UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
Îndrumător ştiinţific Conf. dr.Biolog Maria FETECĂU
2010
1
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
LUCRARE DE LICENŢĂ
APA-LACURI DIN ROMÂNIA STUDIU DE CAZ LACUL NATURAL DE BARAJ CUEJDEL
2
CUPRINS INTRODUCERE.....................................................................................1-2 CAPITOLUL I – ROLUL APEI IN NATURA.........................................3
1.1.Nevoile de apă ale societăţii umane.........................................................3-5 1.2. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă...................................5-7 1.3..Impactul antropogen asupra calităţii apei.............................................8-9
CAPITOLUL II- REPARTIŢIA APEI PE TERRA..........................10
2.1 Apele de suprafaţă- clasificare şi caracteristici……………...........……10 2.2.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile…………………10 2.4.1.· Râurile......................................................................................10-12 2.4.2.· Lacurile....................................................................................12-15
CAPITOLUL III-LACURI DIN ROMÂNIA......................................16
3.1.Caractere generale ale lacurilor..............................................................16-17 3.2.Factorii genetici ai lacurilor din România.............................................17-18 3.3.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor............................................18-19 3.4.Zonarea unui lac……………………………………………………….19-20 3.5.Ecosistemul lacurilor.............................................................................20-21 3.5.1.Biocenoză. ..............................................................................21-22 3.5.2.Fauna......................................................................................22-23 3.5.3.Flora......................................................................................23-24 3.6.Clasificarea lacurilor...........................................................................24 3.6.1.Lacuri de munte ...................................................................24-27 3.6.2.Lacuri antropice...................................................................27 3.6.3Lacuri de deal şi podiş..........................................................28 3.6.4.Lacuri de câmpie.................................................................28-29 3.6.5Limane..................................................................................29-30 3.6.6.Lagune.....................................................................................30
CAPITOLUL IV - LACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL -STUDIU DE CAZ-.............................................................................31-64 CONCLUZII............................................................................................65 BIBLIOGRAFIE................................................................................66-67
3
Apa moleculară apare în norii circumstelari şi interstelari şi este un constituent important al cozii unor comete (de exemplu Halley). olandezii water. ruşii voda. prin metoda spectroscopiei. e agent de răcire în tehnică dar şi în natură. Concepţiile au evoluat. în latină aqua.INTRODUCERE Anticii considerau apa ca origine a tuturor lucrurilor. în sanscrită udan. spaniolii şi portughezii agua. celţii suire. unde sunt întrunite cerinţele speciale pentru existenţa moleculei de apă ( presiune ridicată.. italienii acqua. hawaienii wai. indienii pani. e materie primă în economie. suedezii vatten.. prezenţa indubitabilă a apei în univers. arabii mayah. indonezienii air.. 4 . evreii mayim. danezii vand. De asemenea. turcii su. e principalul agent de modelare a reliefului. e mijloc de igienă pentru spălat şi pentru diluat şi îndepărtat poluanţi. dar nimeni nu poate contesta rolul deosebit al substanţei pe care Leonardo da Vinci o numea “seva vieţii pe pământ”. Englezii o numesc water germanii Wasser. grecii hydor. e agent terapeutic (băi. maghiarii viz.. norvegienii vann. chinezii shui. în esperanto se numeşte akvo. Cercetările recente au demonstrat. e mediu de viaţă pentru plantele acvatice. finlandezii vetta.. cure de ape minarale.) Apa în mediul înconjurător Apa în univers Până nu demult se credea că apă există numai pe planeta noastră. are energie cinetică şi potenţială utilizabilă pentru om şi necesară naturii. polonezii woda. cât şi în formă solidă (gheaţă). Importanţa apei se evidenţiază în multe domenii: Stă la baza existenţei biosferei.. francezii eau. e cale de transport pentru ambarcaţiuni dar şi pentru substanţe dizolvate.. apare la suprafaţa stelelor mai puţin fierbinţi (giganţi roşii). atât în formă gazoasă (vapori).. japonezii mizuk. fruct al dragostei dintre pământ şi cer. temperatură relativ joasă şi radiaţie ultravioletă redusă).

Mirinda (satelit al lui Uranus) fiind constituit aproape exclusiv din gheaţă. care părea cândva un mit. formând a doua atmosferă (cea iniţială.În sistemul nostru solar. Când răcirea scoarţei a progresat destul. Sateliţii marilor planete de la periferia sistemului solar au şi ei apă (solidă). a apei. Ea a fost eliberată treptat ca vapori de rocile fierbinţi împreună cu bioxid de carbon. Astfel. au apărut ploile şi s-au format mările. găsirea apei pe alte planete. Pe Venus. iar aportul de apă din adâncimi a continuat prin emanaţiile vulcanilor. procentul ridicat de deuteriu atmosferic a permis afirmarea existenţei. iar relieful tipic pentru foste albii de râu indică existenţa unei perioade cu apă lichidă. planeta Marte are. mari cantităţi de apă. Se susţine că ea e exista de la începutul formării Pământului dar nu în formă lichidă şi nici ca vapori în atmosferă. este astăzi obiect de cercetare febrilă. în trecut. ci legată în roci. de la formarea pământului. în calotele polare. 5 . apa s-a condensat. Apa pe Terra Originea apei terestre este destul de controversată. de heliu şi hidrogen. se persupune că ar fi fost rapid "măturată" de vântul solar).

nevoi urbanistice (5-20 l/zi/locuitor) cum sunt apele pentru spălatul şi stropitul străzilor. cu care satisfacerea nevoilor colectivităţilor umane e compatibilă. nevoi pentru transport (navigaţie) etc.. (25 . Nevoile plantelor şi animalelor care nu aduceau beneficiu direct uşor perceptibil omului au fost multă vreme ignorate. de deservire etc. pentru generare de energie electircă ex.5 l/zi).Nevoile de apă ale societăţii umane Colectivităţile umane necesită apă pentru un spectru de nevoi mult mai larg decât alte vieţuitoare şi deţin în bună măsiră controlul resurselor de apă. pieţelor etc.înot. Există şi nevoi nevoi recreaţionale . pentru fântâni arteziene şi alte asemenea. pentru întreţinerea curăţeniei locuinţei (40-280 l/zi).CAPITOLUL I ROLUL APEI ÎN NATURĂ 1. în procese tehnologice ca solvent sau reactant etc. pentru asigurarea igienei personale. pentru stropirea spaţiilor verzi. Să le trecem în revistă: • Nevoi ale colectivităţilor umane sunt în primul rînd sunt nevoile directe pentru populaţie (70-360 l/zi): Nevoi gospodăreşti / individuale cum sunt cele pentru asigurarea nevoilor fiziologice de aport hidric zilnic (2. pentru piscicultură.).60 l/zi). navigaţie de agrement etc. în hidrocentrale. pentru spălarea alimentelor. nevoi pentru stingerea incendiilor şi alte nevoi excepţionale. de cultură şi educaţie. pentru prepararea hranei.1. dar în ultimele decenii atitudinea e în curs de revizuire spre o abordare mai durabilă şi ecologică a problemelor de management a apelor. pentru stropiri şi irigaţii în agricultură.. pe care le utilizează în interesul propriei specii. 6 . • Avem apoi nevoile pentru activităţile economice ale colectivităţilor umane: Nevoi pentru industrie ( ape de răcire. • Urmează nevoi publice al comunităţii: consum divers de apă din unităţi sanitare.. nevoi pentru zootehnie.

Alte folosinţe merită şi ele luate în seamă. la înot şi scufundări 56220 şi la pescuit 190140 mii ore-vizitator. Agrementul pe ape îşi ia tributul: SUA au între 1000 şi 1800 de morţi pe an în accidente de navigaţie de agrement! De asemenea are impact asupra mediului. fapt ce poate fi pus parţial pe seama schimbărilor climatice dar la care contribuie şi reducerea debitului afluenţilor mai precis Volga . Activităţile recreative pe ape au înregistrat anual la navigare / călătorii pe ape 101868 mi ore vizitator.2 milioane în 1980 şi 36. 8 milioane în 1976. 1 milioane în 1970 la 35. 11.• Nu în ultimul rând. Amu-Daria şi Syr-Daria. Prin canalul Volga-Don a fost adusă mai multă apă dulce din DOn pentru salvarea Mării Caspice. 9 milioane în 1985.prin masivele prelevări de ape pentru irigaţii.cer limitarea severă a acestei "utilizări"). numărul de ambarcaţiuni de agrement era de 8.şi implicit tot pentru om! . deoarece valurile de la barcile cu motor si schiul nautic erodează malurile lacurilor. ceea ce are grave consecinţe biologice şi desigur şi economice.. cu consecinţe foarte grave asupra faunei dar şi a economiei piscicole. În SUA. Şi în epoca modernă irigaţiile abuzează adesea de rezervele de apă. de consumul din industrie şi agricultură. care este tot mai populară.1 milioane în 1984. Utilizarea apelor este în continuă dinamică.. Cel mai celebru este însă tragicul caz al Mării Aral:Cele două fluvii care o alimentau. Scăderea nivelului afectează nevigaţia dar mai grav este creşterea cu 30% a salinităţii. Statisticile oficiale oferă de regulă date detaliate depre consumul de apă potabilă. Natura însă pedepseşte aceste manipulări negândite: Reducerea aportului de apă al Donului în Marea de Azov a făcut ca salinitatea ei să crească cu 40% în câteva decenii. prin reducerea recoltelor de peşte. la schi nautic 6420. apa serveşte pentru înlăturarea deşeurilor (Deşi dezavantajele create pentru natură . 80% din apa consumată pe plan mondial este pentru irigaţii! dar peste 50% din apa prelevată pentru irigaţii de fapt nu ajunge la destinaţie! Irigarea a produs numeroase catastrofe ecologice. prin descărcarea apelor uzate în efluent. au fost din anii '60 ţinta unei prelevări nechibzuite de 7 .8 milioane în 1980 şi 13. De exemplu utilizarea pentru agrement a apelor. cu tendinţă de creştere continuă. Marea Caspică şi-a redus nivelul cu trei metri în ultimii 70 de ani. Irigaţiile. NUmărul de licenţe de pescar amator a crescut de la 31. Se apreciază că sfârşitul multor civilizaţii celebre a venit din cauza irigării excesive ce a dus la sărătrarea solului.

mereu crescânde. 500 USD în Africa şi 560 în Orientul Mijlociu.fostul fund al mării . apărând şi un turnover spectaculos prin care au fost aduse la suprafaţă apele de adâncime deosebit de sărate şi s-a intensificat cristalizarea sării pe maluri. de numai câţiva litri pe zi. Costul mediu statistic de creare a unui sistem de irigaţii este. omul modern consumă mult mai mult. Slovenia. menţinându-se şi o stratificaţie a mării. Prelevarea intensă pentru irigaţii a făcut ca nivelul Mării Moarte să scadă şi stratificaţia să dispară. de 1500 USD în America Latină. Marea Moartă era alimentată de Iordan şi intensa evaporare era compensată de apa dulce adusă de acest râu binecunoscut. 418 USD în Extremul Orient. Reabilitarea unor sisteme existente costă statistic la hectar în medie 420 de USD în America Latină. Acest fapt a coborât nivelul apei freatice pe o suprafaţă lată de 80 până la 170 de km şi a expus creat 24. pe hectar. insectelor etc. Sursele şi situaţia asigurării necesarului de apă Toate formele de viaţă au nevoie de apă. drenaj. După cum am arătat anterior.ape în scop de irigaţii. Până nu de mult însă omul a privit numai la necesităţile sale de apă. reducându-le debitul aşa de mult încât în 30 de ani marea Aral a pierdut peste 40 % din suprafaţă şi 60% din volum. de prevenire şi control al inundaţiilor. cu un strat superficial de circa 40 de metri mai puţin sărat decât apa de adâncime. motiv pentru care consumul este de regulă normat. de management bazinal şi interbazinal (stocaj. Irigaţiile sunt scumpe. 1.). 8 . salinitatea s-a triplat iar nivelul mării a scăzut cu 14 metri. de controlare a salinităţii.2.de pe care vânturile antrenează furtui de praf de sare ce compromit terenurile agricole din jurul fostei mări. nevoile biologice ale omului sunt modeste. Managementul resurselor de apă implică şi măsuri de monitorizare cantitativă şi calitativă a apelor. Ţări precum Ciprul. Multiplele roluri şi obiective impun o utilizare raţională a apei.. pentru satisfacerea cărora a apelat treptat la noi surse. de 1460 USD în Asia de SUd-Est. COnsecinţele ecologice sunt încă incomplet cunoscute. Danemarca. Totuşi. transferuri etc. sedimentelor.000 km2 de sol acoperit cu sare . 2400 USD în Africa şi 2467 USD în Orientul Mijlociu. Elveţia îşi asigură 80-100% din necesar din ape subterane.

În total peste 500. Belgia. 460 în China. 9 milioane tone pentru industria cauciucului.. agricultură etc. au luat măsuri de economie şi au reuşit chiar o reducere treptată a consumului de apă. Pe plan mondial. consumul de apă şi domeniile de consum variază mult. 423 în Polonia... Pe ansamblu este în creştere.Spania. ploile artificiale etc. Italia.3% era apă de mare. 15 milioane tone în alte industrii. pentru ţări precum Olanda. Portugalia. Belgia. Astfel.. Turcia principala utilizare este cea pentru irigaţii. doar 60 în Malta. urmată de irigaţii (30%) .. pentru Norvegia şi Suedia sunt alte utilizări industriale. consumul de apă pentru industrie a atins 250 milioane tone pentru fier şi oţel. ameninţând dezvoltarea durabilă în general şi adesea deja şi direct sănătatea colectivităţilor umane actuale..). 21 milioane tone pentru industria îngrăşămintelor chimice.. Finlanda. exploatarea masivă a pânzelor freatice şi a apelor de adâncime şi mai ales poluarea tuturor surselor de apă pun probleme serioase din punct de vedere ecologic. 836 în Belgia. 50 milioane tone pentru industria textilă.000 tone de apă! Asigurarea corespunzătoare a populaţiei cu apă este o problemă peste tot. după ce au atins un vârf de consum la mijlocul anilor 70. Olanda îşi asigură peste 90% din ape de suprafaţă. deşi este în principiu declarată prioritară faţă de satisfacerea altor nevoi de apă (industrie. principala utilizare ex situ este ca apă de răcire.. 1172 în Canada.7% din apă era dulce şi 18. Apa potabilă 9 .SUA..3% apă de suprafaţă şi 21. 75 milioane tone pentru industria rafinări petrolului... Astfel în 1980 consumul de apă pe cap de locuitor a fost de 1980 m3 în SUA. 81. 14 milioane tone pentru industria alimentară. dar ţările dezvoltate.7% apă subterană. pentru Grecia. care are cel mai mare consum pe cap de locuitor. Ca domeniu de utilizare. 946 în Finlanda. Austria sau Franţa. avea în 1985 ca principale utilizări ex situ sectorul energetic (la termocentrale) ..000.peste 50% din total. În 1990.. ţările arabe se bazează mult (uneori exclusiv) pe desalinizarea apei marine şi experimentează exploatarea gheţarilor. 962 în Egipt. Acumulările artificiale şi sistemele de irigaţii. Din total. 47 milioane tone pentru industria celulozei şi hârtiei.. aducţiunile interbazinale şi regularizarea cursurilor de apă. Malta apelează şi la ape meteorice. 30 milioane tone pentru industria aluminiului. Apa dulce era ca origine 78. destinaţia este şi ea foarte diferită în funcţie de mulţi factori.

iar din iunie 2002 Normele de Calitate aprobate prin HG 459 / 2002). A scăzut consumul în industrie şi în zootehnie. Belgia. Legat de acoperirea nevoilor de apă ale populaţiei. multe reţele funcţionează cu intermitenţe peste limitele admise. iar în privinţa calităţii ei nu mai există date. sunt în evidenţă aproape un milion de fântâni. cu mari variaţii. Pentru îmbăiere. 10 . Consumul de apă a crescut continuu pe plan mondial. În Europa. Actualmente. nefiind prin urmare niciuna autorizată sanitar. utilizarea apei este foarte diversă. în Germania. iar pierderile definitive din apele de suprafaţă sau subterane au crescut de peste şapte ori în ultimul secol. Finlanda. Pentru irigaţii. În Luxembourg. Idaho. Anglia şi Malta. nici o zonă amenajată naturală nu îndeplinea normele de calitate în vigoare ( STAS 12585 / 87. Astfel. a crescut procentul de alimentare în sistem centralizat. În Grecia. industria consumă sub 30 %. iar o mare parte din instalaţiile de tratare au eficienţă sub 90 %. în 90 % din sisteme. Problemele sunt numeroase şi grave: Nu toate sursele de suprafaţă sunt protejate sanitar. de la sub 25% în Colorado la peste 90% în Florida. Consumul menajer mediu în 1995 de exemplu a fost de 264 l / om / zi. Nebraska şi New Mexico. În România. Preţul este încă foarte redus şi consumul cu randament scăzut. utilizarea apei pe categorii de folosinţă este foarte diferită de la o ţară la alta. Spania.utilizată a fost însă 56% din surse subterane. nevoilor publice li se alocă peste 50 %. apa nu corespundea normelor legale (STAS 9450 / 88). Sursa predominantă o reprezintă apele de suprafaţă. în 1988. Lituania. Italia. peste 80 % din apa captată este folosită în industrie. utilizarea apei pentru irigaţii s-a redus foarte mult. iar agricultura este principalul utilizator în toate ţările din sudul Europei . actualmente peste 60 % din populaţie (90% din populaţia urbană şi 15 % din cea rurală) are asigurată aprovizionarea cu apă potabilă în sistem centralizat. Danemarca. Ca sisteme de alimentare individuală. prin reducerea activităţii espectivelor sectoare. existând o serie de particularităţi. Situaţia s-a modificat mult în ultimii ani. putându-se frecvent vorbi de risipă. valoare puternic supraestimată din cauza marilor pierderi din reţele. crescâbd de trei ori faţă de 1950.

11 . de care conntinuăm totuşi să depindem. aduc un mare aport. în sensul amplificării sau diminuării lor: · Poluarea fecaloid-menajeră şi îngrăşămintele chimice aplicate neştiinţific etc. greşelile nemaifiindu-ne corectate prompt de natură. Trebuie acum tot mai mult să ne purtăm de grijă singuri şi nouă dar şi naturii.Impactul antropogen asupra calităţii apei Orice activitate umană are un impact potenţial asupra mediului înconjurător. · Aducţiuile interbazinale scad capacitatea de diluţie a râului din care se fac şi îi cresc salinitatea.. Modificări ale ciclurilor naturale biogeochimice.3. dar stadiul la care a ajuns civilizaţia umană face ca noi să fim oarecum ieşiti parţial de sub legile naturii şi mecanismele ei de reglare. ceea ce ne face mai puternici dar totodată foarte vulnerabili. · Desecările de zone umede: reduc biodiversitatea. sedimentarea şi timpul de rezidenţă a apei. anoxice. Prizarea de ape de la fund la lacuri adânci dau aval ape reci. De aceea trebuie să evaluăm cu atenţie impactul omului asupra calităţii apelor. pe care îl putem sintetiza astfel: Modificări ale ciclului hidrologic Aceste modificări pot viza capacitatea de mixaj sau diluţie sau echilibrul hidrologic al regiunii: · Defişări: scade capacitatea de retenţie a apei. scad capacitatea de ateuare a apelor mari. Ca parte a naturii. coboară nivelele freatice şi fac transfer interbazinal de poluanţi.1. omul internacţionează desigur cu mediul. · Irigaţiile: Produc sărăturarea solurilor şi apelor subterane în regiuni semiaride şi aride.. astfel că în aval scad nutrienţii şi suspensiile şi adesea creşte salinitatea. creşte eroziunea şi sedimentarea · Lacuri aritificiale: cresc evaporarea. · Dragarea pentru navigaţie produce mobilizarea sedimentelor şi creşterea concentraţiei unor toxici. cu compuşi toxici etc. capacitatea apelor de autoepurare biologică şi biochimică. uzinarea neregulată produce debite cu mari oscilaţii. · Supraexploatarea acviferelor costale şi dragarea estuarelor duce la invazia apelor sărate în interior.

defrişările etc. 12 . · Construcţiile. cresc eroziunea mecanică şi deci aportul.· Reducerea zonelor umede reduce capacitatea naturală de stocare şi degradare a poluanţilor şi nutrienţilor. şoselele. decopertările. haldările.

mai bogate în elemente biologice.1. apele dulci de suprafaţă au şi numeroase caractere comune: Spre deosebire de cele subterane. Ele formează reţeaua hidrografică. ape curgătoare (izvor . 2. ele sunt de regulă mai puţin mineralizate.CAPITOLUL II REPARTITIA APEI PE TERRA Privire generală asupra apelor de suprafaţă Apele dulci de suprafaţă reprezintă majoritatea rezervei de apă dulce lichidă. dar totodată au şi capacităţi mai crescute de a-şi automenţine calitatea.). Apele dulci de suprafaţă diferă după foarte multe caracteristici: debitul şi variaţiile sale (la cele curgătoare). Morfologic. mai puţin stabile în caracteristici.Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile 2.. cursuri de apă naturale. lacuri etc. Cel mai lung e Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.2. conţinutul biologic şi microbiologic etc. mai influenţabile de către alţi factori (naturali şi antropici).râu . fiecare masă de apă lichidă cu albia ei şi vieţuitoarele din ea fiind un ecosistem distinct.1. 13 . mai uşor poluabile. 2.pârâu .2. ele fac impresia unui sistem vascular al pământului.Clasificare şi caracteristici. temperatura.· Râurile Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. Distingem lacuri naturale şi lacuri artificiale. Apele de suprafaţă se clasifică în ape stătătoare (mări şi oceane.fluviu) şi ape stagnante. modificate artificial / regularizate sau construite artificial (canale). concentraţia şi natura substanţelor dizolvate sau aflate în suspensie. ceea ce în anumite privinţe şi sunt. Totodată. fără de care peisajul geografic ne-ar fi multora de neconceput.

Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de calitate a apei în diversele puncte ale unui râu. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac. la fel şi cele ale lui MIssissippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic. ceea ce este esenţial pentru biodiversitate. Modele de curgere se pot stabili şi experimental prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. nu doar pe verticală. adâncime a albiei. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi temporală a albiei râului şi curgerii apei. ci lent spre fund şi maluri şi mai rapid spre suprafaţă şi mijloc. Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o compoziţie relativ uniformă. zone de contracurent sau cvasistaţionare alternând cu repezişuri.) şi de alţi factori. de la o zonă la alta. cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente. chiar 14 . În cadrul aceluiaşi râu. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea apei şi pentru calitatea ecologică. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este importantă de cunoscut. apa nu curge cu viteză uniformă. ci şi pe orizontală. apele Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri aval de confluenţă. dar în Nil drumul ei spre mare poate dura un an. lăţime. mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de viitură sau de poluare. Astfel. configuraţia albiei (rugozitate. bulboane. de la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior. dar de obicei albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a cărei rezultate să fie utile practic. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de pantă. O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni. formă. adâncime etc. date din care se poate observa viteza de înaintare a unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o undă de poluare) între două secţiuni de control. molecula de apă poate fi "întârziată" mult. incluzând vârtejuri. oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu. pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de mare complexitate şi variabilitate.Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă. Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice.

configuraţia albiei şi calitatea apei. În râuri. însumate. zona lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă. Râul este un sistem dinamic.dacă există curenţi. atât ca şi configuraţie internă a albiei minore. Majoritatea sunt lacuri cu apă dulce. Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent. prin migrarea meandrelor şi alte fenomene. în spatele obstacolelor (bolovani. Aceste rezultate influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate biologică a unui râu. contracurenţi etc. Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri. clean dungat) etc. Cele naturale sunt majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului. arbori etc. Acest factor are mare importanţă în prelevarea de probe de apă. râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere. deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. dar şi în alte împrejurări cum sunt foste saline inundate. dar există şi lacuri de altă origine.2. cu ajutorul teledetecţiei termice. dovedesc că într-un râu putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic. golfuri marine ce au fost 15 . zona de sub fundul apei unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente. nişe de contracurent etc. car sunt de fapt microretenţii de apă care. De la izvoare spre aval. sau în cratere vulcanice etc. cât şi c modificare a traiectului albiei. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul.· Lacurile Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în timp. mai ales în zone aride. Pentru peşti putem distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri: zona fântânelului. zlăvoacă). însă există multe cu apă sărată. grindel. considerându-se că fitoplanctonul din râuri e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton. zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean. cum sunt cele de baraj natural. Până la începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat. unde supraestimarea uniformităţii poate duce la falsificarea rezultatelor. 2.) apar vârtejuri.2. picioare de pod. Corespunzător variază şi structura biocenozelor.

peste 1000 în India.. turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă. adică aproximativ 1.) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". prin afluxul de sedimente (râuri.500 în China. 184 Germania.000 km2). că evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere hidrografic spre colmatare şi dispariţie. 142 Cehoslovacia. 408 în Italia.. Cel mai adânc lac este lacul Baikal. vânt. peste 690 în Spania. cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante. determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere. O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice. Cel mai mare lac este Marea Caspică. altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare submerse. peste 5300 în SUA. 112 Austria.. Există şi turbine tubulare. pe care geografii voiau să îl şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice. peste 600 în Coreea.. numărul de mari lacuri de acumulare era de: peste 18. . peste 580 în Canada. Majoritatea lacurilor sunt permanente. fiind cel mai mare rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii.. cu 400. peste 2100 în Japonia. dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride.. cele tip Francis la căderi medii dar debite medii sau meri. Hidrocentralele sunt de diverse tipuri. creând în spatele lor lacuri de acumulare. 130 Elveţia. ce atinge 1620 metri profunzime. 219 în Norvegia.separate de mare etc.... Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică. Primul baraj se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. peste 490 în Brazilia. chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca mărime lacul Superior (80. Astfel. Totuşi se constată că într-adevăr lacurile eutrofe. altele sunt lipsite de scurgere. 432 în Franţa.000 km2 (dar cu apă sărată şi considerată de unii ca fiind o mare..7 milioane km2. 108 Bulgaria. politrofe sau hipertrofe merg 16 . Unele lacuri sunt alimentate de râuri sau pâraie / izvoare. erodarea malurilor. Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea văilor cu baraje de beton sau anrocamente.. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. 134 Suedia.8% din suprafaţa uscatului). peste 520 în Marea Britanie. turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie se construiesc hidrocentrale prin pompaj. apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000 km2. La nivelul anului 1982. unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia. 114 Yugoslavia.

000 km3 în lacuri cu apă dulce şi 1250 km3 în râuri. Această proporţie a variat şi ea de-a lungul erelor geologice. Şi nu în toate lacurile există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze.000 km3 . ar cuprinde 8. iar gheţarii şi calotele de gheaţă 29. Cifre mai exacte estimează 125. biosfera înglobează numai 0.).013 x 1015 m3) în stare gazoasă. 97.61% din hidrosferă. 550 x109 m3 de apă. lacurilor sărate şi mărilor interioare şi doar 2.42 % este sub formă lichidă (1364 x 1015 m3). Această cantitate se apreciază că a fost de multe zeci de ori mai redusă în urmă cu 4 miliarde de ani (20 x1015 m3) dar scoarţa pământului a eliberat treptat 3400 x1015 m3 apă. Estimări mai exacte propun cifra de 1357.000 km3. 1350 x 1015 m3 aparţin oceanelor.57% este dulce. apreciindu-se că se pierd anual definitiv.506 x1015 m3. 17 . Pierderile externe (disiparea din atmosferă în spaţiul cosmic) sunt contrabalansate de aportul extern prin meteoriţi şi praf interplanetar (circa 10.200. astfel că unele lacuri sunt practic nemodificate de milioane de ani. Topirea totală a calotei glaciare antarctice şi groenlandiene ar produce creşterea nivelului oceanului planetar cu peste 90 metri. Din aceasta (100%). La mari adâncimi există apă şi în scoarţa terestră. 50% ape de suprafaţă staţionare şi 20% ape de suprafaţă curgătoare. Marea Moartă etc.57% în stare solidă (36 x1015 m3 ) şi sub 0.000 tone anual). adică 0. Cantitatea totală actuală de apă de pe planeta noastră este estimată la circa 1. Marele Lac Sărat. dar şi o puternică ridicare a celor două suprafeţe de uscat scăpate de povara gheţii. În fine.350. Diferenţa până la valoarea actuală este pusă pe seama apei disociate definitiv prin fotosinteză.0006 x 1015 m3 de apă. prin fotosinteză. Din totalul apei din hidrosferă. adică 2.rapid spre colmatare. Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei. în care adesea există apă. Umiditatea din sol şi apa vadoasă ar totaliza 67000 km3 in schimb apele subterane. Acest proces continuă şi în momentul de faţă. 2. În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică. 30% sunt ape subterane (lichide sau sub formă de permafrost). Marea Aral. Decenii întregi s-au făcut mari eforturi de a determina cantitatea şi repartiţia apei. după temperatură (conform principiului lui Le Catelier din fizică). până la 4000 m adâncime. care a dat naştere actualei atmosfere.4 miliarde de kilometri cubi. Din apă.14 % din hidrosferă.00001% (0. din care activitatea vulcanică mai aduc la suprafaţă alături de alte gaze. pe când cele oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice.

Nevoile de apă ale omului nu par mari la prima vedere faţă de cifrele arătate. 18 . cantitate foarte redusă ţinând cont de creşterea puternică a consumului de apă în ultimele decenii şi variaţia sezonieră şi cea geografică a surselor. numai 4% (0. Însă din apele dulci lichide.2 x 106 m3) se estimează ca fiind prelevabile pentru consumul uman.

a chimismului. regimului termic şi dinamic).  fundul lacului: reprezintă zona submersă centrală şi este de cele mai multe ori foarte puţin înclinat spre un punct unde se gaseşte adîncimea maximă.1% din suprafaţa ţării. Roşu(Penteleu). cu trăsături proprii în morfologia zonei lacustre si a regimului hidrologic prezentând următoarele caracteristici:  malul lacului: format din versanţii depresiunii în care este situat lacul. Particularităţile regimului hidrologic (alimentarea cu apă.  povârnişul lacustrei: este panta abruptă şi face trecerea de la prispa lacului la zona centrală.450 de lacuri. Intensitatea şi direcţia de dezvoltare a acestor procese sunt determinate de mediul geografic în care se găseşte lacul.CAPITOLUL III LACURI DIN ROMÂNIA 3. Prin lac inţelegem o indindere permanentă de apă stătătoare. o adâncime destul de mare pentru ca lumina să nu pătrundă până la fundul acestuia şi un regim termic caracterizat prin stratificare. În zona muntoasă. Caracteristicile morfometrice ale lacurilor joacă un rol apreciabil în regimul lor hidrologic. Lacurile constituie unităţi morfologice bine conturate.Vulturilor(Siriu). climă şi scurgere superficială. În fiecare lac au loc unele procese hidrologice din ale căror acţiune cumulată rezultă regimul hidrologic al acestuia.  ţarmul lacului: reprezintă intersecţia versantului cuvei cu oglinda apei. Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2. caracterizat printr-un bazin relativ consolidat. variaţia nivelului.Caractere generale ale lacurilor În România există peste 3.  plaja lacului: zona înconjurătoare care rezultă din înaintarea şi retragerea liniei de ţărm datorită variaţiilor de nivel în perioada anotimpurilor.620 km2 ceea ce reprezintă 1.  prispa lacului: este zona submersă. acolo unde există condiţii pentru formarea mlaştinilor pot fi întâlnite numeroase lacuri care au evoluat în mlaştini tipice: Mohoşi (Tuşnad). Lacurile sunt în general mici ca suprafaţă. 19 . panta prispei are o înclinare foarte mică şi corespunde platformei continentale marine.1. În unele cazuri. a volumului de apă. 91. Orice lac de pe suprafaţa pămantului apare şi se dezvoltă într-un anumit mediu geografic şi acţionează reciproc cu acesta. depind de dimensiunile lacului si de condiţiile geografice (relief).5% din lacuri au suprafaţa sub 1 km2. procesele hidro-geografice au dus la transformarea lacurilor în zone umede de tip mlaştini.

lacuri glaciare (Zănoaga. Suhaia etc) Lacurile zonei cu umiditate excedentară. Capra. Bucura. Unele din ele s-au format prin prăbuşirea vechilor saline (lacul Avram Iancu. Buhăescu.Regimul termic al lacurilor este influentat de conditii geografice locale. în majoritatea lor. de masivele saline din zona diapiră (lacurile Ursu. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Carpaţii Orientali. formate în majoritatea lor datorită fenomenelor de sufoziune din depozitele de loess (Ianca. lacurile din România se împart în două mari categorii: Lacurile zonei cu umiditate deficitară. care constituie. Sic etc)  Lacurile din Câmpia Română. relieful. iar în cazuri izolate formate datorită alunecărilor de terenuri şi conurilor de dejecţie laterale. in lacurile mari). Iezer etc.Factorii genetici ai lacurilor din România Configuraţia actuală a reliefului ţării este rezultatul unei evoluţii paleogeografice îndelungate. legate. în majoritatea lor artificiale (iazuri). În sudul Deltei Dunării se întinde complexul lagunar Razelm. roca. În geneza lacurilor Romaniei un rol important îl au : mişcările tectonice. 20 .)  Lacurile din Carpaţii Meridionali. ca geneză. Rastu. reţeaua hidrografică. Colentina etc)  Lacurile de luncă. După raportul dintre evaporabilitate şi cantitatea precipitaţiilor atmosferice.  Lacurile din Podişul Moldovei. prăbuşirile scoarţei terestre.2. etc. format din două grupe: nordică (a lacurilor cu apă dulce) şi sudică (a lacurilor sărate). majoritatea sunt lacuri de apă dulce. Braşov. situate în lungul zonei litorale maritime şi de-a lungul văii Dunării. Gâlcescu etc). obârşii ale râurilor. Ana). dar în Câmpia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicată. Negru etc). răspândite de-a lungul luncilor râurilor mai importante. lacuri de baraj (Lacul Roşu). având un regim hidrologic strâns legat de cel al râurilor (Potelu. Făgăraş. Vara apa lacurilor are o stratificatie termica directa de (20-25 grade C la suprafata si 4-10 C in adancime). 3. Plopul. sunt repartizate geografic astfel:  Lacurile din Dobrogea. Zăcămintele de cărbuni reprezintă o bogăţie a ţării şi constituie o dovadă a genezei lacurilor întalnite în depresiunile Petroşani. au adâncime mică (2-3 m).  Mişcările tectonice reprezintă principalele faze de orogen. glaciare (Lala.  Lacurile din Podişul Transilvaniei. Sibiu. iar iarna o stratificatie termica inversa de (0 grade C la suprafata sub podul de gheata si 4 grade C in adancime. Bâlea. vulcanice (Sf. in deosebi de temperature aerului.

omul a creat lacuri.) Un factor important în apariţia şi dispariţia lacurilor este cel antropogen. Fluxul de energie provine din energia cinetică a vântului. lacuri drenate prin intermediul râurilor cu excepţia lacului Sf.  Factorii geomorfologici: reprezintă alunecările şi prabuşirile de teren. Prezenţa unui fluviu de talia Dunării unde sunt cantonate cele mai numeroase lacuri. Elementele climatice: regimul precipitaţiilor (Câmpia Româna. lăcuirea albiilor si apariţia unor lacuri noi. din maree. Prutul. din intrările si ieşirile afluenţilor. Mureşul. Peisajul natural al regiunilor cu lacuri trebuie modificat cu grijă pentru a nu strica echilibrul (hidrologic) natural. din precipitaţiile atmosferice si din procesele de schimb de pe fundul lacului. roci eruptive) care favorizează menţinerea apei acumulate în formele negative de relief. Podisul Dobrogei) favorizează existenţa lacurilor. Dobrogea. topirii brusca a zapeziilor sau după ploile torenţiale de vară. un alt factor este vântul care are caracter determinant şi contribuie la formarea cuvelor lacustre. Someşul. Se remarcă rocile din regiunile muntoase (şisturi cristaline. Oltul. Lacurile apar in spatele valurilor de teren alunecate şi în sectoarele albiei râurilor. 21 . În cuaternar climatul a favorizat instalaţia periodică. Argeşul. în masivele cele mai înalte din Carpaţi. iar acţiunea lor este influenţata de ceilalti factori. Ana.  Clima – are rol în geneza lacurilor având o influenţă în acumularea şi menţinerea apei în formarea unor tipuri de cuvete lacustre. indiferent de originea cuvei lor. Bogăţia în aluviuni barează gurile afluenţiilor secundari. care devin lacuri în timpul apelor crescute.  Factorii hidrologici: au rol important în formarea unor anumite categorii de lacuri din care: Dunărea. de lângă Tuşnad)  Constituţia litologica : are rol în formarea naturală sau crearea de către om a lacurilor. Variaţiile de nivel ale râurilor se transforma în „fluvii” pentru a provoca schimbarea cursurilor.  3.3. Zona de litoral maritim a favorizat prin intermediul oscilaţiilor de nivel ale apelor Mării Negre şi prin actiunea curenţiilor de ţărm. Uneori aceste lacuri dispar la o viitura cand barajul vremelnic nu este stabil (era prea masiv. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă potabilă. energia termica.Erupţii vulcanice: şi-au facut apariţia cu lacuri de mari dimensiuni (de baraj vulcanic. Siretul. energia ce traversează suprafaţa prin evaporaţie. transformându-le în limanuri fluviaţiile.Proprietatile fizice ale biotopului lacurilor Dinamica lacurilor se caracterizează prin procese de schimb de energie si masă. Jiul.

homeotermie de toamnă →dichotermie termică→stagnaţie de iarnă (stratificare inversă) →homeotermie de primăvară.3. stratificare indirectă şi stratificare uniformă. La nivelul acestei zone a lacului se poduce o omogenizare termică intreţinută de valuri şi de curenţii de convecţie datoraţi variaţiilor de temperatură dintre zi şi noapte. • Orizontul de sub epilimnion. • Stratul profund al unui lac poartă numele de hipolimnion şi la nivelul acestuia temperatura scade foarte lent.Zonarea unui lac În funcţie de modul în care se produce stratificarea termică distingem: stratificare directă. În decursul unui an lacul trece prin următoarele stadii: . unde nu se mai produce omogenizarea apei in timpul verii şi unde temperatura scade brusc se numeşte metalimnion (strattermoclin).4. 22 . Stratul de apă caldă de la supraţata apei are (10 -12) m şi se numeşte epilimnion. • Stratificarea directă se întâlneşte în zonele cu climat temperat.

5. fiind important pentru organismele planctonice si nectonice.Ecosistemul lacurilor Biotopul lacurilor este natural şi diversificat în functie de altitudine. în lunile iulie. fiziologice şi comportamentale ale speciilor. de calitatea si complexitatea factorilor fizici şi chimici.Corpul organismelor submerse este impins de sus cu o forţa egală cu greutatea apei dislocuite. Lacurile din zona montană au nivelurile maxime în luna mai şi iunie. iar pentru cele de câmpie. de substratul geologic de suprafaţă şi adâncime. De densitatea şi vâscozitatea apei depinde de fenomenul de plutire liberă. Nivelurile cele mai scăzute pentru lacurile montane sunt în luna august. august. Principalele caractere ale pelagialului ca biotop constau in: Masa de apă: care influentează natura biocenozelor şi manifestarile morfologice. podiş şi colinare. iar volumul apei dislocuite depinde direct de densitatea ei. Modificări de nivel: sunt determinate de evaporarea provocată de temperatură.3. Vâscozitatea:apei lacurilor variaza pe anotimpuri şi între bazine. cele din zona de câmpie. de podiş şi colinare în lunile martie sau aprilie. consum biologic şi precipitaţii. Transparenţa apei este influenţată de cantitatea materialelor organice şi anorganice aflate în suspensie de cantitatea substanţelor solvite etc. Gradul de 23 . vânturi.

În cadrul lacurilor asociaţiile de plante şi animale capată aspecte caracteristice în funcţie de condiţiile oferite de biotop. Bentalul este diferit de la bazin la bazin sau chiar în cadrul aceluiasi bazin. din mineralizarea organismelor moarte. când îngheaţă.1.5. Nectonul şi planctonul sunt biocenoze tipice cu: producătorii. când se uniformizează temperatura şi oxigenul solvit în toată masa apei. Vara temperatura apei este mai ridicată la suprafaţă osciland între 20-25ºC şi descreşte spre fund unde ajunge la 7. Toamna apa se răceşte la suprafaţă odata cu răcirea aerului. 24 .luminozitate pe verticală este diferit în cursul unui an şi este de mare importanţă pentru viaţa organismelor acvatice. din izvoare.6. 3. Circulaţia de primavară şi toamnă. cele alpine sunt sărace. Pelagosului îi sunt caracteristice: planctonul şi nectonul. lacurilor este diferit de la bazin la bazin şi în funcţie de anotimpuri. argilă etc. Iarna apa se răceşte la suprafaţă până la 0º. Sub gheaţă temperatura creşte către fund ajungând la 4 grade C.Biocenoză. permite activitatea fotosintetizantă a producatorilor primari şi dirijează activitatea zooplanctonului: ziua coboară în adâncime. Sărurile minerale din apa lacurilor provine din substratul propriu. Încălzirea apei o fac razele solare cu excepţia lacurilor termale care privesc şi izvoare calde. Pelagosul este format din totalitatea asociaţiilor de organisme vegetale si animale din masa apei. din şiroaiele de apa de pe versanţi rezultată din precipitaţii ce spală solul. consumatori si reducători. nisip. Lacurile colinare şi de câmpie sunt bogate în săruri. iar în amurg revine spre suprafată. din apele care se varsă în ele. El poate fi format din diferite depuneri organice. precum şi stratificaţia de vară şi de iarnă a apei au mare importanţă pentru viaţa biocenozelor.5º sau 4ºC. În lacurile alpine transparenţa este incomparabil mai mare decat în lacurile colinare şi cele de câmpie. Temperatura lacurilor depinde de altitudine si latitudine. Chimismul apei. din mâl. Comunităţile mari din ecosistemul lacustru sunt pelagosul şi bentosul.

diferiţi crustacei şi din peşti. hirudinee. plătica etc. gamaridele. Cei mai raspandiţi 25 . de plante şi animale care plutesc sau înoată la suprafaţa apei. papură. ştiuca. Bentosul este format din organisme care trăiesc pe fundul bazinului. nufăr alb.Fauna Fauna bălţilor permanente de la şes este puţin caracteristică. Principalele grupe de animale din bălţile de la şes sunt: spongierii si celenterate fixate pe plante. păsări etc. 3. Consumatorii sunt reprezentaţi de: animale ce trăiesc pe tulpinele si frunzele macrofitelor din apă. gosteropode. În zona litorală acesta se numeşte bentos litoral. rogoz. La consumatorii din zona litorală şi cea pelagială se adaugă specii de broaşte. broscăriţă. crapul. În zona pelagială există un singur producător primar –fitoplanctonul format din numeroase populaţii de alge verzi.5.Nectonul este format din organisme mici ce plutesc sau înoata la suprafaţa apei sau în pelicula de apă groasă de aproximativ 10 cm formată la nivelul de contact al apei cu atmosfera. În bălţile bogate în oxigen trăiesc şi rocii mari. Răcuşorii sunt bine reprezentaţi. Bentosul profundal este lipsit de lumină. alge silicioase etc.2. rotiferi. acoperit de un mâl. Viermii sunt reprezentaţi de oligochete. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de animale nevertrebrate din grupele sistematice. Nectonul nu este o biocenoză ci o asociaţie de organisme animale care înoată activ în masa apei şi consumă diferiţi componenţi ai pelagosului si bentosului. larve de insecte. trestie. caracuda. zopodele. Consumatorii sunt reprezentaţi prin populaţii de viermi şi alte specii de nevertebrate adaptate la slabă oxigenare a apei. obleţii bibanul. cladocere. Planctonul este format din organisme mici (microscopice). In zona litorală a lacurilor producătorii primari sunt reprezentaţi prin macrofite: iarbă. dintre vertrebrate sunt prezente şalăul şi alte specii de peşti din cei menţionaţi. mlaştini. copepodele parazite de peşti. In bentosul zonei profundale producătorii primari lipsesc. lamelibra. slab oxigenat. peşte care valorifică prin consum organismele bentonice. ale căror frunze sunt întinse pe suprafaţa apei brădiş şi cosor etc. care ies în larg. cum sunt: linul. Din care unele intra temporar în reteaua trofică a biocenozei. buzdugan. nufăr galben etc. de numeroase populaţii de protozoare. ea constă în general din specii europene sau central europene larg răspândite. alge albastre-verzui. Este bine luminat şi oxigenat. limba broaştei. iar în zona profundă bentos profundal Bentosul litoral este acoperit cu vegetaţie de mâl emersă si submersă printre care traiesc numeroase organisme animale. copepode numeroase populaţii de viermi (aniclide). Mai întâlnim scoici gasteropode pulmonate. În zonele mai adânci coboară plătica. Este populat cu animale ce consumă materia organică formată în pădurile superioare. mai ales ciclopii.

Se mai întâlnesc şi otraţelul de baltă care este alcătuit dintr-o gramadă de capcane mărunte aninate la vârful frunzelor subţiri. gonitoride la suprafaţa apei. roşioară.Simionescu) 3. desprinse să aibă şi piciorul udat de apă. Insectele sunt foarte abundente în apele stătătoare. în lacuri trăiesc câteva plante fără flori şi anume :peştişoara plutind printre mătreaţa de baltă care pe un trunchi lung stau înşirate frunze eliptice păroase pe partea de sus. 26 . linul. etc. Stuful şi papura fac desişul de pădure. aşa încât nu e văzut lesne din fund” (I. Faţa apei este departe de mijlocul lacului sau verde acoperită de lintiţă. lacurile din Balta Brăila sau din Deltă sunt atractive ca şi grădinile. pe când spatele întors în jos este mai deschis la culoare. şalăul. Vertebratele sunt bine reprezentate in bălţile şi lacurile de şes. Dintre peşti. Una dintre ele e fixată pe fundul apei. Dintre amfibieni. Larvele lor formează bentosul lacustru.3. Sunt plante care înoată la suprafaţa apei cum ar fii: mătreaţa-verde. plătica. se mai găsesc cosorul sau bradişul. iarba broaştelor sărmuliţa care are forma de sârmă in spirală. atât ca numărul de specii. nelipsite sunt broaştele de lac ca şi buhaii de baltă. plăşuiţele de apă. Cele mai frumoase plante care trăiesc aici sunt nuferii. întoarsă în sus este mai închis colorată. Pe langa plante superioare. unde vâneaza. păsarile de baltă îşi au adăpostul aici unde nici noaptea nu e linişte. când florile sunt desfăşurate. Mai întalnim si ploşnitaş de apă care înoată pe spate: „Pentru aceea şi faţa ventrala. Domină neamurile de muşte de baltă de efemeroptere şi de libelule şi de tridoptere specifice apelor stagnante. cu fiori. Rama oglinzii este făcută de tot soiul de plante. iar mai înafară sunt unele plante cărora tot le ajunge ceva mai multă umezeală decât în părţile prea uscate de pe costişe ori tapşane. Dintre insectele fitofile fac parte: viori. În toiul verii.5. cu mugurii care ies din frunză şi flori şi nufărul galben. Mătasea broaştei pluteşte pe faţa apei sau se prinde de vreun ţăruş ori piatră din apă. formând o păşune în baltă. cât şi de indivizi. Reptilele sunt reprezentate prin şerpii de apă. care acoperă orice apă stătută mai adăpostită de vânturi pe lângă care se mai gasesc frunzuliţe mărunte verzi numite mătasea broaştei. se află caracuda . cuprinzând mai multe tipuri de nuferi: nufărul alb căruia îi este asezată tulpina în mâl. varietatea formelor e tot aşa de mare ca şi într-o poiană. sau o grădină de flori.sunt păianjenii de apă care-şi costruiesc un clopot de pânză argintie umplută cu aer. papura etc.Flora Unde condiţiile sunt prielnice. Aici se mai întâlnesc numeroase plante dintre care: broscăriţa.

Brateş cu suprafaţa de 21 km2). izolate sau asociate(complexul Bucura). unicul exemplar de acest gen din ţara noastră. lacuri în crovuri. Astfel avem: . irigaţii. care porneşte din staţiunea balneoclimaterică Tuşnad şi urcă arcuindu-se în serpentine.1. Lacurile naturale sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mării Negre (Razim cu suprafaţa de 425 km2. lacuri în cratere vulcanice (lacul Sfânta Ana). vechi vulcanic craterul căruia s-au acumulat apele actualului lac.8 ha este cel mai mare dintre ele).Zona de Deal şi Podis .Lacuri de munte 3. Viorica.6. Aceste lacuri se formează prin topirea gheţarilor cu: suprafaţa restransă (Bucura din Retezat).6. Cele de tip alpin sunt frecvente pe versanţii nordici ai masivelor. Puternicul lanţ eruptiv de pe latura internă a Carpaţilor Orientali a adăpostit în cuaternar lacuri de crater pe care le-a drenat eroziunea apelor. lacurile glaciare din Munţii Carpaţi (Lacul Bucura.Zona de munte . Lacuri vulcanice Lacul Sf. Lacurile antropice sunt lacurile construite pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic. iar cele de tip pirenian pe versanţii sudici. lacuri de baraj natural. Lacurile le întalnim în albia (Lia. până în vârful muntelui Ciumatul. contrastul.3. Lacurile în văi glaciare prezintă un profil longitudinal cu contrapante. pentru alimentare cu apă. Ocupă circurile foştilor gheţari de tip alpin şi de tip pirenian. unde condiţiile topoclimatice au favorizat dezvoltarea unei glaciaţii cuaternare ample. Florica.1. Ana din masivul Ciumatu este considerat de relief vulcanic. Ana din complexul Bucura-Retezat) şi izolate Lacul Sf.limane fluviale (Oltenia cu suprafaţa de 22 km2. Ana 27 . Lacurile naturale sunt repartizate pe regiuni sau zone.1.6.300 km2 şi reprezintă 2/3 din suprafaţa totală a lacurilor)  lacuri antropice (cu suprafaţa totală de 1. lacurile sunt:  lacuri naturale (cu suprafaţă totală de 2. în depresiuni. lacurile formate de-a ungul malurilor Dunării .150 km2 care reprezintă 1/3 din suprafaţa totală a lacurilor). piscicultură şi agrement. transparenţa si temperatura scazută a apelor. pe o şosea modernizată. limpezimea. Lacul Sf.Zona de campie 3. cu o suprafaţă de 10.Clasificarea lacurilor După origine. Sinoe cu suprafaţa de 171 km2). Ana a denumit unul dintre obiectivele turistice datorită frumuseţii sale excepţionale şi a posibilităţii uşoare de acces. Lacurile în circuri glaciare sunt circa150. limane fluvio-maritime şi lacuri din Delta Dunării.

28 .(Viştişoara. complexul glaciar Bâlea-Capra sau complexul glaciar Podraga. în cea mai mare căldare glaciară de pe versantul nordic al muntelui Borascu. denumite circuri sau căldări glaciare. în spatele unor praguri glaciare sau acumulări morenice. este al treilea şi cel mai important afluent de pe dreapta . Ele au formă mai puţin rotundă şi prezintă un contur neregulat şi uşor alungite în sensul văii. ce are în alcătuirea sa o serie de acumulări lacustre de origine glaciară. Circul Stănişoara. În Retezat se întâlnesc cele mai multe lacuri glaciare din toţi Carpaţii. Măreşte atractivitatea şi dă satisfacţie turistilor. Circurile şi văile glaciare din Munţii Godeanu fac parte din complexul glaciar Lapusnicul Mic. Aici. cele mai multe dintre ele fiind grupate în mai multe complexuri glaciare (complexul glaciar Pietrele. Judele si Lăpuşnicul Mare. reclamând în câteva puncte o atenţie deosebită pentru turiştii experimentaţi dar cu posibilitatea de a prinde întreaga panoramă a grupei nordice a Carpaţilor Orientali. complexul Judele. la vărsarea în Bistriţa. Cea mai mare parte a acestor lacuri se afla la peste 1950 m altitudine şi sunt grupate în câteva complexe glaciare cum ar fi: complexul glaciar Ciortea-Avrig. în România se mai găsesc lacuri glaciare îndeosebi în Munţii Retezat –Godeanu. glaciaţiunea a avut o extensiune pe ambii versanţi iar cele peste 70 de lacuri glaciare sunt înşirate de o parte şi de alta a crestei principale între vârfurile Ciortea(2472m) si Urlea(2473m). iar al patrulea traseu îl dublează pe cel de la Rotunda însoţind Valea Lalei. de pe Valea Someşului Mare care ne dă posibilitatea să vizităm ruinele bisericii distruse din secolul al-XIII-lea. Primul are punctul de plecare în străvechea asezare de vinuri Rodna Veche. În raport cu Retezatul. dintre care se remarcă circurile şi văile glaciare. Lacul Lala reprezintă obârşia văii Lala Mare tributară Bistriţei Aurii. în aceste excavaţii se acumulează apa. Circul Galeşul. flacante de abrupturi. Inauţ. Munţii Godeanu şi Tarcu sunt dispuşi sub forma unor uriaşe potcoave. cele mai importante fiind Pietrele.din bazinul superior. peste 65. care uneşte succesiv vârfurile Cisia Tomnatic. În urma acţiunii erozive. prin patru trasee. Procesele de eroziune şi acumularea glaciară ce au însoţit acest fenomen au determinat apariţia diferitelor forme de relief. Inau. sub un abrupt de circa 150m. complexul glaciar Negoiu-Caltun. Astfel de lacuri se întâlnesc şi la noi în ţară în Munţii Fagaras. Pe lângă Munţii Făgaraş. Numeroasele sale acumulări lacustre sunt formate în circurile sau pe văile glaciare. la obârşia văilor glaciare se formează nişte excavaţii circulare. dând astfel naştere lacurilor glaciare de circ (iezere). Al doilea traseu porneşte de la cătunul Rotunda de pe Valea Bistriţei Aurii. munţi care păstrează cea mai mare suprafaţă modelată de gheţari cuaternari. complexul glaciar Lăpuşnicul Mare). Lacul Doamnei din Fagaraş). de la lac şi până la Gura Lalei. al treilea spre nord de la Cabana Puzdrele. După retragerea gheţarilor. Lacul Barascu Mare (Zănoaga Lungita) se găseşte la 1860m altitudine. urmând creasta principală a masivului rodnean. Circul si Valea Rea. Circul si Valea Pietrele.

Lacul Ponor (Podisul Mehedinti). Lacul Limpede. Are o suprafata de 20 hectare.000 mc.De baraj natural.6. Lacul Zaton (lac temporar). Lacul Roşu este situat pe cursul superior al raului Bicaz.Cele mai interesante lacuri carstice sunt :Lacul Ighiu (Muntii Trascau). La ploi torentiale. 21 km NNV de Piatra Neamţ. lacul se umple rapid. judetul Harghita. Lacul are momente cand este plin ochi. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv.26 hectare si are o adancime maxima de 9 m. Taul Batran (Muntii Padurea Craiului). situat la 25 km de Piatra Neamţ. are o lungime de 1 km. Are o suprafata de 5.cel mai mare). Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică. judetul Alba. Localnicii sunt constienti de riscul pe care si-l asuma cultivand in aceasta zona.1). Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei. asociat cu complexul de lacuri mai mici. si seaca la fel de repede. reprezintă în acest moment.o suprafaţă de 2. Descriere: Lacul Rosu este un lac de baraj natural situat la o altitudine de 980 m. Panza freatica in aceasta zona se afla la o adancime foarte mica. Lacul Ochiul Beiului (Muntii Aninei). L a c u l C u i e j d e l. S-a 29 . Lacul Ighiu. Lacul Roşu. deoarece pot pierde intreaga cultura dupa o ploaie foarte puternica. fitocenologică. dar si momente in timpul verii in care seaca complet. astfel incat culturile agricole nu au nevoie de irigatii. toate formate prin baraje naturale. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig. 3. este situat in depresiunea din amonte de Pestera Ponoarele din Podisul Mehedint. Este situat la o altitudine de 940 m. la cca. Lacul Cu Ciucuri respectiv Lacul Vintileasca .este localizat in arealul satului Ighiel. respectiv. Lacul Zaton-este localizat in judetul Mehedinti. Lacul Varasoaia ( Masivul Bihor). Lacul Zaton. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre.2 ha.1. În zona Râmnicu Sărat există lacuri cantonate in escavatii naturale formate pe gresia ce acopera formatiunea salifera: in aria Bisoca (La Grunj) si pe platoul Între Râmnice (Lacul Negru. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră.2. dar in aceasta perioada poate distruge complet culturile de porumb de pe suprafata sa. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907. s-a format recent (1978). în bazinul superior al râului Cuiejdi. in zona carstica de la Ponoarele.În depresiuni carstice . prin surpare şi alunecare. Lacul Balătău Lacul de baraj natural Cuiejdel.Lacul Cuiejdel.

3. Lacul este recomandat pentru sporturile nautice si pentru plimbari de agrement.6 hectare si o adancime maxima de 10. S-a format in 1883 datorita unor alunecari de teren si a ploilor puternice ce sau prelungit din vara pana toamna tarziu. Are o suprafata de 32. Lacul Valiug. 3. Apele lacului sunt bogate in pastravi. Lacul Valiug . Lacul Valiug este o zona recomandata de agrement. Are o suprafata de 8. Lacul Balătău este un lac de baraj natural situat in Muntii Nemirei. Pe malul lacului se afla statiunea climaterica cu acelasi nume.a fost amenajat pe cursul Somesului Cald. Cele mai cunoscute si vizitate sunt: Lacul Izvoru Muntelui.5 m. Lacul Vidra.Lacuri antropice De baraj artificial. Lacul Fantanele.6.2. in arealul localitatii Bicaz.a fost amenajat pe cursul Argesului.6 kmp si o adancime maxima de 96 m. Lacul Vidraru. la 4 km de Salatruc si este declarat monument al naturii. lipani. Lacul Fantanele .Desi scopul lor initial a fost cel economic in timp lacurile au devenit destinatii turistice datorita valorii peisagistice si accesului relativ facil. Lacul Vidra . Este situat la 66 km de Pitesti. Lacul Izvoru Muntelui-este situat la poalele Ceahlaului. judetul Cluj. Lacul Oasa. In comuna Valiug se gaseste o pastravarie. Este accesibil prin intermediul Transfagarasanului.format in 1837 prin surparea unei portiuni din Piatra Ghilcosului care a barat valea raului Bicaz. clean.a fost amenajat pe cursul raului Barzava. Este situat in arealul comunei Belis. In apele sale se ridica Piatra Teiului. Lacul mai este cunoscut sub numele de Ucigasul. Are o suprafata de 893 hectare si o adancime de 155 m. Apele lacului sunt bogate in pesti (pastravi. Are o suprafata de 12. la o altitudine de 532 m. inalta de 23 m. mreana).a fost amenajat pe cursul raului Lotru.15 kmp. Lacul Vidraru . Are o suprafata de 59 hectare.3Lacuri de deal şi podiş Lacurile dulci din zona deluroasă 30 . judetul Caras-Severin. Are o suprafata de 940 hectare.6. Este situat in arealul comunei Valiug. cleani.

3. Apa lacului are o mare concentratie de saruri iar pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic cu calitati terapeutice. vizitatori veniţi la cură asocindu-şi tratamentul cu excursii recreative pe trasee scurte. In zona Maramuresului se afla lacurile Ocna Sugatag si Costiui. Lacurile antropice cele mai numeroase se afla in Transilvania in jurul localitatilor Ocna Mures. magneziana. Are o suprafata de de 156 hectare si o adancime maxima de 3 m.cu interes balnear sunt: Lacul Amara. Lacul Alunis. Lacul Balta Alba. clorurata. Are o suprafata de 1012 hectare si o adancime maxima de 4 m. insuflându-şi bucurie şi optimism. Lacurile sărate din zona deluroasă Lacurile din masivele de sare sunt fie de origine naturala. Baia Rosie. Cojocna. Ocna Dej.6. Lacul Balta Alba . Calitatile lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Amara. umbrită de sălcii sau înconjurată de „junglă” în miniatură a stufărişului îşi dă satisfacţii deosebite.72 kmp si o adancime de 1m.este localizat la 7 km de Slobozia. Telega. Lacurile dulci din zona de câmpie Lacurile cantonate aici constituie deseori obiectivele turistice la fel de preţuite ca în zona deluroasă. In zona subcarpatica se gasesc lacurile : Baia Baciului. Lacul Amara .precum şi relativa uniformitate a peisajului sunt date obiectivele turistice legate de prezenţa lor subliniind oriunde şi oricând întâlnirea cu oglinda unui lac.Regiunile de deal şi podiş adăpostesc în ele un număr mare de lacuri. Calitatile apei si namolului lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice Balta Alba. Aceste calitati ale lacului au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Lacul Sarat. Govora. Lacul Verde. Are o suprafata de 1. Lacurile mineralizate au căpătat implicit şi importanţa turistică. Unele dintre aceste locuri reprezintă adevarate rarităţi ale tipurilor genetice cărora li se încadrează cum ar fii:Lacul Povoare şi Lacul Învârtita.este situat la 5 km de Braila. Baia Verde.Lacuri de câmpie Lacurile sarate de campie . Pe fundul lacului se gaseste namol sapropelic.Ogna Şugatag este cea mai importantă staţiune balneară din Depresiunea Maramureşului unde au existat explorări saline ale căror galerii s-au prabuşit.4. SarataBuzau. Ocna Sibiu.este situat la 56 km de Buzau. bicarbonatata. Lacurile naturale cele mai importante se gasesc in zona Sovata-Praid: Lacul Ursu. Turda. 31 . Sic. Ocnele Mari. Datorită numărului mare de lacuri din zona deluroasă şi podiş . Lacul Sarat . Pe fundul lacului se afla namol sapropelic cu calitati terapeutice recunoscute. fie de natura antropica (in fostele ocne de sare). Apa lacului este sulfatata.

Techirghiol. Este destinat pescuitului. Căldăruşani. intraţi în istoria românilor prin victoria rasunatoare a lui Mihai Viteazul asupra turcilor ca şi Mănăstirea Cormana. Calitatile apei si namolului au determinat dezvoltarea unor statiuni balneare pe tarmul lacului: Eforie Nord. Namolul sapropelic de pe fundul lacului Techirghiol are calitati curative remarcabile. Aceste calitati au determinat infiintarea statiunii balneoclimaterice omonime. Mostiştea şi L. lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare. Pe malurile lui se gasesc izvoare cu ape sulfuroase mezotermale.Cotu Morii. L. Herăstrău.Lacul Bistreţ. în apropierea căreia se află şi Călugăreni.Poate fii recreativ făcând un popas pe malul Snagov sau Călduşari vâslind la umbra arborilor aşteptând zvâgnitul plutei de la undiţă sau vizitând străvechiile mănăstiri cu acelaşi nume.Lacul Ursu Lacul Ursu (46000 mc). Tasaul Lacurile de pe litoralul Marii Negre au o mineralizare considerabila si sunt recomandate in turismul balnear. pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina). Techirghiol. Are o suprafata de 2. Băneasa. L. cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii). ctitorie a lui Vlad Ţepeş. Verbunci Lacuri heliotermice. lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan). fiind lacuri de agrement în Bucureşti.7 m. L. prezinta fenomenul de heliotermie. Amara. Lacul Rotund Lacul Bistreţ este un lac format din 5 bazine. Plopu. L.este situat la 17 km de Constanta. La suprafata.5Limane Limane fluvatile . L. Lacul Mangalia. L. 3. Lacurile de luncă sunt situate de-a lungul Dunării: L. Lacul Techirghiol .Lacurile în crovuri sunt sărate precum L. aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica. Brateş. limanuri fluviatile. Eforie Sud. care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime.In Campia Romana exista numeroase lacuri. Tei. dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. de baraj antropic. Snagov. L. L. 32 . Are o suprafata de 11. dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime. Ostrovu Mare pe Dunăre. Lacul Agigea.61 kmp si o adancime maxima de 13 m. Cele mai importante sunt: Lacul Techirghiol. Floreasca pe Colentina. Aceleaşi satisfacţii ţi le prelunjesc şi o excursie pe malul Lacului Cernica sau Cormana. Râtu Mare. L. iazuri. Lacul Mangalia . Lacul Suhaia. Lacurile amenajate de om sunt: L.este situat in apropierea localitatii omonime. Limane fluvio-maritime. Bistreţ. Limanurile fluviatile sunt L. Lacul Costinesti. Lacuri de luncă. Lacuri între dunele de nisip regăsim în Câmpia Olteniei şi Bărăgan.Mangalia. Sărat. Lacuri relicte.6.61 kmp si o adancime maxima de 9. Balta Albă. temperatura apei este mica.

6. Lacul Bogdaproste. Lacul Furtuna.Lagune. Lacul Isac.Razim.6. 3. pentru desfasurarea unor sporturi nautice sau pur si simplu pentru agrement.Lacul Roşu. Lacul Dranov.Lacul Agigea .este situat in arealul comunei Agigea. Are o suprafata de 64 hectare si o adancime maxima de 70 cm. Lacul Matita. Lacul Lumina În Delta Dunarii se afla peste 450 de lacuri. Apa sarata si namolul sapropelic au recomandat infiintarea statiunii balneoclimaterice Agigea. Lacul Puiu. Lacul Merhei. CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZLACUL DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL INTRODUCERE 33 . Sinoe. Cele mai cunoscute lacuri sunt: Lacul Fortuna. Ele sunt recomandate amatorilor de pescuit si vanatoare sportive. Lacul Gorgova. Zmeica Lacuri în Delta Dunării.

o suprafaţă de 2. fitocenologică.2 ha. L a c u l C u i e j d e l. în cursul mijlociu al Cuiejdelului ( afluent de stânga al Cuiejdiului)-( Fig.1 – Poziţia geografică a lacului Cuiejdel ( după N. toate formate prin baraje naturale. reprezintă în acest moment. o adâncime maximă de 16 m şi un volum de un volum de 907.Lacul de baraj natural Cuiejdel. Fig. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice din primul stadiu de formare a acestor ecosisteme lacustre. situat la 25 km de Piatra Neamţ. are o lungime de 1 km. Particularităţile deosebit de interesante şi unice ale acestui lac justifică realizarea studiului ştiinţific complex privind biodiversitatea floristică.000 mc. asociat cu complexul de lacuri mai mici. la cca. prin surpare şi alunecare. faunistică şi caracteristicele de mediu ale ecosistemelor din arealul respectiv. Este cel mai mare lac de baraj natural din ţara noastră.) 34 . respectiv.Rădoane-2002. s-a format recent (1978). în bazinul superior al râului Cuiejdi. 21 km NNV de Piatra Neamţ. MS. Lacul Cuiejdel (Lacul Crucii) este amplasat în Munţii Stânişoarei.1).

când a barajul natural format a blocat întreaga vale.augustvaloare cumulată de 741.2004 ) s-a construit un nou drum. cu o suprafaţă de 35 ha. Faza actuală a alunecării nu poate fi considerată de stabilizare totală. (Rădoane 2002-MS. în perioada prezentă ( 2003 . Caracteristicele geomorfologice. cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungime de circa 80 m. începând cu anul 1978. între km 0.25 m sau chiar mai mult în zona barajului.2 ha. a fost umplut cu materiale provenite de pe versant prin alunecare.22. În aval de lacul Cuiejdel s-au format încă 4 mici lacuri. fenomenul putându-se. suprafaţa determinată topografic era de 12. Lungimea lacului ajungea la 1. care începe de la Crăcăoani şi acum înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului Cuiejdel. Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8. activa din nou. 3 m situata la contactul barajului cu versantul drept al văii. când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie.5 amonte de confluenţa Cuiejdiului.5 şi 1.) Scurgerea apei din cuveta lacului in continuare prin albia paraului Cuejdel se realizeaza printr-o deschidere lata de aprox. iar lăţimea medie la 102 m. culminând cu cea din 1991.22% revine subbazinului paraului Cuiejdel. procesul de alunecare s-a amplificat. astfel că fundul albiei pârâului Cuiejdel. în mai multe etape.75 km 2 (48. ce s-a produs pe versantul stâng al văii. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe. Barajul natural are o înălţime cuprinsă între 25 şi 30 m. limnologice. biodiversitatea specifică a lacului care prezintă un mare interes ştiinţific şi frumuseţea deosebită peisagistică a zonei atestă 35 . Grosimea depozitelor variază între 5.5 m până în anii 1994-1995. cu suprafeţe de câteva sute de m2. La acelaşi nivel.25 % provine de la subbazinul paraului Glodu. Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 ( mai.4 mm precipitaţii). în anumite condiţii. unde lăţimile nu depăşesc 80 m. Exceptând sectorul situat între prof.Lacul de pe pârâul Cuiejdel are la origine o alunecare de teren de mari dimensiuni. III şi baraj. mai ales în condiţiile în care. în rest se încadrează în general între 125 şi 140 m .29. determinând acumularea unei mari cantităţi de apă .0 km. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665.53 % revine afluentilor mai mici si apelor de precipitaţii de pe varsanţi.

Zona de alimentare a lacului este delimitată de Varful Tarnitelor ( 1081 m) si Masivul Garcina ( 873 m ) la nord. 36 . turism neecologic etc. Alunecarea a fost determinată de. Dealul Crucii si Piciorul Rotund la vest. Lungimea sectorului pe care s-a produs această perturbare a fost de circa 1km. Lacul Cuiejdel este alungit în lungul văii principale. Situat în bazinul hidrografic al Cuiejdiului ( suprafata: 98 km2. cutremurul din anul 1990 etc. particularităţile substratului geologic. constituindu-se în tot atâtea argumente în favoarea acordării pentru lacul Cuiejdel. cu extinderea mai mare pe valea principală . considerăm că principala cauză a multiplelor alunecări o constituie acţiunea omului . în mai multe etape incepând din anul 1978 si când masa alunecării de teren a barat in totalitate albia pârâului. se ramifică pe cele două văi. care se continuă şi acum. În continuare prezentăm unele elemente morfobatimetrice ale Lacului Cuiejdel. pentru a se păstra . a statutului care să permită o protecţie specială . prin construirea noului drum forestier în perioada 2003-2004. Deci la formarea acestui lac de baraj natural.unicitatea şi importanţa acestui lac . că este cel mai important lac de baraj natural din ţară. Dar. pe direcţia nord vest –sud est. precipitaţiile abundente . cu o suprafaţă de peste 35 ha. culmea si Vârful Muncelul ( 1067 m) la est. pârâurile Cuiejdel şi Glodu. cu punct de confluenţă lângă Piatra Neamţ. este cel mai mare lac de baraj natural din ţară.acest minunat dar al naturii.şi pentru urmaşi . afluent al Bistriţei pe stânga.. declanşând alunecarea iniţială şi avalanşa de alunecări care a urmat. care a afectat versantul stâng al văii Cuejdiului. iar la confluenţa principalilor tributari. Are la origine o alunecare de teren de mari pana in anul 1991 dimensiuni. fapt care a determinat mărirea în mod considerabil a volumului apei acumulate. iar grosimea pe care s-a realizat secţionarea deluviului a variat între 3-15 m. lungime: 24 km ). comparativ cu alte lacuri asemănătoare ( în special Lacu Roşu ). defrişări. au contribuit în mod însemnat acţiunile antropice. . care prin construcţia vechiului drum forestier în această zonă a secţionat deluviului de alunecare din baza versantului stâng. lacul Cuiejdel .. din care rezultă.

A. dar şi deosebiri. cu Lacu Roşu (jud.Porumb ) 37 .3 şi tabel 1.Harghita) – Foto 1. Lacu Roşu ( foto: M.Lacul Cuiejdel (jud.Neamţ) prezintă numeroase asemănări.2. 1.

Porumb) 38 .A.Lac Cuiejdel (foto: M.

Tabel 1. Myriophyllum.08 m 122. crt. Caracteristici generale. Carex etc. Polygonum. ale ecosistemelor Lacu Roşu şi Lacul Cuiejdel Nr.Porumb) O serie de caracteristici comparative ale celor două lacuri sunt redate în tabelul 1.Lac Cuiejdel – cu drum.7 m 114. Typha.676 m2 680. Mentha etc.000 m2 906. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Caracteristici Originea Vechimea Adâncimea maximă Suprafaţa Volumul total Flora Fitoplanctonul Zooplanctonul Bacterioflora Lacu Roşu naturală din 1837 9. sunt dominante speciile euplanctonice predomină rotiferii predomină amonificatorii 39 .970 m3 Typha. predomină fitoplanctonul facultativ predomină copepodele dominante sunt bacteriile denitrificatoare Lacul Cuiejdel naturală din 1978 16.A.Polygonum. comparative.084 m3 Equisetum. construit în anii 2003-2004 (foto : M.

Borza şi N..R. spectrul indicilor ecologici-U. probe din afluenţi şi din aval de lac ). Cercetările faunistice au fost efectuate în teren şi continuate în laborator.Cercetările au fost completate cu date globale privind sedimentele. iar în anul 2004 sau dezvoltat investigaţii complexe care au evidenţiat evoluţia şi specificul acestui bazin acvatic. spectrul algelor şi bacteriilor au fost aplicate metode adecvate obiectivelor propuse. reacţia sedimentelor. condiţiile hidrochimice şi hidrobiologice şi lacului şi. iar pentru cormofite s-au determinat: bioformelor. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Parametri geochimici ai sedimentelor actuale Investigaţiile asupra sedimentelor actuale din lacul de baraj natural Cuiejdel au avut în vedere parametrii geochimici cu rol insemnat în evoluţia procesului de eutrofizare : conţinutul de apă interstiţială (U1050C). respectiv determinări chimice şi centru”. din zona “ sinteza rezultatelor experimentelor de cultivare a unor alge din zonă. folosind principiile şi metodele şcolii central europene elaborate de Braun-Blanquet adaptate la condiţiile ţării noastre de Al. NO3-)+ Tabel 2.T. s-au prelevat. Boşcaiu. fosforul dizolvat (PO43-) şi formele minerale ale azotului (NH4+ . reprezentând limitele de variaţie ale acestor parametri în perioada anilor 2000-2003. prin utilizarea metodelor specifice fiecărui grup de animale investigat. 40 . de asemenea cu biochimice de biomasă algală şi de macrofite acvatice. In cadrul acestui studiu s-au aplicat metodele clasice. spectrul geoelementelor. Pentru studiul raionarea floristică. completate cu tehnici originale: documentarea ştiinţifică. conţinutul de substanţă organică al acestora. deplasarea periodică în teren şi prelevarea de probe din staţiile stabilite ( la lacul Cuejdel se vor lua probe din staţiile : coadă . În prezentul studiu s-a efectuat o sinteză a cercetărilor noastre privind principalii parametri fizico-chimici şi biologici ai ecosistemului lacului Cuiejdel. de asemenea. centru şi baraj.

61 0.53 6.842 1.74 6.46 5.45 6.04 1.90 6.96 3.80 6.44 0.97 1.079 0.45 6.502 1.03 41.53 49. în anul 2004 Nr.48 10.66 5.050 0.99 37.081 0.75 100. 1 Parametrul determinat Umiditate (1050C) (%) pH (unităţi) Luna iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x iulie august septembrie x Staţia : 1 44.381 1.96 12.63 74.68 5. crt. Pentru elementele biogene 41 .948 1.66 79.30 12.06 49.50 5.96 4.180 1.98 11.31 8.31 2.69 71.67 61.25 6.Date privind valorile unor parametri geochimici ai sedimentelor actuale din lacul natural de baraj Cuiejdel.040 0.41 0.47 10.28 8.Tabel 2.43 3.75 9.55 6.035 0.069 0.53 5.091 0.48 57.101 0.85 2.80 5.79 0.75 6.33 45.50 2.43 6.68 0.30 6.56 0.15 6.69 0.049 0.48 9.70 5.583 4 49.09 6.54 47.46 0.064 0.93 5.077 3 52.34 49.195 2 42.49 99.41 6.16 4.48 3.92 0.39 51.108 0.64 4.32 0.01 4.823 1.028 1.36 13.29 9.94 8.062 0.71 6.261 1.14 70.41 0.80 3.61 15.52 0.50 6.06 4.39 96.57 0.51 0.82 96.60 6.69 3.037 0.074 0.50 6. centrul lacului (3) şi zona barajului (4).45 6.30 42.61 15.960 1.823 1.61 0.54 4.049 0.810 2.65 46.30 13.31 76. coada lacului (2).16 5.495 1 2 Substanţă organică (%) NH4+ ( mg / 100g ) NH4+ ( mg / litru ) NO3( mg / 100g ) NO3( mg / litru ) PO43( mg / 100g ) PO43( mg / litru ) 3 4 5 6 7 8 Analizele s-au efectuat pe probe prelevate din 4 staţii : sursa de alimentare (1).62 51.83 51.57 0.51 41.54 0.31 0.91 45.93 62.92 5.94 0.

8) .în cadrul unor limite restrânse.74 0. însă. rezultatele sunt exprimate în mg/100 g sediment umed şi.90 4.0.01 0. din acest punct de vedere. Caracteristici hidrochimice ale lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 42 .Tabel 4. în legătură cu evoluţia temperaturii mediului – de care depinde procesul de mineralizare a materiilor organice din sedimente şi intensitatea schimbului de substanţă şi energie de la interfaţa sediment/apă.0.de la o zona la alta a lacului . în perioada 2000-2003 Nr. Limitele de variaţie ale valorilor parametrilor geochimici cu rol în eutrofizare din sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel. prezentate în tabelul 2.16 In ansamblu.66 .90 . se înregistrează anumite variaţii ale valorilor parametrilor investigaţi. de la o perioadă la alta a anului.47 mg KMnO4/l) şi valori de pH situate în domeniul slab alcalin (7.60 .6. sedimentele lacului natural de baraj Cuiejdel prezintă caracteristici chimice corespunzătoare ecosistemelor lacustre montane aflate în stadiul de oligotrofie.7. în mg/litru de apă interstiţială. Datele obţinute. prezintă o apă bine oxigenată (4. datorită dimensiunilor relativ reduse ale acestui ecosistem şi faptului că în bazinul său hidrografic nu există surse de poluare antropică.3 -7.41 .9. Condiţii hidrochimice Ecosistemul acvatic Cuiejdel. Tabel 4.crt.30 – 19.40 mg/l).10 . Principalele caracteristici ale sedimentelor pe perioada 2000+2004 sunt redate în tabelul 3. Tabel 3.008 . Pe de altă parte.(mg / 100 g sediment) Limitele de variaţie 6.în perioada 2004-2007. cu încărcare organică relativ scăzută (10. evidenţiază faptul că valorile parametrilor menţionaţi variază . evoluţia ecosistemului fiind lentă.18 0. 1 2 3 4 5 Parametrul determinat pH (unităţi) Substanţă organică ( % ) NH4+ (mg / 100 g sediment) NO3.(mg / 100 g sediment) PO43.5.esenţiale. respective.

11 . din lac şi din apa evacuată din acest ecosistem sunt prezentate în tabelul 5.2 6.5 14.013 .3 – 7. (mg KMnO4 /l) NH4+ (mg / l) NO2(mg / l) 3 4 5 6 43 .2 7.007 SLD Coadă lac 23.5 6.gr. Calciu . . crt.5 8.034 0.20 0.3.0 7.4 7.2 12. 1 Parametrul hidrochimic Temperatura apei (0C) Luna VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII Staţia Alimentare 18. germ.35 11.04 13.8 4.13 0.72 11.0 21. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Parametrul pH Oxigen diz.84 .10./l Azotiţi .diz.30 .21 0.77 9.22 11. org.0.12 0.43 0.40 9.0. .92 7.4 6.0 .25 0.0.3 – 207.015 3.95 8.43 0.57 14. mg KMnO4/l Azotaţi .30 .2 13.Nr.mg P/l Alcalinitate tot.mg NO3.0 8.7.3 10.26 0.0 7.0 12.mg NH4/l Fosfaţi mg P/l Fosfor total .7 7.5 7.50 17.mg/l Limite de variaţie 7.0 21.22 0.15 0.34 14./l Amoniu .62.0 7.29 0.54 0.47 0.004 0.018 2 pH-ul apei (unităţi pH) Oxigen dizolvat (mg / l) Subst.36 11.8 . august şi septembrie 2007 din sursa de alimentare a lacului Cuiejdel. Crt.org.14 0.0.19.98 15.5 10. Tabel 5.270 Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie.mg Ca2+/l Magneziu .mg Cl-/l Reziduu fix .mg NO2.mval/l Duritate tot.2 7.22 0.31 10. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Cuiejdel.04 10.12 0.35 11.mg O2/l Subst.1 7.54 0.20 14.64 11.0 7.024 Centru 21.021 Baraj 21.005 .mg HCO3-/l Sulfaţi .012 0.03 10.9.003 .1.3 10.08 0.1 251 .29 0.mg Mg2+/l Bicarbonaţi .079 0.mg SO42-/l Cloruri .06 0.69 0.66 58.5 7.012 0.037 Evacuare 20.01 10.85 0.5 .5 18.00 13.90 – 9.97 15.0 17.3 .43 10.25 0.054 0.5 9.5 13.1 7.51 8.9 7.26.72 11.4 8. in anul 2007 Nr.47 12.87 . .60 8.7 201.4 24.

031 10.76 0.03 1. care iniţiază celelalte cicluri trofice în cadrul ecosistemului. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitate (conform STAS 4706/84) PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE ALE LACULUI DE BARAJ NATURAL CUIEJDEL Fitoplanctonul Algoflora planctonică reprezintă unul dintre principalii producători primari.87 60.021 0. 44 .10 5. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat de mineralizare a apei .044 9.7 NO3(mg / l) PO43(mg / l) Duritate totală (gr. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduse.07 1.39 1.2 197 254 246 0.35 0.185 0. sau prelevat probe care nu au fost fixate.35 0. Germane) Calciu (mg Ca2+/l) Magneziu (mg Mg2+/l) Bicarbonaţi (mg HCO3-/l) Reziduu fix (mg/l) 8 9 10 11 12 13 IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX VII VIII IX 0.09 1.83 0.00 0. Pentru efectuarea analizei calitative a algelor s-au recoltat probe de apă şi de perifiton algal.021 0. în vederea determinării algelor care nu rezistă prelucrărilor de laborator.32 201. Pentru determinarea componentei algale s-au prelevat proba din alimentare( pârâul Cuiejdel ).050 9.12 6.139 0.024 0.92 6. lac şi evacuare.015 0.5 237 256 254 0.84 173.98 60. prezentate în capitolul metode de lucru.116 0.80 0.98 60.12 6.12 6. fără diferenţe semnificative între perioadele în care s-au prelevat probele.092 0. care au fost fixate prin două metode: o probă a fost tratată cu formol 4% iar altă probă a fost tratată cu reactiv Utermohl (IIK) 3 ml / l.162 0.78 0.012 3.32 213.35 0.43 64. De asemenea. o oxigenare bună. o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate şi nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi.3 228 252 250 0.32 278.2 313 244 238 0.037 9. caracteristice apelor oligotrofe.81 217.08 48.044 8.04 0.2 240 254 250 Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţie slab alcalină.88 0.84 0.

/ml. care prezentau în perioada 2004-2007.În lacul Cuiejdel s-au determinat 6 grupe sistematice de alge.Tabel 6). Rezultatele determinărilor algologice atestă o biodiversitate fitoplanctonică bine conturată. deşi ecosistemul lacului este foarte tânăr. A. Totalul de alge determinat în apa acestui lac în perioada 2004-2007 a fost situat în limitele de 1060 – 10116 ex. 2. Grupa cu cea mai mare creştere numerică a fost Bacillariophyta ( diatomee ). Precizăm faptul că aceste alge sunt de mici dimensiuni şi deci au o pondere mică a biomasei.Analiza calitativă a algelor în probele prelevate s-a apreciat prin nominalizarea grupelor sistematice şi numărul de taxoni identificaţi. diferenţe cantitative semnificative (Fig 2-A şi B. reprezentată prin speciile genului Chrysococcus . cu speciile dominante Cyclotella ocellata şi Achnanthes minutissima. Fig. urmată de Chrysophyta.exemplare alge/ml. Limitele inferioare de distribuţie a fitoplanctonului lacului Cuiejdel în perioada 2004-2007 şi anul 2008 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 Nr. Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 2004-2007 2008 45 .

/ml/%)./ml. B.3.4. 6000 Distribuţia fitoplactonului în lac. în anul 2004 .ex. Fitoplanc 100 5000 90 80 70 60 Nr. este redată în fig.3.5 (nr.).Fig.de 46 .6(nr. Fig.i ]n fig.ex. 2.

4Baraj .. 5-p.Fig. fapt care evidenţiază o relativă poluare . 90 80 70 4 5 Cyanophyta Chrysophyta Bacillariophyta Pyrrophyta Chlorophyta Euglenophyta 47 .6. Baraj şi staţia ieşire lac.2008 800 Nr.exemplare alge / ml (media) 700 600 500 400 300 200 100 0 1 2 3 1-p.iesire lac Cyanoficeele au fost identificate în cantităţi semnificative la Intrare lac.Cuiejdel.Centru . Fig.Cuiejdel. Speciile de fitoplancton determinatesunt prezentate ]n tabel 6. Distribuţia fitoplanctonului pârâului si lacului Cuiejdel in perioada iulie-octombrie . 3.datorată în principal influenţelor antropice.intrare lac . 2-Coada .

Tabel 6 Lista algelor planctonice determinate în pârâul şi lacul Cuiejdel în perioada iulie – septembrie. 2008 48 .

Peridinium cinctum Glenodinium sp.+ = prezenţa taxonului Grupa sistematică CYANOPHYTA Specia Microcystis pulverea Oscillatoria sp. Cymbella microcephala Cymbella tumida Cymbella sp. Chrysococcus rufescens Ochromonas sp. Rhodomonas pusilla Cryptomonas ovata Cryptomonas marssonii Cryptomonas sp. Gymnodinium sp. Gomphonema olivaceum Nitzschia palea Nitzschia sp. Spirulina laxissima Chromulina sp. Navicula cryptocephala Navicula sp. Pandorina morum Chodatella sp. Trachelomonas volvocina Intrare lac + + + + + Coadă Staţia Centru Baraj + Ieşire lac + + + + + + CHRYSOPHYTA BACILLARIOPHYTA + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + PYRROPHYTA CHLOROPHYTA EUGLENOPHYTA 49 . Surirella ovata Chroomonas acuta Chroomonas nordstedtii Chroomonas minima Chroomonas sp. Scenedesmus acutus Scenedesmus sp. Cyclotella comta Cyclotella ocellata Diatoma elongatum Achnanthes affinis Achnanthes minutissima Achnanthes sp. Chlorella vulgaris Ankistrodesmus bibraianum Keratococcus sp. Chlamydomonas sp. Kephyryon ovum Mallomonas sp.

la începutul evoluţiei biodiversităţii algale. remarcăm diferenţe semnificative ale numărului total de alge. în două etape : în anii 1978 şi 1991. în funcţie de staţie şi luna prelevării probelor. Sub raport climatic. aici fiind soluri brune.acide. cu uşoară tendinţă spre mezotrofie. brune podzolite şi rego.comparativ cu anii anteriori. Structura algoflorei atestă faptul că acest lac. Temperatura medie anuală este de 7.soluri carbonatice.80 C. Flora şi vegetaţia cormofitelor din zona lacului de baraj natural Cuiejdel Lacul Cuiejdel este un lac de baraj natural format relativ recent. chiar la intervale lunare. Cyanoficeele identificate la Intrare lac şi la Baraj relevă o relativă poluare . este în formare. De asemenea. zona aparţine ţinuturilor montane joase la contactul cu culoarul depresionar al Cracăului. în luna iulie predomină diatomeele ( Bacillariophyta ) iar algele din grupa Pyrrophyta au o dezvoltare importantă în luna august.7 Spectrul bioformelor speciilor din zona lacului Cuiejdel HH-G Th Th-TH TH Se constată (in 2008). Analiza algoflorei planctonice atestă caracterul oligotrof al ecosistemului lacului. Toate aceste caracteristici determină existenţa unei flore şi vegetaţii specifice Flora 50 .5. Aceasta se explică prin schimbarea caracteristicilor generale ale ecosistemelor respective.50 40 30 20 10 0 H MM MM-M M N Ch H-G G G-HH HH Fig. dar biodiversitatea algală se menţine .o reducere a numărului de alge din cauze menţionate la începutul acestei sinteze. distribuţia grupelor de alge prezintă o fluctuaţie lunară foarte mare : astfel. Din analiza datelor privind algoflora lacului Cuiejdel şi a pârâului respectiv. Sub raport geologic. algele reprezentând un indicator sensibil al modificărilor mediului. Solurile reflectă condiţiile pedogenetice ale zonei de contact amintite.datorată în principal influenţelor antropice. regiunea face parte din ultima unitate a flişului (unitatea Vrancea) situată la contactul cu unitatea pericarpatică. 650 mm. cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de cca.

geofite.helohidatofite4. urmate de europene.3.8%.7%.balcanice. terofite bianuale.4%.Aceste specii sunt incluse în Conspectul speciilor de cormofite din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.13.2%. Spectrul bioformelor indică predominanţa netă a hemicriptofitelor ( 46.3. geofite.5. iar un procent de 2. De asemenea. este foarte necesar un asemenea studiu care se referă la ecosisteme naturale nou create.8 Spectrul elementelor floristice din zona lacului Cuiejdel 13. nanofanerofite.5.8%.5.mediteraneene.2. adventive.2.2%.5%. circumpolare.2%.8%.7. singurele date concrete asupra unor zone apropiate fiind cele care se referă la flora şi vegetaţia bazinului Sălătruc.9%. Inventarul floristic al zonei cercetate cuprinde 144 specii de plante superioare. având în vedere faptul că în acest areal nu au mai fost făcute studii de acest fel. Dintre specii. atlantice. helohidatofite. helohidatofite.5.5. Spectrul elementelor floristice arată predominarea speciilor eurasiatice. 51 . cosmopolite50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Eua Eur Euc Circ Cosm Adv AtlMed CarpBalc End Fig. geofite. 2 gimnosperme şi 137 angiosperme.3%.0%). magafanerofite.7%.2. hemicriptofite. terofite anuale.1. realizat în perioada mai – septembrie 2008. europene centrale.0%. un al afluent al pârâului Cuiejdiu. carpato.microfanerofite.2.bianuale. microfanerofite.geofite.2%.9%.47.Cunoaşterea florei cormofite din zona Lacului Cuiejdel este deosebit de importantă.5%.aparţinând la 48 familii.0%.2.8%.7%.2. 5 sunt pteridofie. celelalte elemente fiind prezente în proporţii mai mici: megafanerofite. camefite.0%.2% sunt specii endemice. terofite anuale.2%.14.0.

Spectrele în raport cu factorii ecologici: .21.5%. elemente xeromezofite.3% acidofile. hidrofite. Cruciferae Alliaria officinalis Cardamine amara Cardamine impatiens Lepidium campestre 52 Fam.5% iar 2.8.11.9% sunt amfitolerante.în raport cu temperatura se constată predominanţa elementelor mezoterme.bazifile iar un procentaj foarte mare.neutrofilă. Violaceae Viola hirta Fam. 2. în raport cu reacţia solului se constată următoarea situaţie: 31. temperatură-T. moderat termofile. ultrahidrofite5.42.60. reacţia solului-R) Speciile de cormofite determinate sunt prezentate în tabelul 7. un procentaj destul de mare de elemente mezohidrofite. Tabel 7. .2% sunt adaptate la variaţii largi ale reacţiei solului.în raport cu umiditatea se constată că predomină elementele adaptate la umiditate medie: elementele mezofite. Onagraceae . 70 60 50 40 30 20 10 0 0 1 2 3 4 5 6 U T R Fig 9 Spectrul factorilor ecologici ( umiditate-U.1. Equisetaceae Equisetum arvense Equisetum fluviatile Equisetum telmateia Fam.neutrofilă.8%.2%.13.7% şi un procentaj foarte mare de specii indiferente în raport cu acest factor.36. Athyriaceae Fam. de 36.14.8%.2% dintre specii sunt adaptate la o reacţie slab acido.1% din specii la o reacţie acido.6%.7%. xerofite.8%. 4. urmate de microterme. criofile.2% neutro.0%.0%.Conspectul speciilor de cormofite determinate în anul 2008 In zona lacului de baraj natural Cuiejdel Fam. 26. Lythraceae Lythrum salicaria Fam.0.

laeta Anemone nemorosa Hepatica transsilvanica Ranunculus acris Ranunculus carpaticus Rorippa sylvestris Fam.Athyrium filix. Pyrolaceae Pyrola minor Fam.tangere Fam. Callitrichaceae Callitriche palustris Fam.donna Solanum dulcamara Fam. Fagaceae Fagus sylvatica Fam. Boraginaceae Echium vulgare Myosotis caespitosa Pulmonaria officinalis Pulmonaria rubra Symphytum cordatum Fam.mas Fam. Pinaceae Abies alba Picea abies Salicaceae Salix caprea Salix cinerea Salix fragilis Populus tremula Coryllaceae Carpinus betulus Corylus avellana Betulaceae Alnus incana Fam. Gentianaceae Gentiana asclepiadea Fam. Ranunculaceae Caltha palustris ssp. Plantaginaceae Plnatago major Plantago media Polygonatum verticillatum Fam. Umbelliferae Carum carvi Torilis arvensis Fam. Gramineae Agrostis capillaris 53 . Grossulariaceae Ribes rubrum Ribes uva.crispa Fam. Oleaceae Fraxinus excelsior Fam. Hypericaceae Hypericum hirsutum Hypericum montanum Hypericum perforatum Epilobium palustre Epilobium parviflorum Epilobium roseum Fam. Caryophyllaceae Cerastium holosteoides Stellaria aquatica Fam. Geraniaceae Geranium robertianum Fam. Rosaceae Cotoneaster integerrimus Potentilla reptans Rosa canina Rubus hirtus Rubus idaeus Sorbus aucuparia Fam. Aceraceae Acer platanoides Acer pseudoplatanus Fam. Primulaceae Lysimachia nummularia Primula veris ssp. Aspidiaceae Dryopteris filix. Rubiaceae Galium odoratum Galium palustre Galium schultesii Fam. Labiatae (Lamiaceae) Calamintha clinopodium Glecoma hederacea Lycopus europaeus Mentha longifolia Origanum vulgare Prunella vulgaris Stachys sylvatica Atropa bella. Scrophulariaceae Scrophularia nodosa Veronica beccabunga Veronica teucrium Fam. Urticaceae Urtica dioica Fam. Polygonaceae Polygonum hydropiper Rumex conglomeratus Rumex crispus Rumex sanguineus Fam. veris Fam. Juncaceae Juncus conglomeratus Juncus effusus Juncus inflexus Juncus tenuis Luzula luzuloides Fam.femina Fam. Balsaminaceae Impatiens noli. Leguminosae Astragalus glycyphyllos Coronilla varia Lotus corniculatus Medicago lupulina Trifolium medium Trifolium pratense Trifolium repens Vicia sepium Fam. Euphorbiaceae Euphorbia amygdaloides Mercurialis perennis Fam.

Potamogetonaceae Potamogeton pectinatus Fam. privind spre amonte. Nu se semnalează o etajare tipică a vegetaţiei forestiere. neglectum Fam. Cyperaceae Carex remota Carex riparia Eleocharis palustris Schoenoplectus lacustris Scirpus sylvaticus Fam. deoarece făgetele şi molidişele ajung până la aceeaşi altitudine. Dipsacaceae Dipsacus laciniatus Dipsacus sylvester Fam. Alismataceae Alisma lanceolatum Alisma plantago. Caprifoliaceae Lonicera xylosteum Sambucus nigra Fam. Typhaceae Typha angustifolia Typha latifolia Fam. 54 .Fam. abietina Campanula persicifolia Fam. fenomen evident pe malul drept al lacului. Orchidaceae Epipactis helleborine Lacul s-a format într-o zonă împădurită cu păduri de fag pur care alternează cu pădurile de molid. Sparganiaceae Sparganium erectum ssp. Compositae Achillea millefolium Bidens cernua Cirsium arvense Erigeron acer Eupatorium cannabinum Galinsoga parviflora Inula britannica Lapsana communis Leucanthemum vulgare Mycelis muralis Senecio fluviatilis Telekia speciosa Tussilago farfara Xanthium riparium Fam.aquatica Fam. Liliaceae Paris quadrifolia Vegetaţia Agrostis stolonifera Calamagrostis arundinacea Calamgrostis epigeios Dactylis glomerata Deschampsia caespitosa Festuca drymeia Festuca rubra Festuca rupicola Glyceria nemoralis Holcus lanatus Lolium perenne Fam. fâşiile de făgete alternând cu cele de molid. Acestea sunt dispuse sub formă de fâşii transversale pe lungimea lacului. Campanulaceae Campanula patula Campanula patula ssp.

Corylus avellana. S-au identificat următoarele asociaţii vegetale: Eleocharidetum palustris Epilobio. Populus tremula. Deşi Lacul Cuiejdel este relativ nou format. Acer pseudoplatanus. leguminoase şi alte specii şi. Sambucus nigra. aparţinând la diverse asociaţii vegetale.instalată pe o mare suprafaţă din apa lacului. moluşte şi dintre artropode: arahnide.Pe malul stâng este dispusă o centură de specii caracteristice zăvoaielor sau pădurilor de amestec: Alnus incana. spre margini. Fauna lacului Cuiejdel şi a împrejurimilor sale Fauna de nevertebrate este reprezentată printr-o lume animală foarte variată: viermi.Lolietum Typhetum angustifoliae Juncetum tenuis Juncetum inflexi Typhetum latifoliae Schoenoplectetum lacustri Scirpetum sylvatici Potametum pectinati. Salix caprea . Juncus effusus et Ranunculus repens) Sparganietum erecti Tussilaginetum farfarae Trifolio repenti. Spre coada lacului există o mică pajişte formată din diverse graminee. În zona barajului se găsesc următoarele specii de arbori şi arbuşti: Alnus glutinosa. Fraxinus excelsior. îndeosebi spre coadă. spre baraj şi în lungul lacului. Fraxinus excelsior. Acer pseudoplatanus. în jur s-a constituit un brâu compact cu plante acvatice şi palustre. În timp s-a constatat extinderea mare a asociaţiei. Picea abies. Corylus avellana. Salix fragilis.Juncetum effusi ( as. Abies alba. Carpinus betulus. în mlaştină sunt instalate asociaţii palustre. Carpinus betulus. In apa lacului predomină 55 . miriapode şi insecte. crustacee.

În perioada de vară. sub aspect cantitativ. fapt explicat în principal prin efectul cantităţilor mari de precipitaţii din anul respectiv ( Fig. Polyarthra major.000 ex. Zooplanctonul În perioada 2004-2007.ex. nu depăşesc. urmată de C o p e p o d a şi C l a d o c e r a (aceste 2 grupe.Bosmina longirostris.Pseudochydonus globosus.comunităţile faunistice zooplanctonice. Eucyclops serrulatus. Polyarthra remota. Zooplanctonul .2008.10 şi tabelul 8 ). predomină grupa R o t a t o r i a. totalizează până la 10. comparativ cu anii anteriori .prezintă. 56 . valori numerice mai scăzute în anul 2004.000 ex./m3 . Keratella cochlearis. prin crustacee de dimensiuni mici. zooplanctonul din lacul Cuiejdel este reprezentat în principal de speciile : Asplachna priodonta. Polyarthra vulgaris. împreună.Acanthocyclops viridis. Polyarthra remota Din punct de vedere al densităţii numerice. Zooplanctonul lacului Cuiejdel ( nr.în general./l ) în lunile iulie-august./l si mg. 40 % din ponderea numerică totală a zooplanctonului ) . iar grupele C o p e p o d a şi C l a d o c e r a. în special./m3. Tabel 8.000 ex.la această grupă se înregistrează valori de peste 100./m3 iar toamna. R o t a t o r i a ajunge la densităţi de peste 70. reprezentate.

/ l 10 0.10 Zooplanctonul lacului Cuiejdel (nr.034 0.2008 ex.în perioada iulieaugust. 1 2 3 Grupa sistematică CLADOCERA COPEPODA ROTATORIA Specia Bosmina longirostris Chydorus sphaericus nauplii ciclopide Keratella cochlearis Lepadella ovalis Filinia maior Polyarthra dolichoptera Polyarthra vulgaris Trichocerca cylindrica 6. / l mg.037 0.1 2 0.în toată perioada 20042007.ex./ ml. dar în luna septembrie în anul 2008. / l mg.În 2004./ l / % 60 40 20 0 iulie august Cladocera Copepoda Rotatoria Fig.Nr.08.136 0. 57 . 07. major*./l. / l 12 0. crt.072 18.ex. grupul Cladocera devine mai important (în această lună s-au determinat din această grupă.008 0.204 0.008 8 60 12 172 154 0.2004 Se remarcă dominanţa grupului Rotatoria .008 100 80 Nr./ %).026 6 0. limitele de variaţie ale numărului total zooplanctonic au oscilat între valurile de 172-12 ex. în general.002 4 5 Total Grupa dominantă = ROTATORIA 44 24 0. 8 exemplare/l de Bosmina longirostris –în timp ce din Rotatoria nu s-a observat nici un exemplar.023 2 0.006 0.006 72 0.008 0.2008 ex.12 8 20 4 0.

Tettigoniidae IV. se încadrează în categoria de oligotrofie şi oligo-mezotrofie .2008. Ord. unele prinzând prada în zbor (libelulidele). Siricidae Sirex gigas L. Polyarthra Lacul Cuiejdel. Printre ierburile de la margine lacului se întâlnesc numeroase specii. Ord. Fauna din această zonă este strâns legată de existenţa pădurii de conifere şi de foioase. care. Heteroptera. Trichocerca cylindrica. Odonata.Chydorus sphaericus. Coleoptera. Dezvoltarea numerică redusă a zooplanctonului şi speciile identificate semnalează faptul că baza trofică a lacului este relativ scăzută . alături de climă şi de relief asigură condiţii foarte variate atât pentru nevertebrate cât şi pentru vertebrate. În cadrul cercetărilor efectuate în zonă până la această dată s-a acordat o atenţie mai mare celui mai numeros grup de nevertebrate .Polyarthra remota. dintre care amintim pe cele mai cunoscute: Subord.cuprinde un număr mare de libelule care trăiesc pe marginea lacului.i n s e c t e l e. Acanthocyclops viridis. Tettigonioidea Fam. Hymenoptera Subord. Bosmina longirostris. Xeris spectrum L. Symphyta Fa. Hymenoptera. şi indică o calitate a apei de tip oligotrof . Toate sunt carnivore răpitoare. speciile : Asplachna priodonta. în funcţie de structura calitativă a zooplanctonului. Lepadella ovalis*. Polyarthra dolichoptera. Polyarthra vulgaris. Fam. Orthoptera. Tabel 9-Insecte din zona lacului Cuiejdel în perioada 2007-2008 I.Pseudochydonus globosus. Ortoptera. Eucyclops serrulatus. Ord. Filinia maior. Contribuţii la studiul insectelor din zonalacului n a t u r a l d e b a r a j C u ie j d e l. în perioada 2004-2007. Lepidoptera şi Diptera – tabel 9. altele hrănindu-se cu afide şi cu II. Tenthredinidae Genul Dolerus Dolerus aecipes Thon 58 . a vegetaţiei specifice zăvoaielor şi a vegetaţiei palustre şi acvatice. Keratella cochlearis. S-au identificat în lacul Cuiejdel. Speciile cu ( * ) au fost determinate în luna septembrie. făcându-se observaţii şi colectări de specii din ordinele Odonata.

Cynipidae. Macrophya quadrimaculata Fabr. Tenthredo vespa Retz. Decticidae Decticus verrucivorus L. V. Strangalia septempunctata F. Carabus cancellatus Illig. Fam. Nematus salicis L. Coreidae Syromastes marginatus L. Tettigonia viridisima L. Pieridae Colias croceus L. Strangalia bifasciata Mull. Genul Athalia Athalia bicolor Lep. Subord. Larvele trăiesc pe apă. Fabriciana niobe L. Dolerus liogaster Thon Dolerus nitens Zadd. Maniola juritina L. Acridoidea Fam. Apidae. Sympetrum sanguineum L. Ord. Tenthredo marginella Fabr. Anisoptera Fam. Melolontha melolontha L. Fam. Satyridae Melanargia galathaea scolis Frihst. Plagionotus arcuatus L. Cantharidae Cantharis fusca L. Scarabeidae Scarabeus affinis Brull. Genul Macrophya Macrophya punctumalbum L. Subord. Heteropteraploşniţe. Ihneumonidae. Athalia cordata Lep. Carpocoris baccarum L. Coccinella bipunctata L. Cetonia aurata L. Fam. Gonopteryx rhamni L. Macrophya rustica L. Cantharis livida L. Libelula quadrimaculata L. Coccinelidae Coccinella 7 punctata L. Cerambycidae Aromia moschata L. Nymphalidae Fabriciana adippe Rott. Agrionidae Agrion virgo L. dintre care amintim: Subord. Gerridae Gerris lacustris L. Coccinella 5 punctata L. Fam. Coleoptera Fam. Inachis io L. Fam. Argynis paphia L. Tenthredo mesomelas L. Fam. Apocrita cu specii din familiile: Braconidae. Fam. Genul Allantus Allantus calceatus Klug. Subord. Fam. Fam. Fam. Fam. Dolerus asper Zadd. Tenthredo zona Klug. Lepidoptera Fam. Zygoptera Fam. Agrion splendens Harris. Fam. Pentatomidae Euryderma ornata L. Subord.alte insecte mici pe care le prind pe frunzele plantelor. Gimnocerata Fam. Sisyphus schaefferi L. Vanessa cardui L. Grophosoma lineatum L. Carabidae Carabus violaceus L. Anax imperator Leach. Corymbites purpureus Podo. Nematus pavidus Lep. Vespidae. VI. Aeschnidae Aeschma grandis L. Gerris paludum F. Pandoriana pandora Den. Acrididae Dociostaurus maroccanus Thunb. Genul Tenthredo Tenthredo zonula Klug. Ord. Tenthredo colon Klug. Fam. Fam. Tenthredopsis nassata L. Tenthredopsis friesei Know. Athalia circularis Klug. Ord. Tenthredo schrophulariae L. III. Coenagrioidae Lestes virens Charp. Genul Tenthredopsis Tenthredopsis litterata Geoff. Genul Nematus Nematus capreae L. Elateridae Lacon murinus L. Nymphalidae Apatura iris L. Macrophya albicincta Schr. Oxythirea funesta Podo. Vanessa atalantha L. Megachilidae 59 . Carabus glabratus Payk. Libellulidae Libelula depressa L. Genul Rhogogaster Rhogogaster viridis L. Rhogogaster chlorosoma Ben. Scutelleridae Eurigaster maurus L.

Falco tinnunculus L. Fam. Dipterele sunt şi ele bine reprezentate prin familiile: Tachinidae. Piciformes Dendrocopus leucotos Bech. Chrysomelidae Chrysomela fastuosa Scop. reptile. Ips typographus L. Fa u n a d e v e r t e b r a t e Vertebratele ocupă un loc important în cadrul structurii ecosistemului luat în studiu. Ord. Asilidae. Strix uralensis Pall. Clasa Batrachia Ord. Clasa Aves Ord. Athene noctua Scop. Dryocopus martius L. care vor fi redate în listă: Tabel 10 . Calliporidae. fiind reprezentate prin diferite specii de peşti. Syrphidae.Fauna de vertebrate din zona lacului Cuiejdel Încrengătura vertebrata Subîncrengătura Pisciformes Clasa Osteichthyes Salmo trutta fario L. Accipiter gentilis L. 60 . Strigiformes Bubo bubo L. Phoxinus phoxinus L. Aphanthopus hyperanthus L. Strix aluco L. Rana ridibunda Paşş. Gobio gobio L. Urodela Salamandra salamandra L. Ipidae Polygraphus polygraphus L. Chrysomela polita L. Ord. Fam.Leptura rubra L. Anura Bufo viridis Laur. păsări şi mamifere. Chrysomela coerulea Ol. Carassius carassius L. Buteo buteo L. Tabanidae. Falconiformes Aquila pomarina Breh. Asio otus L. Bombyllidae. Ord. Melasoma populi L. batracieni. Leptura livida F.

climatici. C.Rana dalmatina Bon. Felis silvestris Sch. Motacilla alba L. Lacerta vivipara Jacq. precum şi a 3 grupe de bacterii indicatoare sanitare ale calităţii apei. saprofiţi mezofili şi coliformi totali iar analiza lor a evidenţiat caracteristici importante ale bacterioflorei lacului. Sciurus vulgaris L. Parus montanus L. Vulpes vulpes L. Parus ater L. 61 . care realizează circuitul elementelor biogene (C. Turdus merula L. Parus major L. Grupele de germeni studiate au valenţe de deosebite ca indicatori ai calităţii apei : amonificatori. Clasa Mammalia Erinaceus europaeus L. Ursus arctos L. a constat în determinarea cantitativă a germenilor din 6 grupe ecofiziologice cu implicaţii majore în realizarea circuitului elementelor biogene (N. Canis lupus L. factorii staţionali. Corvus corone L. Rana temporaria L. Subord. fixatori de azot anaerobi. flora şi vegetaţia caracteristică.N. Lacerta agilis L. Pica pica L. Passeriformes Corvus corax L.S). Martes martes L. Sus scropha L. denitrificatori. Cadrul natural în care se află amplasat Lacul Cuiejdel. heterotrofi aerobi. în perioada 20042007. au constat în determinarea cantitativă a 9 grupe ecofiziologice de bacterii. Capreolus capreolus L. Natrix tessellata Laur. au determinat instalarea în preajma lacului a unei faune de nevertebrate şi de vertebrate bogate şi variate. Sturnus vulgaris L. fapt evidenţiat de lista speciilor identificate. Lepus europaeus Pall. Sorex alpinus Sch. Ord. S). Microtus agrestis L. Loxia curvirostra L. Lacertilia Lacerta viridis Laur. Investigaţiile microbiologice întreprinse asupra apei lacului Cuiejdel. Serpentes Natrix natrix L. Microorganismele acvatice Analiza microbiologică a probelor de apă prelevate din lacul Cuiejdel. Turdus pilaris L. Clasa Reptilia Subord.

sulfurată 0. org. mat.4. Grupa de bacterii Amonificatori Limite de variaţie ( cel / ml ) 500 .4 .5 6.91.0.000 2.2 .000 5. 11 Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii ( cel. crt.60. Heterotrofi aerobi 500 .6 62 .Limitele de variaţie ale distribuţiei grupelor fiziologice de bacterii din apa lacului Cuiejdel ţn perioada 2004 .25 4. Fixatori de N2 anaerobi 0.000 3.9 . Nr.45. Tabel. Denitrificatori 0. Sulfatoreducători 0. 1./ml ) în apa lacului Cuiejdel – limite de variaţie.2007 sunt prezentate in tabelul 11.9 . Descomp.

între anul 2008 şi anii anteriori. prezintă oscilaţii mari .favorizaţi de saturaţia cu oxigen. cu fluctuaţii mari în ultimul an. Constatăm diferenţe semnificative în privinţa limitelor inferioare şi superioare de variaţie a structurii bacterioflorei .şi heterotrofii aerobi . La analiza situaţiei limitelor superioare remarcăm creşterea mare bacteriană din ultimul an ( 2008 ). Dezvoltarea acestor grupe se corelează cu parametrii fizico-chimici ai apei şi cu fitoplanctonul existent .care au deci resurse de materie organică azotată .Valorile medii ale numărului de bacterii amonificatoare.reprezentată în special prin germenii amonificatori .Densitatea numerică a bacteriilor amonificatoate. Se remarcă prezenţa extrem de redusă a bacteriilor strict anaerobe (fixatori de azot anaerobi. heterotrofe aerobe şi descompunătoare de material organic sulfurat condiţiile trofice şi de temperatură. datorate în principal schimbărilor condiţiilor de mediu.reflectănd 63 . descompunători de materie organică sulfurată şi sulfatoreducători) ceea ce subliniază faptul că descompunerea şi mineralizarea substanţelor organice se desfăşoară cu preponderenţă în condiţii anaerobe. denitrificatoare şi heterotrofe aerobe caracterizează nivelul troficităţii ecosistemelor investigate.

în celelelte luni s-au determinat 64 . ( tabelul 12). când s-au analizat 6 grupe de germeni.2008.Rezultatele determinărilor microbiologice din anul 2008 relevă o creştere a numărului de bacterii datorată în principal influenţelor antropice 12 grupe fiziologice de bacterii ( tabel 12). Exceptând luna septembrie.

Distribuţia cantitativă a unor grupe ecofiziologice de bacterii în lacul Cuiejdel.5 1.500 2.4 0.700 11 7 9 9 4 2. Grupa de bacterii Staţia iulie Luna prelevării august septembrie Media geometrică 3.770 851 692 4.000 4.5 25 2.500 200 2.500 150 20.5 9.Tabel 12.760 10.400 1.470 490 891 178 275 355 17 93 5 8 5 479 6.7 0.920 6.000 300.500 570.200 140 140 - 65 .100 3.900 1.4 40.5 <1 <1 <1 8 6.500 250 9.000 20.5 15 15 15 - - - 2.9 0. Centru SULFURATĂ Baraj Ieşire 7.500 1.5 4.000 2.720 12 32 8 6 7 1 AMONIFICAT ORI 2 3 4 5 6 7 8 Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire DENITRIFICAT Intrare ORI Coadă Centru Baraj Ieşire FIXATORI DE Intrare N2 ANAEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire AMILOLITICI Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire CELULOZO Intrare LITICI Coadă AEROBI Centru Baraj Ieşire CELULOZOLIT Intrare ICI Coadă ANAEROBI Centru Baraj Ieşire HETERO Intrare TROFI AEROBI Coadă Centru Baraj Ieşire DESCOMPU Intrare NĂTORI DE Coadă MAT.1 1.000 44.000 30.1 0.000 15.500 150 150 45 9 4.în anul 2008 Nr.000 1.000 5.500 1.400 70.000 7 4 2 6 4 2 2 0.600 3.1 150 0.5 2.500 3.4 7.700 3.ORG.000 8.7 15 2.5 15 2.000 2 200 3 15 7.000 15 150 9.5 4.200 800 600 6.4 0.000 250 200.130 871 3.030 3 24 6 2 1. crt.500 15.630 9.000 1.700 5.030 631 6.500 200.500 520 440 170 200 2.

950 115 170 158 324 115 182 39 Incidenţa mare a grupului coliform total (15. 66 .5 350 34. pescuit.100 1.5 1.100 20 500 1. deşi.7 1.numărul de germeni coliformi indică o relativă contaminarea a apei.7 0. ca urmare a diferitelor activităţi antropice : construirea drumului Crăcăoani –lac Cuiejdel. determinată de influenţele antropice.000 3.300 4. heterotrofe aerobe.9 0.100 20.000 430 6.000 29.000 52.6 724 5. Valorile medii geometrice ale numărului de bacterii amonificatoare.7 0.000 40.4 0.500 0.000 300 310 27. păşunat.1 1.500 1. denitrificatoare.1 1.500 15.300 400 300 800 100 40 40 40 90 40 40.sporadic .4 <1 <1 <1 2.130 3.000 450 150 1. înot.000 2.000 33. amilolitice.310 2.950 2.1 4.000 cel/100 ml) din luna iulie 2008.500 1.000 150 1. saprofite psichrofile – de ordinul miilor de cel/ml – încadrează acest ecosistem în tipul oligotrof şi categoria I de calitate a apei.000 100 100 70 60 90 450 0 1.750 537 741 5.9 SULFATORED UCĂ-TORI 10 SAPROFIŢI (220C) 11 SAPROFIŢI (370C) 12 COLIFORMI TOTALI (Cel/100 ml) Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire Intrare Coadă Centru Baraj Ieşire 2. din secţiunea “coada lacului”. evidenţiază un proces de contaminare recentă a apei lacului.

2 . II . PORUMB – 1978 ) KNOP – PRINGSHEIM (g / l ) : KNO3 .5 .1. După serii de câte 2 săptămâni de cultivare au rezultat culturi brute. Ca (NO3)2 .001 .1 . Fe Cl3 – 0.1 . 7 H2 O .1 . Caracteristici chimice şi biochimice ale biomasei algale din lacul Cuejdel Iniţial s-au prelevat probe de apă din lac în vederea cultivării: şi izolării de tulpini de alge pentru păstrarea. cultură unialgală. şi pe această cale. CZURDA . 7 H2 O .0. Fe SO4 .0.ANALIZA CHIMICĂ ŞI BIOCHIMICĂ A BIOMASEI ALGALE ŞI A MACROFITELOR ACVATICE DIN ZONA LACULUI CUIEJDEL. PORUMB – 1978 ( g / l ) : CZURDA ( g / l ) : Uree .1 . Ca (NO3)2 .0.001 . 67 . 7 H2 O .002 . care a fost selectat şi purificat prin metoda diluţiilor succesive .0. KNO3 . III . din care s-au obţinut : 1. Mg SO4 .0.2 .1 .0.0.0.0. Na3 PO4 .1 . cu Scenedesmus acutus. K2 HPO4 – 0. Mg SO4 . Mg S04 . K2 HPO4 – 0.0. 12 H20 . a biodiversităţii algale.25 . Fe Cl3 – 0. Mediile nutritive utilizate au fost : KNOP – PRINGSHEIM .

13 1. Celul oză Si Al Fe Ca Ins Mg olu b în HCl 26.46 6.18 71. zaharuri.85 15. Coelastrum sphaericum.64 13. Aceste 2 tipuri de culturi au fost utilizate ca inoculum pentru dezvoltare în microbazine din fibră de sticlă de câte 150 litri volum util . Scenedesmus acutus . Valorile unor parametri biochimici şi chimici ai biomasei algelor din lacul Cuiejdel în anul 2008 Specia analizată Parametrul determinat ( % ) S.62 Biomasă cultură mixtă alge Se constată diferenţe în compoziţia biochimică şi chimică a algelor. remarcându-se ”identitatea eco-biochimică” a acestora . Chlorella vulgaris. .81 34. determinate de tipul culturii.B.19 12. Tabel 13 . 28. Chodatella sp.82 Macrofitele acvatice prelevate din zona lacului de baraj natural Cuiejdel.T.E. elemente minerale etc.44 23. care a fost utilizată pentru analize chimice şi biochimice. Analiza biomasei vegetală realizată la unele dintre alge şi plante superioare evidenţiază specificitatea şi diversitatea chimică şi biochimică a plantelor respective .culturi mixte.56 1.75 4.01 17. în anul 2007 şi 9 specii în 2008.N. S-au efectuat analize chimice şi biochimice la 10 specii de macrofite acvatice. O.34 52.17 1.81 63.66 Solu bil în HCl 73. P.27 11.25 8. incluzând speciile : Nitzschia palea. G. S.) .80 0. prezintă conţinuturi diferite de principii nutritive (proteine. Aspecte privind diversitatea biochimică a macrofitelor acvatice 68 . Chlamydomonas sp. + S.24 47. Rezultatele analizelor biochimice sunt înregistrate în tabelul 13. După 20 zile de cultivare a rezultat biomasa algală .36 30.5 Biomasă 4 cultură unialgală Scenedesmus 36.89 0.M.

Anexa 1 la Legea 462 / 2001) fapt care va asigura protectia si conservarea ecosistemelor lacului şi a zonelor adiacente .I. relevate prin prezentul studiu.2001 lacul Cuiejdel se poate include.cu tendinţă spre mezotrofie.20 Nr.71 11.79 91.50 77.74 55.2008.62 2.07. realizat în perioada 2007. al caracteristicilor geologice şi geomorfologice.80 10. prin teme de cercetare anterioare.26 44. In conformitate cu Anexa nr.50 22.30 5.1 la Legea nr.fără rezerve.74 42.17 14. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 CONCLUZII Lacul Cuiejdel este un ecosistem deosebit de interesant din punct de vedere al biodiversităţii.de asemenea. Caracteristici biochimice ale unor macrofite acvatice din lacul natural de baraj Cuejdel (raportat la 100 g substanţă uscată)-anul 2007 Specia Substanţă Substanţă Proteină brută organică minerală % % % Alisma plantago aquatica Chara fragilis Carex remota Equisetum fluviatilis Lemna minor Mentha aquatica Myriophyllum spicatum Potamogeton pectinatus Ranunculus repens Typha latifolia 85.53 13. d.care se încadrează in Legea 462 / 69 . in categoria rezervaţiilor naturale ( pct.81 18. Datele obţinute confirmă concluziile anterioare ale prezentului studiu şi justifică pe deplin faptul că această zonă corespunde criteriilor de R e z e r v a ţ i e n a t u r a l ă .48 18.22 22.47 86.27 3.90 13.21 8.43 90. 462 din 18. Biodiversitatea. efectuate de Laboratorul nostru.29 88.26 57. dar şi sub aspect peisagistic – caracteristici.03 19. crt. Caracteristicile fizico-chimice şi biologice încadrează acest lac în clasa I de calitate a apei şi categoria oligosaprobă. Tabel 8.04 14.57 9.Din analiza biochimică a biomasei unor macrofite acvatice au rezultat valorile prezentate în tabelele 8 şi 9.96 24.83 85.61 10. evidenţiată de cercetările noastre include numeroase specii care trebuie protejate. .78 77.

R6 BERNA.2008 ) reprezintă în acest moment. 3. L. În prezentul studiu s-a realizat o identificare minuţioasă a condiţiilor de mediu din acest areal . când este încă posibilitatea de a se stopa acţiunile antropice negative care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. L.2001 si Anexele nr. Activitati antropice 70 . în primul rand prin înfiinţarea acestei Rezervaţii Naturale.69 CITES. peisagistic şi educaţional.13/1993 BERNA. peisagistic şi educaţional care ar putea degrada în mod ireversibil această zonă de mare interes ştiinţific. experienţa cunoaşterii ştiinţifice a acestui moment important şi inedit de istorie naturală. un model de cercetare a începutului evoluţiei biodiversităţii şi ale modificării caracteristicelor ecologice ale acestui areal. va crea condiţii pentru protecţia şi conservarea din faza de început a ecosistemelor respective. L. când nu este prea târziu pentru a se reface ceea ce s-a distrus.13/1998 Bonn.654. un “ m a r t o r ” în studiul şi evoluţiei lanţurilor trofice ale acestui lac în primul stadiu de formare. şi este posibil ca în acest an. L.a efectelor factorilor care acţionează în această perioadă – reprezentând o contribuţie însemnată în constituirea bazei de date ecologice privind Rezervaţiei Naturală Cuiejdel. respectiv. efectuate în această perioadă (2007 . în perioada iniţială de creare a acesteia. iar cercetările care vor fi efectuate la o dată ulterioară vor avea o bază de referinţă. 92/43/EEC HABITATS si 79/409/EEC BIRDS . iar valorificarea rezultatelor lor. Investigaţiile ştiinţifice privind L a c u l C u i e j d e l.Directivele europene. sub denumirea de . determinarea condiţiilor primare de formare a acestui tip de complex natural. 4 si 5 şi. COMPLEXUL LACUSTRU CUIEJDEL REZERVAŢIE NATURALĂ DE ZONĂ UMEDĂ ca urmare a promovării acestui proiect de către instituţia noastră în colaborare cu alte unităţi de profil ecologic. Este necesar.de asemenea în Legislaţia si directivele Uniunii Europene ( L. o bază de studiu ţi comparaţii pentru generaţiile viitoare care vor avea fixată astfel în memoria timpului. să se înfiinţeze această nouă Rezervaţie. 2004. 89 ).

precum şi exploatarea combinată agricolă şi pastorală a poienilor de pe versanţii din imediata apropiere a firului văii raului Cuiejdel Cu toate că aceste acţiuni nu sunt dintre cele care să determine modificări de amploare dar deja ele se încadrează în acţiunile care nu se limitează la schimbări lente numai ale învelişului vegetal cu posibilităţi de regenerare pe cale naturală. Pe la jumătatea anilor 50 odată cu intensificarea exploatării masei lemnoase din zona şi cu apariţia şi a altor ramurii industriale continuindu-se exploatarea pastorală mai intensă a pajiştilor din golul de munte . de construcţii şi alte activităţi cu caracter industrial. dar un fapt foarte important este acela ca intervenţiile din ultimii 50 de ani cu toate că au fost de scurtă durată şi-au lăsat amprenta asupra mediului mult mai puternic decât cele anterioare care s-au manifestat timp mai îndelungat secole. dar înregistrează o oarecare stagnare ba chiar putem spune o 71 .Modificări determinate de exploatări forestiere. Pe lângă exploatarea în ras a pădurilor a fost implicat şi substratul ale cărui modificări devin definitive cel puţin o foarte lunga perioadă de timp Modificările de amploare în structura peisajului şi reţelei hidrografice ca şi crearea de condiţii de apariţie a unor ecosisteme noi şi chiar a degradărilor au apărut numai după ce potenţialul natural al regiuni a început sa fie valorificat prin forme noi cu mijloace tehnice. faţă de perioada în care numai comunităţile biotice ale ecosistemelor au suferit modificări în urma impactului cu societatea. Activitatea pastoral-agricola – (tradiţională) continuă exploatarea vechilor păşuni şi fâneţe moştenite din etapele anterioare.

Ridicarea barajului şi a închideri văii a produs modificări radicale peisajului cu consecinţe care nu se limitează numai la locul barajului şi a locului ocupat de lacul de acumulare.anumita diminuare prin reducerea numărului de aşezări temporale şi chiar permanente şi părăsirea unor anumite poieni deci numai sunt lărgite pajiştile pentru păşunat sau pentru culturi agricole şi o parte din suprafeţele defrişate au fost replantate Populaţia care locuia în numeroasele case răspândite pe versanţi şi utiliza trenurile atât în scopuri pastorale cât şi agricole a coborât în aşezările permanente noi înfiinţate datorita activităţilor industriale şi a facilităţilor legate de circulaţie şi de locurile de munca noi create Exploatarea forestieră – a căpătat noi dimensiuni fiind exploatate sistematic. În urma exploatărilor forestiere majoritatea versanţilor şi a suprafeţelor de pe culmi se înierbează repede o mare parte fiind deja acoperită cu lăstari de fag şi de alte specii lemnoase în acest mod fiind combătută eroziunea solului care în unele locuri este ca şi inexistentă poate doar cu excepţia unor versanţii foarte abrupţi unde are loc o eroziune foarte puternica până la roca de bază. În acest scop în zona s-au construit numeroase drumuri forestiere care servesc la evacuarea materialului lemnos din parchete iar terenul să rămână apt pentru replantări şi regenerări naturale. Faptul că barajul a fost construit din arocamente şi impermeabilizat cu material argilos a necesitat 72 .

deschiderea de cariere de calcar şi exploatarea luturilor deluvio– coluviale acumulate pe terase, tăpşane, glacisuri. Aceasta mobilizare enorma de materiale şi activitatea de transport a lor a dus la modificarea radicală a zonei. Modificări ale vegetaţiei Prima şi cea mai evidentă modificare a peisajului se produce la nivelul covorului vegetal , repartiţia şi constituţia calitativă şi calitativă a vegetaţiei fiind modificată. Tăierea arborilor de răşinoase pentru construcţii a dus la limitarea suprafeţelor ocupate de răşinoase şi chiar la dispariţia lor. La aceasta a mai contribuit şi climatul local care a creat condiţii prielnice ,optime din punct de vedere ecologic pentru făgete ceea ce le-a permis regenerarea şi dezvoltarea lor viguroasă . Astăzi molidul se întâlneşte destul de rar mai ales în amestec cu fagul şi pe suprafeţe destul de reduse Datorită intervenţiei omului care a tăiat pentru foc şi mai ales pentru extinderea păşunilor zonele de limita a rărişurilor şi a jnepenişurilor au dispărut în marea lor majoritate aceste biocenoze mai pot fi întâlnite pe suprafeţe reduse având caracter insular, îndeosebi pe formele de teren mai greu accesibile umbrite şi reci, în locul lor pe coastele mai domoale şi pe suprafeţele însorite au crescut graminee înţelenitoare ce alcătuiesc pajişti.
73
Modificări ale reliefului Prin activitatea sa omul poate influenţa direct înfăţişarea şi evoluţia versanţilor prin schimbarea stării de echilibru plecând chiar de la o simplă modificare a unui singur component al ecosistemului Aceste schimbări se manifestă în funcţie de. Constituţia litologică a versanţilor structura de panta de natura vegetaţiei şi de forma versanţilor asupra cărora se manifestă acţiunea.Acţiunea distructivă a omului asupra vegetaţiei naturale a dus la crearea unor condiţii favorabile pentru declanşarea sau extinderea unor procese cu efect negativ. Astfel, defrişarea pădurilor a avut ca efect în special pe versanţii cu înclinare puternică , intensificarea şi înmulţirea efectelor proceselor criogene şi gravitaţionale Iarna pe versanţii cu energie de relief mare de pe care a fost tăiat arboretul se formează culoare de avalanşe mai ales acolo unde au fost tăiaţi jnepenii care au un rol important protector împiedicând declanşarea proceselor de eroziune În zonele afectate de acţiunea torentelor s-a format la baza versanţilor conuri mari de grohotişuri mobile şi semimobile. Ecosistemele naturale au o rezistentă mult mai mare la acţiunea agenţilor decât cele transformate. Păşunatul iraţional şi distrugerea vegetaţiei prin bătătorire uşurează degradarea păşunilor şi afectarea solului prin eroziune.
74
Extinderea păşunilor prin distrugerea jnepenişurilor nu numai că nu redă păşunatului suprafeţe mai mari dar alături de acţiunea proceselor de degradare a terenului atrage după sine şi instalarea unor asociaţii cu valoare nutritiva scăzută. Cu toate că au o valoare nutritivă scăzută cenozele de jneapăn nu trebuie defrişate ele având un rol important în consolidarea zonelor afectate de eroziunea torenţială. Construirea de drumuri a produs modificări locale ale reliefului prin dislocări de rocă prăbuşiri de bolovani producându-se dezechilibrări locale ale versanţilor Şi exploatarea calcarului în cariere a produs modificări de proporţii, ducând în unele cazuri la distrugerea anumitor forme de relief. Modificări ale reţelei hidrografice şi ale etajelor de viaţă – Construcţia drumurilor forestier şi în mod deosebit a lucrărilor pentru sistemul hidroenergetic a afectat în mod puternic complexul biologic care a avut de suferit modificări ale calităţii apei ca urmare a aruncării în râu a unor mari cantităţi de pământ roci, resturi vegetale, produse petroliere detergenţi, resturi metalice care au avut drept consecinţă schimbarea compoziţiei chimice a apei a caracteristicilor fizice modificând o serie întreaga de biotopi Ca urmare a acestor modificări ale cadrului şi vegetaţia precum şi fauna acvatică au suferit modificări calitative şi cantitative. Pentru ca unele din speciile din biocenoza râului au o mai mica plasticitate ecologica nu se pot adapta la noile condiţii de mediu şi dispar Lacul de acumulare care s-a format este alimentat de râuri
75
un rol important îl are şi modul de dezvoltare al regiuni aplicarea de masuri organizatorice şi de protecţie a mediului ambiant trebuie sa se tina seama de diversitatea condiţiilor naturale şi de răspunsul lor foarte variat la intervenţiile antropice şi se impune o foarte atenta şi judicioasă apreciere a modificărilor şi a reacţiei fiecărui factor angrenat în acţiune. şi detritus în dinamica ecosistemelor existente în josul râurilor În menţinerea ecosistemelor din zona.tipice de munte cu ape limpezi. În partea de jos a barajului datorită marilor oscilaţii de debit şi a calităţii apelor biocenozele instalate vor fi mai sărace şi vor avea nevoie de un timp mai lung pentru a se instala Se poate desprinde concluzia ca trebuieşte acordată o mare atenţie ecosistemelor noi înfiripate pentru ca ele joacă un rol foarte important prin aportul de suspensii. bogat oxigenate. reci şi lacul este tipic lacurilor de munte şi se va forma o biocenoză specifică. 76 .

Zonalitatea verticală a elementelor bilanţului hidrologic urmăreşte două probleme: cunoaşterea elementelor morfometrice ale lacurilor antropice şi scoaterea în evidenţă a teritoriilor lipsite de lacuri sau cu lacuri care nu sunt suficient valorificate sub aspect economic. scot în evidenţă multplicarea factorilor care conlucrează în geneza lor. însa viaţa lor este mai scurtă. natura folosind condiţii favorabile de relief. fie pentru folosul oamenilor. Bazinele lacustre au fost folosite demult in mod empiric. Altele prin topirea gheţarilor sau prin închiderea unui braţ al mării. ortopedice. Pe globul pământesc lacurile asigură de patru ori mai multă apă proaspătă decât râurile. Acestea poartă numele de lacuri de acumulare. Un mijloc important de ocrotire a sănătaţii îl reprezintă efectul terapeutic al apei mineralizate care stă la baza tratamentelor afecţiunilor reumatice. neurologice. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. Dacă nu sunt suplimentate cu apă. ginecologice. Numărul mare a acestor lacuri existente pe teritoriul ţării noastre (3450) şi diversitatea tipurilor lor genetice. Unele lacuri s-au format prin mişcări ale plăcilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. Geografii clasifică lacurile în moduri diferite: în funcţie de modul în care au luat naştere. fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. deoarece acumulează o rezervă de apă. etc. de prospeţimea lor sau de salinitatea apelor acestora şi în funcţie de vietăţile care pot supravieţui in ele. 77 .CONCLUZII În peisajul ţării noastre. acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mâl. hidrografie etc. climă. Posibilităţile de utilizare a lacurilor a fost facută din cele mai vechi timpuri. lacurile se impun prin nota specifică ce o dau regiunii in care sunt cantonate şi prin numărul lor apreciabil.

Vol.33. Muzeul de Ştiinţe Naturale Piatra Neamţ. şi Ped. Edit.... Ed.. Bucureşti. Univ. N. de Şt. Sci.544 p. Exemplificări din judeţul Neamţ. 2. Muz. Piatra Neamţ. CIOCÂRLAN. 1. Verein. JONASSON. ARTENIE. Arch... vol. 1973 – The biomass organic matter contents and calorific value of macrophytes in the lakes of the Szeszurpa drainage area 269-282. Lit. I.BIBLIOGRAFIE ANTONESCU. I. G. 1981 – Practicum de biochimie generală. GRABOWSKI. Did.. 1996 : Procese geomorfologice cu interval de recurenţă mare în arealul munţilor flişului.. “Al. Stuttgart. N. P. Ceres. Limnol. C.M. V.. Gârleni. VIII. ICHIM. Bucureşti. 15-32.. Verh. 78 .. Studii şi Cercetări. V. RĂDOANE MARIA. APETROAEI. JONES. Studii şi Cercetări. Publ.. Hydrobiol. Cuza” Iaşi. 512 p.. 26. 1996 – “Unele caracteristici fizico-chimice ale sedimentelor actuale din lacurile de baraj Vaduri. 20 nr. Internat. 39. I. 1988 – Flora ilustrată a României. Nat.J. TĂNASE Elvira.S. A. Şerbăneşti şi Galbeni”. 33-37.109 p. 1963 – Biologia apelor.VIII. Pol. RĂDOANE. 1979 – A guide to methods for estimating microbial numbers and biomass in fresh water. 1996 – Limits for life in the lake ecosystem.

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE STIINŢĂ ŞI INGINERIA ALIMENTELOR SPECIALIZAREA ECOLOGIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Documents Similar To Apa - Lacuri Din Romania - Studiu de Caz - Lacul Natural de Baraj Cuejdel