UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU

2010

1

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL

2

CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9

CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15

CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30

CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67

3

INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. e materie primă în economie. în esperanto se numeşte akvo. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate. norvegienii vann. indienii pani. Englezii o numesc water germanii Wasser. De asemenea. ruşii voda.. cure de ape minarale. japonezii mizuk. finlandezii vetta. e principalul agent de modelare a reliefului. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii.. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată. în latină aqua. italienii acqua.. Concepţiile au evoluat. Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). polonezii woda. celţii suire. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. fruct al dragostei dintre pământ şi cer. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă).. în sanscrită udan. atât în formă gazoasă (vapori). Cercetările recente au demonstrat. hawaienii wai. cât şi în formă solidă (gheaţă). indonezienii air. francezii eau. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. chinezii shui. 4 . prin metoda spectroscopiei. e agent terapeutic (băi.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră.. Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei. turcii su. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii).... evreii mayim. olandezii water. prezenţa indubitabilă a apei în univers. grecii hydor. danezii vand. spaniolii şi portughezii agua. arabii mayah. suedezii vatten. maghiarii viz. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”.

se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar). Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. a apei. mari cantităţi de apă. Pe Venus. 5 . Când răcirea scoarţei a progresat destul. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. formând a doua atmosferă (cea iniţială. planeta Marte are. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. găsirea apei pe alte planete. în trecut. care părea cândva un mit. în calotele polare. de heliu şi hidrogen. au apărut ploile şi s-au format mările. apa s-a condensat. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. de la formarea pământului. Astfel. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). este astăzi obiect de cercetare febrilă. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor.În sistemul nostru solar. ci legată în roci.

pentru asigurarea igienei personale. de cultură şi educaţie.60 l/zi). • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. 6 . (25 . în hidrocentrale. pentru stropirea spaţiilor verzi. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor.înot. pentru prepararea hranei. pentru generare de energie electircă ex. nevoi pentru transport (navigaţie) etc.). Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate.CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. pe care le utilizează în interesul propriei specii. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. Există şi nevoi nevoi recreaţionale .. pentru spălarea alimentelor. • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură.. nevoi pentru zootehnie. pieţelor etc. pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi). de deservire etc.1. pentru piscicultură. navigaţie de agrement etc. nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. pentru fântâni arteziene şi alte asemenea..Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă.5 l/zi).

cu tendinţă de creştere continuă. Utilizarea apelor este în continuă dinamică.2 milioane în 1980 şi 36. 11. de consumul din industrie şi agricultură. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului. 9 milioane în 1985. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31. numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. prin reducerea recoltelor de peşte. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole.• Nu în ultimul rând. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură .1 milioane în 1984. Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator. 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă.. deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. Amu-Daria şi Syr-Daria. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. prin descărcarea apelor uzate în efluent. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice. Irigaţiile. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 . 1 milioane în 1970 la 35. care este tot mai populară. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. la schi nautic 6420. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii.8 milioane în 1980 şi 13.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii.. 8 milioane în 1976.şi implicit tot pentru om! . fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga .cer limitarea severă a acestei "utilizări"). la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. În SUA.

nevoile biologice ale omului sunt modeste. omul modern consumă mult mai mult.000 km2 de sol acoperit cu sare . mereu crescânde. Danemarca. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. 1. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. 418 USD în Extremul Orient. sedimentelor. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. pe hectar. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24.).ape în scop de irigaţii. Ţări precum Ciprul. Slovenia. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. După cum am arătat anterior. de numai câţiva litri pe zi. transferuri etc. de controlare a salinităţii. Totuşi. motiv pentru care consumul este de regulă normat. drenaj. 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. de management bazinal şi interbazinal (stocaj.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări.. salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri.2. Irigaţiile sunt scumpe. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. de prevenire şi control al inundaţiilor. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime.fostul fund al mării . insectelor etc. 8 . Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. de 1500 USD în America Latină.

Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale. 836 în Belgia. 9 milioane tone pentru industria cauciucului..). pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. 1172 în Canada. 460 în China.. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. Astfel. Italia.7% apă subterană. Finlanda. Apa dulce era ca origine 78. dar ţările dezvoltate. 946 în Finlanda. 962 în Egipt.. Din total.. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. 50 milioane tone pentru industria textilă. doar 60 în Malta. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii.7% din apă era dulce şi 18.. Austria sau Franţa. Pe ansamblu este în creştere. 81. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului. Belgia. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult.. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei.. În total peste 500. pentru Grecia.000.. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. 14 milioane tone pentru industria alimentară..peste 50% din total. pentru ţări precum Olanda. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori. Belgia. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70.. Pe plan mondial. Portugalia.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. Malta apelează şi la ape meteorice.. 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice. 423 în Polonia.3% era apă de mare. Ca domeniu de utilizare.SUA. Apa potabilă 9 .3% apă de suprafaţă şi 21.. agricultură etc.. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) . ploile artificiale etc. În 1990. urmată de irigaţii (30%) .. 15 milioane tone în alte industrii.Spania.

multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. industria consumă sub 30 %. actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. Astfel. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. Nebraska şi New Mexico. Finlanda. iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). crescâbd de trei ori faţă de 1950. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. În Grecia. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. Anglia şi Malta. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. În Europa. În Luxembourg. Pentru îmbăiere. Belgia. Lituania. în 1988. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. în Germania. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. Actualmente. Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. 10 . putându-se frecvent vorbi de risipă. Spania. Idaho. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. În România. Pentru irigaţii. Danemarca. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. cu mari variaţii. în 90 % din sisteme. Ca sisteme de alimentare individuală. existând o serie de particularităţi. utilizarea apei este foarte diversă. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. Italia. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut.

creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător.1. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. omul internacţionează desigur cu mediul. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. de care conntinuăm totuşi să depindem. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea.. cu compuşi toxici etc. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. Ca parte a naturii. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea.. aduc un mare aport. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. 11 . · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. anoxice.3. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice.

decopertările. 12 . · Construcţiile. haldările. şoselele. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul. defrişările etc.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor.

fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput. Ele formează reţeaua hidrografică. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.pârâu . mai puţin stabile în caracteristici.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă.fluviu) şi ape stagnante. 13 . Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane. Morfologic. lacuri etc. cursuri de apă naturale.2.râu . ele sunt de regulă mai puţin mineralizate. 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2. Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare). ceea ce în anumite privinţe şi sunt. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. temperatura. mai bogate în elemente biologice. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici). concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie.1. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea.1. 2. fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului..Clasificare şi caracteristici. conţinutul biologic şi microbiologic etc. ape curgătoare (izvor .· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. Totodată.). modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. mai uşor poluabile.

Astfel. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. adâncime etc. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. adâncime a albiei. chiar 14 . dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. incluzând vârtejuri.) şi de alţi factori. formă. nu doar pe verticală. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri. În cadrul aceluiaşi râu. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. de la o zonă la alta. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. lăţime. ci şi pe orizontală. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. configuraţia albiei (rugozitate. apa nu curge cu viteză uniformă. bulboane. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac.

cum sunt cele de baraj natural. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. zlăvoacă). contracurenţi etc.dacă există curenţi.) apar vârtejuri. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. golfuri marine ce au fost 15 . arbori etc. cât şi c modificare a traiectului albiei. mai ales în zone aride. nişe de contracurent etc. configuraţia albiei şi calitatea apei. car sunt de fapt microretenţii de apă care. picioare de pod. Râul este un sistem dinamic. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean.2. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. sau în cratere vulcanice etc. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. grindel. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. în spatele obstacolelor (bolovani. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. dar există şi lacuri de altă origine. 2. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. însumate. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce.2. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. însă există multe cu apă sărată. De la izvoare spre aval. cu ajutorul teledetecţiei termice. În râuri. clean dungat) etc. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat.

turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. peste 580 în Canada... Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. peste 690 în Spania. 184 Germania. vânt..separate de mare etc. 108 Bulgaria. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. 142 Cehoslovacia. creând în spatele lor lacuri de acumulare.. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. 432 în Franţa. peste 2100 în Japonia. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. ce atinge 1620 metri profunzime. adică aproximativ 1. 134 Suedia. erodarea malurilor. altele sunt lipsite de scurgere.. . peste 490 în Brazilia. prin afluxul de sedimente (râuri.8% din suprafaţa uscatului).) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.. peste 520 în Marea Britanie. 114 Yugoslavia. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri.000 km2). Astfel. că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. Există şi turbine tubulare.. peste 600 în Coreea. politrofe sau hipertrofe merg 16 . chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. cu 400. 408 în Italia. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18.. 112 Austria.. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. 130 Elveţia.500 în China. Majoritatea lacurilor sunt permanente. La nivelul anului 1982.. 219 în Norvegia.7 milioane km2.. peste 5300 în SUA. Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride. Cel mai mare lac este Marea Caspică. peste 1000 în India. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2.

Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză. prin fotosinteză. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice.000 km3. adică 0. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). Din aceasta (100%). Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10.0006 x 1015 m3 de apă.57% este dulce.). Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost).000 tone anual).42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). ar cuprinde 8. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică.14 % din hidrosferă. Estimări mai exacte propun cifra de 1357. 2.350. Marea Aral. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2. Acest proces continuă şi în momentul de faţă. Marele Lac Sărat. Cifre mai exacte estimează 125. Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. 17 . biosfera înglobează numai 0. 550 x109 m3 de apă.000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri.00001% (0.506 x1015 m3. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze. în care adesea există apă. Din apă.013 x 1015 m3) în stare gazoasă. Din totalul apei din hidrosferă. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. Marea Moartă etc. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani. În fine.61% din hidrosferă. 97. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane.000 km3 .rapid spre colmatare. care a dat naştere actualei atmosfere. apreciindu-se că se pierd anual definitiv. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei.200. adică 2. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.4 miliarde de kilometri cubi. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor. La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. până la 4000 m adâncime. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice.

18 .Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate. numai 4% (0.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman. Însă din apele dulci lichide. cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor.

 ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate.Vulturilor(Siriu). Roşu(Penteleu). depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief). acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). caracterizat printr-un bazin relativ consolidat. Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă.450 de lacuri. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. a volumului de apă. climă şi scurgere superficială.620 km2 ceea ce reprezintă 1. a chimismului. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare. În zona muntoasă.1% din suprafaţa ţării. panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta.1.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor.  prispa lacului: este zona submersă. Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul.  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă. cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. 91. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă. regimului termic şi dinamic). În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia.5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. variaţia nivelului. În unele cazuri.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3. 19 .

etc.  Lacurile din Podişul Moldovei. Iezer etc. relieful. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. Colentina etc)  Lacurile de luncă. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară.2. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. în majoritatea lor. obârşii ale râurilor. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. Bâlea. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. ca geneză.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. vulcanice (Sf. glaciare (Lala.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. lacuri de baraj (Lacul Roşu). După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice.  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). Bucura. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. au adâncime mică (2-3 m). reţeaua hidrografică. lacuri glaciare (Zănoaga. Buhăescu. in lacurile mari). roca. Ana).  Lacurile din Podişul Transilvaniei. Sibiu. 20 . legate.)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. în majoritatea lor artificiale (iazuri). dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. Capra. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. Plopul. majoritatea sunt lacuri de apă dulce. având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. Negru etc). Rastu. prăbuşirile scoarţei terestre. in deosebi de temperature aerului. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. Gâlcescu etc). sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. Braşov. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. 3. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). Făgăraş. răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. care constituie. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice.

Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv. Dobrogea. care devin lacuri în timpul apelor crescute. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. Ana.3. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. Prutul. Someşul. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. Argeşul. Mureşul. din maree. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. Siretul. Oltul. indiferent de originea cuvei lor.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. omul a creat lacuri. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm.  3. energia termica. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. transformându-le în limanuri fluviaţiile.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. Jiul. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. 21 . topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. din intrările si ieşirile afluenţilor. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf.

• Orizontul de sub epilimnion. 22 .3. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: . • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent. stratificare indirectă şi stratificare uniformă. Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă.4. unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin).homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară.

Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. cele din zona de câmpie.3. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. consum biologic şi precipitaţii. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. iar pentru cele de câmpie. podiş şi colinare. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. august. Gradul de 23 . Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine.5.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. în lunile iulie. vânturi. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine.

5. În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. cele alpine sunt sărace. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. consumatori si reducători. când îngheaţă. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii.luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice.1. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul. din mâl. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C.6. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. 24 . când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin.Biocenoză.5º sau 4ºC. 3. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. Circulaţia de primavară şi toamnă. argilă etc. din izvoare. din mineralizarea organismelor moarte. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. El poate fi format din diferite depuneri organice. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. Chimismul apei. iar în amurg revine spre suprafată. nisip. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. din apele care se varsă în ele.

dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. diferiţi crustacei şi din peşti. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). trestie. limba broaştei. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. gosteropode. care ies în larg. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. hirudinee. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi. nufăr galben etc.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. gamaridele. zopodele. Cei mai raspandiţi 25 . crapul. În zonele mai adânci coboară plătica. plătica etc. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. Planctonul este format din organisme mici (microscopice).Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. Bentosul profundal este lipsit de lumină. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. mlaştini.2. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. larve de insecte. slab oxigenat. Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. ştiuca. buzdugan. copepodele parazite de peşti. nufăr alb. mai ales ciclopii. In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. de numeroase populaţii de protozoare. broscăriţă. păsări etc. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. caracuda. cum sunt: linul. rotiferi. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. papură. alge albastre-verzui. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. lamelibra. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. rogoz. Este bine luminat şi oxigenat. obleţii bibanul. de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. cladocere. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. 3. alge silicioase etc.5. acoperit de un mâl.

În toiul verii.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. etc. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte.3. Stuful şi papura fac desişul de pădure.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. formând o păşune în baltă. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa.Simionescu) 3. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. plăşuiţele de apă. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. plătica. sau o grădină de flori. când florile sunt desfăşurate. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. cu fiori. 26 . şalăul. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. întoarsă în sus este mai închis colorată. gonitoride la suprafaţa apei. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. cât şi de indivizi.5. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. roşioară. se află caracuda . care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. linul. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. Dintre amfibieni. se mai găsesc cosorul sau bradişul. cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. Dintre peşti. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. unde vâneaza. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. Larvele lor formează bentosul lacustru. papura etc. atât ca numărul de specii. Pe langa plante superioare. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante.

contrastul. unicul exemplar de acest gen din ţara noastră.150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor).6.3. Astfel avem: . Brateş cu suprafaţa de 21 km2). limpezimea. în depresiuni.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. izolate sau asociate(complexul Bucura). Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. transparenţa si temperatura scazută a apelor.1. irigaţii.6. lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine. piscicultură şi agrement. Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. pentru alimentare cu apă. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf. Lacuri vulcanice Lacul Sf. unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac.Zona de Deal şi Podis . Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. cu o suprafaţă de 10.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. pe o şosea modernizată. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat).1. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării.Clasificarea lacurilor După origine. Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. până în vârful muntelui Ciumatul. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării . Viorica. Ana 27 . Florica.8 ha este cel mai mare dintre ele).Zona de campie 3. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). Lacul Sf.1. lacuri în crovuri.6. Lacurile le întalnim în albia (Lia. lacuri de baraj natural. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici.Lacuri de munte 3.Zona de munte .

complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga.(Viştişoara. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. În urma acţiunii erozive. de la lac şi până la Gura Lalei. în aceste excavaţii se acumulează apa. prin patru trasee. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). Aici. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. Judele si Lăpuşnicul Mare. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. flacante de abrupturi. denumite circuri sau căldări glaciare. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic.din bazinul superior. peste 65. Circul si Valea Rea. Inau. la vărsarea în Bistriţa. După retragerea gheţarilor. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. Lacul Doamnei din Fagaraş). Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. Inauţ. Circul Stănişoara. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. Circul si Valea Pietrele. În raport cu Retezatul. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. complexul Judele. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. Circul Galeşul. complexul glaciar Negoiu-Caltun. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. urmând creasta principală a masivului rodnean. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. 28 . sub un abrupt de circa 150m. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. Pe lângă Munţii Făgaraş. cele mai importante fiind Pietrele. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta .

Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona. 21 km NNV de Piatra Neamţ.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.1).000 mc. fitocenologică.2 ha. Lacul Zaton (lac temporar). Taul Batran (Muntii Padurea Craiului).În depresiuni carstice . Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz.o suprafaţă de 2. 3. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). reprezintă în acest moment.De baraj natural.2. Lacul Limpede. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. Are o suprafata de 5. are o lungime de 1 km. Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). si seaca la fel de repede.Lacul Cuiejdel. in zona carstica de la Ponoarele. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel. La ploi torentiale. respectiv. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca . dar si momente in timpul verii in care seaca complet. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. asociat cu complexul de lacuri mai mici.cel mai mare).Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). s-a format recent (1978). Lacul Ighiu. judetul Harghita. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. L a c u l C u i e j d e l. Lacul Zaton. situat la 25 km de Piatra Neamţ. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. prin surpare şi alunecare.este localizat in arealul satului Ighiel. Are o suprafata de 20 hectare. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. la cca. lacul se umple rapid. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. Este situat la o altitudine de 940 m. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. judetul Alba. Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). Lacul are momente cand este plin ochi. Lacul Roşu. în bazinul superior al râului Cuiejdi.1. toate formate prin baraje naturale. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. S-a 29 .6.

Are o suprafata de 940 hectare. Lacul Valiug.2. In apele sale se ridica Piatra Teiului. lipani. inalta de 23 m. 3. Lacul Vidra . Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului. Are o suprafata de 32. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. la o altitudine de 532 m. Lacul Vidraru . Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. judetul Cluj. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement.a fost amenajat pe cursul Argesului. mreana). clean. Apele lacului sunt bogate in pastravi. cleani. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui. Lacul Vidraru.15 kmp.Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. 3.6.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. Lacul Fantanele .format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz.Lacuri antropice De baraj artificial.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii. Lacul Oasa.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Lacul Vidra.6 hectare si o adancime maxima de 10. in arealul localitatii Bicaz. Este situat in arealul comunei Belis. Are o suprafata de 8. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume. Este situat in arealul comunei Valiug.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald.6. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Lacul Fantanele. judetul Caras-Severin.a fost amenajat pe cursul raului Lotru.5 m. Are o suprafata de 59 hectare. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m. Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. Are o suprafata de 12. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. Este situat la 66 km de Pitesti. Lacul Valiug .

Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. Govora. Turda. Sic. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m. 3. bicarbonatata. Lacul Alunis. Lacul Sarat . Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. magneziana.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit.este situat la 5 km de Braila.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . insuflându-şi bucurie şi optimism.6. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. Ocna Dej. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Lacul Sarat. Apa lacului este sulfatata. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. Baia Verde.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Lacul Amara . vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte. Ocna Sibiu. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m.este situat la 56 km de Buzau. Lacul Balta Alba .72 kmp si o adancime de 1m. SarataBuzau.4. Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. Telega. 31 . Lacul Balta Alba. Are o suprafata de 1.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Cojocna. clorurata.este localizat la 7 km de Slobozia.precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. Lacul Verde. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Ocnele Mari. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Baia Rosie. Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic.

Balta Albă. Brateş. Lacul Mangalia . limanuri fluviatile. prezinta fenomenul de heliotermie. L. Râtu Mare. Lacul Costinesti. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).este situat la 17 km de Constanta. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime.5Limane Limane fluvatile . L.este situat in apropierea localitatii omonime.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. Lacul Suhaia. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Limane fluvio-maritime. Floreasca pe Colentina. L. ctitorie a lui Vlad Ţepeş.7 m.61 kmp si o adancime maxima de 9. Lacurile amenajate de om sunt: L. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Plopu. L.Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. fiind lacuri de agrement în Bucureşti. Ostrovu Mare pe Dunăre. Herăstrău. temperatura apei este mica. în apropierea căreia se află şi Călugăreni.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume. Limanurile fluviatile sunt L. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. L.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). 32 . intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Lacul Techirghiol .Cotu Morii. Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. Lacul Agigea. La suprafata. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine.In Campia Romana exista numeroase lacuri. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. Verbunci Lacuri heliotermice. 3. L. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. L. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Tei. Sărat.Mangalia. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale. Are o suprafata de 11. Lacuri relicte. Are o suprafata de 2. Techirghiol. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan.6. L. Snagov. de baraj antropic. Este destinat pescuitului. Lacul Mangalia. Techirghiol.Lacul Bistreţ. Bistreţ. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. Lacuri de luncă. L. Amara. Băneasa. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. Eforie Sud. iazuri. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Mostiştea şi L. Căldăruşani.

Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm.este situat in arealul comunei Agigea.Lacul Roşu. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. Zmeica Lacuri în Delta Dunării.Lagune. Lacul Isac. Lacul Furtuna.6.Razim.6. Sinoe. Lacul Matita. Lacul Puiu. Lacul Dranov.Lacul Agigea . 3. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Lacul Bogdaproste. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement. Lacul Merhei. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Lacul Gorgova.

are o lungime de 1 km. situat la 25 km de Piatra Neamţ.2 ha.o suprafaţă de 2.1). prin surpare şi alunecare.Rădoane-2002. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră.) 34 . în bazinul superior al râului Cuiejdi. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. MS.Lacul de baraj natural Cuiejdel. reprezintă în acest moment.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N.000 mc. Fig. s-a format recent (1978). toate formate prin baraje naturale. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. la cca. L a c u l C u i e j d e l. respectiv. 21 km NNV de Piatra Neamţ. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. asociat cu complexul de lacuri mai mici. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. fitocenologică.

procesul de alunecare s-a amplificat.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. Caracteristicele geomorfologice. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. ce s-a produs pe versantul stâng al văii.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. iar lăţimea medie la 102 m. Lungimea lacului ajungea la 1. culminând cu cea din 1991.5 şi 1. fenomenul putându-se. La acelaşi nivel. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m.5 m până în anii 1994-1995. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. în anumite condiţii. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665. cu o suprafaţă de 35 ha.29. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 . Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8.augustvaloare cumulată de 741. Grosimea depozitelor variază între 5. când a barajul natural format a blocat întreaga vale. limnologice. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare.2 ha. Exceptând sectorul situat între prof.25 m sau chiar mai mult în zona barajului.0 km.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. între km 0. mai ales în condiţiile în care. suprafaţa determinată topografic era de 12. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. III şi baraj. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă .22. începând cu anul 1978. (Rădoane 2002-MS. în mai multe etape. cu suprafeţe de câteva sute de m2.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel.2004 ) s-a construit un nou drum. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m .4 mm precipitaţii). Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m.75 km 2 (48. în perioada prezentă ( 2003 .53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi. activa din nou. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel.

turism neecologic etc.unicitatea şi importanţa acestui lac . prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. defrişări. 36 . cutremurul din anul 1990 etc. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. lungime: 24 km ). care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului.şi pentru urmaşi . au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. din care rezultă. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. Deci la formarea acestui lac de baraj natural. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. particularităţile substratului geologic. că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. Dar. pentru a se păstra . culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. . care se continuă şi acum. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. precipitaţiile abundente . lacul Cuiejdel . Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). afluent al Bistriţei pe stânga. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. a statutului care să permită o protecţie specială . Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. pe direcţia nord vest –sud est. iar la confluenţa principalilor tributari.acest minunat dar al naturii.. Alunecarea a fost determinată de. în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. cu extinderea mai mare pe valea principală . cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale.. se ramifică pe cele două văi. cu o suprafaţă de peste 35 ha.

Lacu Roşu ( foto: M. cu Lacu Roşu (jud.Harghita) – Foto 1.3 şi tabel 1.2. dar şi deosebiri. 1.Porumb ) 37 .Lacul Cuiejdel (jud.A.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.

Porumb) 38 .A.Lac Cuiejdel (foto: M.

sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 . Tabel 1.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1. Myriophyllum. construit în anii 2003-2004 (foto : M. Polygonum. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr.970 m3 Typha. Typha. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16.A.Lac Cuiejdel – cu drum.7 m 114.676 m2 680. Carex etc. Caracteristici generale.08 m 122. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9. Mentha etc. crt.084 m3 Equisetum.Polygonum.000 m2 906. comparative.

probe din afluenţi şi din aval de lac ).. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. centru şi baraj. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . s-au prelevat. spectrul indicilor ecologici-U. 40 . conţinutul de substanţă organică al acestora. NO3-)+ Tabel 2. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. spectrul geoelementelor. de asemenea. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. respectiv determinări chimice şi centru”. Pentru studiul raionarea floristică. spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse.R. reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). Boşcaiu.T. reacţia sedimentelor. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . Borza şi N. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator.

54 4.079 0.75 6.091 0.67 61.050 0.66 79.081 0.261 1.049 0.074 0.064 0.99 37.49 99.91 45.98 11.049 0.74 6.79 0.583 4 49.97 1.30 12.31 8.077 3 52.64 4.823 1.93 62.54 0.040 0.16 5.30 13.32 0.46 5.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel. coada lacului (2).45 6.39 51.61 15.66 5.50 6.62 51.53 6.50 2.92 5.43 3.54 47.823 1.810 2.48 9.50 5.82 96.55 6.41 6.45 6.14 70. crt.30 6.101 0.53 5.195 2 42.80 6.842 1.39 96.960 1.31 2.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).06 4.31 0.43 6.948 1.69 3.51 41.61 15.90 6.96 3.85 2.31 76.83 51.93 5. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.96 4.037 0.01 4.80 5.062 0.80 3.069 0.41 0.Tabel 2.52 0.75 100.50 6. Pentru elementele biogene 41 .70 5.69 0.96 12.45 6.33 45.30 42.63 74. în anul 2004 Nr.108 0.381 1.47 10.41 0.53 49.57 0.92 0.68 5.028 1.035 0.25 6.48 57.44 0.75 9.36 13.69 71.94 8.57 0.94 0.06 49.46 0.15 6.48 3. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).60 6.28 8.68 0.03 41.04 1.09 6.61 0.65 46.51 0.48 10.29 9.61 0.56 0.180 1.34 49.71 6.16 4.502 1.

se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi.74 0.3 -7.90 4.crt. în mg/litru de apă interstiţială.18 0. cu încărcare organică relativ scăzută (10.008 .0. prezentate în tabelul 2.în perioada 2004-2007.90 .16 In ansamblu. Tabel 4. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.6.60 .66 . Pe de altă parte. Datele obţinute.Tabel 4.de la o zona la alta a lacului . din acest punct de vedere.în cadrul unor limite restrânse. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă. evoluţia ecosistemului fiind lentă. Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3. respective.8) .esenţiale.47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi.(mg / 100 g sediment) PO43.01 0. în perioada 2000-2003 Nr.10 . Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 .7. însă. 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.30 – 19. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază .41 . datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică. de la o perioadă la alta a anului. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel.5. Tabel 3. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel.9. prezintă o apă bine oxigenată (4.40 mg/l).0.

25 0.034 0.3 .4 8.5 .5 6.1 251 .54 0.29 0.20 14. august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel.8 4.3 10.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.gr.0.007 SLD Coadă lac 23.3 – 207.19.5 14.85 0.mg Cl-/l Reziduu fix .0 .3.98 15. .004 0.mg Ca2+/l Magneziu .12 0.7 7.12 0.4 24.3 – 7.97 15.mg SO42-/l Cloruri .29 0.60 8. din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.25 0.0 17.47 0.mval/l Duritate tot.5 7.64 11.013 . germ.00 13.30 .84 .mg O2/l Subst.06 0.054 0.079 0.30 .5 8.34 14.mg HCO3-/l Sulfaţi .0 7. org.mg NO3.69 0.2 6.024 Centru 21. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.43 10.2 12.0 7.5 9.15 0. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 .50 17.7.0 7.2 7.015 3.3 10.14 0.21 0. mg KMnO4/l Azotaţi .005 .72 11.26 0.003 .22 0.0.0 7.95 8.5 18.62.012 0.43 0.1 7. 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18.03 10. .1 7.22 0./l Azotiţi .92 7.mg P/l Alcalinitate tot.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .7 201.5 13.Nr.037 Evacuare 20.57 14.87 .0 21.77 9.51 8.10.13 0.5 7.0.72 11.20 0.08 0.0 8.47 12.4 6.0 21.012 0.31 10. in anul 2007 Nr.2 13. .1.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.4 7.org.54 0.0 12.04 10.9 7. Calciu .90 – 9.04 13.35 11.11 .43 0.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .0.26./l Amoniu . Tabel 5.diz. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz. crt.5 10.35 11.mg/l Limite de variaţie 7.2 7.9.01 10.021 Baraj 21.66 58.36 11.mg NO2.40 9. Crt.8 .22 11.

83 0.015 0.35 0.050 9.09 1.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină. o oxigenare bună. sau prelevat probe care nu au fost fixate.5 237 256 254 0.35 0.116 0.044 8.87 60.39 1.092 0.037 9.2 313 244 238 0.03 1. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.81 217.12 6.78 0.2 197 254 246 0.139 0. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .32 201. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.044 9.162 0.92 6.43 64. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.84 173.3 228 252 250 0. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului.031 10.32 278.08 48.35 0.88 0. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).021 0. 44 .012 3.00 0.76 0.185 0. prezentate în capitolul metode de lucru.04 0.12 6. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr.10 5.98 60.12 6. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.98 60. De asemenea. lac şi evacuare. caracteristice apelor oligotrofe.024 0.32 213.80 0.07 1.84 0. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator.021 0.

deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr./ml.Tabel 6). Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ).Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. reprezentată prin speciile genului Chrysococcus . 2.exemplare alge/ml. urmată de Chrysophyta.În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge. Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. A. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 . cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. Fig. care prezentau în perioada 2004-2007. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr.

5 (nr.Fig. este redată în fig. în anul 2004 .3. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr.). 2.6(nr./ml/%).de 46 .3./ml. B. 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac.i ]n fig. Fig.ex.4.ex.

iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac. 5-p.6. fapt care evidenţiază o relativă poluare .datorată în principal influenţelor antropice. Fig. 3. Baraj şi staţia ieşire lac.Fig. Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6. 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .2008 800 Nr.Centru . 4Baraj . 2-Coada .exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p.. Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie .Cuiejdel.Cuiejdel.intrare lac .

Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie. 2008 48 .

Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Gymnodinium sp. Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Pandorina morum Chodatella sp. Peridinium cinctum Glenodinium sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp. Chlamydomonas sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp.

o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. Sub raport climatic. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare .datorată în principal influenţelor antropice. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge.la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. în două etape : în anii 1978 şi 1991. Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite. este în formare.acide. 650 mm. aici fiind soluri brune. brune podzolite şi rego. Sub raport geologic.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 . Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca.comparativ cu anii anteriori. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. dar biodiversitatea algală se menţine . De asemenea.5.80 C. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august.50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. chiar la intervale lunare. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului.soluri carbonatice. Temperatura medie anuală este de 7. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv.

7%.5.2%. geofite. urmate de europene.5.microfanerofite. magafanerofite.3.4%. adventive. helohidatofite. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel.8%.helohidatofite4. De asemenea.3%. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme. Dintre specii. camefite.2.1.7%.2.3.5.2. nanofanerofite.balcanice.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13. terofite anuale.5. 51 .Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.9%.2%.geofite.2.8%.7. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create. helohidatofite.0. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite.2% sunt specii endemice.2%. atlantice. circumpolare.mediteraneene.2%.0%. hemicriptofite. europene centrale. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice.13.8%.47. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.5%. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă.0%. iar un procent de 2.14. geofite.2%.5%.8%. realizat în perioada mai – septembrie 2008.0%).7%. microfanerofite.2.9%. cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig.2. terofite bianuale. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare. terofite anuale.aparţinând la 48 familii. carpato.0%.bianuale. un al afluent al pârâului Cuiejdiu. 5 sunt pteridofie.geofite.5.

2.36.Spectrele în raport cu factorii ecologici: . Violaceae Viola hirta Fam.0. 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.11.1% din specii la o reacţie acido.1.7%.9% sunt amfitolerante. xerofite.42. elemente xeromezofite.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.8.2%. Tabel 7.3% acidofile.bazifile iar un procentaj foarte mare.2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.neutrofilă. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam.5% iar 2.neutrofilă.0%.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido. Onagraceae . moderat termofile. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite. temperatură-T.60.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor. . criofile. Lythraceae Lythrum salicaria Fam.0%. ultrahidrofite5.8%.5%.21.2% neutro.8%. hidrofite. de 36.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. urmate de microterme. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam. 4.6%. Athyriaceae Fam. 26.13.14. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31.8%.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7.

Callitrichaceae Callitriche palustris Fam. laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam.tangere Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam.donna Solanum dulcamara Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Pyrolaceae Pyrola minor Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. veris Fam. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Aspidiaceae Dryopteris filix.femina Fam.mas Fam.Athyrium filix.crispa Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam.

54 . fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp.aquatica Fam. fenomen evident pe malul drept al lacului. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam. neglectum Fam. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. abietina Campanula persicifolia Fam. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. privind spre amonte.Fam. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid.

În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. spre baraj şi în lungul lacului. Corylus avellana. Fraxinus excelsior.Juncetum effusi ( as. Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Corylus avellana. In apa lacului predomină 55 . S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Acer pseudoplatanus. Picea abies. Acer pseudoplatanus.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. Sambucus nigra. îndeosebi spre coadă. Carpinus betulus. miriapode şi insecte. spre margini. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. aparţinând la diverse asociaţii vegetale. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. leguminoase şi alte specii şi. Fraxinus excelsior. Populus tremula. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi. crustacee. Carpinus betulus.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. moluşte şi dintre artropode: arahnide. Salix caprea . Salix fragilis. Abies alba. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format.

/m3 . valori numerice mai scăzute în anul 2004.000 ex. Tabel 8. nu depăşesc./m3 iar toamna. Zooplanctonul În perioada 2004-2007.în general. Polyarthra remota. comparativ cu anii anteriori ./m3.prezintă.10 şi tabelul 8 ).2008.la această grupă se înregistrează valori de peste 100. împreună. iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe. Polyarthra major. Zooplanctonul ./l ) în lunile iulie-august./l si mg.ex. Eucyclops serrulatus.Pseudochydonus globosus. sub aspect cantitativ. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice. Polyarthra vulgaris.000 ex. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . predomină grupa R o t a t o r i a. totalizează până la 10. reprezentate.comunităţile faunistice zooplanctonice.În perioada de vară. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70.Acanthocyclops viridis. prin crustacee de dimensiuni mici. 56 . Keratella cochlearis.000 ex. în special. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr.Bosmina longirostris.

în toată perioada 20042007. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar. / l mg. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6. în general.08. crt.037 0.1 2 0. / l 10 0. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex.136 0.12 8 20 4 0. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă. major*.006 0.008 100 80 Nr.ex.034 0.006 72 0.În 2004.008 0. 57 .008 0./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig.008 8 60 12 172 154 0.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .2008 ex./l.în perioada iulieaugust.2008 ex. 07.023 2 0. / l mg.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0.204 0./ %).026 6 0. / l 12 0.ex.Nr. dar în luna septembrie în anul 2008./ ml.072 18.

Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . unele prinzând prada în zbor (libelulidele). Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. Ord. Odonata. Toate sunt carnivore răpitoare. Symphyta Fa.Pseudochydonus globosus. Tettigoniidae IV. Heteroptera. Acanthocyclops viridis. a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. Trichocerca cylindrica. Siricidae Sirex gigas L. Eucyclops serrulatus. Polyarthra Lacul Cuiejdel. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata. Orthoptera. Lepadella ovalis*. în perioada 2004-2007.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului. Ord. Ortoptera. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Keratella cochlearis. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord. Bosmina longirostris. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. Polyarthra vulgaris. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie . Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. Filinia maior. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. speciile : Asplachna priodonta. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate .Polyarthra remota. Ord.2008. Hymenoptera Subord. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . S-au identificat în lacul Cuiejdel. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. care.Chydorus sphaericus. alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate.i n s e c t e l e. Tettigonioidea Fam. Fam. Hymenoptera. Xeris spectrum L. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I. Coleoptera. Polyarthra dolichoptera.

Maniola juritina L. Fam. Acridoidea Fam. Athalia cordata Lep. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Carabidae Carabus violaceus L. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. III. Corymbites purpureus Podo. Vespidae.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Nematus salicis L. Fam. Sympetrum sanguineum L. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. V. Athalia circularis Klug. Plagionotus arcuatus L. Agrionidae Agrion virgo L. Tenthredo marginella Fabr. dintre care amintim: Subord. Tettigonia viridisima L. Pandoriana pandora Den. Larvele trăiesc pe apă. Tenthredopsis friesei Know. Ord. Cynipidae. Lepidoptera Fam. Fam. Cetonia aurata L. Melolontha melolontha L. Sisyphus schaefferi L. Gerridae Gerris lacustris L. Oxythirea funesta Podo. Aeschnidae Aeschma grandis L. Subord. Fam. Anax imperator Leach. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Elateridae Lacon murinus L. Tenthredo mesomelas L. Anisoptera Fam. Fam. Argynis paphia L. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Rhogogaster chlorosoma Ben. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Subord. Apidae. Agrion splendens Harris. Coreidae Syromastes marginatus L. Tenthredo colon Klug. Cantharidae Cantharis fusca L. Carabus glabratus Payk. Tenthredo zona Klug. Pentatomidae Euryderma ornata L. Gerris paludum F. Vanessa cardui L. Fam. Inachis io L. Gonopteryx rhamni L. Megachilidae 59 . Gimnocerata Fam. Fam. VI. Grophosoma lineatum L. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Ord. Genul Nematus Nematus capreae L. Fam. Tenthredopsis nassata L. Libelula quadrimaculata L. Libellulidae Libelula depressa L. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Fam. Pieridae Colias croceus L. Fam. Cantharis livida L. Carabus cancellatus Illig. Tenthredo schrophulariae L. Zygoptera Fam. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Strangalia bifasciata Mull. Macrophya quadrimaculata Fabr. Tenthredo vespa Retz. Nematus pavidus Lep. Decticidae Decticus verrucivorus L. Subord. Macrophya albicincta Schr. Scutelleridae Eurigaster maurus L. Carpocoris baccarum L. Strangalia septempunctata F. Ord. Fam. Fam. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Ihneumonidae. Nymphalidae Apatura iris L. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Coleoptera Fam. Fam. Subord. Heteropteraploşniţe. Dolerus asper Zadd. Macrophya rustica L. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Coccinella bipunctata L. Fabriciana niobe L. Fam. Coccinella 5 punctata L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Cerambycidae Aromia moschata L. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Vanessa atalantha L.

Buteo buteo L. Calliporidae. 60 . Leptura livida F. Clasa Aves Ord. Asilidae. păsări şi mamifere. Carassius carassius L. Asio otus L. Strix uralensis Pall. Ord. Phoxinus phoxinus L. Syrphidae. Accipiter gentilis L.Leptura rubra L. Falco tinnunculus L. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Strix aluco L. Strigiformes Bubo bubo L. Urodela Salamandra salamandra L. Chrysomela polita L. Fam. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Aphanthopus hyperanthus L. Tabanidae. Ips typographus L. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Rana ridibunda Paşş. Gobio gobio L. Clasa Batrachia Ord. Dryocopus martius L. Fam. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Ord. reptile. Bombyllidae. batracieni. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. Ord. Chrysomela coerulea Ol. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Athene noctua Scop. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Anura Bufo viridis Laur. Melasoma populi L.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Falconiformes Aquila pomarina Breh.

Passeriformes Corvus corax L. Subord. în perioada 20042007. Turdus merula L. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. Pica pica L.S). Sorex alpinus Sch. Vulpes vulpes L. Capreolus capreolus L. Lacerta agilis L. climatici. Rana temporaria L. Sciurus vulgaris L. 61 . denitrificatori. Parus montanus L. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Lepus europaeus Pall. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. Parus major L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. S). Clasa Reptilia Subord. Turdus pilaris L. care realizează circuitul elementelor biogene (C. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Motacilla alba L. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. Natrix tessellata Laur. Parus ater L. Loxia curvirostra L.N. fixatori de azot anaerobi. Corvus corone L. Ord. factorii staţionali. C. flora şi vegetaţia caracteristică. Microtus agrestis L.Rana dalmatina Bon. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. Serpentes Natrix natrix L. Sus scropha L. Martes martes L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. Lacerta vivipara Jacq. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Ursus arctos L. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. Felis silvestris Sch. Sturnus vulgaris L. heterotrofi aerobi. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. Canis lupus L.

9 . Heterotrofi aerobi 500 .Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .4. Sulfatoreducători 0.45. org. 1. sulfurată 0.9 .60.2 .000 2./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.000 3.5 6.91. Denitrificatori 0.000 5.6 62 . Tabel. mat. Nr. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .25 4.2007 sunt prezentate in tabelul 11. Fixatori de N2 anaerobi 0. Descomp. crt. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel.0.4 .

Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare.reprezentată în special prin germenii amonificatori . heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură.reflectănd 63 . denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate. Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent . cu fluctuaţii mari în ultimul an. datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu.favorizaţi de saturaţia cu oxigen. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei . La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. între anul 2008 şi anii anteriori.care au deci resurse de materie organică azotată .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. prezintă oscilaţii mari .şi heterotrofii aerobi .

( tabelul 12).Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12). când s-au analizat 6 grupe de germeni. Exceptând luna septembrie.2008. în celelelte luni s-au determinat 64 .

5 9.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.în anul 2008 Nr.770 851 692 4.000 5.000 8.4 0.1 1.5 <1 <1 <1 8 6.500 200 2.500 250 9.100 3.7 0.900 1.000 250 200.760 10. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.000 15 150 9.000 1.500 150 20.000 44.030 3 24 6 2 1.700 5.500 2.600 3.5 15 2.000 15.500 15.000 2.400 1.5 4.500 3.5 2.4 40.5 25 2.000 4. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.5 15 15 15 - - - 2.500 1.1 150 0. Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.500 1.500 520 440 170 200 2.000 7 4 2 6 4 2 2 0.4 7.200 800 600 6.500 200.200 140 140 - 65 .700 3.130 871 3.500 570.500 150 150 45 9 4.630 9. crt.000 2 200 3 15 7.5 4.000 20.920 6.9 0.000 30.5 1.4 0.7 15 2.Tabel 12.1 0.000 1.ORG.000 300.400 70.700 11 7 9 9 4 2.030 631 6.

66 .7 1.500 0. heterotrofe aerobe.950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15.000 150 1.100 20 500 1.000 430 6. determinată de influenţele antropice.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2. înot. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.1 4.sporadic .7 0.5 350 34. din secţiunea “coada lacului”.4 0.4 <1 <1 <1 2.130 3.1 1.000 29.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40. amilolitice.500 1.300 4.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.6 724 5.000 300 310 27.9 0.500 15.750 537 741 5. pescuit.1 1. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel.000 40.5 1.950 2.000 450 150 1.100 1. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.100 20.000 3. denitrificatoare. deşi.000 52.7 0.000 33.310 2. păşunat. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.500 1.000 2.000 100 100 70 60 90 450 0 1.

7 H2 O . a biodiversităţii algale.1 . Ca (NO3)2 .2 .0.1 .0.1 . Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .1 .002 .1 .1. 67 . Mg SO4 .2 . După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. cultură unialgală.0. PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 . şi pe această cale. KNO3 . Fe Cl3 – 0. Mg S04 .0. din care s-au obţinut : 1.0. Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea. II .0.001 .25 . K2 HPO4 – 0. PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree .0. 7 H2 O .ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL.0.001 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive . Fe SO4 .1 .5 . cu Scenedesmus acutus. Ca (NO3)2 . K2 HPO4 – 0. 12 H20 . III .0. Mg SO4 . CZURDA .0. Na3 PO4 . 7 H2 O . Fe Cl3 – 0.

Tabel 13 . S. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine.80 0.81 34.85 15. P. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36.17 1.89 0.T.) .M. . S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice.B. G. Chlorella vulgaris. Coelastrum sphaericum.culturi mixte. determinate de tipul culturii. Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S.01 17.19 12.E. O. Chlamydomonas sp.27 11.13 1.36 30. zaharuri.25 8.44 23. elemente minerale etc. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală . în anul 2007 şi 9 specii în 2008. 28.64 13. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13. Scenedesmus acutus . Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util .75 4. + S.46 6.18 71.24 47.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 .N.34 52. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.56 1.66 Solu bil în HCl 73. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora . Chodatella sp.81 63. incluzând speciile : Nitzschia palea. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .

83 85.30 5. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85.1 la Legea nr. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .07.81 18.61 10.2008. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.48 18. Biodiversitatea.62 2.26 44.78 77.17 14.20 Nr. in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.71 11.22 22.90 13. efectuate de Laboratorul nostru.50 77.43 90. Tabel 8.80 10.de asemenea.26 57. In conformitate cu Anexa nr. Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente .I. . evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.47 86. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici. d.fără rezerve. prin teme de cercetare anterioare.74 55.57 9.50 22.74 42.29 88. crt.2001 lacul Cuiejdel se poate include. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă.cu tendinţă spre mezotrofie. relevate prin prezentul studiu.79 91.53 13.21 8.96 24.03 19. 462 din 18. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii.care se încadrează in Legea 462 / 69 .04 14. realizat în perioada 2007.27 3.

sub denumirea de . când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale. 89 ). 4 si 5 şi. L. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului.69 CITES. L.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. şi este posibil ca în acest an. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. 3. Activitati antropice 70 . În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . peisagistic şi educaţional. Este necesar. iar valorificarea rezultatelor lor. determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l. L. L.Directivele europene.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. efectuate în această perioadă (2007 .13/1993 BERNA. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie.2001 si Anexele nr.654. în perioada iniţială de creare a acesteia. 2004. R6 BERNA. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective.13/1998 Bonn. respectiv.2008 ) reprezintă în acest moment.

dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole.Modificări determinate de exploatări forestiere.precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare. de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 . Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice.

anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 . În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază. Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare. În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale.

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.

73

Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.

74

Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri

75

reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. 76 . bogat oxigenate. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona. un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii.tipice de munte cu ape limpezi.

neurologice. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. hidrografie etc. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. etc. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. climă. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. natura folosind condiţii favorabile de relief. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. însa viaţa lor este mai scurtă. fie pentru folosul oamenilor. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil.CONCLUZII În peisajul ţării noastre. deoarece acumulează o rezervă de apă. ginecologice. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. 77 . acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. ortopedice. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele.

. Edit. 1988 – Flora ilustrată a României.33. Univ. Vol. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water... JONASSON.. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri.. G. ICHIM. şi Ped. Bucureşti.109 p. N. Piatra Neamţ. 1981 – Practicum de biochimie generală. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului..BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. C. Arch. VIII. Muz. APETROAEI. Limnol. Verh. 1963 – Biologia apelor. 512 p.M. Exemplificări din judeţul Neamţ. 1.544 p. Lit. CIOCÂRLAN. de Şt. GRABOWSKI.. Pol. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem. I. V. Şerbăneşti şi Galbeni”..S. 39. vol. Nat. Gârleni. Studii şi Cercetări.. 26. Bucureşti. I. Studii şi Cercetări. Hydrobiol. JONES. Internat.VIII. Did. A.. Stuttgart. I. Ceres. 78 . Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. Publ. RĂDOANE.J.. ARTENIE. Ed... “Al. Sci. 2. Verein. TĂNASE Elvira. N. Cuza” Iaşi. V. 33-37. P. RĂDOANE MARIA. 15-32. 20 nr.