UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU
2010
1
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL
2
CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9
CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15
CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30
CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67
3
evreii mayim.. spaniolii şi portughezii agua. indienii pani. în sanscrită udan. olandezii water. chinezii shui... are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii.. e agent terapeutic (băi.. Cercetările recente au demonstrat. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă).. grecii hydor.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. arabii mayah. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. prin metoda spectroscopiei. e materie primă în economie. danezii vand. e principalul agent de modelare a reliefului. celţii suire. hawaienii wai. Englezii o numesc water germanii Wasser. indonezienii air. francezii eau. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate.. suedezii vatten. norvegienii vann. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. fruct al dragostei dintre pământ şi cer. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. italienii acqua. De asemenea. prezenţa indubitabilă a apei în univers. finlandezii vetta. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. 4 . ruşii voda. japonezii mizuk. în latină aqua. maghiarii viz. Concepţiile au evoluat.. turcii su. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. cure de ape minarale. cât şi în formă solidă (gheaţă). atât în formă gazoasă (vapori). în esperanto se numeşte akvo. polonezii woda.

a apei.În sistemul nostru solar. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). de heliu şi hidrogen. găsirea apei pe alte planete. apa s-a condensat. Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. formând a doua atmosferă (cea iniţială. de la formarea pământului. planeta Marte are. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. ci legată în roci. este astăzi obiect de cercetare febrilă. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. în trecut. Când răcirea scoarţei a progresat destul. Astfel. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. Pe Venus. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. mari cantităţi de apă. 5 . iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). au apărut ploile şi s-au format mările. în calotele polare. care părea cândva un mit.

pentru stropiri şi irigaţii în agricultură. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. nevoi pentru zootehnie.înot. pentru spălarea alimentelor. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. de deservire etc. în hidrocentrale.. pe care le utilizează în interesul propriei specii.5 l/zi). 6 . în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. pentru generare de energie electircă ex. pieţelor etc. pentru asigurarea igienei personale..Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. Există şi nevoi nevoi recreaţionale .). cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. pentru piscicultură. de cultură şi educaţie. nevoi pentru transport (navigaţie) etc.1. pentru prepararea hranei. pentru stropirea spaţiilor verzi. Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate.60 l/zi). pentru fântâni arteziene şi alte asemenea.. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. navigaţie de agrement etc. (25 . pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi).

Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. 8 milioane în 1976. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. prin descărcarea apelor uzate în efluent. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . la schi nautic 6420. care este tot mai populară. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice..8 milioane în 1980 şi 13. 1 milioane în 1970 la 35. prin reducerea recoltelor de peşte.şi implicit tot pentru om! . În SUA.• Nu în ultimul rând. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. Utilizarea apelor este în continuă dinamică. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31. Amu-Daria şi Syr-Daria. 9 milioane în 1985. Irigaţiile.. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator. 11.1 milioane în 1984. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. cu tendinţă de creştere continuă.2 milioane în 1980 şi 36.cer limitarea severă a acestei "utilizări"). fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. de consumul din industrie şi agricultură. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă.

Danemarca. 1. nevoile biologice ale omului sunt modeste. de controlare a salinităţii.fostul fund al mării . Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. drenaj.). Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei.000 km2 de sol acoperit cu sare . mereu crescânde. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. transferuri etc. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. insectelor etc. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. de 1500 USD în America Latină. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. Irigaţiile sunt scumpe. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. Ţări precum Ciprul. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. După cum am arătat anterior. de prevenire şi control al inundaţiilor.2. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. motiv pentru care consumul este de regulă normat. omul modern consumă mult mai mult. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24.ape în scop de irigaţii. 418 USD în Extremul Orient. Totuşi. de numai câţiva litri pe zi. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. de management bazinal şi interbazinal (stocaj. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. Slovenia. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. sedimentelor. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. 8 . menţinându-se şi o stratificaţie a mării. pe hectar. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute..

47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei. 423 în Polonia... În 1990. 50 milioane tone pentru industria textilă.000. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. Pe plan mondial.3% apă de suprafaţă şi 21. 946 în Finlanda.. 460 în China.). 962 în Egipt. În total peste 500. 15 milioane tone în alte industrii. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic. urmată de irigaţii (30%) . avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale.7% apă subterană. Austria sau Franţa..3% era apă de mare. pentru Grecia. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. ploile artificiale etc. Apa dulce era ca origine 78. Belgia. dar ţările dezvoltate. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori. Belgia. pentru ţări precum Olanda.... doar 60 în Malta. Astfel.. Malta apelează şi la ape meteorice. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice. Finlanda.. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului.7% din apă era dulce şi 18. 1172 în Canada. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. Pe ansamblu este în creştere. 836 în Belgia. 14 milioane tone pentru industria alimentară. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie.. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. Portugalia. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. 9 milioane tone pentru industria cauciucului. Din total..SUA. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. Ca domeniu de utilizare..peste 50% din total.Spania.. 81. 30 milioane tone pentru industria aluminiului.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. Italia. Apa potabilă 9 .. agricultură etc. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA.

peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. Actualmente. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. Finlanda. În Grecia. Lituania. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. cu mari variaţii. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. putându-se frecvent vorbi de risipă. utilizarea apei este foarte diversă. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. Pentru îmbăiere. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. în 90 % din sisteme. existând o serie de particularităţi. crescâbd de trei ori faţă de 1950. Belgia. Astfel. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. Danemarca. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. În România. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. Italia. În Luxembourg. Ca sisteme de alimentare individuală.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. În Europa. Spania. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). Pentru irigaţii. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. Anglia şi Malta. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. industria consumă sub 30 %. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. 10 . în Germania. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Nebraska şi New Mexico. Idaho. în 1988. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida.

de care conntinuăm totuşi să depindem. Ca parte a naturii. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea. omul internacţionează desigur cu mediul. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride.1. cu compuşi toxici etc. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii. 11 . Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. aduc un mare aport.3. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. anoxice. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior...

cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. 12 . defrişările etc. haldările.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. · Construcţiile. şoselele. decopertările.

1.Clasificare şi caracteristici.2. ceea ce în anumite privinţe şi sunt. Morfologic.. cursuri de apă naturale. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului. conţinutul biologic şi microbiologic etc. 13 . fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. lacuri etc.1. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.râu . modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). mai uşor poluabile. 2. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare).· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente.2.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. temperatura. Totodată. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea. ape curgătoare (izvor . Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. mai bogate în elemente biologice. mai puţin stabile în caracteristici.pârâu . concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie.). apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane.fluviu) şi ape stagnante. 2. Ele formează reţeaua hidrografică. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici). Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2. fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate.

Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. adâncime a albiei. adâncime etc. apa nu curge cu viteză uniformă. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. formă. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. configuraţia albiei (rugozitate. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. chiar 14 . Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. de la o zonă la alta. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. lăţime. nu doar pe verticală. Astfel.) şi de alţi factori. incluzând vârtejuri. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. În cadrul aceluiaşi râu. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. ci şi pe orizontală. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. bulboane.

contracurenţi etc. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. cum sunt cele de baraj natural. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. însă există multe cu apă sărată. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. În râuri. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. în spatele obstacolelor (bolovani. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton.dacă există curenţi. configuraţia albiei şi calitatea apei. clean dungat) etc.) apar vârtejuri. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. zlăvoacă). picioare de pod.2. sau în cratere vulcanice etc. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. 2. cât şi c modificare a traiectului albiei. dar există şi lacuri de altă origine. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. arbori etc. car sunt de fapt microretenţii de apă care.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. mai ales în zone aride.2. golfuri marine ce au fost 15 . De la izvoare spre aval. însumate. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. nişe de contracurent etc. grindel. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. cu ajutorul teledetecţiei termice. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. Râul este un sistem dinamic.

Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. 142 Cehoslovacia. 219 în Norvegia. La nivelul anului 1982. prin afluxul de sedimente (râuri.separate de mare etc. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. Cel mai mare lac este Marea Caspică.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. . 134 Suedia. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride.. ce atinge 1620 metri profunzime. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. Există şi turbine tubulare.. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. 108 Bulgaria. erodarea malurilor. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. 114 Yugoslavia. peste 600 în Coreea. cu 400. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente.000 km2). Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. vânt. 130 Elveţia. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. peste 490 în Brazilia. Astfel. peste 690 în Spania. peste 5300 în SUA. peste 580 în Canada.. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. 184 Germania..) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80.. politrofe sau hipertrofe merg 16 . peste 520 în Marea Britanie. peste 1000 în India. Cel mai adânc lac este lacul Baikal.8% din suprafaţa uscatului).. Majoritatea lacurilor sunt permanente. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj... Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. 112 Austria.. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. 432 în Franţa. creând în spatele lor lacuri de acumulare. 408 în Italia. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. adică aproximativ 1. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante... peste 2100 în Japonia.7 milioane km2.500 în China. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. altele sunt lipsite de scurgere. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri.

Din apă.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii.57% este dulce.). 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice. Marea Aral.350.61% din hidrosferă.14 % din hidrosferă. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză. prin fotosinteză.4 miliarde de kilometri cubi. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10. Acest proces continuă şi în momentul de faţă. biosfera înglobează numai 0. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. în care adesea există apă. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. adică 0. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.000 tone anual). 550 x109 m3 de apă. adică 2.000 km3 . până la 4000 m adâncime. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Din aceasta (100%). ar cuprinde 8.00001% (0. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). Marea Moartă etc.rapid spre colmatare. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. 2. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). În fine. Marele Lac Sărat.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă.0006 x 1015 m3 de apă. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. Cifre mai exacte estimează 125.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. care a dat naştere actualei atmosfere. 17 .200. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani.000 km3. Estimări mai exacte propun cifra de 1357. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost).506 x1015 m3. 97. Din totalul apei din hidrosferă.

Însă din apele dulci lichide.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. numai 4% (0. 18 .Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate. cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor.

5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală.620 km2 ceea ce reprezintă 1.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic.Vulturilor(Siriu). cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini. Roşu(Penteleu).  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor. climă şi scurgere superficială. În unele cazuri. a chimismului. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. a volumului de apă. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). 91. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare.1% din suprafaţa ţării. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. 19 . În zona muntoasă.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul.  prispa lacului: este zona submersă. regimului termic şi dinamic). variaţia nivelului.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat.1.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă.450 de lacuri.

iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. Buhăescu. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. in lacurile mari). Rastu. relieful. lacuri glaciare (Zănoaga. 3.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. în majoritatea lor artificiale (iazuri). format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). Bucura. Bâlea. Iezer etc. Negru etc). ca geneză. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea.  Lacurile din Podişul Moldovei. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. lacuri de baraj (Lacul Roşu). etc. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. prăbuşirile scoarţei terestre. glaciare (Lala. Făgăraş.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. in deosebi de temperature aerului. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. Plopul. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. Sibiu. au adâncime mică (2-3 m). având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. Ana). Gâlcescu etc).2.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. legate. Colentina etc)  Lacurile de luncă. în majoritatea lor. care constituie. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. Braşov. majoritatea sunt lacuri de apă dulce. 20 . roca. vulcanice (Sf. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. Capra. reţeaua hidrografică. obârşii ale râurilor.

Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. Someşul.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Ana. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. Mureşul. Argeşul.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. din intrările si ieşirile afluenţilor.  3. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. energia termica.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. 21 . omul a creat lacuri. care devin lacuri în timpul apelor crescute. Oltul. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. Dobrogea. Siretul. din maree. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf. transformându-le în limanuri fluviaţiile. Jiul. indiferent de originea cuvei lor. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv.3. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. Prutul. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului.

Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin). • Orizontul de sub epilimnion. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: .Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă.4. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat.homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară. 22 . • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent.3. stratificare indirectă şi stratificare uniformă.

Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. Gradul de 23 . fiind important pentru organismele planctonice si nectonice. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. iar pentru cele de câmpie. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. consum biologic şi precipitaţii. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. august. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime.5. vânturi. cele din zona de câmpie. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. podiş şi colinare.3. în lunile iulie. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie.

Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. argilă etc.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. 3. când îngheaţă. 24 . din mineralizarea organismelor moarte. nisip. consumatori si reducători. din apele care se varsă în ele. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. iar în amurg revine spre suprafată.Biocenoză.5. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. din izvoare. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. cele alpine sunt sărace. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. El poate fi format din diferite depuneri organice. din mâl. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. Chimismul apei.1.5º sau 4ºC.6. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. Circulaţia de primavară şi toamnă.

Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. papură. care ies în larg. alge silicioase etc. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. limba broaştei. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. În zonele mai adânci coboară plătica. păsări etc. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. diferiţi crustacei şi din peşti. crapul. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. mlaştini. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete.5. gosteropode. mai ales ciclopii. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. Cei mai raspandiţi 25 . nufăr galben etc. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. broscăriţă. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. Bentosul profundal este lipsit de lumină. rogoz. rotiferi. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). gamaridele. obleţii bibanul. slab oxigenat. cladocere. lamelibra. zopodele. nufăr alb. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. ştiuca. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. de numeroase populaţii de protozoare. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. copepodele parazite de peşti. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. 3. hirudinee. cum sunt: linul. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. acoperit de un mâl.2. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. buzdugan. plătica etc. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. trestie. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. Este bine luminat şi oxigenat. caracuda. alge albastre-verzui. larve de insecte.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi.

când florile sunt desfăşurate. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. etc. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. atât ca numărul de specii. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. se mai găsesc cosorul sau bradişul.Simionescu) 3. papura etc. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane.3. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. roşioară. Dintre amfibieni. plăşuiţele de apă. se află caracuda . Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. întoarsă în sus este mai închis colorată. formând o păşune în baltă.5. linul. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. sau o grădină de flori. gonitoride la suprafaţa apei. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. şalăul. cât şi de indivizi. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. unde vâneaza. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. plătica. cu fiori. În toiul verii. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. Larvele lor formează bentosul lacustru. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. 26 . cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Pe langa plante superioare. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa. Dintre peşti. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. Stuful şi papura fac desişul de pădure.

transparenţa si temperatura scazută a apelor. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră.6. Brateş cu suprafaţa de 21 km2). Lacul Sf. limpezimea. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces.8 ha este cel mai mare dintre ele). vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac.6.Lacuri de munte 3. Lacuri vulcanice Lacul Sf.Zona de Deal şi Podis . Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. irigaţii. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării. Florica. Astfel avem: . lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana).150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat).1.Zona de campie 3. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . Viorica.3. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. izolate sau asociate(complexul Bucura). lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. contrastul.Clasificarea lacurilor După origine.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. lacuri în crovuri. pe o şosea modernizată. Ana 27 . în depresiuni. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. cu o suprafaţă de 10. Lacurile le întalnim în albia (Lia. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. până în vârful muntelui Ciumatul. unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample. lacuri de baraj natural. piscicultură şi agrement.Zona de munte . pentru alimentare cu apă. Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2).6.1. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2.1.

din bazinul superior. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. denumite circuri sau căldări glaciare. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. urmând creasta principală a masivului rodnean. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. de la lac şi până la Gura Lalei. Inauţ. prin patru trasee. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. În urma acţiunii erozive. Circul Galeşul. Circul Stănişoara. Circul si Valea Rea. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. la vărsarea în Bistriţa. în aceste excavaţii se acumulează apa. flacante de abrupturi. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. Judele si Lăpuşnicul Mare. După retragerea gheţarilor. complexul glaciar Negoiu-Caltun. complexul Judele. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. În raport cu Retezatul. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). Aici. Inau. sub un abrupt de circa 150m. Circul si Valea Pietrele. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. Lacul Doamnei din Fagaraş). cele mai importante fiind Pietrele. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. peste 65. 28 . glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. Pe lângă Munţii Făgaraş. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii.(Viştişoara. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor.

S-a 29 . astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. L a c u l C u i e j d e l. la cca. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint.6.2. asociat cu complexul de lacuri mai mici. Are o suprafata de 5. Lacul Zaton. în bazinul superior al râului Cuiejdi. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. 21 km NNV de Piatra Neamţ.Lacul Cuiejdel. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. Lacul Zaton (lac temporar). Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. Lacul Roşu. in zona carstica de la Ponoarele. Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona.2 ha.În depresiuni carstice . dar si momente in timpul verii in care seaca complet. 3. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. La ploi torentiale. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. fitocenologică. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor).De baraj natural. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). Lacul Limpede. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. Are o suprafata de 20 hectare. toate formate prin baraje naturale.este localizat in arealul satului Ighiel. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Lacul Ighiu.1. are o lungime de 1 km. judetul Harghita. Este situat la o altitudine de 940 m.o suprafaţă de 2. respectiv. Lacul are momente cand este plin ochi. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . reprezintă în acest moment. si seaca la fel de repede.000 mc. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. situat la 25 km de Piatra Neamţ. lacul se umple rapid.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.cel mai mare). deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. s-a format recent (1978).1). Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz. Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei).26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. prin surpare şi alunecare. judetul Alba.

Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. la o altitudine de 532 m.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Lacul Oasa. Apele lacului sunt bogate in pastravi. Lacul Valiug. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. Lacul Vidra. Este situat in arealul comunei Belis.15 kmp. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. lipani. cleani. clean.5 m.6. Lacul Vidraru.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. inalta de 23 m. Lacul Fantanele . Lacul Fantanele.Lacuri antropice De baraj artificial. Are o suprafata de 8. in arealul localitatii Bicaz. 3. Este situat in arealul comunei Valiug. Lacul Vidraru . Este situat la 66 km de Pitesti. Are o suprafata de 12. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii.2. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m. Are o suprafata de 940 hectare. Are o suprafata de 59 hectare.a fost amenajat pe cursul raului Lotru.a fost amenajat pe cursul Argesului.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. Are o suprafata de 32. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume.6. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. In apele sale se ridica Piatra Teiului.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . Lacul Vidra . Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului.6 hectare si o adancime maxima de 10. judetul Caras-Severin. Lacul Valiug . Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. mreana). judetul Cluj. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. 3.

vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Lacul Balta Alba .Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică.este localizat la 7 km de Slobozia. Ocna Sibiu. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba.4. Ocnele Mari. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. Are o suprafata de 1. Apa lacului este sulfatata.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . Govora. Lacul Balta Alba. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. Sic.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. Baia Rosie. Lacul Sarat .cu interes balnear sunt: Lacul Amara. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). magneziana. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . insuflându-şi bucurie şi optimism. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. Cojocna. Ocna Dej. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic. SarataBuzau.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit. clorurata.este situat la 56 km de Buzau. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Lacul Sarat. Turda. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Lacul Amara . 31 . Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute.72 kmp si o adancime de 1m. Lacul Verde. Baia Verde. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Telega. bicarbonatata.6. 3. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Lacul Alunis.este situat la 5 km de Braila.

Este destinat pescuitului. Căldăruşani. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan. 32 . L.Mangalia. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine.6. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). Lacul Mangalia . Plopu. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare.7 m. Băneasa. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Balta Albă. Snagov. Lacuri de luncă. Amara. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. iazuri.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). La suprafata. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Sărat. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale.Lacul Bistreţ. Râtu Mare. Lacuri relicte. L. Eforie Sud. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. fiind lacuri de agrement în Bucureşti. L. Limanurile fluviatile sunt L. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime.5Limane Limane fluvatile .61 kmp si o adancime maxima de 13 m. Lacurile amenajate de om sunt: L. ctitorie a lui Vlad Ţepeş. Lacul Agigea. Lacul Mangalia.61 kmp si o adancime maxima de 9. Techirghiol.Cotu Morii.este situat in apropierea localitatii omonime. Are o suprafata de 2. în apropierea căreia se află şi Călugăreni. Techirghiol. prezinta fenomenul de heliotermie. L. Lacul Techirghiol . L. Floreasca pe Colentina. Lacul Suhaia.este situat la 17 km de Constanta. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). Ostrovu Mare pe Dunăre. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Limane fluvio-maritime. limanuri fluviatile. L. L. Herăstrău. L. L. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). de baraj antropic. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. Tei. temperatura apei este mica. Are o suprafata de 11. Verbunci Lacuri heliotermice. 3. Mostiştea şi L. Lacul Costinesti. Bistreţ.In Campia Romana exista numeroase lacuri. Brateş.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume.

Lacul Agigea . Lacul Bogdaproste. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement.6.este situat in arealul comunei Agigea.Razim. Lacul Isac. 3. Zmeica Lacuri în Delta Dunării. Lacul Merhei. Lacul Matita. Lacul Furtuna. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 .Lacul Roşu. Lacul Dranov.6. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Lacul Puiu.Lagune. Sinoe. Lacul Gorgova. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm.

Lacul de baraj natural Cuiejdel.o suprafaţă de 2. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N.000 mc. MS. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. la cca. toate formate prin baraje naturale. prin surpare şi alunecare. s-a format recent (1978). asociat cu complexul de lacuri mai mici. Fig.Rădoane-2002. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. situat la 25 km de Piatra Neamţ.1). în bazinul superior al râului Cuiejdi.2 ha. respectiv. are o lungime de 1 km. reprezintă în acest moment. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. fitocenologică. L a c u l C u i e j d e l.) 34 . 21 km NNV de Piatra Neamţ. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.

începând cu anul 1978.53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. culminând cu cea din 1991. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. în anumite condiţii. între km 0. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. ce s-a produs pe versantul stâng al văii. La acelaşi nivel. în perioada prezentă ( 2003 . iar lăţimea medie la 102 m.25 m sau chiar mai mult în zona barajului. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă . mai ales în condiţiile în care.augustvaloare cumulată de 741. III şi baraj. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare. când a barajul natural format a blocat întreaga vale. cu o suprafaţă de 35 ha. procesul de alunecare s-a amplificat. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m. Lungimea lacului ajungea la 1. suprafaţa determinată topografic era de 12. cu suprafeţe de câteva sute de m2. Grosimea depozitelor variază între 5.5 m până în anii 1994-1995.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel.75 km 2 (48. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe.4 mm precipitaţii). Caracteristicele geomorfologice. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. (Rădoane 2002-MS. limnologice. Exceptând sectorul situat între prof.0 km.2 ha. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai.5 şi 1. în mai multe etape. fenomenul putându-se. activa din nou. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 .29.22.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m .5 amonte de confluenţa Cuiejdiului.2004 ) s-a construit un nou drum.

se ramifică pe cele două văi. Alunecarea a fost determinată de. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. Deci la formarea acestui lac de baraj natural.unicitatea şi importanţa acestui lac . 36 . pentru a se păstra . cu o suprafaţă de peste 35 ha. care se continuă şi acum. din care rezultă. precipitaţiile abundente . În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel.. că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. defrişări. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. . în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. cutremurul din anul 1990 etc. Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. particularităţile substratului geologic.. Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. pe direcţia nord vest –sud est. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. iar la confluenţa principalilor tributari. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. a statutului care să permită o protecţie specială . declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004.şi pentru urmaşi . turism neecologic etc. lacul Cuiejdel . constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. cu extinderea mai mare pe valea principală . Dar. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . lungime: 24 km ). afluent al Bistriţei pe stânga. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni.acest minunat dar al naturii.

1.Harghita) – Foto 1. cu Lacu Roşu (jud.Lacul Cuiejdel (jud.2.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.A.Porumb ) 37 .3 şi tabel 1. Lacu Roşu ( foto: M. dar şi deosebiri.

Porumb) 38 .A.Lac Cuiejdel (foto: M.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1. Polygonum. construit în anii 2003-2004 (foto : M. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 .676 m2 680.Polygonum. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16. Caracteristici generale.Lac Cuiejdel – cu drum. comparative.084 m3 Equisetum. Tabel 1.000 m2 906.7 m 114. Mentha etc. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr.A. Carex etc. Typha. Myriophyllum.970 m3 Typha.08 m 122. crt.

deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). Boşcaiu. conţinutul de substanţă organică al acestora. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003.. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. centru şi baraj. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. spectrul indicilor ecologici-U. Borza şi N. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. spectrul geoelementelor. probe din afluenţi şi din aval de lac ). reacţia sedimentelor. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. de asemenea. respectiv determinări chimice şi centru”. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator. s-au prelevat. Pentru studiul raionarea floristică. 40 . NO3-)+ Tabel 2. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică.T.R. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice.

53 5.040 0.55 6.85 2.60 6.64 4.39 96.36 13.074 0.30 13.53 6.99 37.74 6.43 6.Tabel 2.67 61.180 1.52 0.69 71.51 0.948 1.91 45.94 8.79 0.61 0.16 5.261 1.61 0.57 0.80 5.61 15.53 49.823 1.079 0.54 4.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.75 100.96 12.823 1.15 6.41 0.96 4.70 5.30 6.97 1.48 3.92 5.31 2.25 6.46 0.960 1.43 3.71 6.381 1.077 3 52.66 5.049 0.80 3.69 3.44 0.41 6.48 9.48 10.41 0.96 3.32 0.49 99. coada lacului (2).61 15.39 51.035 0.01 4.56 0. crt.049 0.68 5.48 57. în anul 2004 Nr.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).30 42.75 6.50 2.50 5.037 0.28 8.091 0.108 0.45 6.68 0.062 0.69 0.57 0.54 0.30 12.583 4 49.47 10.29 9.93 62.94 0.810 2.06 4.064 0.50 6.66 79.31 8.54 47.502 1.65 46.081 0.195 2 42.63 74.069 0.842 1.31 76.75 9.33 45.46 5.51 41.03 41.14 70.101 0.16 4.82 96.90 6.98 11.45 6.80 6.92 0.31 0. Pentru elementele biogene 41 .93 5.62 51.06 49.09 6.028 1. centrul lacului (3) şi zona barajului (4). 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.34 49.050 0.83 51.04 1.50 6.45 6.

008 . evoluţia ecosistemului fiind lentă. de la o perioadă la alta a anului.9. în mg/litru de apă interstiţială. Datele obţinute. Tabel 3.10 .74 0.30 – 19. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi.în cadrul unor limite restrânse. Pe de altă parte.60 . evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază . se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi.18 0.16 In ansamblu. prezintă o apă bine oxigenată (4.90 .0. în perioada 2000-2003 Nr.5. prezentate în tabelul 2.0. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă. din acest punct de vedere.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6.90 4.7. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică.66 . Tabel 4. respective.în perioada 2004-2007.(mg / 100 g sediment) PO43. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel.40 mg/l). însă.41 . cu încărcare organică relativ scăzută (10.esenţiale. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 .crt.de la o zona la alta a lacului . Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3.47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.6.3 -7.01 0.Tabel 4. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel.8) . 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.

47 0.3 – 7.0 12.08 0.43 10.15 0.Nr.35 11.43 0.054 0.12 0.97 15. in anul 2007 Nr. Calciu .gr.47 12.11 .mg O2/l Subst.5 8.98 15.51 8.0 7.mg/l Limite de variaţie 7.5 7.04 13.43 0. Crt.8 4.3 10.mg SO42-/l Cloruri .mg Cl-/l Reziduu fix . org.26 0.22 11.64 11.mg P/l Alcalinitate tot.1 251 .7.034 0.21 0. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.20 0.5 14.5 10.3 – 207.012 0.57 14.30 .40 9.4 8./l Amoniu .9 7.10.69 0.diz.5 9.54 0. .0 21.0.0 7.0.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.mg NO2.54 0.015 3. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.13 0.4 6.72 11.85 0.25 0.8 .03 10.037 Evacuare 20.0 8.5 18.01 10.012 0.3 .29 0.25 0.003 .mval/l Duritate tot.34 14.2 12.021 Baraj 21.2 7.31 10.0 7.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.org. mg KMnO4/l Azotaţi .60 8.22 0.1 7. Tabel 5. .mg HCO3-/l Sulfaţi .9.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .29 0.4 24. 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.87 . august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.1.7 201.mg NO3.013 .0 .12 0./l Azotiţi .19.0 17. crt.5 13.06 0.0. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 .92 7. germ.005 .20 14.30 .5 6.95 8.2 13.22 0.77 9.35 11.0 21.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .5 .0 7. .14 0.024 Centru 21.72 11.90 – 9.5 7.mg Ca2+/l Magneziu .0.007 SLD Coadă lac 23.2 7.1 7.62.50 17.66 58. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.3 10.7 7.079 0.2 6.26.004 0.04 10.4 7.36 11.00 13.84 .3.

43 64. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.35 0.00 0.32 201.044 8.78 0.32 213. 44 . Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .87 60.162 0.12 6.185 0.031 10. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator.88 0. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.015 0.80 0.84 0.39 1.139 0.037 9.092 0.07 1.116 0.81 217.09 1. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.012 3. caracteristice apelor oligotrofe.98 60.044 9.3 228 252 250 0. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.32 278.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari. sau prelevat probe care nu au fost fixate.021 0.92 6.10 5. o oxigenare bună.03 1.2 313 244 238 0.12 6. prezentate în capitolul metode de lucru. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).5 237 256 254 0.024 0.98 60.08 48.83 0. lac şi evacuare.04 0.2 197 254 246 0. De asemenea. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.021 0.35 0.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină.76 0.12 6.84 173.050 9.35 0.

reprezentată prin speciile genului Chrysococcus . care prezentau în perioada 2004-2007.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. Fig. 2. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex./ml. urmată de Chrysophyta. cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. A. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 .Tabel 6).În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr.exemplare alge/ml. Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ).

este redată în fig.3.Fig.i ]n fig.3. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.ex. 2. în anul 2004 .5 (nr.6(nr. B.ex.). 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.4./ml.de 46 . Fig./ml/%).

iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac.Fig.6. 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .Cuiejdel.Centru . Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie .intrare lac . Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6.exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p. fapt care evidenţiază o relativă poluare . 4Baraj .. 2-Coada .datorată în principal influenţelor antropice. Baraj şi staţia ieşire lac. Fig.2008 800 Nr.Cuiejdel. 3. 5-p.

2008 48 .Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie.

Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Gymnodinium sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Chlamydomonas sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Pandorina morum Chodatella sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Spirulina laxissima Chromulina sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp.

80 C. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac.o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale.comparativ cu anii anteriori. 650 mm. Sub raport geologic. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică.datorată în principal influenţelor antropice. în două etape : în anii 1978 şi 1991. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . este în formare. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge. Temperatura medie anuală este de 7. De asemenea. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. aici fiind soluri brune. dar biodiversitatea algală se menţine .50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). brune podzolite şi rego. Sub raport climatic.5. Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. chiar la intervale lunare.soluri carbonatice.acide. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august.

geofite.7%. realizat în perioada mai – septembrie 2008. magafanerofite.bianuale.2. nanofanerofite. helohidatofite.1.5%. iar un procent de 2. terofite anuale. un al afluent al pârâului Cuiejdiu. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.mediteraneene.2% sunt specii endemice.8%.4%.14. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite. geofite.5. terofite anuale.9%. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create.2%. 51 .0%. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme. 5 sunt pteridofie.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă.aparţinând la 48 familii.3%.7.5%.balcanice.2%.8%. europene centrale.2%.2. terofite bianuale.0%.9%.47. microfanerofite.13. carpato.7%.7%.0%.2. Dintre specii. adventive.0.3.0%).2.geofite.8%.8%. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig. hemicriptofite. urmate de europene. camefite.5.2.2.5.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.2%. De asemenea.helohidatofite4.5. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel.microfanerofite. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare. atlantice.5.2%. helohidatofite.3.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel. circumpolare. geofite.

neutrofilă. moderat termofile.8. Onagraceae . 4.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam. . 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.60.neutrofilă.5%. 2.8%.0.9% sunt amfitolerante. Violaceae Viola hirta Fam.36. urmate de microterme.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam.7%. 26.2%.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.2% neutro.5% iar 2.8%. ultrahidrofite5. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. hidrofite.0%. criofile. elemente xeromezofite.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido.11. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite.0%. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7.42. temperatură-T.14.13. xerofite. Lythraceae Lythrum salicaria Fam.6%.8%.1. Tabel 7.Spectrele în raport cu factorii ecologici: . Athyriaceae Fam.1% din specii la o reacţie acido.21.3% acidofile.bazifile iar un procentaj foarte mare.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului. de 36.

donna Solanum dulcamara Fam. Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Gramineae Agrostis capillaris 53 . veris Fam. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam.crispa Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam.mas Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam.Athyrium filix. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp.femina Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam.tangere Fam. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Pyrolaceae Pyrola minor Fam.

Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. abietina Campanula persicifolia Fam. 54 . fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid.aquatica Fam. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. neglectum Fam. privind spre amonte. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam.Fam. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. fenomen evident pe malul drept al lacului. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam.

Fraxinus excelsior. îndeosebi spre coadă. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. Sambucus nigra. leguminoase şi alte specii şi. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. aparţinând la diverse asociaţii vegetale. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. Corylus avellana. Corylus avellana. Salix caprea .instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. Carpinus betulus.Juncetum effusi ( as. spre baraj şi în lungul lacului.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. Salix fragilis. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. miriapode şi insecte. crustacee. Picea abies.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. Abies alba. Fraxinus excelsior. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Populus tremula. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Acer pseudoplatanus. Carpinus betulus. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Acer pseudoplatanus. spre margini. In apa lacului predomină 55 .

sub aspect cantitativ.În perioada de vară.000 ex. 56 . predomină grupa R o t a t o r i a.în general. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . Polyarthra major.comunităţile faunistice zooplanctonice.prezintă./l si mg. Polyarthra remota. totalizează până la 10.000 ex. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice.2008. Zooplanctonul . Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr. Keratella cochlearis./m3 .Pseudochydonus globosus.la această grupă se înregistrează valori de peste 100./l ) în lunile iulie-august./m3.000 ex. Zooplanctonul În perioada 2004-2007.Acanthocyclops viridis. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig./m3 iar toamna. în special. comparativ cu anii anteriori .10 şi tabelul 8 ).ex. valori numerice mai scăzute în anul 2004. prin crustacee de dimensiuni mici. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. împreună. Polyarthra vulgaris. Eucyclops serrulatus. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe.Bosmina longirostris. Tabel 8. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. reprezentate. nu depăşesc.

136 0. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă.072 18. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar.026 6 0./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig./ ml.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .006 72 0.1 2 0. 07.în toată perioada 20042007. dar în luna septembrie în anul 2008. 57 .006 0. / l mg. / l 12 0.008 0.023 2 0.08. crt.ex.ex.12 8 20 4 0. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex. / l mg.Nr. în general.în perioada iulieaugust.2008 ex.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.În 2004./l.008 100 80 Nr./ %).008 8 60 12 172 154 0.008 0.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0.204 0. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6.034 0. / l 10 0.2008 ex. major*.037 0.

Hymenoptera Subord. Polyarthra Lacul Cuiejdel. Acanthocyclops viridis. Polyarthra vulgaris. Ord. în perioada 2004-2007. Tettigoniidae IV. Tettigonioidea Fam. Ord.Chydorus sphaericus. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Ortoptera. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Lepadella ovalis*. Keratella cochlearis. S-au identificat în lacul Cuiejdel. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice.2008.i n s e c t e l e.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. speciile : Asplachna priodonta. Hymenoptera. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Orthoptera. Symphyta Fa. Eucyclops serrulatus. unele prinzând prada în zbor (libelulidele). Trichocerca cylindrica. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Odonata. Polyarthra dolichoptera. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută .Polyarthra remota. care. Coleoptera. Heteroptera. Fam. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Ord.Pseudochydonus globosus. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . Xeris spectrum L. Toate sunt carnivore răpitoare. Siricidae Sirex gigas L. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate . Filinia maior. Bosmina longirostris.

Ihneumonidae. Genul Nematus Nematus capreae L. Inachis io L. Coleoptera Fam. Vespidae. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Libellulidae Libelula depressa L. Cantharis livida L. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Agrion splendens Harris. Tenthredo vespa Retz. Fam. Gerridae Gerris lacustris L. Nematus salicis L. Aeschnidae Aeschma grandis L. Coccinella bipunctata L. Oxythirea funesta Podo. Fam. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. III. Elateridae Lacon murinus L. Macrophya quadrimaculata Fabr. Coccinella 5 punctata L. Pieridae Colias croceus L. Ord. Tenthredopsis friesei Know. Fam. Sympetrum sanguineum L. Argynis paphia L. Strangalia bifasciata Mull. Ord. Athalia circularis Klug. Ord. Corymbites purpureus Podo. Megachilidae 59 . Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Anax imperator Leach. Decticidae Decticus verrucivorus L. Dolerus asper Zadd. Cantharidae Cantharis fusca L. Zygoptera Fam. Plagionotus arcuatus L. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Fam. Tenthredo colon Klug. Pentatomidae Euryderma ornata L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Tenthredo marginella Fabr. Fam. Maniola juritina L. Fam. Cetonia aurata L. Sisyphus schaefferi L. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Lepidoptera Fam. Fam. Libelula quadrimaculata L. Gerris paludum F. Rhogogaster chlorosoma Ben. Carpocoris baccarum L. Anisoptera Fam. Athalia cordata Lep. V. Gonopteryx rhamni L. Strangalia septempunctata F. Carabus cancellatus Illig. dintre care amintim: Subord. Fam. Larvele trăiesc pe apă. Tenthredopsis nassata L. Nymphalidae Apatura iris L. Fam. Fam. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Agrionidae Agrion virgo L. Subord.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Melolontha melolontha L. Cerambycidae Aromia moschata L. Fabriciana niobe L. Macrophya albicincta Schr. Acridoidea Fam. Tenthredo mesomelas L. Coreidae Syromastes marginatus L. Vanessa atalantha L. Subord. Tenthredo zona Klug. Fam. Vanessa cardui L. Macrophya rustica L. Fam. Fam. Carabidae Carabus violaceus L. Fam. Gimnocerata Fam. VI. Tenthredo schrophulariae L. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Cynipidae. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Pandoriana pandora Den. Nematus pavidus Lep. Apidae. Tettigonia viridisima L. Heteropteraploşniţe. Carabus glabratus Payk. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Subord. Grophosoma lineatum L. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Subord.

Melasoma populi L. reptile. Ord. batracieni. păsări şi mamifere. Ord. Gobio gobio L. Clasa Aves Ord. Syrphidae. Falco tinnunculus L. Urodela Salamandra salamandra L. Accipiter gentilis L. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Strigiformes Bubo bubo L. Buteo buteo L. Chrysomela polita L. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Strix aluco L.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Dryocopus martius L. Fam. Clasa Batrachia Ord. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. Ips typographus L. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Phoxinus phoxinus L. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Chrysomela coerulea Ol. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Athene noctua Scop. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Bombyllidae. Asio otus L. Tabanidae. Fam. 60 . Ord. Strix uralensis Pall. Asilidae. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Rana ridibunda Paşş. Calliporidae. Leptura livida F. Aphanthopus hyperanthus L.Leptura rubra L. Carassius carassius L. Anura Bufo viridis Laur.

Rana temporaria L. care realizează circuitul elementelor biogene (C. climatici. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. factorii staţionali. Martes martes L. în perioada 20042007. Capreolus capreolus L. flora şi vegetaţia caracteristică. denitrificatori. Passeriformes Corvus corax L. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Sus scropha L. Serpentes Natrix natrix L. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. Subord. S). Sorex alpinus Sch. Clasa Reptilia Subord. C. Ord. Turdus pilaris L. Vulpes vulpes L. Canis lupus L.S). Parus major L. Sciurus vulgaris L. 61 . heterotrofi aerobi. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L.N. Pica pica L. Natrix tessellata Laur. Microtus agrestis L. fixatori de azot anaerobi. Sturnus vulgaris L. Ursus arctos L. Parus montanus L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. Parus ater L. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. Lacerta agilis L. Motacilla alba L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel.Rana dalmatina Bon. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Turdus merula L. Lacerta vivipara Jacq. Lepus europaeus Pall. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Felis silvestris Sch. Loxia curvirostra L. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. Corvus corone L. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului.

Denitrificatori 0.2007 sunt prezentate in tabelul 11.2 . 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel.Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .000 3. Sulfatoreducători 0.6 62 .45.60. sulfurată 0.4.000 2. Heterotrofi aerobi 500 . Nr. Tabel. Fixatori de N2 anaerobi 0.5 6.4 .25 4. Descomp. 1.91.9 . crt. org. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 ./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.000 5.0. mat.9 .

denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură. între anul 2008 şi anii anteriori.care au deci resurse de materie organică azotată . descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe.favorizaţi de saturaţia cu oxigen. datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu.Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. prezintă oscilaţii mari .reprezentată în special prin germenii amonificatori . Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei .Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare. Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent . La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi.şi heterotrofii aerobi .reflectănd 63 . cu fluctuaţii mari în ultimul an.

Exceptând luna septembrie. ( tabelul 12). când s-au analizat 6 grupe de germeni.2008.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12). în celelelte luni s-au determinat 64 .

4 0.000 1.000 2 200 3 15 7.5 15 15 15 - - - 2.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.5 4.000 8.030 631 6.700 11 7 9 9 4 2.700 5.5 25 2. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.500 200 2.500 1.000 20.400 70.4 0.7 15 2.500 150 20.500 2.000 30.000 1.1 1.5 <1 <1 <1 8 6.200 800 600 6.7 0.1 150 0.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.760 10.000 4.500 520 440 170 200 2.900 1.000 5. crt.600 3.920 6.130 871 3.4 40.200 140 140 - 65 . Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.5 15 2.în anul 2008 Nr.4 7.000 250 200.500 1.000 15.000 2.400 1.1 0.Tabel 12.100 3.630 9.9 0.500 3. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.770 851 692 4.5 4.5 2.500 150 150 45 9 4.030 3 24 6 2 1.500 570.700 3.500 250 9.500 200.000 44.000 300.000 7 4 2 6 4 2 2 0.ORG.5 1.000 15 150 9.5 9.500 15.

ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.5 350 34.310 2.000 40.000 450 150 1.000 29.000 33. pescuit. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.000 300 310 27.9 0. din secţiunea “coada lacului”.000 3.130 3.1 1.500 1.100 1.4 0.000 150 1. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.000 430 6.1 1. păşunat. înot.300 4.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40.500 1.500 0.000 2. denitrificatoare. 66 .950 2. heterotrofe aerobe.1 4.4 <1 <1 <1 2.sporadic .100 20.7 1. deşi.500 15.7 0. determinată de influenţele antropice. amilolitice.100 20 500 1.000 52.7 0.5 1.750 537 741 5.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.6 724 5.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2.000 100 100 70 60 90 450 0 1.

7 H2 O .0. 7 H2 O . K2 HPO4 – 0. CZURDA . din care s-au obţinut : 1.2 . 7 H2 O . 12 H20 .0.ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL. PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree . şi pe această cale.1 .2 . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 . Fe Cl3 – 0.0. Fe Cl3 – 0. cu Scenedesmus acutus.5 . Fe SO4 .25 . cultură unialgală. Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive . Ca (NO3)2 .0.001 . Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea. K2 HPO4 – 0.1 .1.0.1 . Mg SO4 .001 .0. III . Mg S04 .0.1 . După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. 67 .1 .1 . a biodiversităţii algale.002 . Ca (NO3)2 . Na3 PO4 . II .0.0. KNO3 .0. Mg SO4 .

incluzând speciile : Nitzschia palea. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .19 12. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice.E. în anul 2007 şi 9 specii în 2008.13 1. Tabel 13 .81 34.culturi mixte.24 47. elemente minerale etc.36 30.T.) . . O. 28.64 13. Coelastrum sphaericum. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora . S.44 23.N.46 6. P. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13.01 17. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S. Chodatella sp.85 15.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36.27 11. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice. determinate de tipul culturii. + S. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine.B.56 1. G.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor.17 1. zaharuri.M.25 8.66 Solu bil în HCl 73.34 52. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . Scenedesmus acutus .80 0.75 4. Chlorella vulgaris. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .81 63.18 71.89 0. Chlamydomonas sp.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.

2001 lacul Cuiejdel se poate include.78 77. d.21 8.74 42. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .81 18.74 55. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.22 22. . realizat în perioada 2007.79 91.fără rezerve.care se încadrează in Legea 462 / 69 .17 14.50 77.26 44.96 24. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii.I.57 9. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente . Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă. prin teme de cercetare anterioare.cu tendinţă spre mezotrofie.27 3.50 22.62 2.61 10.2008.80 10.43 90. relevate prin prezentul studiu.48 18.90 13.1 la Legea nr.03 19.20 Nr. Biodiversitatea. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate. efectuate de Laboratorul nostru.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.04 14. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85. In conformitate cu Anexa nr.07. Tabel 8.29 88.26 57. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.83 85.30 5.47 86.53 13.71 11. crt.de asemenea. 462 din 18.

13/1998 Bonn. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. efectuate în această perioadă (2007 .a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. Activitati antropice 70 . L. L. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal .13/1993 BERNA. peisagistic şi educaţional.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. 4 si 5 şi.69 CITES. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific.Directivele europene. L. sub denumirea de . respectiv. când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. L. 3. şi este posibil ca în acest an. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . în perioada iniţială de creare a acesteia.2001 si Anexele nr. 89 ).654.2008 ) reprezintă în acest moment. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic. R6 BERNA. Este necesar. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie. iar valorificarea rezultatelor lor. 2004.

precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 . Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice.Modificări determinate de exploatări forestiere.

În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază. În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 .

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.
73
Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.
74
Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri
75
reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. bogat oxigenate.tipice de munte cu ape limpezi. un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune. 76 . şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona.

acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. climă. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. însa viaţa lor este mai scurtă. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. 77 . etc. ginecologice. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. hidrografie etc. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. deoarece acumulează o rezervă de apă. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. fie pentru folosul oamenilor. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. neurologice. natura folosind condiţii favorabile de relief. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil. ortopedice. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile.

Nat. şi Ped.. P. ARTENIE.VIII.. Vol. 20 nr. Did. RĂDOANE MARIA. Piatra Neamţ. 15-32. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ.BIBLIOGRAFIE ANTONESCU.S. GRABOWSKI. vol. N..J.. 39. Sci. A.. N. Cuza” Iaşi. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. TĂNASE Elvira. Publ. Verein. JONES. Studii şi Cercetări. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. Univ. JONASSON. 1981 – Practicum de biochimie generală. 78 . Bucureşti. Hydrobiol. Internat. ICHIM. V. 1963 – Biologia apelor.109 p. Limnol.. Verh. Arch.. de Şt. Muz.544 p. Exemplificări din judeţul Neamţ. “Al. I. Gârleni. V.. Edit. Lit. VIII. Studii şi Cercetări. RĂDOANE.. I.. 33-37. Pol. I. Bucureşti. CIOCÂRLAN.. Stuttgart. 2. APETROAEI.33. Ceres. 512 p.. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem. G. 1988 – Flora ilustrată a României. 26. 1. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water.. C. Şerbăneşti şi Galbeni”.M. Ed.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Recommended Documents

Documents Similar To Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel