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. centru şi baraj. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. probe din afluenţi şi din aval de lac ). Boşcaiu. spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice..R. spectrul indicilor ecologici-U. de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C).T. Pentru studiul raionarea floristică. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator. reacţia sedimentelor. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . spectrul geoelementelor. NO3-)+ Tabel 2. Borza şi N. respectiv determinări chimice şi centru”. conţinutul de substanţă organică al acestora. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. s-au prelevat.

30 6.32 0.948 1.41 0.56 0.31 2.14 70.41 6.69 0.261 1. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.39 96.081 0.45 6.93 62.75 9.55 6.381 1.61 0.64 4.53 6.51 0.68 5.75 100.70 5.810 2.41 0.09 6.54 47.035 0.44 0.064 0.30 13.33 45.99 37.50 2.48 3.049 0.28 8.062 0. coada lacului (2).31 76.50 6.34 49.823 1.96 12.66 5.61 15.842 1.30 12.92 5.583 4 49.80 5.74 6.074 0.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).61 15.36 13.25 6. Pentru elementele biogene 41 .30 42.Tabel 2.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.29 9.077 3 52.79 0.049 0.83 51.31 8.16 5.39 51.85 2.50 6.040 0.46 5.50 5.101 0.54 0.61 0.46 0.47 10.04 1.54 4.80 3.53 49.079 0.49 99.62 51.96 3.823 1.68 0.98 11.52 0.97 1.43 6.51 41.050 0.069 0.45 6.48 10. în anul 2004 Nr.16 4.69 3.180 1.67 61.75 6.45 6.028 1. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).960 1.195 2 42.71 6.108 0. crt.66 79.01 4.90 6.43 3.92 0.06 4.091 0.69 71.15 6.93 5.80 6.65 46.60 6.48 9.57 0.63 74.96 4.94 0.502 1.48 57.82 96.06 49.31 0.57 0.91 45.037 0.03 41.94 8.53 5.

Tabel 4.47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.în perioada 2004-2007.de la o zona la alta a lacului . sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie. Tabel 3.66 . se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi.5. prezintă o apă bine oxigenată (4. în perioada 2000-2003 Nr. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază .Tabel 4. din acest punct de vedere. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel. evoluţia ecosistemului fiind lentă.41 . Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 .18 0.008 . de la o perioadă la alta a anului. respective.16 In ansamblu.crt. însă.01 0. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel.în cadrul unor limite restrânse. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică. prezentate în tabelul 2.6.90 4.3 -7.30 – 19.10 .90 . 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.0.9. cu încărcare organică relativ scăzută (10.40 mg/l).0.8) . în mg/litru de apă interstiţială. Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3. Datele obţinute.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi. Pe de altă parte.esenţiale.60 .(mg / 100 g sediment) PO43.7.74 0.

84 .7 201.87 .2 7.26 0.054 0.77 9.43 0.5 6.5 13.30 .12 0.3 10. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5./l Azotiţi .4 8. germ.29 0.43 10.40 9.mg SO42-/l Cloruri .64 11.005 . 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.7 7.org.66 58.69 0.2 7. . in anul 2007 Nr.34 14.4 6.003 .0.mg HCO3-/l Sulfaţi .25 0.26.29 0.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.00 13.4 7.0 7.mg NO2.4 24.021 Baraj 21.60 8.30 .06 0.57 14.47 12.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.mg/l Limite de variaţie 7.92 7.5 7.15 0.037 Evacuare 20.3 – 7.35 11.Nr.diz.012 0.mg NO3.35 11.034 0.01 10.mg Cl-/l Reziduu fix .04 10.5 8.0 21.mval/l Duritate tot.0 7.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .3 10.5 7./l Amoniu .9.5 9.1 251 .14 0.7.13 0.04 13.20 14.0.gr. mg KMnO4/l Azotaţi .3 – 207.0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.12 0.47 0.98 15.079 0. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 . august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.2 12.mg Ca2+/l Magneziu .03 10. .90 – 9.3.0.2 6.1 7.5 14.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .51 8.43 0.54 0.97 15.22 11.5 .72 11.54 0.25 0.22 0.1 7.20 0. Tabel 5.11 .8 4.5 10.0 7.012 0. org.50 17.mg P/l Alcalinitate tot.2 13.015 3.013 .31 10. . Calciu . Crt.36 11.5 18.08 0.1.72 11.9 7.21 0. crt.0 17.024 Centru 21.mg O2/l Subst.95 8.0 7.0 21.3 .0 12.8 .004 0.19.10.22 0.62.007 SLD Coadă lac 23.85 0.0 8.0 .

80 0.3 228 252 250 0.024 0.84 173.5 237 256 254 0.35 0.2 197 254 246 0. De asemenea.031 10.32 213.87 60.12 6. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.35 0. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.98 60.98 60.015 0.84 0. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.185 0.00 0.050 9. sau prelevat probe care nu au fost fixate.83 0.044 8. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.162 0.139 0.09 1.10 5.12 6. caracteristice apelor oligotrofe.021 0. o oxigenare bună.43 64. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.35 0.81 217.78 0. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.021 0. 44 .32 278.12 6.116 0. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .092 0.07 1. lac şi evacuare.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină.88 0.2 313 244 238 0.76 0. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.03 1.012 3.037 9.92 6.044 9.39 1.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr.32 201. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ). prezentate în capitolul metode de lucru.08 48.04 0.

deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr./ml.exemplare alge/ml. urmată de Chrysophyta. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ).În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge.Tabel 6). care prezentau în perioada 2004-2007. reprezentată prin speciile genului Chrysococcus . Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. Fig. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. A. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 . Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. 2.

B./ml.6(nr.i ]n fig.Fig.3.ex. este redată în fig. Fig. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.4. în anul 2004 . 2./ml/%).3. 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.5 (nr.de 46 .).ex.

Cuiejdel. fapt care evidenţiază o relativă poluare . 5-p. Fig. 3.intrare lac . Baraj şi staţia ieşire lac. 2-Coada .datorată în principal influenţelor antropice.exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p. 4Baraj .Cuiejdel.Fig. Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie .iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac.Centru .2008 800 Nr.6.. 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 . Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Pandorina morum Chodatella sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 .+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Gymnodinium sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Chlamydomonas sp.

în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca.50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig.soluri carbonatice. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge. Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. 650 mm.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. chiar la intervale lunare. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. brune podzolite şi rego.comparativ cu anii anteriori.80 C. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică.acide. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. Sub raport climatic.datorată în principal influenţelor antropice. Sub raport geologic. este în formare. aici fiind soluri brune. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. dar biodiversitatea algală se menţine . Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. în două etape : în anii 1978 şi 1991. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. De asemenea. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. Temperatura medie anuală este de 7.o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite.5.

5.geofite.3.5.0%. camefite.7.4%. terofite bianuale.mediteraneene.0%. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare.7%. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.2. hemicriptofite.0%). realizat în perioada mai – septembrie 2008.8%.8%. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel.bianuale.5.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13.2%. carpato.helohidatofite4. De asemenea. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.47. geofite. urmate de europene.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă. iar un procent de 2. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme. circumpolare. 51 . europene centrale.2%.2.2% sunt specii endemice. nanofanerofite. atlantice.5. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.microfanerofite.2.2.1. terofite anuale.3. microfanerofite.13.14.7%.3%.5.0%. un al afluent al pârâului Cuiejdiu.0. terofite anuale.8%.2%.2%. helohidatofite. Dintre specii.5%.9%. adventive.8%.2.7%. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create.geofite. 5 sunt pteridofie.5%.balcanice. magafanerofite.aparţinând la 48 familii.2%. helohidatofite. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig. geofite.2.9%.

5% iar 2. .neutrofilă.1.11. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31. Athyriaceae Fam.bazifile iar un procentaj foarte mare. criofile. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam.21. Onagraceae .13. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite.7%.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.8.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. moderat termofile. Violaceae Viola hirta Fam.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.8%.60. temperatură-T.5%. Lythraceae Lythrum salicaria Fam.9% sunt amfitolerante.1% din specii la o reacţie acido.2% neutro.36.6%.neutrofilă. ultrahidrofite5.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam. 26.8%.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido. elemente xeromezofite.8%. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U. hidrofite.0%. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam.0%.14.42.0. 4. 2.3% acidofile. urmate de microterme.Spectrele în raport cu factorii ecologici: .2%. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7. Tabel 7. de 36. xerofite.

tangere Fam. Pyrolaceae Pyrola minor Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam. veris Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam.mas Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam. Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam.crispa Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp.donna Solanum dulcamara Fam.femina Fam. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam.Athyrium filix. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella.

Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. neglectum Fam. fenomen evident pe malul drept al lacului. privind spre amonte. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. 54 . abietina Campanula persicifolia Fam. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp.aquatica Fam. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam.Fam. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp.

Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. îndeosebi spre coadă. Fraxinus excelsior. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. Salix fragilis.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. Salix caprea . leguminoase şi alte specii şi. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. spre baraj şi în lungul lacului. Picea abies. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. Carpinus betulus. spre margini. Sambucus nigra.Juncetum effusi ( as. Carpinus betulus. Acer pseudoplatanus. aparţinând la diverse asociaţii vegetale. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Acer pseudoplatanus. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Fraxinus excelsior. Populus tremula. miriapode şi insecte. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. Corylus avellana. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. Abies alba. crustacee. Corylus avellana.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. In apa lacului predomină 55 .

reprezentate.ex. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr. Tabel 8./l si mg. împreună. prin crustacee de dimensiuni mici./m3 iar toamna. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig./m3.Bosmina longirostris. comparativ cu anii anteriori .000 ex. sub aspect cantitativ. Zooplanctonul În perioada 2004-2007./l ) în lunile iulie-august. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta.comunităţile faunistice zooplanctonice. valori numerice mai scăzute în anul 2004. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice.10 şi tabelul 8 ). iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. totalizează până la 10.Acanthocyclops viridis. Eucyclops serrulatus. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . Polyarthra remota.în general.000 ex. Keratella cochlearis. Polyarthra vulgaris./m3 .2008. nu depăşesc. 56 . R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. Polyarthra major.În perioada de vară.prezintă. Zooplanctonul . urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe. predomină grupa R o t a t o r i a.la această grupă se înregistrează valori de peste 100. în special.Pseudochydonus globosus.000 ex.

în toată perioada 20042007./ ml.008 8 60 12 172 154 0. în general./ %).Nr.08. / l 12 0. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă. dar în luna septembrie în anul 2008.ex.008 100 80 Nr.006 0.În 2004. crt.034 0.ex.026 6 0. major*. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar.în perioada iulieaugust.008 0. 07.2008 ex.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.072 18. 57 .136 0./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex.023 2 0.006 72 0. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6. / l 10 0.008 0.204 0. / l mg.12 8 20 4 0. / l mg.037 0.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .1 2 0.2008 ex.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0./l.

Ortoptera. Polyarthra vulgaris. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Acanthocyclops viridis. Toate sunt carnivore răpitoare. Bosmina longirostris. speciile : Asplachna priodonta. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . Ord. Tettigonioidea Fam. unele prinzând prada în zbor (libelulidele).Polyarthra remota.Pseudochydonus globosus. Keratella cochlearis. Trichocerca cylindrica. Polyarthra Lacul Cuiejdel. care. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord. Lepadella ovalis*. Tettigoniidae IV. Xeris spectrum L.i n s e c t e l e.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. Odonata. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Siricidae Sirex gigas L.Chydorus sphaericus. Coleoptera. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Ord. Hymenoptera. Polyarthra dolichoptera. Ord. Eucyclops serrulatus. Heteroptera. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . Hymenoptera Subord. Symphyta Fa. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. Filinia maior. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. Orthoptera. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Fam. în perioada 2004-2007.2008. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie.

Vanessa atalantha L. Gonopteryx rhamni L. Aeschnidae Aeschma grandis L. Tenthredo mesomelas L. Macrophya albicincta Schr. Tenthredo zona Klug. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Gerris paludum F. Melolontha melolontha L. Gerridae Gerris lacustris L. Oxythirea funesta Podo.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Sisyphus schaefferi L. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Fam. Coreidae Syromastes marginatus L. Ihneumonidae. Plagionotus arcuatus L. Inachis io L. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Subord. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Nymphalidae Apatura iris L. Elateridae Lacon murinus L. Rhogogaster chlorosoma Ben. Sympetrum sanguineum L. Fam. Genul Nematus Nematus capreae L. Pieridae Colias croceus L. Decticidae Decticus verrucivorus L. Carabus glabratus Payk. Fam. Maniola juritina L. Tettigonia viridisima L. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Subord. Tenthredo colon Klug. Nematus pavidus Lep. Apidae. Subord. Anisoptera Fam. Tenthredopsis friesei Know. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Cantharidae Cantharis fusca L. Cynipidae. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Anax imperator Leach. Agrionidae Agrion virgo L. Macrophya rustica L. Fam. Pandoriana pandora Den. Fam. Fam. dintre care amintim: Subord. Athalia circularis Klug. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Coccinella bipunctata L. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Athalia cordata Lep. Cerambycidae Aromia moschata L. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Vanessa cardui L. Tenthredopsis nassata L. Lepidoptera Fam. Tenthredo vespa Retz. Strangalia septempunctata F. Libellulidae Libelula depressa L. Ord. Fam. Fam. VI. Agrion splendens Harris. Coccinella 5 punctata L. III. Heteropteraploşniţe. Argynis paphia L. Tenthredo marginella Fabr. Gimnocerata Fam. Pentatomidae Euryderma ornata L. Macrophya quadrimaculata Fabr. Megachilidae 59 . Grophosoma lineatum L. Fam. Cetonia aurata L. Subord. Nematus salicis L. Fam. Fam. Corymbites purpureus Podo. Strangalia bifasciata Mull. Libelula quadrimaculata L. Zygoptera Fam. Larvele trăiesc pe apă. Dolerus asper Zadd. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Fam. Vespidae. Carpocoris baccarum L. Tenthredo schrophulariae L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Fabriciana niobe L. Ord. Ord. Carabus cancellatus Illig. Carabidae Carabus violaceus L. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Fam. Cantharis livida L. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. V. Acridoidea Fam. Fam. Coleoptera Fam.

Ord. Syrphidae.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Chrysomela polita L. Clasa Aves Ord. Ord. Aphanthopus hyperanthus L. Anura Bufo viridis Laur. Buteo buteo L. Chrysomela coerulea Ol.Leptura rubra L. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. Calliporidae. Clasa Batrachia Ord. Rana ridibunda Paşş. Asio otus L. Carassius carassius L. Phoxinus phoxinus L. Ord. Athene noctua Scop. Strix aluco L. Melasoma populi L. Leptura livida F. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Tabanidae. Accipiter gentilis L. Fam. Dryocopus martius L. Strix uralensis Pall. Bombyllidae. 60 . batracieni. Fam. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Falco tinnunculus L. păsări şi mamifere. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Asilidae. reptile. Gobio gobio L. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Urodela Salamandra salamandra L. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Strigiformes Bubo bubo L. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Ips typographus L.

heterotrofi aerobi. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. climatici. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel.S).N. flora şi vegetaţia caracteristică. Ursus arctos L. S). fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. denitrificatori. Clasa Reptilia Subord. fixatori de azot anaerobi. Sciurus vulgaris L. Sturnus vulgaris L. Serpentes Natrix natrix L.Rana dalmatina Bon. Felis silvestris Sch. Parus ater L. Loxia curvirostra L. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. C. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Pica pica L. Parus major L. Turdus merula L. factorii staţionali. Passeriformes Corvus corax L. Capreolus capreolus L. Vulpes vulpes L. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. Microtus agrestis L. Corvus corone L. Martes martes L. 61 . precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. Subord. Sorex alpinus Sch. Turdus pilaris L. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Parus montanus L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. Motacilla alba L. care realizează circuitul elementelor biogene (C. Ord. Natrix tessellata Laur. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Lacerta vivipara Jacq. Lepus europaeus Pall. Lacerta agilis L. Rana temporaria L. Sus scropha L. în perioada 20042007. Canis lupus L.

25 4. Nr.2 .6 62 .5 6. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel.9 .45. Tabel.91. Fixatori de N2 anaerobi 0.000 5.000 3. Descomp.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .2007 sunt prezentate in tabelul 11. Sulfatoreducători 0.9 ./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .0. 1.000 2.4 . mat. Heterotrofi aerobi 500 .60. Denitrificatori 0.4. sulfurată 0. org. crt.

denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu. heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură.care au deci resurse de materie organică azotată . La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent .favorizaţi de saturaţia cu oxigen.reprezentată în special prin germenii amonificatori . Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi.Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei . prezintă oscilaţii mari .Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare.reflectănd 63 . între anul 2008 şi anii anteriori. cu fluctuaţii mari în ultimul an. descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe.şi heterotrofii aerobi .

Exceptând luna septembrie. în celelelte luni s-au determinat 64 . ( tabelul 12).2008. când s-au analizat 6 grupe de germeni.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12).

000 5.000 44.030 631 6.7 0.000 8.5 15 2.500 250 9.000 250 200.700 5.400 1.700 3.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.5 4.700 11 7 9 9 4 2.500 570.500 1.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.100 3.000 15.5 1.770 851 692 4.600 3.000 2 200 3 15 7.1 1.500 15.760 10.200 140 140 - 65 .4 7.500 150 150 45 9 4.900 1.000 300. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.5 2.1 150 0.500 3.500 200 2. crt.9 0.400 70.000 30.ORG.000 2.5 <1 <1 <1 8 6.500 520 440 170 200 2.000 15 150 9.5 9.500 150 20.7 15 2.000 1.000 4.030 3 24 6 2 1.920 6.200 800 600 6.000 7 4 2 6 4 2 2 0.5 25 2.4 40.500 1.5 15 15 15 - - - 2.500 2.4 0. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.630 9.130 871 3.Tabel 12.5 4.000 1.000 20. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.4 0.500 200.în anul 2008 Nr.1 0.

310 2.5 350 34.4 <1 <1 <1 2.100 1.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2. păşunat.5 1.000 2.000 100 100 70 60 90 450 0 1.9 0.000 3.000 450 150 1. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.6 724 5.950 2.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.500 0.000 40.300 4.sporadic . saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.500 15.750 537 741 5.1 1. pescuit.000 150 1.000 33. din secţiunea “coada lacului”.7 0. denitrificatoare.000 430 6.4 0. 66 .1 4.000 52.500 1.100 20 500 1.130 3. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.1 1. înot.7 0. determinată de influenţele antropice.100 20. deşi.000 29. amilolitice.7 1.500 1.000 300 310 27. heterotrofe aerobe.

0. După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute.1 . şi pe această cale.0.1 . K2 HPO4 – 0. Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea.1 . 7 H2 O . Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM . PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree .0.001 .1 . Mg SO4 . cu Scenedesmus acutus. CZURDA . Na3 PO4 .0.001 .2 . Fe Cl3 – 0.2 .1 . KNO3 .0. K2 HPO4 – 0.ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL.5 . 7 H2 O . II . cultură unialgală. Ca (NO3)2 . Mg S04 . Fe SO4 . a biodiversităţii algale. din care s-au obţinut : 1. 67 .0.0.0.25 . Mg SO4 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive .002 . 12 H20 . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 .0. Ca (NO3)2 .1.1 .0. III . 7 H2 O . Fe Cl3 – 0.

13 1. Chlorella vulgaris.44 23. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13.T.36 30. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine.17 1.80 0.64 13. Tabel 13 .culturi mixte.89 0.) . elemente minerale etc.N. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .66 Solu bil în HCl 73.27 11.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.01 17. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice. zaharuri.81 63.25 8. în anul 2007 şi 9 specii în 2008. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice.75 4. S. Coelastrum sphaericum. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . Chlamydomonas sp. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora . + S.E.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36.24 47. . O. 28. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .81 34.56 1. Chodatella sp. incluzând speciile : Nitzschia palea.M. G.B. Scenedesmus acutus .46 6. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . P. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S.18 71.34 52.19 12.85 15. determinate de tipul culturii. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.

26 44.27 3. crt. prin teme de cercetare anterioare. . in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.57 9.83 85.20 Nr.17 14.48 18. Biodiversitatea.71 11.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.29 88. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .43 90.03 19.79 91.1 la Legea nr. realizat în perioada 2007.96 24. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.81 18.de asemenea.61 10. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.07.2001 lacul Cuiejdel se poate include.50 22.care se încadrează in Legea 462 / 69 . Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente .21 8.fără rezerve. relevate prin prezentul studiu. Tabel 8. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85.80 10. d.26 57.2008.04 14.22 22.53 13. 462 din 18.78 77.62 2. In conformitate cu Anexa nr.50 77.90 13.30 5.74 42.47 86.I. efectuate de Laboratorul nostru. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate.74 55. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici.cu tendinţă spre mezotrofie.

4 si 5 şi. 3. sub denumirea de . L. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. peisagistic şi educaţional. L. şi este posibil ca în acest an.2008 ) reprezintă în acest moment. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . respectiv.69 CITES. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. Activitati antropice 70 .13/1993 BERNA. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. Este necesar. 89 ).de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . iar valorificarea rezultatelor lor. efectuate în această perioadă (2007 . L. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. L. R6 BERNA. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare.2001 si Anexele nr.13/1998 Bonn. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l.654.Directivele europene. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. în perioada iniţială de creare a acesteia. 2004. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă.

dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 . faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial. Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole.Modificări determinate de exploatări forestiere. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare.precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală.

Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 . În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare.

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.

73

Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.

74

Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri

75

În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. bogat oxigenate. 76 . reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune.tipice de munte cu ape limpezi. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona.

însa viaţa lor este mai scurtă. hidrografie etc. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. ginecologice. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. neurologice. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. 77 . Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. climă. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. natura folosind condiţii favorabile de relief. ortopedice.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. fie pentru folosul oamenilor. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. deoarece acumulează o rezervă de apă. etc. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere.

Muz. N. Gârleni. A. CIOCÂRLAN. I. Edit. Internat. N. Exemplificări din judeţul Neamţ. 39. JONASSON. vol. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem. 15-32. Publ. V. 33-37. Verh. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. de Şt. “Al. Stuttgart.. I. Ceres..33. I.J. Limnol.BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. Verein. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. 1963 – Biologia apelor. 1988 – Flora ilustrată a României. 78 .. ARTENIE. C.. P.109 p. APETROAEI. Bucureşti.. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water. 512 p. GRABOWSKI. G.VIII. 1981 – Practicum de biochimie generală... ICHIM. Sci. 20 nr.. Şerbăneşti şi Galbeni”.M. RĂDOANE. Cuza” Iaşi. JONES. Ed. Studii şi Cercetări. şi Ped. 2.S. 1. Vol. Piatra Neamţ.. RĂDOANE MARIA. Nat.. 26. TĂNASE Elvira. Hydrobiol. Bucureşti. Did.. Univ. Arch. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. Studii şi Cercetări. Pol. VIII.544 p. Lit... V.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->