UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU
2010
1
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL
2
CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9
CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15
CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30
CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67
3
ruşii voda. finlandezii vetta.. arabii mayah. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate.. atât în formă gazoasă (vapori). 4 . evreii mayim. în latină aqua. grecii hydor. Concepţiile au evoluat. prezenţa indubitabilă a apei în univers. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură.. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. De asemenea. turcii su. indienii pani. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice.. italienii acqua. Englezii o numesc water germanii Wasser. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii. Cercetările recente au demonstrat. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată.. indonezienii air. e materie primă în economie.. suedezii vatten. e principalul agent de modelare a reliefului. danezii vand.. celţii suire. cât şi în formă solidă (gheaţă). olandezii water.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. prin metoda spectroscopiei. norvegienii vann.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă). e agent terapeutic (băi. fruct al dragostei dintre pământ şi cer. spaniolii şi portughezii agua. polonezii woda. cure de ape minarale. japonezii mizuk. în sanscrită udan. maghiarii viz. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). francezii eau. chinezii shui. hawaienii wai. în esperanto se numeşte akvo. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley).. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”.

este astăzi obiect de cercetare febrilă. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. ci legată în roci. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. mari cantităţi de apă. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. formând a doua atmosferă (cea iniţială. Când răcirea scoarţei a progresat destul. în calotele polare.În sistemul nostru solar. Astfel. apa s-a condensat. de heliu şi hidrogen. 5 . procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. în trecut. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). găsirea apei pe alte planete. care părea cândva un mit. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. planeta Marte are. Pe Venus. a apei. de la formarea pământului. au apărut ploile şi s-au format mările.

dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. pentru piscicultură.).. nevoi pentru zootehnie. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. de cultură şi educaţie. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc.Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. în hidrocentrale. Există şi nevoi nevoi recreaţionale . pieţelor etc.5 l/zi). pentru asigurarea igienei personale. pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi).60 l/zi). Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate. de deservire etc. pentru stropirea spaţiilor verzi. nevoi pentru transport (navigaţie) etc. pe care le utilizează în interesul propriei specii. pentru generare de energie electircă ex.. (25 . pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. pentru prepararea hranei. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare. navigaţie de agrement etc.1.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2.înot. pentru fântâni arteziene şi alte asemenea.. 6 . nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pentru spălarea alimentelor.

la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. prin descărcarea apelor uzate în efluent. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. Amu-Daria şi Syr-Daria. prin reducerea recoltelor de peşte. Irigaţiile.şi implicit tot pentru om! . Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. În SUA.1 milioane în 1984. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. cu tendinţă de creştere continuă.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . de consumul din industrie şi agricultură. 8 milioane în 1976. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. la schi nautic 6420. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii.8 milioane în 1980 şi 13. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8.• Nu în ultimul rând. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator.cer limitarea severă a acestei "utilizări"). au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 .. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31.. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. 11. care este tot mai populară. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani.2 milioane în 1980 şi 36. 1 milioane în 1970 la 35. 9 milioane în 1985.

pe hectar. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. omul modern consumă mult mai mult. menţinându-se şi o stratificaţie a mării.2.). 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. După cum am arătat anterior.. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. 1. de prevenire şi control al inundaţiilor. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24. sedimentelor. Slovenia. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime. insectelor etc. de controlare a salinităţii. Ţări precum Ciprul. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. motiv pentru care consumul este de regulă normat. 8 . mereu crescânde. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este.ape în scop de irigaţii. transferuri etc. nevoile biologice ale omului sunt modeste. de management bazinal şi interbazinal (stocaj. 418 USD în Extremul Orient.000 km2 de sol acoperit cu sare . Totuşi. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. Irigaţiile sunt scumpe. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. de numai câţiva litri pe zi.fostul fund al mării . Danemarca. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. drenaj. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. de 1500 USD în America Latină.

.Spania. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. În total peste 500. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. Portugalia.. dar ţările dezvoltate. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. Italia. 50 milioane tone pentru industria textilă.000.. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. Apa potabilă 9 . doar 60 în Malta.. În 1990. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. 9 milioane tone pentru industria cauciucului.). 962 în Egipt. pentru Grecia.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. Austria sau Franţa. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. Belgia. 460 în China. Pe plan mondial. 836 în Belgia.3% apă de suprafaţă şi 21. Belgia. Pe ansamblu este în creştere. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei. Apa dulce era ca origine 78. 1172 în Canada... 15 milioane tone în alte industrii. 14 milioane tone pentru industria alimentară.7% apă subterană.. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori. Malta apelează şi la ape meteorice... 423 în Polonia.. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA..peste 50% din total. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . 30 milioane tone pentru industria aluminiului. 946 în Finlanda.. Astfel.3% era apă de mare. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. Din total. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. Ca domeniu de utilizare.7% din apă era dulce şi 18... ploile artificiale etc. urmată de irigaţii (30%) . consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice. 81.SUA. pentru ţări precum Olanda. Finlanda. agricultură etc.

10 . peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. Finlanda. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Lituania. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. în 1988. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. putându-se frecvent vorbi de risipă. În Grecia. Spania. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. Anglia şi Malta. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. Pentru îmbăiere. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. Actualmente. În Luxembourg. Ca sisteme de alimentare individuală. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002).utilizată a fost însă 56% din surse subterane. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. În Europa. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. Nebraska şi New Mexico. Idaho. utilizarea apei este foarte diversă. Belgia. existând o serie de particularităţi. industria consumă sub 30 %. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. în Germania. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. Danemarca. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. crescâbd de trei ori faţă de 1950. în 90 % din sisteme. Pentru irigaţii. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . În România. Astfel. Italia. cu mari variaţii.

Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. omul internacţionează desigur cu mediul. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. de care conntinuăm totuşi să depindem. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. 11 . aduc un mare aport. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. Ca parte a naturii.. anoxice. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. cu compuşi toxici etc. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici.3. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi.. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea.1. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior.

şoselele. decopertările. haldările. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. 12 .· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. · Construcţiile. defrişările etc.

mai uşor poluabile. fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. temperatura. concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie. apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. 2.Clasificare şi caracteristici.). mai bogate în elemente biologice. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate. lacuri etc. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea. modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale).1. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul. Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane.2. mai puţin stabile în caracteristici. 13 . 2.. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale.pârâu .1.· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. cursuri de apă naturale. Ele formează reţeaua hidrografică. ceea ce în anumite privinţe şi sunt. Morfologic.fluviu) şi ape stagnante. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici). ele fac impresia unui sistem vascular al pământului. ape curgătoare (izvor .2. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare).CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă.râu . Totodată. conţinutul biologic şi microbiologic etc.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2.

Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. configuraţia albiei (rugozitate. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. lăţime. bulboane. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. formă. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. incluzând vârtejuri. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. Astfel. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. ci şi pe orizontală. nu doar pe verticală. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. adâncime etc. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. În cadrul aceluiaşi râu. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. apa nu curge cu viteză uniformă.) şi de alţi factori. chiar 14 . Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. de la o zonă la alta. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. adâncime a albiei. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri.

De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul.dacă există curenţi. cât şi c modificare a traiectului albiei. golfuri marine ce au fost 15 . în spatele obstacolelor (bolovani. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. dar există şi lacuri de altă origine. picioare de pod.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. În râuri.) apar vârtejuri. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. De la izvoare spre aval. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. însumate. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. zlăvoacă). arbori etc. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. grindel. nişe de contracurent etc. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. configuraţia albiei şi calitatea apei. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. contracurenţi etc. clean dungat) etc. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. mai ales în zone aride. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. cu ajutorul teledetecţiei termice. sau în cratere vulcanice etc. cum sunt cele de baraj natural.2. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. însă există multe cu apă sărată. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. 2. Râul este un sistem dinamic.2. car sunt de fapt microretenţii de apă care. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă.

.. 408 în Italia. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. 130 Elveţia.500 în China. peste 1000 în India.8% din suprafaţa uscatului)..separate de mare etc. ce atinge 1620 metri profunzime. peste 580 în Canada. Există şi turbine tubulare. peste 520 în Marea Britanie. Cel mai mare lac este Marea Caspică. altele sunt lipsite de scurgere.7 milioane km2. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. creând în spatele lor lacuri de acumulare. 432 în Franţa. vânt. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. peste 5300 în SUA. 142 Cehoslovacia. .. 134 Suedia. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18.. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani.. 114 Yugoslavia.) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică".. peste 2100 în Japonia. prin afluxul de sedimente (râuri.000 km2).. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. 108 Bulgaria. La nivelul anului 1982.. peste 690 în Spania. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. erodarea malurilor. cu 400.. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. peste 600 în Coreea. politrofe sau hipertrofe merg 16 . pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. Majoritatea lacurilor sunt permanente. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. 184 Germania. adică aproximativ 1. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. Astfel. 219 în Norvegia.. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. 112 Austria. peste 490 în Brazilia.

adică 0. în care adesea există apă. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. 2. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. prin fotosinteză. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). Din aceasta (100%). Acest proces continuă şi în momentul de faţă.000 tone anual).0006 x 1015 m3 de apă. până la 4000 m adâncime. Marea Moartă etc. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică.rapid spre colmatare.00001% (0. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii. care a dat naştere actualei atmosfere. 550 x109 m3 de apă. biosfera înglobează numai 0. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. 97. Cifre mai exacte estimează 125. Din apă.). Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. Din totalul apei din hidrosferă. ar cuprinde 8. Marele Lac Sărat. În fine. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3).000 km3 .14 % din hidrosferă. 17 .506 x1015 m3.4 miliarde de kilometri cubi.57% este dulce. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). Marea Aral. Estimări mai exacte propun cifra de 1357.200. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice.000 km3. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani.350.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0.61% din hidrosferă.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză. adică 2.

cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. Însă din apele dulci lichide.Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate. 18 . numai 4% (0.

caracterizat printr-un bazin relativ consolidat. climă şi scurgere superficială. Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. regimului termic şi dinamic).  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief).1% din suprafaţa ţării.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. a chimismului.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate.620 km2 ceea ce reprezintă 1. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad).450 de lacuri.5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. variaţia nivelului.Vulturilor(Siriu). procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini. 91.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor. 19 . În zona muntoasă.  prispa lacului: este zona submersă. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. a volumului de apă.1. În unele cazuri. Roşu(Penteleu).Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă.

Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). Bucura. Rastu. în majoritatea lor artificiale (iazuri). Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. Braşov. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. prăbuşirile scoarţei terestre. ca geneză. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. Negru etc). dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). lacuri de baraj (Lacul Roşu). de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. majoritatea sunt lacuri de apă dulce.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani.  Lacurile din Podişul Moldovei. au adâncime mică (2-3 m). După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. Făgăraş. in deosebi de temperature aerului. Gâlcescu etc).2. Ana). în majoritatea lor. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. reţeaua hidrografică.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. relieful. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. legate. Iezer etc. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. Capra. 20 . vulcanice (Sf. Colentina etc)  Lacurile de luncă. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. roca. Buhăescu. in lacurile mari). Bâlea.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. glaciare (Lala. Plopul. etc.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. 3. Sibiu. care constituie. obârşii ale râurilor. lacuri glaciare (Zănoaga.

Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. indiferent de originea cuvei lor. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. din maree. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv. Prutul.3. Mureşul. Siretul. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor.  3. Dobrogea. transformându-le în limanuri fluviaţiile. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. Oltul.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. Ana. care devin lacuri în timpul apelor crescute. din intrările si ieşirile afluenţilor. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. Argeşul. 21 . Someşul. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. Jiul. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. energia termica. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. omul a creat lacuri.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari.

În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: . La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin).3. 22 .4. stratificare indirectă şi stratificare uniformă. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară. • Orizontul de sub epilimnion. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent. Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion.

vânturi. podiş şi colinare. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc. cele din zona de câmpie. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. în lunile iulie. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. iar pentru cele de câmpie. consum biologic şi precipitaţii.5. august. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. Gradul de 23 .3. fiziologice şi comportamentale ale speciilor.

5. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7.5º sau 4ºC. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. când îngheaţă. din mineralizarea organismelor moarte. 3. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. Chimismul apei.1. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. din izvoare. din apele care se varsă în ele. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º.6. cele alpine sunt sărace. 24 . argilă etc. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu.Biocenoză. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul. El poate fi format din diferite depuneri organice. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. Circulaţia de primavară şi toamnă. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. din mâl. nisip. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. consumatori si reducători. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. iar în amurg revine spre suprafată.

caracuda.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. mlaştini. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. rotiferi. Este bine luminat şi oxigenat. trestie. alge albastre-verzui. crapul. copepodele parazite de peşti. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. hirudinee. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. buzdugan.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. broscăriţă. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. lamelibra.5.2. În zonele mai adânci coboară plătica. Cei mai raspandiţi 25 . copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). gosteropode. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. Bentosul profundal este lipsit de lumină. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. limba broaştei. nufăr alb. plătica etc. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. păsări etc. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). cladocere. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. 3. papură. mai ales ciclopii. ştiuca. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. de numeroase populaţii de protozoare. diferiţi crustacei şi din peşti. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. gamaridele. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. acoperit de un mâl. slab oxigenat. zopodele. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. rogoz. nufăr galben etc. larve de insecte. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. cum sunt: linul. care ies în larg. obleţii bibanul. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. alge silicioase etc. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete.

În toiul verii.Simionescu) 3. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. plătica. roşioară. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei.3. când florile sunt desfăşurate. unde vâneaza. atât ca numărul de specii. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. formând o păşune în baltă. Dintre amfibieni. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. Pe langa plante superioare. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. linul. papura etc. Larvele lor formează bentosul lacustru. şalăul.5. se mai găsesc cosorul sau bradişul. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. întoarsă în sus este mai închis colorată. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. plăşuiţele de apă. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. 26 . lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. cu fiori. etc. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. Stuful şi papura fac desişul de pădure. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. sau o grădină de flori. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. gonitoride la suprafaţa apei. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. se află caracuda . cât şi de indivizi. Dintre peşti.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer.

lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). până în vârful muntelui Ciumatul. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. cu o suprafaţă de 10.Zona de campie 3. piscicultură şi agrement. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat). Florica. Brateş cu suprafaţa de 21 km2). Astfel avem: . în depresiuni.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone. Ana 27 . Lacuri vulcanice Lacul Sf. Lacurile le întalnim în albia (Lia. Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. irigaţii. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării .6. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine.Clasificarea lacurilor După origine.1. limpezimea. lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura.Lacuri de munte 3. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici. Lacul Sf. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac. pe o şosea modernizată. pentru alimentare cu apă.8 ha este cel mai mare dintre ele).Zona de Deal şi Podis . unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2).6.1. Viorica. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. contrastul. lacuri de baraj natural. izolate sau asociate(complexul Bucura).3. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150.6. lacuri în crovuri.Zona de munte . Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. transparenţa si temperatura scazută a apelor.1.

de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. Inauţ. Circul si Valea Pietrele. flacante de abrupturi. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. Judele si Lăpuşnicul Mare. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele.din bazinul superior. în aceste excavaţii se acumulează apa. complexul glaciar Negoiu-Caltun. cele mai importante fiind Pietrele. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). peste 65. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. complexul Judele. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. În raport cu Retezatul. În urma acţiunii erozive. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. de la lac şi până la Gura Lalei. Circul Galeşul. urmând creasta principală a masivului rodnean. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. Lacul Doamnei din Fagaraş). Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). După retragerea gheţarilor. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare.(Viştişoara. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. Aici. Circul si Valea Rea. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. Pe lângă Munţii Făgaraş. sub un abrupt de circa 150m. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. prin patru trasee. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . 28 . Inau. Circul Stănişoara. la vărsarea în Bistriţa. denumite circuri sau căldări glaciare.

1).Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau).000 mc. Lacul Limpede. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. la cca. Are o suprafata de 20 hectare. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. S-a 29 . Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti.1. Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz. judetul Alba. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). Este situat la o altitudine de 940 m. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică.este localizat in arealul satului Ighiel. Lacul are momente cand este plin ochi. La ploi torentiale.De baraj natural. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. judetul Harghita.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m.6. Are o suprafata de 5. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . respectiv. fitocenologică. în bazinul superior al râului Cuiejdi. are o lungime de 1 km. reprezintă în acest moment. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). si seaca la fel de repede. Lacul Roşu. s-a format recent (1978).2 ha. Lacul Ighiu. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint.cel mai mare).o suprafaţă de 2.În depresiuni carstice . L a c u l C u i e j d e l. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. asociat cu complexul de lacuri mai mici. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. situat la 25 km de Piatra Neamţ. prin surpare şi alunecare. dar si momente in timpul verii in care seaca complet.Lacul Cuiejdel. lacul se umple rapid. in zona carstica de la Ponoarele. 21 km NNV de Piatra Neamţ.2. Lacul Zaton (lac temporar). toate formate prin baraje naturale. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. 3. Lacul Zaton.

clean.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. la o altitudine de 532 m.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 .a fost amenajat pe cursul Argesului. in arealul localitatii Bicaz. 3.a fost amenajat pe cursul raului Lotru.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. judetul Caras-Severin. judetul Cluj.6. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m. Are o suprafata de 12. lipani. Are o suprafata de 59 hectare. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii. 3. Are o suprafata de 8. Lacul Fantanele . Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement. Lacul Vidra . In apele sale se ridica Piatra Teiului. Lacul Valiug .15 kmp.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Este situat in arealul comunei Valiug. Are o suprafata de 940 hectare. Lacul Vidraru. Are o suprafata de 32. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. Este situat la 66 km de Pitesti.6. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Lacul Oasa. cleani. Lacul Vidra.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. mreana).5 m. Lacul Fantanele. Lacul Vidraru .2.Lacuri antropice De baraj artificial. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. Este situat in arealul comunei Belis. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Apele lacului sunt bogate in pastravi. inalta de 23 m. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume.6 hectare si o adancime maxima de 10. Lacul Valiug.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald.

Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie .este situat la 5 km de Braila. bicarbonatata.4. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. 31 .precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. Telega. Apa lacului este sulfatata. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Ocna Dej. Ocnele Mari. Turda. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Ocna Sibiu. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. clorurata. Are o suprafata de 1.este situat la 56 km de Buzau. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Lacul Amara . Lacul Verde. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Lacul Balta Alba . 3. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui.72 kmp si o adancime de 1m. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. SarataBuzau. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Cojocna. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Govora. Baia Verde.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit.este localizat la 7 km de Slobozia. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. magneziana. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Lacul Alunis.6. Sic.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. insuflându-şi bucurie şi optimism. Lacul Sarat.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. Lacul Sarat . Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Lacul Balta Alba. Baia Rosie.

Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Are o suprafata de 2. Balta Albă. Sărat. L. L. de baraj antropic. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. Lacuri de luncă. L. Băneasa. Lacurile amenajate de om sunt: L. Limanurile fluviatile sunt L. Râtu Mare. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. L.Mangalia. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. 32 .este situat in apropierea localitatii omonime.5Limane Limane fluvatile . Ostrovu Mare pe Dunăre.7 m. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. 3. Floreasca pe Colentina.Cotu Morii. Lacul Agigea. Mostiştea şi L. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana.In Campia Romana exista numeroase lacuri. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Este destinat pescuitului. L. Plopu.61 kmp si o adancime maxima de 9. L. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. Verbunci Lacuri heliotermice. Bistreţ. Eforie Sud. iazuri. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. L. La suprafata. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. limanuri fluviatile. Herăstrău. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).6. Lacuri relicte. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). Lacul Techirghiol . Brateş. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. Lacul Costinesti. Snagov. Techirghiol. Lacul Mangalia . L. Techirghiol. Tei. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. Limane fluvio-maritime. temperatura apei este mica. fiind lacuri de agrement în Bucureşti. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). Căldăruşani.Lacul Bistreţ. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. Lacul Suhaia. Amara.este situat la 17 km de Constanta. L. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Lacul Mangalia. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). Are o suprafata de 11. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. prezinta fenomenul de heliotermie.

Sinoe. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement. Lacul Matita. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea.Lagune.6. Lacul Furtuna. 3. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive.Razim.este situat in arealul comunei Agigea. Lacul Puiu. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 .Lacul Agigea . Lacul Dranov. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. Lacul Bogdaproste.Lacul Roşu. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna.6. Lacul Isac. Zmeica Lacuri în Delta Dunării. Lacul Merhei. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Lacul Gorgova.

Fig.Lacul de baraj natural Cuiejdel.1). în bazinul superior al râului Cuiejdi. toate formate prin baraje naturale. L a c u l C u i e j d e l. s-a format recent (1978). Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N.2 ha.o suprafaţă de 2. 21 km NNV de Piatra Neamţ. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. MS. reprezintă în acest moment. asociat cu complexul de lacuri mai mici.Rădoane-2002. fitocenologică. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. situat la 25 km de Piatra Neamţ. prin surpare şi alunecare. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. la cca.000 mc. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.) 34 . are o lungime de 1 km. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. respectiv.

care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. Lungimea lacului ajungea la 1. Exceptând sectorul situat între prof. în anumite condiţii. suprafaţa determinată topografic era de 12. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. cu o suprafaţă de 35 ha. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m. între km 0. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. culminând cu cea din 1991. Grosimea depozitelor variază între 5. începând cu anul 1978. activa din nou. unde lăţimile nu depăşesc 80 m.25 m sau chiar mai mult în zona barajului. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m.5 m până în anii 1994-1995. La acelaşi nivel. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 .53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. ce s-a produs pe versantul stâng al văii.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. (Rădoane 2002-MS. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. în mai multe etape. când a barajul natural format a blocat întreaga vale.4 mm precipitaţii).25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. Caracteristicele geomorfologice. în perioada prezentă ( 2003 .22% revine subbazinului paraului Cuiejdel.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. mai ales în condiţiile în care. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă .5 şi 1.2 ha.augustvaloare cumulată de 741. procesul de alunecare s-a amplificat.0 km. fenomenul putându-se. cu suprafeţe de câteva sute de m2. limnologice.75 km 2 (48.22. III şi baraj.29.2004 ) s-a construit un nou drum.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m . iar lăţimea medie la 102 m. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie.

se ramifică pe cele două văi. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. cu o suprafaţă de peste 35 ha. pentru a se păstra . fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. pe direcţia nord vest –sud est.acest minunat dar al naturii. particularităţile substratului geologic. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului. că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. iar la confluenţa principalilor tributari. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. care se continuă şi acum. Deci la formarea acestui lac de baraj natural. a statutului care să permită o protecţie specială . Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. lacul Cuiejdel . pârâurile Cuiejdel şi Glodu. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004.unicitatea şi importanţa acestui lac . Dar. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. Alunecarea a fost determinată de.. . Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară.. cu extinderea mai mare pe valea principală . cutremurul din anul 1990 etc. 36 . culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. defrişări. afluent al Bistriţei pe stânga. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. turism neecologic etc. precipitaţiile abundente .şi pentru urmaşi . lungime: 24 km ). comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. din care rezultă. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel.

2.Harghita) – Foto 1.3 şi tabel 1. dar şi deosebiri.Lacul Cuiejdel (jud. Lacu Roşu ( foto: M. cu Lacu Roşu (jud.Porumb ) 37 . 1.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.A.

A.Lac Cuiejdel (foto: M.Porumb) 38 .

Typha. Mentha etc. Tabel 1.08 m 122. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9.7 m 114. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16.000 m2 906. construit în anii 2003-2004 (foto : M. Carex etc. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 .084 m3 Equisetum.Polygonum.970 m3 Typha. comparative.Lac Cuiejdel – cu drum. Polygonum.676 m2 680. Myriophyllum. crt.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1.A. Caracteristici generale.

respectiv determinări chimice şi centru”. centru şi baraj. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. reacţia sedimentelor. Borza şi N. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. s-au prelevat. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică.. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . probe din afluenţi şi din aval de lac ). de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. Pentru studiul raionarea floristică. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. NO3-)+ Tabel 2. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . Boşcaiu. spectrul indicilor ecologici-U.T. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. de asemenea. spectrul geoelementelor. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. conţinutul de substanţă organică al acestora. 40 .R.

50 2.081 0.64 4.069 0.93 62.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.091 0.06 4.39 96.74 6.83 51.25 6.41 0.65 46.035 0.261 1.60 6.04 1.92 5.502 1.34 49. crt.75 6.91 45.54 47.16 4.948 1.69 0.56 0.51 41.30 6.90 6.46 0.66 79.48 3.57 0.31 76.41 6.69 3.96 12.67 61.823 1.69 71.064 0.80 3.48 9.71 6.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).85 2.14 70.050 0.92 0.98 11.93 5.040 0.823 1.51 0.810 2.108 0.53 49.99 37.50 5.180 1.79 0.583 4 49.01 4.31 0.46 5.68 0.062 0.43 6.31 8.077 3 52.028 1.28 8.44 0.52 0.39 51.30 42.09 6.55 6.61 0.079 0.16 5.63 74.94 0.80 5.53 5.049 0.36 13.960 1.54 0.037 0.62 51.41 0.50 6.32 0.48 10.61 15.43 3. în anul 2004 Nr.57 0.96 4.50 6.54 4. coada lacului (2).Tabel 2.75 9.49 99.75 100.30 12.68 5.45 6.381 1.195 2 42.15 6.47 10.61 0.82 96. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).53 6.842 1. Pentru elementele biogene 41 .66 5.074 0.70 5.06 49.97 1.45 6.94 8.30 13.29 9.33 45.80 6. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.101 0.45 6.03 41.48 57.61 15.049 0.31 2.96 3.

5.40 mg/l).66 . Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3.(mg / 100 g sediment) PO43.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6.7. prezentate în tabelul 2. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 . Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel.9. 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.0. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază .47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi.0.30 – 19. Datele obţinute. de la o perioadă la alta a anului. se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi.90 4.8) . din acest punct de vedere.60 .crt. în mg/litru de apă interstiţială.Tabel 4. evoluţia ecosistemului fiind lentă. Pe de altă parte. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă.3 -7.008 . Tabel 3.în perioada 2004-2007.în cadrul unor limite restrânse.esenţiale. însă. prezintă o apă bine oxigenată (4.6.10 . Tabel 4.18 0.de la o zona la alta a lacului .74 0. respective.01 0.16 In ansamblu. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.41 .90 . în perioada 2000-2003 Nr. cu încărcare organică relativ scăzută (10.

4 24.12 0.mg/l Limite de variaţie 7.77 9. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.54 0.003 .29 0.Nr.47 12.1.92 7.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.0 7.13 0.04 10.2 13.66 58.mg P/l Alcalinitate tot. in anul 2007 Nr.8 .51 8.12 0. crt.0 8.47 0.26.012 0. .mg Mg2+/l Bicarbonaţi .079 0.3 10.31 10.29 0.15 0. august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.19.0.004 0.5 .43 0.4 6. mg KMnO4/l Azotaţi .0 7.14 0.org.26 0.36 11.3 .08 0.85 0.0 12.gr. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.054 0.012 0.84 .2 7.25 0.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.00 13.30 .mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .3 – 7.97 15.0.40 9.3 10.013 .5 9.5 8.04 13.mg HCO3-/l Sulfaţi .5 7.1 7.95 8.9 7.60 8.0. Calciu .1 251 .3 – 207.35 11.4 8. Tabel 5.06 0.024 Centru 21.20 0.57 14.8 4.3.21 0.01 10.2 12.0 21.0 7.34 14.5 18.30 . .1 7. germ.98 15.0 7.43 10.22 11.25 0.mg NO3.7.015 3.mg O2/l Subst.35 11.mg SO42-/l Cloruri .037 Evacuare 20.5 6.mg Ca2+/l Magneziu . 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.43 0.64 11.0 . org./l Azotiţi .0.7 7.mval/l Duritate tot.007 SLD Coadă lac 23. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 . Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.034 0.9.22 0.2 7.5 13.4 7.87 .mg NO2.005 .62.2 6.90 – 9.10.69 0.54 0.03 10.11 .7 201.50 17.72 11.0 21.diz.mg Cl-/l Reziduu fix . .021 Baraj 21./l Amoniu .72 11.20 14.22 0.5 7.0 17.5 10.5 14. Crt.

88 0.050 9.35 0.031 10.78 0.162 0.012 3.84 173.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr.84 0.116 0.32 278. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.76 0. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.3 228 252 250 0.43 64.81 217.09 1.024 0. caracteristice apelor oligotrofe.03 1. lac şi evacuare.044 8. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.08 48. sau prelevat probe care nu au fost fixate.185 0. o oxigenare bună.015 0.00 0.021 0.5 237 256 254 0.2 313 244 238 0. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).83 0. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.92 6.04 0.35 0.98 60. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei . prezentate în capitolul metode de lucru. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.021 0.037 9.98 60. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.32 201.12 6. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator.35 0.07 1.092 0.2 197 254 246 0.12 6.139 0.87 60.044 9. 44 .80 0.39 1.32 213. De asemenea. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.10 5.12 6.

Fig. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată.Tabel 6). care prezentau în perioada 2004-2007. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. reprezentată prin speciile genului Chrysococcus .În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei./ml. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 . Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. 2. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr. A.exemplare alge/ml. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ). urmată de Chrysophyta.

4./ml/%).3. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.ex.i ]n fig.6(nr. Fig.3.5 (nr. B.Fig./ml. în anul 2004 . este redată în fig. 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.). 2.de 46 .ex.

3. 2-Coada .intrare lac .exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p.Centru .Fig.iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac. 4Baraj . Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie .. fapt care evidenţiază o relativă poluare .datorată în principal influenţelor antropice. Baraj şi staţia ieşire lac.Cuiejdel. 5-p.Cuiejdel. Fig. 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 . Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.6.2008 800 Nr.

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

Gymnodinium sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp. Pandorina morum Chodatella sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Chlamydomonas sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp.

comparativ cu anii anteriori. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. Sub raport geologic. Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului.o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. dar biodiversitatea algală se menţine .5. Sub raport climatic. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului.soluri carbonatice.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. este în formare. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . aici fiind soluri brune. brune podzolite şi rego. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective.50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. Temperatura medie anuală este de 7. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. 650 mm.acide.80 C. chiar la intervale lunare. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. în două etape : în anii 1978 şi 1991. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge. De asemenea.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008).datorată în principal influenţelor antropice.

2%.7. carpato.14.2. nanofanerofite. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig.3.9%. 5 sunt pteridofie. De asemenea. 51 .7%.2%.helohidatofite4.8%.0%.5.5.geofite.13. terofite anuale.2. terofite anuale. realizat în perioada mai – septembrie 2008. terofite bianuale.balcanice. Dintre specii. europene centrale.5. circumpolare.2.2%.2%.7%.3.2.5.4%.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. adventive.0%).5. geofite.0. microfanerofite.47. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare.microfanerofite.5%.2% sunt specii endemice. atlantice. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme.2. magafanerofite. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.3%.0%. iar un procent de 2.aparţinând la 48 familii.bianuale.5%.8%.geofite.2. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel.mediteraneene. camefite. helohidatofite. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice. hemicriptofite. un al afluent al pârâului Cuiejdiu.9%. helohidatofite.8%. urmate de europene. geofite.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă.0%.2%.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13.8%.7%.1. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.

Lythraceae Lythrum salicaria Fam. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam.0%. Tabel 7.1. 2.Spectrele în raport cu factorii ecologici: .bazifile iar un procentaj foarte mare. 4. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.1% din specii la o reacţie acido.2%. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite.0%. Athyriaceae Fam.5%. criofile.5% iar 2.8%. urmate de microterme.7%. elemente xeromezofite.neutrofilă.8%. Onagraceae .42. Violaceae Viola hirta Fam.2% neutro.neutrofilă.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite.13.0.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam. moderat termofile. xerofite.6%. ultrahidrofite5.36.9% sunt amfitolerante. hidrofite.60. 26. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam. temperatură-T.14. de 36.8. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido.21.8%.11.3% acidofile.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31. .

Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam.tangere Fam. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam.Athyrium filix. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam.femina Fam. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam.crispa Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Pyrolaceae Pyrola minor Fam. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam. Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Balsaminaceae Impatiens noli.mas Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam.donna Solanum dulcamara Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. veris Fam.

Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam.aquatica Fam. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. 54 . Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. fenomen evident pe malul drept al lacului. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam.Fam. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. abietina Campanula persicifolia Fam. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. neglectum Fam. privind spre amonte.

Populus tremula. îndeosebi spre coadă. Fraxinus excelsior. aparţinând la diverse asociaţii vegetale. Carpinus betulus.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. spre baraj şi în lungul lacului. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Salix caprea . Sambucus nigra. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. leguminoase şi alte specii şi.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. Abies alba. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. In apa lacului predomină 55 . Picea abies. crustacee. spre margini.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. moluşte şi dintre artropode: arahnide. miriapode şi insecte. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Corylus avellana. Salix fragilis. Carpinus betulus. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. Acer pseudoplatanus. Fraxinus excelsior. Acer pseudoplatanus. Corylus avellana. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format.Juncetum effusi ( as.

sub aspect cantitativ. nu depăşesc./m3 . Eucyclops serrulatus. reprezentate.10 şi tabelul 8 ). Zooplanctonul .comunităţile faunistice zooplanctonice.000 ex. predomină grupa R o t a t o r i a. comparativ cu anii anteriori . Polyarthra major. 56 . în special.2008. Polyarthra remota.Bosmina longirostris./m3. totalizează până la 10./l si mg. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . Zooplanctonul În perioada 2004-2007. împreună.În perioada de vară. Polyarthra vulgaris.prezintă.ex./m3 iar toamna.000 ex. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta.în general.Acanthocyclops viridis. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr.000 ex. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig. Keratella cochlearis. valori numerice mai scăzute în anul 2004. prin crustacee de dimensiuni mici.la această grupă se înregistrează valori de peste 100. Tabel 8./l ) în lunile iulie-august.Pseudochydonus globosus. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a.

026 6 0.204 0.ex.008 0./ ml. 07.023 2 0./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig.072 18. / l 10 0./l.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria . în general.008 8 60 12 172 154 0.006 0.08. crt.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex.034 0.în perioada iulieaugust.006 72 0. dar în luna septembrie în anul 2008.2008 ex. / l mg. / l 12 0.Nr.037 0.În 2004.2008 ex.008 0. major*. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă.136 0.008 100 80 Nr.în toată perioada 20042007.12 8 20 4 0. 57 . 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar. / l mg. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6.1 2 0.ex.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0./ %).

Heteroptera. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Tettigoniidae IV. în perioada 2004-2007.Polyarthra remota. Ord. Toate sunt carnivore răpitoare. Odonata. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Tettigonioidea Fam. unele prinzând prada în zbor (libelulidele). Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Eucyclops serrulatus. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. Polyarthra dolichoptera. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. Ord. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord. Polyarthra Lacul Cuiejdel. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . Lepadella ovalis*. Siricidae Sirex gigas L.Chydorus sphaericus. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Ord. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. Symphyta Fa. Trichocerca cylindrica. Fam. Xeris spectrum L. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . Acanthocyclops viridis.2008. Ortoptera. Filinia maior. Orthoptera. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Hymenoptera Subord.Pseudochydonus globosus. Polyarthra vulgaris. Keratella cochlearis. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. Bosmina longirostris. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . speciile : Asplachna priodonta. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . care. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Hymenoptera.i n s e c t e l e. Coleoptera.

Tenthredo zona Klug. Plagionotus arcuatus L. Subord. Megachilidae 59 . Tenthredo mesomelas L. Ord. Oxythirea funesta Podo. Carabus cancellatus Illig. Tenthredo colon Klug. Gonopteryx rhamni L. Cantharidae Cantharis fusca L. Rhogogaster chlorosoma Ben. Vespidae. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Fam. Fam. Vanessa cardui L. Pieridae Colias croceus L. Inachis io L. Tettigonia viridisima L. Coccinella bipunctata L. Coreidae Syromastes marginatus L. Strangalia bifasciata Mull. Anax imperator Leach. Fam. V. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. dintre care amintim: Subord. Sisyphus schaefferi L. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Acridoidea Fam. Tenthredopsis nassata L. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Fam. Agrionidae Agrion virgo L. Nematus salicis L. Athalia circularis Klug. Sympetrum sanguineum L. Aeschnidae Aeschma grandis L.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Fabriciana niobe L. Fam. Heteropteraploşniţe. Grophosoma lineatum L. Coleoptera Fam. Fam. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Carabus glabratus Payk. Decticidae Decticus verrucivorus L. Pentatomidae Euryderma ornata L. Fam. Ord. Macrophya quadrimaculata Fabr. Fam. Libelula quadrimaculata L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Tenthredo schrophulariae L. Ihneumonidae. Fam. Vanessa atalantha L. Gerris paludum F. Corymbites purpureus Podo. Tenthredo vespa Retz. Subord. Elateridae Lacon murinus L. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Cetonia aurata L. Nymphalidae Apatura iris L. Macrophya rustica L. Cynipidae. Zygoptera Fam. Fam. Dolerus asper Zadd. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Pandoriana pandora Den. Argynis paphia L. Apidae. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Tenthredopsis friesei Know. Carpocoris baccarum L. Lepidoptera Fam. Cerambycidae Aromia moschata L. Agrion splendens Harris. Coccinella 5 punctata L. Gimnocerata Fam. Anisoptera Fam. Libellulidae Libelula depressa L. Athalia cordata Lep. VI. Nematus pavidus Lep. Subord. Tenthredo marginella Fabr. Melolontha melolontha L. Macrophya albicincta Schr. Genul Nematus Nematus capreae L. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Fam. Strangalia septempunctata F. Fam. Fam. Cantharis livida L. Carabidae Carabus violaceus L. Maniola juritina L. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Larvele trăiesc pe apă. Gerridae Gerris lacustris L. Subord. III. Fam. Ord.

Asio otus L. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Clasa Batrachia Ord. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Leptura livida F. Gobio gobio L. Fam. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Strigiformes Bubo bubo L. Ord. batracieni. Syrphidae. Anura Bufo viridis Laur. reptile. Rana ridibunda Paşş. Ips typographus L. Strix uralensis Pall. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. păsări şi mamifere. Tabanidae. Athene noctua Scop.Leptura rubra L. Falco tinnunculus L. Dryocopus martius L. Asilidae. 60 . Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Clasa Aves Ord. Aphanthopus hyperanthus L. Ord. Calliporidae. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Chrysomela coerulea Ol. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Buteo buteo L. Fam. Strix aluco L. Phoxinus phoxinus L. Urodela Salamandra salamandra L. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Accipiter gentilis L. Carassius carassius L. Bombyllidae. Melasoma populi L. Chrysomela polita L. Ord.

Sturnus vulgaris L. Ursus arctos L. Serpentes Natrix natrix L. Turdus merula L.S). saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului.Rana dalmatina Bon. Sorex alpinus Sch. factorii staţionali. Turdus pilaris L. Ord. Lacerta agilis L. Natrix tessellata Laur. Parus major L. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. care realizează circuitul elementelor biogene (C. Rana temporaria L.N. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. heterotrofi aerobi. Passeriformes Corvus corax L. S). C. Loxia curvirostra L. Microtus agrestis L. Capreolus capreolus L. flora şi vegetaţia caracteristică. fixatori de azot anaerobi. climatici. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Canis lupus L. Martes martes L. Sus scropha L. în perioada 20042007. Lacertilia Lacerta viridis Laur. Corvus corone L. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. 61 . Subord. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. Lacerta vivipara Jacq. denitrificatori. Parus ater L. Vulpes vulpes L. Lepus europaeus Pall. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Felis silvestris Sch. Motacilla alba L. Clasa Reptilia Subord. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Sciurus vulgaris L. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. Pica pica L. Parus montanus L.

0.2 .000 5. sulfurată 0.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .60. Denitrificatori 0. crt. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel. 1. org. Tabel.6 62 . Sulfatoreducători 0.5 6. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .9 .000 2.9 .4 .2007 sunt prezentate in tabelul 11. Heterotrofi aerobi 500 .4. Descomp. Fixatori de N2 anaerobi 0.25 4. mat. Nr.000 3./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.91.45.

Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare.favorizaţi de saturaţia cu oxigen.reprezentată în special prin germenii amonificatori . datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu. Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent .reflectănd 63 .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate.care au deci resurse de materie organică azotată . prezintă oscilaţii mari . descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. cu fluctuaţii mari în ultimul an.şi heterotrofii aerobi . între anul 2008 şi anii anteriori. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei . La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură.

Exceptând luna septembrie. când s-au analizat 6 grupe de germeni.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12). ( tabelul 12).2008. în celelelte luni s-au determinat 64 .

200 800 600 6.000 7 4 2 6 4 2 2 0.000 30.5 15 2.500 520 440 170 200 2.760 10.4 7.000 250 200. crt.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.000 20.400 1.500 570.500 1.100 3.5 4.1 1.4 40.030 3 24 6 2 1.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.4 0.000 8.000 15.030 631 6.5 25 2.4 0.1 0.500 3.5 <1 <1 <1 8 6.130 871 3.000 5.500 200.700 11 7 9 9 4 2.920 6. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.000 300.7 15 2.500 150 20.700 3.5 1. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.630 9. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.Tabel 12.000 2 200 3 15 7.500 2.500 150 150 45 9 4.5 2.400 70.500 200 2.5 9.000 4.700 5.9 0.600 3.000 2.200 140 140 - 65 .500 1.000 1.5 15 15 15 - - - 2.900 1.770 851 692 4.ORG.5 4.000 15 150 9.000 44.500 15.7 0.000 1.1 150 0.500 250 9.în anul 2008 Nr.

66 .000 430 6.7 0.4 0. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.000 150 1.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15. amilolitice.9 0.5 350 34. determinată de influenţele antropice.300 4. din secţiunea “coada lacului”. pescuit.000 100 100 70 60 90 450 0 1.000 3.7 0.7 1.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2.750 537 741 5.000 300 310 27. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.100 20.500 1.500 15.000 29. denitrificatoare.950 2. heterotrofe aerobe.5 1.000 33.000 450 150 1.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.500 0.100 1. păşunat.1 4.1 1. deşi.4 <1 <1 <1 2.6 724 5. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.100 20 500 1.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40.310 2.500 1.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.1 1. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.000 2.000 40.000 52.130 3. înot.sporadic .

Mg SO4 . 12 H20 .0. K2 HPO4 – 0.2 .1 . a biodiversităţii algale. 7 H2 O .1 . 7 H2 O .1.1 .0. Ca (NO3)2 .1 .ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL. 7 H2 O .1 . din care s-au obţinut : 1.0. Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea. Ca (NO3)2 . II . Fe Cl3 – 0. cu Scenedesmus acutus. 67 . K2 HPO4 – 0. După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. Mg S04 . Na3 PO4 .5 . cultură unialgală.2 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 .0. Fe SO4 .0.002 .0. CZURDA .25 . Fe Cl3 – 0. şi pe această cale. III .0. PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree .0.0. Mg SO4 .0. Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .1 .001 .001 . KNO3 .

Chlamydomonas sp. 28. Coelastrum sphaericum. în anul 2007 şi 9 specii în 2008.34 52.) . S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice.75 4.44 23.M. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .B.19 12. determinate de tipul culturii. Chlorella vulgaris. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine.01 17.81 63. + S.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.25 8. zaharuri. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora .E.36 30. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S. incluzând speciile : Nitzschia palea.89 0.culturi mixte.81 34.N. .18 71. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective . Tabel 13 . S. O. Scenedesmus acutus . elemente minerale etc.T.85 15.64 13. P.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . Chodatella sp.24 47.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.27 11.13 1.56 1.80 0.17 1. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice.46 6.66 Solu bil în HCl 73. G.

74 42.50 77.47 86.83 85.2001 lacul Cuiejdel se poate include. realizat în perioada 2007.96 24.26 44. prin teme de cercetare anterioare.43 90. relevate prin prezentul studiu. Tabel 8.04 14.62 2.53 13. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate.50 22. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.17 14. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.90 13.20 Nr. crt.21 8. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici.81 18.03 19.57 9. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente . Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85. . d. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice. efectuate de Laboratorul nostru.30 5.07.care se încadrează in Legea 462 / 69 .71 11.1 la Legea nr.78 77. In conformitate cu Anexa nr.2008. 462 din 18.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9. Biodiversitatea.26 57. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .79 91.74 55.de asemenea.61 10.22 22.29 88.fără rezerve.cu tendinţă spre mezotrofie.48 18.I.80 10.27 3.

în perioada iniţială de creare a acesteia. L. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. 4 si 5 şi. peisagistic şi educaţional. şi este posibil ca în acest an. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie.654. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare.13/1993 BERNA.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. L. R6 BERNA. sub denumirea de . 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. Este necesar. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. iar valorificarea rezultatelor lor.2008 ) reprezintă în acest moment. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. 89 ). 2004. 3. respectiv. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. L.2001 si Anexele nr. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală.Directivele europene. efectuate în această perioadă (2007 . o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului.13/1998 Bonn. L. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. Activitati antropice 70 . În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal .69 CITES. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal.

dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 . de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice.precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte .Modificări determinate de exploatări forestiere.

În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 .

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.
73
Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.
74
Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri
75
În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona. bogat oxigenate.tipice de munte cu ape limpezi. reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. 76 . un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune.

lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. însa viaţa lor este mai scurtă. hidrografie etc. neurologice. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. etc. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. ginecologice. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. fie pentru folosul oamenilor. ortopedice. climă. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. deoarece acumulează o rezervă de apă.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. natura folosind condiţii favorabile de relief. 77 . Dacă nu sunt suplimentate cu apă. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării.

2.. 26. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem..M. 1988 – Flora ilustrată a României. “Al. Piatra Neamţ. de Şt. P.. ICHIM..BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. 78 .. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. Limnol. JONES. Bucureşti. C. Vol. 33-37. Internat. RĂDOANE. Gârleni. N.. VIII.. 1963 – Biologia apelor. 20 nr. N.. Verh. Sci. Lit. I. TĂNASE Elvira..109 p. G. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. I. CIOCÂRLAN.. Stuttgart.. Studii şi Cercetări.33.544 p. Pol.J. 39. Cuza” Iaşi. Hydrobiol. APETROAEI. Publ. GRABOWSKI. Did. 512 p. Studii şi Cercetări. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water. Verein. V. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. Şerbăneşti şi Galbeni”. Ed. Arch. Bucureşti.. Muz.S. vol. I.VIII. Nat. Edit. 1981 – Practicum de biochimie generală. 15-32. A. 1. Exemplificări din judeţul Neamţ.. V. Univ. RĂDOANE MARIA. ARTENIE. Ceres. JONASSON. şi Ped.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Documents Similar To Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel