UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU

2010

1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL

2

CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9

CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15

CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30

CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67

3

temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). prin metoda spectroscopiei. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley).. arabii mayah. Englezii o numesc water germanii Wasser. ruşii voda. chinezii shui. danezii vand.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. francezii eau.. evreii mayim. italienii acqua. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. în esperanto se numeşte akvo. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii. indonezienii air. e agent terapeutic (băi. De asemenea. cure de ape minarale. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). maghiarii viz.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. grecii hydor. prezenţa indubitabilă a apei în univers.. e principalul agent de modelare a reliefului. finlandezii vetta. Concepţiile au evoluat. hawaienii wai. polonezii woda. spaniolii şi portughezii agua. olandezii water. cât şi în formă solidă (gheaţă).. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. japonezii mizuk.. 4 .. celţii suire. în latină aqua. în sanscrită udan. suedezii vatten. atât în formă gazoasă (vapori). indienii pani. fruct al dragostei dintre pământ şi cer... e materie primă în economie. Cercetările recente au demonstrat. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. norvegienii vann. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. turcii su.

apa s-a condensat. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. a apei. formând a doua atmosferă (cea iniţială. este astăzi obiect de cercetare febrilă. de heliu şi hidrogen. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. în calotele polare. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. care părea cândva un mit. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. 5 . de la formarea pământului. Astfel. găsirea apei pe alte planete. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. ci legată în roci. au apărut ploile şi s-au format mările. Când răcirea scoarţei a progresat destul. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. mari cantităţi de apă. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar).În sistemul nostru solar. planeta Marte are. Pe Venus. în trecut.

nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pieţelor etc.. de deservire etc. nevoi pentru transport (navigaţie) etc. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. pentru prepararea hranei. pentru stropirea spaţiilor verzi.60 l/zi). pe care le utilizează în interesul propriei specii.. pentru piscicultură. pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi).înot. nevoi pentru zootehnie. pentru fântâni arteziene şi alte asemenea. (25 .5 l/zi). navigaţie de agrement etc.).Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. Există şi nevoi nevoi recreaţionale . 6 . nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. pentru generare de energie electircă ex. de cultură şi educaţie. pentru spălarea alimentelor.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1.1. în hidrocentrale. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare.. pentru asigurarea igienei personale.

Irigaţiile. 11. care este tot mai populară. la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. de consumul din industrie şi agricultură. 1 milioane în 1970 la 35. Utilizarea apelor este în continuă dinamică.1 milioane în 1984. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii.. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . Amu-Daria şi Syr-Daria. la schi nautic 6420.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator. prin reducerea recoltelor de peşte. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . cu tendinţă de creştere continuă. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului.8 milioane în 1980 şi 13. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. În SUA. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. 9 milioane în 1985. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 .şi implicit tot pentru om! .. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă.2 milioane în 1980 şi 36. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31.cer limitarea severă a acestei "utilizări"). Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. prin descărcarea apelor uzate în efluent. 8 milioane în 1976.• Nu în ultimul rând.

Slovenia. de 1500 USD în America Latină. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime.ape în scop de irigaţii. mereu crescânde. pe hectar. 1. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. sedimentelor. de management bazinal şi interbazinal (stocaj. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. motiv pentru care consumul este de regulă normat. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. drenaj. transferuri etc. 8 .fostul fund al mării .000 km2 de sol acoperit cu sare . pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. de numai câţiva litri pe zi. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. Ţări precum Ciprul.). de 1460 USD în Asia de SUd-Est. omul modern consumă mult mai mult. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. După cum am arătat anterior.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. Danemarca. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. insectelor etc. Totuşi. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. de controlare a salinităţii. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. 418 USD în Extremul Orient.2. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă.. de prevenire şi control al inundaţiilor. nevoile biologice ale omului sunt modeste. Irigaţiile sunt scumpe. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24.

Apa dulce era ca origine 78.7% din apă era dulce şi 18.. Portugalia.. 962 în Egipt.3% apă de suprafaţă şi 21.7% apă subterană.. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) .Spania. În 1990.SUA. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori...). În total peste 500. Ca domeniu de utilizare.. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. urmată de irigaţii (30%) . pentru ţări precum Olanda. Belgia.. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA. pentru Grecia. 9 milioane tone pentru industria cauciucului. 423 în Polonia. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. Belgia.000. Malta apelează şi la ape meteorice. 946 în Finlanda. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului. Pe ansamblu este în creştere. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. Astfel. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. 14 milioane tone pentru industria alimentară. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. 50 milioane tone pentru industria textilă.. ploile artificiale etc.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic.. Apa potabilă 9 .3% era apă de mare. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. dar ţările dezvoltate. 836 în Belgia. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. Din total. Pe plan mondial..peste 50% din total. Austria sau Franţa. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice... Italia... 1172 în Canada. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. 15 milioane tone în alte industrii. doar 60 în Malta. Finlanda. 460 în China. 81. agricultură etc.

Belgia. Idaho. utilizarea apei este foarte diversă. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. Actualmente. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. crescâbd de trei ori faţă de 1950. Nebraska şi New Mexico.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. Ca sisteme de alimentare individuală. Anglia şi Malta. putându-se frecvent vorbi de risipă. industria consumă sub 30 %. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. Spania. în 90 % din sisteme. Italia. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. cu mari variaţii. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. în Germania. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. Lituania. în 1988. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. 10 . În Europa. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Pentru irigaţii. existând o serie de particularităţi. Danemarca. Pentru îmbăiere. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. În Luxembourg. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. Astfel. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). În Grecia. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. În România. Finlanda.

Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică.. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător.1. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii.3. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi. cu compuşi toxici etc. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. aduc un mare aport. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. Ca parte a naturii. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. anoxice. omul internacţionează desigur cu mediul. de care conntinuăm totuşi să depindem. 11 . · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior..

decopertările. defrişările etc. haldările. · Construcţiile.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. 12 . cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. şoselele.

conţinutul biologic şi microbiologic etc.fluviu) şi ape stagnante.· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente.2. ceea ce în anumite privinţe şi sunt.1.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2. Totodată.râu . modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). temperatura. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare). lacuri etc. concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. mai puţin stabile în caracteristici. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici).. Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane. 13 . cursuri de apă naturale. mai uşor poluabile. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul. ape curgătoare (izvor . Morfologic. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea.pârâu .Clasificare şi caracteristici. Ele formează reţeaua hidrografică. fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct.2. 2. fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput.1. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate. 2.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. mai bogate în elemente biologice.). ele fac impresia unui sistem vascular al pământului.

ci şi pe orizontală. adâncime a albiei. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. configuraţia albiei (rugozitate. de la o zonă la alta. apa nu curge cu viteză uniformă. bulboane. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. formă. lăţime.) şi de alţi factori. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. incluzând vârtejuri. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. În cadrul aceluiaşi râu. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. Astfel. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. adâncime etc.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. nu doar pe verticală. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. chiar 14 . mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare.

2. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. golfuri marine ce au fost 15 . configuraţia albiei şi calitatea apei. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. În râuri. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. contracurenţi etc. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. însumate. în spatele obstacolelor (bolovani.2. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. cum sunt cele de baraj natural. Râul este un sistem dinamic. arbori etc. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. car sunt de fapt microretenţii de apă care. mai ales în zone aride. sau în cratere vulcanice etc. grindel. 2. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. însă există multe cu apă sărată. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă.dacă există curenţi. clean dungat) etc. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu.) apar vârtejuri. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. nişe de contracurent etc. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. zlăvoacă). picioare de pod. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. dar există şi lacuri de altă origine. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. De la izvoare spre aval. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. cu ajutorul teledetecţiei termice. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. cât şi c modificare a traiectului albiei. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce.

130 Elveţia. Există şi turbine tubulare. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. peste 580 în Canada.separate de mare etc. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. politrofe sau hipertrofe merg 16 . Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.500 în China. ce atinge 1620 metri profunzime. 142 Cehoslovacia. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. 408 în Italia. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2.. 184 Germania. 112 Austria. erodarea malurilor. 134 Suedia. creând în spatele lor lacuri de acumulare..) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse.. peste 2100 în Japonia.. peste 490 în Brazilia. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. La nivelul anului 1982.. vânt. peste 5300 în SUA. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. . dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride. adică aproximativ 1.. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. cu 400. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80.. Majoritatea lacurilor sunt permanente. prin afluxul de sedimente (râuri.000 km2). peste 1000 în India. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri.8% din suprafaţa uscatului). Cel mai mare lac este Marea Caspică. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2..000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. peste 600 în Coreea. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri... altele sunt lipsite de scurgere. peste 520 în Marea Britanie.7 milioane km2. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. 219 în Norvegia.. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18. Astfel. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. 114 Yugoslavia. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. peste 690 în Spania. 108 Bulgaria. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. 432 în Franţa.

Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10. Din aceasta (100%). 2.00001% (0. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră.4 miliarde de kilometri cubi. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze.000 tone anual).57% este dulce.0006 x 1015 m3 de apă. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri.000 km3 .). În fine. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă. care a dat naştere actualei atmosfere. adică 0. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane.013 x 1015 m3) în stare gazoasă.506 x1015 m3. Marele Lac Sărat. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. 17 . Estimări mai exacte propun cifra de 1357. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii. Marea Aral. Din apă. în care adesea există apă. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze.14 % din hidrosferă. Din totalul apei din hidrosferă.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). Acest proces continuă şi în momentul de faţă. Cifre mai exacte estimează 125.rapid spre colmatare. ar cuprinde 8.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică).000 km3. biosfera înglobează numai 0. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2. Marea Moartă etc.350. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză.61% din hidrosferă. 97. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. prin fotosinteză. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). adică 2. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice.200. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. până la 4000 m adâncime. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. 550 x109 m3 de apă.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.

cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor. Însă din apele dulci lichide. 18 . numai 4% (0.Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman.

regimului termic şi dinamic).  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei.1% din suprafaţa ţării.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. În unele cazuri. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare.Vulturilor(Siriu). variaţia nivelului.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor.  prispa lacului: este zona submersă. a chimismului. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă.620 km2 ceea ce reprezintă 1.5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. 91. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. În zona muntoasă.450 de lacuri.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini. Roşu(Penteleu). climă şi scurgere superficială. 19 .1. a volumului de apă. Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul.

Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. lacuri glaciare (Zănoaga. Negru etc). prăbuşirile scoarţei terestre. glaciare (Lala. Făgăraş. Rastu. in lacurile mari).  Lacurile din Podişul Transilvaniei. Braşov. 3. Plopul. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. Capra. roca. Colentina etc)  Lacurile de luncă.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. ca geneză. în majoritatea lor.  Lacurile din Podişul Moldovei. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. Gâlcescu etc). În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. obârşii ale râurilor. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). au adâncime mică (2-3 m).)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. Bucura. dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. 20 . iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. majoritatea sunt lacuri de apă dulce. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. Sibiu. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. relieful. Iezer etc. în majoritatea lor artificiale (iazuri). Bâlea. care constituie. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. Buhăescu. lacuri de baraj (Lacul Roşu). Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. vulcanice (Sf. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca.2. legate. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. etc. in deosebi de temperature aerului. Ana). reţeaua hidrografică. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română.

lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. Prutul. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. Jiul.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. Dobrogea. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. Ana. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv.  3. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Argeşul. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. Mureşul. transformându-le în limanuri fluviaţiile.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. indiferent de originea cuvei lor.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. Oltul. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. 21 . de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. din maree.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară.3. din intrările si ieşirile afluenţilor. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. energia termica. Siretul. care devin lacuri în timpul apelor crescute. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. omul a creat lacuri. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. Someşul. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari.

3. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent. stratificare indirectă şi stratificare uniformă. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. • Orizontul de sub epilimnion. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat. 22 . unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin).Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară.4. Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: .

Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. cele din zona de câmpie. august. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici.5.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite.3. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. consum biologic şi precipitaţii. podiş şi colinare. în lunile iulie. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. iar pentru cele de câmpie. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice. vânturi. Gradul de 23 .

1. din mineralizarea organismelor moarte. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. nisip. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul.Biocenoză. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice.5. El poate fi format din diferite depuneri organice. consumatori si reducători. când îngheaţă. cele alpine sunt sărace.5º sau 4ºC. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului.6. argilă etc. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. Circulaţia de primavară şi toamnă. din apele care se varsă în ele. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. iar în amurg revine spre suprafată. din mâl. 24 . Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. 3. din izvoare. Chimismul apei.

lamelibra. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. care ies în larg. caracuda. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. rogoz. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. gosteropode. zopodele. În zonele mai adânci coboară plătica.5. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. cum sunt: linul. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. cladocere. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. păsări etc. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi.2. copepodele parazite de peşti.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. ştiuca. buzdugan. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. papură. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. mai ales ciclopii. Este bine luminat şi oxigenat. nufăr alb. alge albastre-verzui. slab oxigenat. mlaştini. Cei mai raspandiţi 25 . hirudinee. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. trestie. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. broscăriţă. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. crapul.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. nufăr galben etc. limba broaştei. obleţii bibanul. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. de numeroase populaţii de protozoare. gamaridele. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. Bentosul profundal este lipsit de lumină. larve de insecte. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. rotiferi. plătica etc. 3. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. alge silicioase etc. diferiţi crustacei şi din peşti. acoperit de un mâl. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide).

cu fiori. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. Dintre peşti.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer. Larvele lor formează bentosul lacustru. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. se mai găsesc cosorul sau bradişul. atât ca numărul de specii. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. plătica. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. formând o păşune în baltă. Dintre insectele fitofile fac parte: viori.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. Stuful şi papura fac desişul de pădure. 26 . plăşuiţele de apă. gonitoride la suprafaţa apei. întoarsă în sus este mai închis colorată. etc. unde vâneaza. roşioară. linul. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. Dintre amfibieni. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. când florile sunt desfăşurate. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. Pe langa plante superioare. cât şi de indivizi. În toiul verii.Simionescu) 3. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. se află caracuda . Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. şalăul. sau o grădină de flori.5. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare.3. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. papura etc.

până în vârful muntelui Ciumatul.1.1. Florica. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . cu o suprafaţă de 10.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. izolate sau asociate(complexul Bucura).1.6. lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. Viorica.Lacuri de munte 3.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2.Clasificarea lacurilor După origine. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. Lacuri vulcanice Lacul Sf. Ana 27 . limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat).8 ha este cel mai mare dintre ele). Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). pe o şosea modernizată. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. Brateş cu suprafaţa de 21 km2). pentru alimentare cu apă. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf.3. Astfel avem: . lacuri în crovuri. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. în depresiuni. lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. limpezimea.6. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici.Zona de campie 3. transparenţa si temperatura scazută a apelor. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră.Zona de munte . unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample.Zona de Deal şi Podis . lacuri de baraj natural. irigaţii. contrastul. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac. Lacul Sf.6. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. Lacurile le întalnim în albia (Lia. piscicultură şi agrement.

în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu.din bazinul superior. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. în aceste excavaţii se acumulează apa. la vărsarea în Bistriţa. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. sub un abrupt de circa 150m. După retragerea gheţarilor. flacante de abrupturi. Circul Galeşul. urmând creasta principală a masivului rodnean. În urma acţiunii erozive. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. Circul si Valea Rea. complexul glaciar Negoiu-Caltun. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. de la lac şi până la Gura Lalei. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. Aici. complexul Judele. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. peste 65. cele mai importante fiind Pietrele. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). Circul Stănişoara. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. prin patru trasee. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. În raport cu Retezatul. Judele si Lăpuşnicul Mare. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. Inauţ. Inau. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. denumite circuri sau căldări glaciare. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. Circul si Valea Pietrele.(Viştişoara. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. Pe lângă Munţii Făgaraş. Lacul Doamnei din Fagaraş). 28 .

Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. 3. dar si momente in timpul verii in care seaca complet. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Lacul Limpede. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. prin surpare şi alunecare.1.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). reprezintă în acest moment. S-a 29 . faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. are o lungime de 1 km. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. Lacul Zaton. Este situat la o altitudine de 940 m.cel mai mare). Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel.De baraj natural. situat la 25 km de Piatra Neamţ. La ploi torentiale. la cca. 21 km NNV de Piatra Neamţ. judetul Harghita.Lacul Cuiejdel.În depresiuni carstice . Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz.1). în bazinul superior al râului Cuiejdi. toate formate prin baraje naturale. L a c u l C u i e j d e l. lacul se umple rapid. s-a format recent (1978). un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. Are o suprafata de 5. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). fitocenologică. si seaca la fel de repede. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. Lacul Roşu.este localizat in arealul satului Ighiel. asociat cu complexul de lacuri mai mici. Lacul Zaton (lac temporar). dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. judetul Alba. Lacul are momente cand este plin ochi.2.2 ha. in zona carstica de la Ponoarele. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii.6. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. Lacul Ighiu.o suprafaţă de 2. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică.000 mc. respectiv. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). Are o suprafata de 20 hectare.

Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. Lacul Vidraru . Lacul Valiug. 3. Lacul Vidraru.6. Apele lacului sunt bogate in pastravi. lipani.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. Are o suprafata de 940 hectare. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. judetul Caras-Severin. Lacul Vidra. judetul Cluj. 3. Lacul Vidra . In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Lacul Fantanele. Este situat in arealul comunei Valiug.a fost amenajat pe cursul raului Lotru. In apele sale se ridica Piatra Teiului. Este situat la 66 km de Pitesti. mreana). S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. cleani.Lacuri antropice De baraj artificial.6 kmp si o adancime maxima de 96 m.6 hectare si o adancime maxima de 10. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii. Lacul Valiug . Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m. Are o suprafata de 32. Este situat in arealul comunei Belis. Are o suprafata de 12.6. inalta de 23 m. Are o suprafata de 59 hectare. Are o suprafata de 8. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi.5 m. in arealul localitatii Bicaz. la o altitudine de 532 m. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume.a fost amenajat pe cursul Argesului. Lacul Fantanele .15 kmp. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Lacul Oasa. clean.a fost amenajat pe cursul raului Barzava.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 .2.

Apa lacului este sulfatata.este situat la 56 km de Buzau.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. Lacul Alunis. Govora. Are o suprafata de 1. SarataBuzau. 31 . In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Baia Verde. Baia Rosie.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Ocna Sibiu.4.este situat la 5 km de Braila.72 kmp si o adancime de 1m. Ocnele Mari. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Lacul Sarat . Lacul Verde. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures.este localizat la 7 km de Slobozia. insuflându-şi bucurie şi optimism.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . Turda. Telega. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Lacul Balta Alba . Cojocna. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. Sic. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice.6. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. bicarbonatata. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Lacul Amara . Lacul Balta Alba. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Ocna Dej. clorurata. magneziana.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. Lacul Sarat. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. 3.

In Campia Romana exista numeroase lacuri. Sărat. Mostiştea şi L. Verbunci Lacuri heliotermice. L. L. Băneasa. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Snagov. limanuri fluviatile. L. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. L. Eforie Sud. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. Lacurile amenajate de om sunt: L.Cotu Morii. Limanurile fluviatile sunt L. L. Căldăruşani. Lacuri relicte.este situat in apropierea localitatii omonime. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Lacul Mangalia . L. Are o suprafata de 2. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. prezinta fenomenul de heliotermie. 32 .Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume.6. de baraj antropic. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. L. Are o suprafata de 11.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. Lacul Agigea. Brateş. Tei. Lacul Suhaia. Techirghiol. Limane fluvio-maritime. 3. L. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). Balta Albă. Plopu. Lacul Techirghiol . Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. La suprafata.5Limane Limane fluvatile . aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Amara. temperatura apei este mica. Ostrovu Mare pe Dunăre.7 m. iazuri. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). Este destinat pescuitului. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. fiind lacuri de agrement în Bucureşti.este situat la 17 km de Constanta. Lacul Costinesti.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Lacuri de luncă. Floreasca pe Colentina. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. Herăstrău. Râtu Mare.Mangalia. Bistreţ. Lacul Mangalia.61 kmp si o adancime maxima de 9. L. Techirghiol.Lacul Bistreţ. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana.

Razim.6. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Sinoe.Lagune. Lacul Matita. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea.Lacul Agigea . pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement. Lacul Puiu. Lacul Furtuna.este situat in arealul comunei Agigea. Zmeica Lacuri în Delta Dunării. Lacul Dranov. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna.Lacul Roşu. Lacul Merhei. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Lacul Isac. 3. Lacul Bogdaproste. Lacul Gorgova.6.

fitocenologică. respectiv.2 ha. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. în bazinul superior al râului Cuiejdi. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. situat la 25 km de Piatra Neamţ. reprezintă în acest moment. toate formate prin baraje naturale. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. L a c u l C u i e j d e l.Rădoane-2002. s-a format recent (1978). în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. are o lungime de 1 km. prin surpare şi alunecare. MS. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. la cca. Fig.Lacul de baraj natural Cuiejdel.) 34 . asociat cu complexul de lacuri mai mici.000 mc.1).o suprafaţă de 2.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. 21 km NNV de Piatra Neamţ. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.

25 % provine de la subbazinul paraului Glodu.75 km 2 (48. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel.5 m până în anii 1994-1995. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. suprafaţa determinată topografic era de 12. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. procesul de alunecare s-a amplificat.22. iar lăţimea medie la 102 m. în perioada prezentă ( 2003 .29. La acelaşi nivel. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri.2 ha.25 m sau chiar mai mult în zona barajului. Caracteristicele geomorfologice. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. Grosimea depozitelor variază între 5. (Rădoane 2002-MS.augustvaloare cumulată de 741. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. între km 0. Lungimea lacului ajungea la 1. culminând cu cea din 1991. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. în mai multe etape. Exceptând sectorul situat între prof. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 . determinând acumularea unei mari cantităţi de apă . III şi baraj.2004 ) s-a construit un nou drum.53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. limnologice. mai ales în condiţiile în care. începând cu anul 1978.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox.4 mm precipitaţii). fenomenul putându-se. cu o suprafaţă de 35 ha. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m . Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. ce s-a produs pe versantul stâng al văii.0 km. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. cu suprafeţe de câteva sute de m2.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. în anumite condiţii.5 şi 1. activa din nou. când a barajul natural format a blocat întreaga vale.

unicitatea şi importanţa acestui lac . care se continuă şi acum. defrişări. a statutului care să permită o protecţie specială . Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice.acest minunat dar al naturii. iar la confluenţa principalilor tributari. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. cu o suprafaţă de peste 35 ha. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). . iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m.. precipitaţiile abundente . pentru a se păstra . din care rezultă. prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. lungime: 24 km ). particularităţile substratului geologic. că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. Deci la formarea acestui lac de baraj natural. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat.. cutremurul din anul 1990 etc. lacul Cuiejdel . 36 . Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. Alunecarea a fost determinată de. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. Dar. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. afluent al Bistriţei pe stânga. se ramifică pe cele două văi. cu extinderea mai mare pe valea principală .şi pentru urmaşi . în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. turism neecologic etc. Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului. pe direcţia nord vest –sud est. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est.

Porumb ) 37 .Lacul Cuiejdel (jud. cu Lacu Roşu (jud. 1.3 şi tabel 1.A.Neamţ) prezintă numeroase asemănări. dar şi deosebiri. Lacu Roşu ( foto: M.Harghita) – Foto 1.2.

A.Lac Cuiejdel (foto: M.Porumb) 38 .

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9.Polygonum. Tabel 1.08 m 122.970 m3 Typha.084 m3 Equisetum.A. Typha.676 m2 680. Myriophyllum. crt.000 m2 906. Mentha etc.Lac Cuiejdel – cu drum. Carex etc. construit în anii 2003-2004 (foto : M.7 m 114. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 . Polygonum. comparative.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1. Caracteristici generale. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16.

deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . s-au prelevat. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor.. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator. centru şi baraj. Pentru studiul raionarea floristică. reacţia sedimentelor. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. 40 .T. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. probe din afluenţi şi din aval de lac ). conţinutul de substanţă organică al acestora. spectrul geoelementelor. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. spectrul indicilor ecologici-U. NO3-)+ Tabel 2. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. Borza şi N. respectiv determinări chimice şi centru”. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). Boşcaiu. de asemenea. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al.R.

028 1.61 0.50 6.61 15.48 3.30 42.Tabel 2.960 1.69 0.41 6.69 3.261 1.381 1.70 5.61 15.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).842 1.01 4.948 1.99 37.69 71.41 0.96 12.79 0.30 13.75 6.68 5.83 51.39 51.03 41.040 0.60 6.48 57.53 49.43 3.081 0.079 0.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.57 0.30 6.90 6.53 6.823 1.94 0.502 1.97 1.93 62.31 76.67 61.583 4 49.85 2.31 0.80 6.33 45.31 8.44 0.65 46.46 5.50 6.98 11. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.91 45.48 9.062 0.54 47.32 0.94 8.15 6.091 0. Pentru elementele biogene 41 .069 0.47 10.80 3.45 6.16 4.34 49.55 6.54 4.43 6.64 4.56 0.66 5.14 70. în anul 2004 Nr.41 0.074 0.54 0.57 0.80 5.63 74.049 0.810 2.61 0.71 6.30 12.06 49.195 2 42.75 9.180 1.51 41.52 0.66 79.82 96.16 5.29 9.09 6.06 4.46 0.36 13. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).39 96.035 0.064 0.049 0.68 0.823 1.53 5.48 10.077 3 52.49 99.037 0.93 5. coada lacului (2).50 2.31 2.96 4.75 100.04 1.96 3.62 51.92 5.050 0.92 0.45 6.25 6. crt.28 8.45 6.108 0.101 0.50 5.51 0.74 6.

7. din acest punct de vedere.6.Tabel 4. Tabel 4.74 0.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază .9. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 . 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.008 . în perioada 2000-2003 Nr. cu încărcare organică relativ scăzută (10.0.60 .de la o zona la alta a lacului .66 .esenţiale.(mg / 100 g sediment) PO43. prezentate în tabelul 2. respective. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.16 In ansamblu. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă. Datele obţinute. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică.în perioada 2004-2007.3 -7.90 4. se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi. Pe de altă parte. însă.41 .47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.30 – 19. Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel. evoluţia ecosistemului fiind lentă. de la o perioadă la alta a anului.01 0.10 .5.8) .18 0.40 mg/l).crt.în cadrul unor limite restrânse.90 . în mg/litru de apă interstiţială. prezintă o apă bine oxigenată (4.0. Tabel 3.

8 4.98 15. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.35 11.0 17.0 7.gr.9 7.43 0.51 8.85 0.92 7. .3 . germ.04 13.mg HCO3-/l Sulfaţi .97 15.20 0.66 58.1 7.mg Ca2+/l Magneziu . in anul 2007 Nr.mval/l Duritate tot.22 0.0 7.47 12.5 6. .30 .4 6./l Amoniu .14 0.5 13.034 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.8 .72 11.3 – 207.01 10.mg NO3.7.013 .5 9. 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.5 8.12 0.3 10.021 Baraj 21. crt.7 7.mg Cl-/l Reziduu fix .mg P/l Alcalinitate tot.84 . Calciu .10.3.43 10.00 13.4 24.079 0.22 11.34 14.0.2 6.0 21.0.mg/l Limite de variaţie 7.95 8.7 201.5 7.13 0.012 0.62.mg NO2.29 0.08 0.5 18.21 0. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 ./l Azotiţi .3 – 7.47 0.25 0.50 17.005 .Nr.mg SO42-/l Cloruri .90 – 9.72 11.20 14.60 8. Crt.22 0.30 .87 .03 10.0.43 0.2 7.5 7.054 0.0 7.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.0 7.5 .2 7.1 7.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .06 0.3 10.5 10.15 0. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5. .0 8.12 0.diz.64 11.0 21.9.31 10.007 SLD Coadă lac 23.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .11 .1 251 . Tabel 5.77 9.57 14. org. mg KMnO4/l Azotaţi .012 0.037 Evacuare 20.19.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.26.2 13.25 0.04 10.0 .26 0.org.54 0.54 0.4 7.40 9.29 0.024 Centru 21. august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.mg O2/l Subst.015 3.1.0 12.35 11.36 11.5 14.69 0.0.2 12.003 .4 8.004 0.

162 0.32 201. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.037 9. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ). Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.185 0.84 0.78 0.03 1. 44 .39 1.5 237 256 254 0.80 0. De asemenea. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.116 0.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0. lac şi evacuare.98 60.044 9.32 213.2 197 254 246 0. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.09 1.35 0. prezentate în capitolul metode de lucru.32 278.139 0.021 0.12 6.92 6.3 228 252 250 0.84 173.021 0.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.88 0.00 0. sau prelevat probe care nu au fost fixate.015 0.81 217.12 6. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .87 60.044 8.35 0. caracteristice apelor oligotrofe. o oxigenare bună.04 0.35 0.092 0.08 48.07 1.012 3.050 9.98 60.12 6.024 0.10 5.83 0. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.43 64. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.2 313 244 238 0.031 10.76 0. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator.

Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. care prezentau în perioada 2004-2007. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 ./ml. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ). Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr. A.În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. Fig. reprezentată prin speciile genului Chrysococcus .Tabel 6). urmată de Chrysophyta. 2.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr.exemplare alge/ml.

/ml./ml/%). Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.i ]n fig.4.).de 46 . 2.3.ex. Fig.3. 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac. B. în anul 2004 .5 (nr.ex.Fig.6(nr. este redată în fig.

6.Fig. 2-Coada .Cuiejdel.intrare lac . Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6. 4Baraj . 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac. Baraj şi staţia ieşire lac.Centru . Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie . fapt care evidenţiază o relativă poluare . 3.2008 800 Nr.Cuiejdel. Fig.datorată în principal influenţelor antropice.exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p. 5-p..

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

Pandorina morum Chodatella sp. Gymnodinium sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Chlamydomonas sp.

Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 .datorată în principal influenţelor antropice. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. în două etape : în anii 1978 şi 1991. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. Sub raport climatic.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008).50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. chiar la intervale lunare.o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august.80 C.comparativ cu anii anteriori. 650 mm. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. este în formare.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . Temperatura medie anuală este de 7. Sub raport geologic.soluri carbonatice. dar biodiversitatea algală se menţine .5. aici fiind soluri brune. brune podzolite şi rego. De asemenea.acide.

circumpolare.2%.5. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create. terofite bianuale.9%. terofite anuale.0. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46. microfanerofite.5.5.8%.5. magafanerofite.13.2.8%.2.4%.7.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă.3.7%. atlantice. carpato. geofite.5.3.7%.0%.2%.0%). 51 .balcanice.0%.0%.2.2%. Dintre specii. realizat în perioada mai – septembrie 2008.3%.helohidatofite4. un al afluent al pârâului Cuiejdiu. 5 sunt pteridofie.7%.bianuale. nanofanerofite. urmate de europene. europene centrale.microfanerofite.5%.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel.1. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.47. helohidatofite.8%. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme.2%. helohidatofite.mediteraneene.2. iar un procent de 2.geofite.9%. De asemenea.2.5%.aparţinând la 48 familii.geofite. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare.14. hemicriptofite. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice. geofite.2.2%. adventive.2% sunt specii endemice.8%.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13. camefite. terofite anuale.

reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7. Violaceae Viola hirta Fam. elemente xeromezofite.60. xerofite.neutrofilă.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido.42. 2.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.8%.36.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite.9% sunt amfitolerante.14.7%.13.8%. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam.11.8. urmate de microterme. 26.3% acidofile.0%.6%.8%. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31.5% iar 2. hidrofite. criofile. de 36. Athyriaceae Fam. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U. Tabel 7.bazifile iar un procentaj foarte mare. temperatură-T.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor.0%.2%. ultrahidrofite5.5%.1% din specii la o reacţie acido. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite. Onagraceae .21. moderat termofile. Lythraceae Lythrum salicaria Fam.0.2% neutro. .Spectrele în raport cu factorii ecologici: .neutrofilă.1. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam. 4.

Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. Pyrolaceae Pyrola minor Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam.Athyrium filix. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam.mas Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. veris Fam. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp.femina Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 .tangere Fam.donna Solanum dulcamara Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam.crispa Fam. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam.

Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. privind spre amonte. 54 .aquatica Fam. neglectum Fam. abietina Campanula persicifolia Fam. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. fenomen evident pe malul drept al lacului. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine.Fam. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului.

Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Fraxinus excelsior. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. spre margini. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. Acer pseudoplatanus. miriapode şi insecte. Salix fragilis. leguminoase şi alte specii şi. Corylus avellana. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. spre baraj şi în lungul lacului. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Carpinus betulus. Picea abies. Carpinus betulus. aparţinând la diverse asociaţii vegetale.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. Salix caprea . Abies alba. In apa lacului predomină 55 . crustacee. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. Fraxinus excelsior.Juncetum effusi ( as. îndeosebi spre coadă. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. Sambucus nigra. Corylus avellana. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Populus tremula. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Acer pseudoplatanus.

în special.În perioada de vară. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. comparativ cu anii anteriori . Zooplanctonul . Polyarthra vulgaris. împreună.Acanthocyclops viridis. prin crustacee de dimensiuni mici. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr. Polyarthra major./m3 ./l si mg./m3. reprezentate. Keratella cochlearis. Tabel 8. Polyarthra remota.Bosmina longirostris.2008. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig./l ) în lunile iulie-august. Eucyclops serrulatus./m3 iar toamna.000 ex.10 şi tabelul 8 ).în general. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe.prezintă.000 ex.comunităţile faunistice zooplanctonice. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta. predomină grupa R o t a t o r i a. valori numerice mai scăzute în anul 2004. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice.la această grupă se înregistrează valori de peste 100.Pseudochydonus globosus. sub aspect cantitativ. Zooplanctonul În perioada 2004-2007. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. totalizează până la 10.000 ex. nu depăşesc.ex. 56 .

026 6 0. crt. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6. / l 12 0. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă.037 0.008 0.în perioada iulieaugust.136 0.În 2004. dar în luna septembrie în anul 2008.006 0.008 100 80 Nr.034 0.008 0./l.ex.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr. 07. în general.2008 ex./ ml.12 8 20 4 0.072 18.023 2 0.08.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0.2008 ex.1 2 0.în toată perioada 20042007.ex.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria . / l mg. / l 10 0. major*. 57 . / l mg.Nr.204 0./ %). limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex.008 8 60 12 172 154 0./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig.006 72 0.

Polyarthra Lacul Cuiejdel. Toate sunt carnivore răpitoare. Orthoptera. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Xeris spectrum L. Heteroptera. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . Tettigonioidea Fam.2008. care. Filinia maior. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. Odonata. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. Hymenoptera. speciile : Asplachna priodonta. Keratella cochlearis.Pseudochydonus globosus. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord.Polyarthra remota. Siricidae Sirex gigas L. Ord. Trichocerca cylindrica. Symphyta Fa. Hymenoptera Subord. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . Ortoptera. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Lepadella ovalis*. Polyarthra dolichoptera. Coleoptera. Bosmina longirostris. Ord. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. unele prinzând prada în zbor (libelulidele). făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Fam. Polyarthra vulgaris. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Tettigoniidae IV. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Ord. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof .cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. Acanthocyclops viridis.Chydorus sphaericus. Eucyclops serrulatus. în perioada 2004-2007. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate.i n s e c t e l e.

Libelula quadrimaculata L. Fam. Fam. Athalia circularis Klug. Macrophya albicincta Schr. Vanessa atalantha L. Ihneumonidae. Nematus salicis L. Nematus pavidus Lep. Tenthredo vespa Retz. Subord. Gerridae Gerris lacustris L. Carabidae Carabus violaceus L. Carabus cancellatus Illig. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Grophosoma lineatum L. Oxythirea funesta Podo. Elateridae Lacon murinus L. Strangalia bifasciata Mull. Acridoidea Fam. Cynipidae. Fam. Fam. Inachis io L. Pieridae Colias croceus L. Aeschnidae Aeschma grandis L. III. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Coccinella 5 punctata L. Agrionidae Agrion virgo L. Argynis paphia L. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Ord. Libellulidae Libelula depressa L. Pentatomidae Euryderma ornata L. Tenthredo zona Klug. Subord. Macrophya quadrimaculata Fabr. Heteropteraploşniţe. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Tenthredo schrophulariae L. Anisoptera Fam. Fam. Tenthredopsis friesei Know. Cetonia aurata L. Gimnocerata Fam. Strangalia septempunctata F. Dolerus asper Zadd. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. V. Sympetrum sanguineum L. Fam. Nymphalidae Apatura iris L. Larvele trăiesc pe apă. Apidae. VI. Tettigonia viridisima L. Fam. Subord. Decticidae Decticus verrucivorus L. Fam. Rhogogaster chlorosoma Ben. Carabus glabratus Payk. Vanessa cardui L. Coreidae Syromastes marginatus L. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Ord. Tenthredo colon Klug. Gonopteryx rhamni L. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Fam. Fam. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Sisyphus schaefferi L. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Cantharis livida L. Melolontha melolontha L. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Pandoriana pandora Den. Plagionotus arcuatus L. Tenthredo marginella Fabr. Vespidae. Athalia cordata Lep. Fam. Fam. Fam. Lepidoptera Fam.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Tenthredopsis nassata L. Zygoptera Fam. Coccinella bipunctata L. Ord. Carpocoris baccarum L. Corymbites purpureus Podo. Genul Nematus Nematus capreae L. Megachilidae 59 . Anax imperator Leach. Fabriciana niobe L. Macrophya rustica L. dintre care amintim: Subord. Subord. Coleoptera Fam. Agrion splendens Harris. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Cantharidae Cantharis fusca L. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Cerambycidae Aromia moschata L. Tenthredo mesomelas L. Gerris paludum F. Maniola juritina L. Fam.

Falco tinnunculus L. Ord. Clasa Batrachia Ord. Asilidae. batracieni. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Gobio gobio L.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Strix uralensis Pall. Melasoma populi L.Leptura rubra L. Asio otus L. Leptura livida F. Urodela Salamandra salamandra L. Ips typographus L. Carassius carassius L. Aphanthopus hyperanthus L. Strigiformes Bubo bubo L. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Phoxinus phoxinus L. Buteo buteo L. 60 . Strix aluco L. reptile. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Athene noctua Scop. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Fam. Anura Bufo viridis Laur. Rana ridibunda Paşş. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Chrysomela polita L. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. Ord. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Syrphidae. Dryocopus martius L. Ord. Chrysomela coerulea Ol. Tabanidae. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Accipiter gentilis L. Fam. Calliporidae. Clasa Aves Ord. Bombyllidae. păsări şi mamifere.

fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. Corvus corone L. Clasa Reptilia Subord. Canis lupus L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Sciurus vulgaris L. Motacilla alba L. Natrix tessellata Laur. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. Ord. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate.N.S). Sus scropha L. fixatori de azot anaerobi. Sturnus vulgaris L. Ursus arctos L. Turdus merula L. C. Martes martes L. Subord. Capreolus capreolus L. Rana temporaria L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. Passeriformes Corvus corax L. Turdus pilaris L. S). Pica pica L. Microtus agrestis L. Lacerta agilis L. Serpentes Natrix natrix L. 61 . factorii staţionali. Vulpes vulpes L. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. denitrificatori. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. Parus ater L. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. flora şi vegetaţia caracteristică. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. în perioada 20042007. Loxia curvirostra L. Lepus europaeus Pall. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. care realizează circuitul elementelor biogene (C. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. heterotrofi aerobi. Felis silvestris Sch. Lacerta vivipara Jacq. Parus montanus L. Sorex alpinus Sch.Rana dalmatina Bon. Parus major L. climatici.

2 .000 5.2007 sunt prezentate in tabelul 11. Heterotrofi aerobi 500 . Sulfatoreducători 0. Nr.60. 1.000 2. mat. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 . Fixatori de N2 anaerobi 0. crt./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.4. org. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel.000 3.6 62 .9 . Denitrificatori 0. sulfurată 0. Descomp.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .4 . Tabel.45.0.25 4.91.9 .5 6.

prezintă oscilaţii mari . între anul 2008 şi anii anteriori. La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent . datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu.reflectănd 63 .care au deci resurse de materie organică azotată . Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură.şi heterotrofii aerobi . denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate.favorizaţi de saturaţia cu oxigen.Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare.reprezentată în special prin germenii amonificatori . descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. cu fluctuaţii mari în ultimul an.

( tabelul 12).Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12). Exceptând luna septembrie.2008. în celelelte luni s-au determinat 64 . când s-au analizat 6 grupe de germeni.

920 6.500 1.500 15.400 70.200 140 140 - 65 .100 3.700 11 7 9 9 4 2.400 1.000 44.500 2.500 250 9.700 3.000 30. crt.500 200.5 <1 <1 <1 8 6.5 2.600 3.030 631 6.500 1.000 1.1 0.Tabel 12.000 7 4 2 6 4 2 2 0.4 0.500 520 440 170 200 2.130 871 3.7 0.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.030 3 24 6 2 1.5 15 15 15 - - - 2.770 851 692 4.000 8.700 5.5 4.630 9.5 9.500 150 150 45 9 4.500 570.4 7.000 4.1 1.000 15 150 9.ORG.000 1.5 4.000 2 200 3 15 7.500 200 2.5 1.760 10. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.în anul 2008 Nr.5 15 2.500 3.000 250 200.000 15. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.1 150 0. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.000 300.200 800 600 6.000 20.4 40.000 2.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.7 15 2.4 0.500 150 20.5 25 2.900 1.000 5.9 0.

500 1.1 4. înot.130 3.5 1. determinată de influenţele antropice.000 150 1.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.500 15.000 29.950 2.500 0. 66 .7 0.9 0.6 724 5.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.7 0. păşunat.1 1.1 1.750 537 741 5.000 40. heterotrofe aerobe.000 2. deşi.310 2.000 52.100 20 500 1.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.000 430 6.500 1.100 1. amilolitice. din secţiunea “coada lacului”.100 20.300 4. pescuit. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.4 0. denitrificatoare.000 300 310 27.000 450 150 1.000 33. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.000 100 100 70 60 90 450 0 1.5 350 34.sporadic .4 <1 <1 <1 2.000 3.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2.7 1.

K2 HPO4 – 0. CZURDA . Ca (NO3)2 .001 .2 .0. cu Scenedesmus acutus. 12 H20 . Fe SO4 . 7 H2 O . K2 HPO4 – 0. Mg S04 .0. Ca (NO3)2 .0. care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive .5 .1 .25 .1 . a biodiversităţii algale.002 . 7 H2 O .1 . Fe Cl3 – 0.001 . PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 . din care s-au obţinut : 1.1 .0.1. 7 H2 O .1 .0. Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea.ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL. KNO3 .0.2 . După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. cultură unialgală. Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .0.0. III . şi pe această cale. Mg SO4 .1 . 67 . Na3 PO4 . II .0.0. Mg SO4 . Fe Cl3 – 0.

25 8.01 17.81 34.36 30. Chlorella vulgaris. O. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice.E. G. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S. 28.19 12.17 1.T.13 1.34 52. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice. Chodatella sp. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13.B.N. determinate de tipul culturii.24 47. S. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .18 71. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine.46 6. elemente minerale etc.80 0.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. Tabel 13 .85 15.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .89 0.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.culturi mixte. Scenedesmus acutus .56 1. în anul 2007 şi 9 specii în 2008. P.75 4. incluzând speciile : Nitzschia palea. .64 13. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora .44 23.M. zaharuri.) .27 11. + S.66 Solu bil în HCl 73. Chlamydomonas sp. Coelastrum sphaericum. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.81 63.

al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.74 55.47 86.26 44.61 10.30 5. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate. .07. realizat în perioada 2007.96 24.27 3.62 2.83 85. efectuate de Laboratorul nostru. Tabel 8.1 la Legea nr.cu tendinţă spre mezotrofie.29 88. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .21 8.26 57. d.50 22.57 9.80 10. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.78 77.22 22. 462 din 18.care se încadrează in Legea 462 / 69 .Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.90 13.17 14.04 14.2001 lacul Cuiejdel se poate include. prin teme de cercetare anterioare.de asemenea. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85.20 Nr.I. Biodiversitatea.fără rezerve.43 90. relevate prin prezentul studiu. In conformitate cu Anexa nr.71 11.74 42. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici.48 18. crt.79 91.03 19.50 77. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente .53 13.2008.81 18.

13/1993 BERNA.2008 ) reprezintă în acest moment. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective.13/1998 Bonn. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie. peisagistic şi educaţional.2001 si Anexele nr. R6 BERNA. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. Activitati antropice 70 . în perioada iniţială de creare a acesteia. 2004. sub denumirea de . şi este posibil ca în acest an. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS .a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă.654. iar valorificarea rezultatelor lor.Directivele europene. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic. L. 4 si 5 şi. respectiv. efectuate în această perioadă (2007 . când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific.69 CITES. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. 89 ). L. L. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. L. Este necesar. 3.

de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 .precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte .Modificări determinate de exploatări forestiere.

În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 .

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.

73

Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.

74

Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri

75

bogat oxigenate. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona.tipice de munte cu ape limpezi. reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. 76 . un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune.

Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. climă. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. etc. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. însa viaţa lor este mai scurtă. ginecologice.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. natura folosind condiţii favorabile de relief. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. ortopedice. fie pentru folosul oamenilor. deoarece acumulează o rezervă de apă. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. hidrografie etc. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. 77 . neurologice. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice.

CIOCÂRLAN. Bucureşti.. Studii şi Cercetări. 512 p. VIII. APETROAEI.S. Pol... Edit. P. Limnol. Hydrobiol. RĂDOANE MARIA.. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem. 1963 – Biologia apelor. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri.. RĂDOANE. I. C. Stuttgart..VIII. Sci. 1988 – Flora ilustrată a României... “Al. Publ.J. Gârleni. Bucureşti.544 p.. 2. TĂNASE Elvira. 78 . I. 1981 – Practicum de biochimie generală. JONASSON. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water.109 p. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. Nat. 39. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. V. G. Şerbăneşti şi Galbeni”. Studii şi Cercetări. JONES. GRABOWSKI. Verh.BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. 33-37. Ceres. Verein.. A. ARTENIE. Lit.. de Şt. Internat. Vol. Ed. N. ICHIM. Exemplificări din judeţul Neamţ. 15-32. Piatra Neamţ. şi Ped.. Did. Muz. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. 26.33. 20 nr. Arch. N.M.. vol. Univ. 1. V. I. Cuza” Iaşi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful