Sunteți pe pagina 1din 46

Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor

1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:


a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.

2. Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea sistematicã a


întreprinderii pe piatã:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.

3. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã


evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic:
a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO;
b) în functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de
achizitie din cea mai recentã perioadã.

4. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã:


a) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã
a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului
de schimb leu/dolar.
b) cu cât riscul de tarã e mai mic, cu atât rata de actualizare e mai mare;
c) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai micã.

5. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare:


a) direct proportionalã;
b) invers proportionalã;
c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.
6. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca
explicatie:
a) o perceptie diferitã despre riscuri;
b) nivel diferit de informare si documentare;
c) nu este posibilã o astfel de situatie.
7. Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea
scripticã este inferioarã amortizãrii tehnicoeconomice) influenteazã artificial
valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul:
a) micsorãrii;
b) majorãrii;
c) nu are nicio influentã.

8. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se


urmãreste:
a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea
economicã a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului
de schimb leu/dolar.

9. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã:


a) numai când e prevãzutã prin acte normative;
b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii;
c) dacã normele contabile permit aceasta.

10. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei


întreprinderi, profitul net se corecteazã cu:
a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de
mentinere;
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de
mentinere;
c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea


întreprinderii, în sensul:
a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie;
b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie;
c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.

12. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã
urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii
640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit
10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000:
a) 140.000;
b) 150.000;
c) 780.000.
13. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei
întreprinderi în ce priveste perioada de referintã:
a) 2;
b) 3;
c) 4.

14. Evaluãrile pot fi:


a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si
diagnostic;
b) evaluãri contabile si evaluãri economice;
c) evaluãri pe bazã de acte normative.

15. Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã:


a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a întreprinderilor;
b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor;
c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie.

16. Care este diferenta dintre uzura scripticã si uzura fizicã a unei clãdiri:
a) nu este nicio diferentã;
b) uzura scripticã este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizicã este
durata de viatã;
c) apreciere economicã a vietii unei clãdiri.

17. La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe:


a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil;
b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.;
c) sã stabileascã valorile reale de impozitare.

18. Care sunt metodele de piatã de evaluare a terenurilor folosind chiria si


informatiile de tranzactionare:
a) metoda rentei de bazã si a capitalizãrii rentei de bazã;
b) metoda comparatiei directe;
c) doar metoda rentei de bazã.

19. Capacitatea beneficiarã se referã la:


a) beneficiul realizat în trecut;
b) un beneficiu viitor;
c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei.

20. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula:
a) capitaluri permanente +/– diferentele din reevaluare;
b) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;
c) activul reevaluat corijat +/– total datorii.

21. Activul net corectat, prin metoda substractivã, se determinã dupã formula:
a) capitaluri proprii +/– diferentele din reevaluare;
b) activul reevaluat corijat – total datorii;
c) activul reevaluat corijat – obligatiile financiare.

22. Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare?
a) dobânda la împrumutul de stat;
b) rata de remunerare a activelor fixe;
c) dobânda bancarã.

23. Rata de actualizare este:


a) un element al pietei financiare;
b) un element al pietei de bunuri si servicii;
c) dobânda la împrumutul de stat.

24. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ:
a) activul net contabil;
b) activul net corijat (corectat);
c) activul net reevaluat.

25. Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã:


a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii;
b) o modalitate de determinare a profitului net;
c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii la
un moment dat.

26. Diagnosticul functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului


urmãreste examinarea:
a) structurii întreprinderii;
b) absenteismului;
c) resurselor umane ale întreprinderii.

27. Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii


personalului are drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea
obiectivelor si functiilor întreprinderii;
c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii.

28. Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului are


drept scop:
a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare);
b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la
realizarea activitãtilor întreprinderii;
c) stabilirea organigramei întreprinderii.

29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare, în cadrul evaluãrii


întreprinderii, are drept scop:
a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe;
b) necesitatea de restructurare a întreprinderii;
c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie material rãspund nevoilor
actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei
potential.
30. Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependent cu
diagnosticul:
a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului;
b) functiei de exploatare;
c) tuturor functiilor întreprinderii.
31. Diagnosticul comercial urmãreste determinarea:
a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social–economic;
b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã;
c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate de
întreprindere.
32. Goodwill-ul reprezintã:
a) fondul comercial al întreprinderii;
b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri
care are ca sursã elementele intangibile ale acesteia;
c) un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului comercial al
întreprinderii.
33. Evaluarea economicã si financiarã a întreprinderii se face pe baza:
a) unui act normativ;
b) unei expertize si diagnostic;
c) bilantului contabil al întreprinderii.
34. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt:
a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintã;
b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare si perioada de referintã;
c) capacitatea beneficiarã, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada de referintã.
35. Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseste înregistrat în bilantul întreprinderii la
închiderea exercitiului:
a) da;
b) nu;
c) da, ca fond comercial.
36. Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii:
a) patrimonial;
b) prin rentabilitate;
c) nu influenteazã.
37. Bilantul contabil serveste ca bazã de date pentru stabilirea:
a) activului net contabil;
b) rezultatului net contabil;
c) conturilor de regularizare.
38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de profit
si pierdere se face:
a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã;
b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;
c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile.
39. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face:
a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor;
b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv;
c) în ordinea fluxurilor economice.
40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv:
a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile;
b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale;
c) determinarea profitului brut.
41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime în
întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveste:
a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului;
b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin;
c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente.
42. Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în functie de:
a) prevederile legale;
b) gradul de utilizare a acestora;
c) utilitatea exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la realizarea
profiturilor.
43. Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt:
a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisã;
b) factorul timp si fructificarea;
c) rata de actualizare sau de capitalizare.
44. Care din urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea determinãrii
capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã:
a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii;
b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii;
c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii.
45. În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare a
întreprinderii:
a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare;
b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indifferent de metoda folositã
de întreprindere;
c) evitarea metodei de amortizare acceleratã.
46. Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevalueazã bunurile
dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat:
a) evolutia preturilor;
b) raportul de schimb leu/dolar;
c) modul de contabilizare a costurilor.
47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã
reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social
3.000.000; imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve
500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti
500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 43.500.000;
b) 18.500.000;
c) 28.500.000.

48. Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea
bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social 3.000.000;
imobilizãri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000;
profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitãti 500.000;
obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
a) 53.500.000;
b) 28.500.000;
c) 18.500.000.

49. Metoda de evaluare „la termen” este recomandabil sã fie folositã în cazul:
a) întreprinderilor aflate în dificultate;
b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile;
c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile.
50. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este
aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social 3.000.000; rezerve
10.000.000; alte fonduri proprii 15.000.000; imobilizãri necorporale (cheltuieli de
înfiintare) 5.000.000:
a) da, 23.000.000;
b) da, 33.000.000;
c) nu.
51. O instalatie datã cu chirie influenteazã valoarea patrimonialã de bazã a unei
întreprinderi?
a) da;
b) nu;
c) da, deoarece se amortizeazã altfel.
52. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul contabil
constituie:
a) un element de calcul al valorii întreprinderii;
b) punct de pornire în determinarea capacitãtii beneficiare a întreprinderii;
c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se
obtine valoarea întreprinderii.
53. Care din urmãtoarele afirmatii este inexactã:
a) cresterea ratei de actualizare micsoreazã valoarea întreprinderii;
b) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã, contabilã
micsoreazã valoarea întreprinderii;
c) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã contabilã
micsoreazã rata de actualizare si, ca atare, micsoreazã valoarea întreprinderii.
54. Metodele combinate de evaluare abordeazã:
a) atât activul, cât si pasivul din bilant;
b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea;
c) atât resursele, cât si destinatia acestora.
55. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei
întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a
întreprinderii); i = rata de capitalizare:
a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;
b) prag de rentabilitate al întreprinderii;
c) goodwill-ul întreprinderii.
56. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal:
a) recomandat de bibliografia consultatã;
b) rationamentul profesional al evaluatorului;
c) tipul de întreprindere de evaluat.
57. Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea:
a) a trei sau mai multe metode;
b) cel putin a douã metode;
c) metodelor care dau rezultate apropiate.
58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã:
a) costul;
b) valoarea;
c) toate cele de mai sus.
59. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de:
a) conditiile concrete de evaluare;
b) constatãrile din diagnosticul de evaluare;
c) dorinta beneficiarului evaluãrii.
60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu:
a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea;
b) pretul de cumpãrare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai
putin deprecierea;
c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor.
61. Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de:
a) gradul de participare la realizarea profiturilor;
b) parametrii tehnici de eficientã;
c) gradul de uzurã.
62. Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu:
a) valoarea de origine, mai putin uzura;
b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã
bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare;
c) valoarea actualã a bunului.
63. Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreste:
a) stabilirea competitivitãtii întreprinderii;
b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea
concluziilor;
c) determinarea rentabilitãtii întreprinderii.
64. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de:
a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de
întreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei;
b) dispozitiile legale în vigoare;
c) vointa proprietarilor întreprinderii.
65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de 15.375 mii lei, iar rulajul creditor anual
al acestora este de 186.150 mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor?
a) 15 zile;
b) 45 de zile;
c) 30 de zile.
66. Se dau urmãtoarele elemente de bilant:
– total activ = 425.000 mii lei;
– cheltuieli constituire = 2.500 mii lei;
– cheltuieli de cercetare = 15.500 mii lei;
– brevete proprietate = 125.000 mii lei.
Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã 75.000 mii lei.
Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat)
în minus cu:
a) 93.000 mii lei;
b) 143.000 mii lei;
c) 118.000 mii lei.
67. Bilantul economic se prezintã cu un:
a) activ net corijat de 23.000 mii lei;
b) pasiv net corijat de 23.000 mii lei, din care datorii totale de 5.000 mii lei.
Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de:
a) 18.000 mii lei;
b) 20.000 mii lei;
c) 19.000 mii lei.
68. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de 145.000 mii lei, nu mai
are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face
posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a
halei sunt estimate la 85.000 mii lei, iar transportul si taxele materialelor
nerecuperabile la suma de 35.000 mii lei. Pentru materialele recuperabile se
estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.000 mii lei. Stabilind
bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus, bilantul
contabil:
a) 265.000 mii lei;
b) 75.000 mii lei;
c) 220.000 mii lei.
69. Activul net corijat al întreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiarã de
3.000 lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de:
a) plus 2.000 mii lei;
b) minus 1.400 mii lei;
c) plus 1.400 mii lei.
70. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este
de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de
75.000 mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii va fi de:
a) 455.000 mii lei;
b) 320.000 mii lei;
c) 350.000 mii lei.
71. Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de 8.000 mii lei, iar dobânda la
certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii,
utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi
de:
a) 25.600 mii lei;
b) 26.500 mii lei;
c) 26.667 mii lei.
72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata
de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe
goodwill este de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.
73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având
urmãtoarele date estimative:
– activ net contabil = 120.000 mii lei;
– plus valoarea imobilizãrilor = 5.000 mii lei;
– minus valoarea imobilizãrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi
rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor);
– cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = 2.000 mii lei.
Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de:
a) 117.000 mii lei;
b) 118.000 mii lei;
c) 116.000 mii lei.
74. În câte grupe se pot împãrti metodele de evaluare combinate?
a) 3;
b) 2;
c) 4.

75. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 lei, capacitatea


beneficiarã este de 1.000 lei, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare a
superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii va fi de:
a) 8.600 lei;
b) 8.800 lei;
c) 8.480 lei.
76. Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea goodwill-
ului aplicând o ratã de actualizare de 30%:
a) – 4.666 lei;
b) + 6.666 lei;
c) + 4.666 lei.

77. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea


întreprinderii în sensul:
a) reducerii;
b) cresterii;
c) nu influenteazã.

78. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã?


a) direct proportionalã;
b) invers proportionalã;
c) nu existã relatie directã.

79. Explicati necesitatea evaluãrii economice si financiare a unei întreprinderi.


Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie a bunurilor,
activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spatial economic al
tarii. Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari semnificative
cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si componenta actionarilor sau
asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesi 20320k1022u nui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor
comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai
degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
80. Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei
întreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar – motorul
tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate de
firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute
in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.

81. Explicati diferentele dintre pret si valoare.


Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de
cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea,
evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe
negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.

Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie
punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura
psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si
impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.

Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu.

Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential.

82. Clasificati diferitele tipuri de evaluãri.


Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii

- evaluari contabile

- evaluari administrative

- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evluarii:

- evaluari de intreprinderi

- evaluari de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:

- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare

- evaluari contractuale

- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte
publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

Abordarea prin active (costuri);

Abordarea prin comparatie

Abordarea prin capitalizarea veniturilor.

83. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii?


Diagnosticul are drept scop

- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;

- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;

- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii
raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.

Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa
respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea
factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

84. Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii.

85. Definiti valoarea de piatã. Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar
putea fi schimbata la data evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in
cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.

Valoare de piata = suma estimata pentru care o proprieate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator
decis si un vamzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, in care ambele parti au actionat in
cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri.

86. Definiti valoarea justã. Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de
buna voie intre doua parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Valoare justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

87. Definiti valoarea actualã a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a
viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.

Valoarea la care un activ este inclus in bilant, dupa deducerea oticaror amortizari cumulate si a oricaror pierderi
cumulate din depreciere.

88. Definiti valoarea de origine. Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de
achizitie reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de
utilizare sau de folosire.

Valoare de origine = cost istoric

89. Definiti valoarea de utilizare. Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun
susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si
posedand aceleasi performante ca si bunul supus reevaluarii.

Valoare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate, ce se asteapta sa fie generate
din utilizarea continuua a a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utile.

90. Definiti valoarea substantialã.


91. Prezentati 3 momente din viata întreprinderii în care este obligatorie evaluarea.
1. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea

- modificari in marimea si structura capitalului social

- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor

- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesi 20320k1022u uni, falimente, partaje)

Fuziuni si schimburi de proprietati

Vanzarea/cumpararea unei proprietati

Garantarea inprumuturilor

92. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi? din punct
de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat nu reflecta
valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a bunurilor

- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care
au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post
privatizare

- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;

- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara
utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si
analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

Datorita schimbarii proprietarului

93. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic.

Necesitatea evaluarii economice si financiare


a unei intreprinderi.
economie
ALTE DOCUMENTE

ORGANIZAREA FLOTEI
MARITIME MONDIALE
1. Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare a
Balanta de verificare
unei întreprinderi.
Conform uzantelor juridice actuale
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea (noutate in domeniu?!), inspectorul
valorii de piata, a valorii de circulatie a bunurilor, activelor fiscal prin PV
si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a Investitiile si rolul lor in economia de
operatorilor economici in spatial economic al tarii.
Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata
piata
intreprinderii au loc unele schimbari semnificative cum sunt: Calcul economic
modificari in marimea si strucura capitalului social, Operatiunile de leasing
modificari in numarul si componenta actionarilor sau
Electrica Oltenia S.A. aplica un nou
asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesi
20320k1022u nui, falimente, partaje), in cazul tranzactiilor sistem de citire - facturare - incasare a
comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate consumului de energie electrica
in bilantul contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba Analiza Tranzactionala
valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de
valorile juste.
ETAPE DE SI TEHNICI DE
VANZARE
2. Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ CONSIDERAłII GENERALE
sau unei intreprinderi PRIVIND VALOAREA
INTREPRINDERII
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca
punct de pornire bilantul contabil, auditul financiar –
motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se
reflecta volumul fondurilor proprii, piata, strategiile aplicate
de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii Cautare
accumulate de firma de la infiintare si rezultatele financiare
obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.

3. Explicati diferentele dintre pret si valoare

Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in cunostinta de
cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului presupune negocierea,
evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respective zona in care ar putea incepe
negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.

Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constiutie
punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa cumpere. Valoarea depinde de unele
criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura
psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si
impreuna , latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.

Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.

Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu.

Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential.

4. Clasificati diferitele tipuri de evaluari

Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii

- evaluari contabile

- evaluari administrative
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic

Din punct de vedere al obiectului evluarii:

- evaluari de intreprinderi

- evaluari de bunuri

Din punctul de vedere al scopului evaluarii:

- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare

- evaluari contractuale

- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte
publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale

Abordarea prin active (costuri);

Abordarea prin comparatie

Abordarea prin capitalizarea veniturilor.

5. Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii?

Diagnosticul are drept scop

- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;

- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;

- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;

- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii
raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la nivelul rezultatelor sale.

Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa
respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei, la depistarea
factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.

6. Definiti valoarea de piata

Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluarii, intre un
cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri,
intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.

Valoare de piata = suma estimata pentru care o proprieate ar putea fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator
decis si un vamzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, in care ambele parti au actionat in
cunostinta de cauza, prudent si fara constrangeri.

7. Definiti valoarea justa


Valoarea justa reprezinta suma pentru care un active ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.

Valoare justa = suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o datorie, de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv.

8. Definiti valoarea actuala a unui bun

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a fi generate
de derularea normala a activitatii intreprinderii.

Valoarea la care un activ este inclus in bilant, dupa deducerea oticaror amortizari cumulate si a oricaror pierderi
cumulate din depreciere.

9. Definiti valoarea de origine

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea costurilor
necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de folosire.

Valoare de origine = cost istoric

10. Definiti valoarea de utilizare

Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi scop, in
aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi performante ca si
bunul supus reevaluarii.

Valoare de utilizare = valoarea actualizata a fluxurilor de numerar viitoare estimate, ce se asteapta sa fie generate
din utilizarea continuua a a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utile.

11. Prezentati 3 momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea

- modificari in marimea si structura capitalului social

- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor

- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesi 20320k1022u uni, falimente, partaje)

Fuziuni si schimburi de proprietati

Vanzarea/cumpararea unei proprietati

Garantarea inprumuturilor

12. De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei întreprinderi?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu capital de stat
nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piata a
bunurilor

- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care
au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi extrapolate in perioada post
privatizare
- Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea
profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;

- Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale,
cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar, stiut fiind ca un bun fara
utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si
analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

Datorita schimbarii proprietarului

13. Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic

Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a
caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.

Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista
anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii.

Obiectiv – estimarea riscurilor aferente situatiei juridice a intreprinderii.

Mijloace de realizare:

- dreptul societatii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul sedintelor CA, registrul
actionarilor etc.);

- bilantul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP;

- rapoartele cenzorilor si auditorilor;

- avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente;

- dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca, ROF, ROI, contracte pentru manageri si clauze
speciale;

- drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada;

- dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor active/terenuri contaminate.

94. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Diagnosticul


functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de intrepinderea evaluate pe aceasta
piata.

Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea intreprinderii,
prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate si din interferenta cu
celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.

Obiectiv – determinarea pozitiei intreprinderii analizate.

Mijloace de realizare:

- studiu asupra pietei produselor si serviciilor intreprinderii;


- studiu asupra pietei furnizorilor intreprinderii;

- cercetarea pietei;

- segmentarea pietei

95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de


exploatare. iagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al
mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale achizitorului ei
potential.

Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii evaluate, din
interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si concluziile din raportul
altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet professional sau favcand parte dintr-o
societate de profil legal atestata sau autorizata.

96. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare,


management si resurse umane. Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza
datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute
din afara intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este
cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet
professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.

Obiectiv – analiza masurii in care se asigura firmei resurse umane de calitate la toate nivelele ierarhice.

Mijloace de realizare:

- stabilirea potentialului functiunii de personal;

- calitatea organizarii si a managementului.

97. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Are ca


obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare

Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair, rentabiliatea si
riscurile financiare.

Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din partea
intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte diagnostice ale
functiilor intreprinderii.

Obiectiv – utilizarea eficienta a resurselor financiare ale actionarilor si creditorilor.

Mijloace de realizare:

- abordarea bazata pe comparatie de piata;

- abordarea bazata pe venituri DFC;

- abordarea bazata pe active (costuri).


98. Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000;
licente 10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante
300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve
5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare 150.000 (din care 75.000 pe termen
lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.
Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul
functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

99. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare. Bilantul contabil este documentul contabil de
sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se
intocmeste, potrivit legii.

Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.

100. Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare. Bilantul functional este


instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale intreprinderii functiile de investitii, de
exploatare si de trezorerie – in active si functia de finantare in pasiv.

101. Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei
întreprinderi? Pasii in determinarea ANC sunt:
1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare exploatarii si elemente in afara exploatarii (necesare
intreprinderii)

2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii;

3. Calculul mathematic al activului net corectat.

102. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere?


Componentele fundamentale ale oricarei evaluari sunt:

Activul net corectat si capacitatea beneficiara

Diagnosticul juridic

Diagnosticul functiunii de cercetare-dezvoltare

Diagnosticul functiunii comerciale

Diagnosticul functiunii de productie

Diagnosticul functiunii de resurse umane

Diagnosticul functiunii financiar-contabile

103. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare si


bunuri nenecesare?
104. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o
întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat?

105. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi?
Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met. aditiva

Metoda identificarii

Metoda asimilarii sau similitudinii

Metoda corelarii

Metoda indicilor de actualizare

106. În ce constã metoda substractivã de calcul a activului net corijat? . Met. substractiva
consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica) a tuturor datoriilor actualizate.

Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care exista date
privind tranzactii recente.

107. În ce constã metoda aditivã de calcul a activului net corijat? Met aditiva consta in
corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale.

Metoda aditiva = asimilarea obiectului evaluat cu alte obiecte tranzactionate recent pe piata se face pe baza
parametrilor sai principali de functionare.

108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea
acesteia.

109. Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi? Explicati


semnificatia acesteia. al. substantiala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de
intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimonial
intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.

Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un
moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.

110. Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode,
cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000;
banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente
250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; împrumuturi bancare
t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate 80.000;
profit 55.000. Met aditiva
Capitaluri Proprii 110.000
Cap social 100.000

Rezerve 10.000

Profit 55.000

Ch infiintare 15.000

ANC 150.000

Met substractiva

Cladiri 200.000

Echipamente 250.000

Stocuri 300.000

Casa 10.000

Banca 150.000

Total active 910.000

Furnizori 400.000

Creditori 80.000

Imprum 200.000

Ven anticip 80.000

Oblig 760.000

ANC 150.000

111. Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea
valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit
ulterior.

Rata de actualizare = rata rentabilitatii ceruta de un investitor ca sa-si mentina capitalul sau sa-l plaseze intr-o
intreprindere.

112. Care sunt tehnicile de actualizare? Tehnicile de actualizare


- suma Y prevazuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in perzent valoarea X daca pe Y il amplificam cu
factorul de actualizare X = Y * 1/(1+i)n

- rd (rata deflatata) = (i-f ) / (1+f)n


- rata neutra de plasament 1

I _ __1___

An= 1 (1+t)n

- actualizarea unei serii de fluxuri constante t

- actualizarea pe baza indicatorului PER

Actualizarea permite compararea, la data evaluarii, a fluxurilor de venit care vor fi generate in viitor.

VN = VO X (1+K)n , unde (1+K)n este factorul de actualizare.

113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.

114. Ce este actualizarea? Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie
Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasare).

115. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei


întreprinderi. Modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de
actualizare folosita de intreprindere.

-Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a
dividendului

- cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri
reinvestite, costul capitalurilor va fi :

KCPR = DIV/S + (1-d)*π /CPR

DIV = dividendul pe actiune distribuit

S = cursul bursier al actiunii firmei analizate

d = rata de distribuire a dividendelor

π = profitul net al firemie

CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei

116. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi? CMPC = cost
mediu ponderat al capitalului;

CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;


CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale;

CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung;

CI = capital investit;

T = rata impozitului pe profit.

117. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare. Relatia dintre riscuri si rata de
actualizare

Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului ca viitorul este nesigur.

Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin
intermediul unor prime de risc. La naliza unei astfel de abordari ariscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare
ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: ca o deducere din suma scontata a profiturilor
intreprinderii (metoda echivalarii sigrantei sau metoda deducerii profitului) sau ca o crestere a ratei de actualizare
(metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).

Rata de actualizare trebuoie sa fie o rata inainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a
banilor si riscurile specifice actuivului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile
viitorului flux de numerar au fost ajustate.

O rata care reflecta evaluarile pietei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este
rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori,
durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.

Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de prêt si riscul fluxului de
numerar.

118. Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii. Riscul, prima de risc care se
cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din
sinteza diagnosticelor.

Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

119. Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii. nte rata de
actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea
intreprinderii va fi mai mica.

120. Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi
cu influentã asupra ratei de actualizare.
121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei întreprinderi
asupra valorii acesteia?
122. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi si prezentati câteva din
metodele de determinare.
123. Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si ce semnificatie are în
evaluarea întreprinderii.
124. Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei
întreprinderi?
125. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul
contabil pentru determinarea capacitãtii beneficiare.
126. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu
amortizãrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor?
127. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu
cheltuielile salariale?
128. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul
contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii.
129. Ce sunt efectele sinergice si ce influentã au asupra valorii unei tranzactii?
130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãtii beneficiare a
unei întreprinderi?
131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin
rentabilitate?
132. Ce întelegeti prin perioada de referintã a unei întreprinderi în evaluarea
acesteia prin rentabilitate?
133. Ce este si cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi?
134. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea
întreprinderii?
135. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi exprimatã prin profitul net este de
800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este valoarea
întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati semnificatia acesteia.
136. Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin
rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia?
137. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?
138. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã?
139. Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã?
140. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele de
exprimare a acesteia.
141. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea
unei întreprinderi?
142. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate?
143. Care sunt cele 4 etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor
de disponibilitãti actualizate?
144. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã si când se foloseste în evaluarea
întreprinderii?
145. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?
146. Ce este partea „invizibilã” a unei întreprinderi si cum se determinã valoarea
acesteia?
147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are în
evaluarea acesteia?
148. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie
are si cum influenteazã valoarea întreprinderii?
149. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea
acesteia?
150. Ce relatie existã între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi?
151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe se pot
clasifica?
152. Explicati în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii.
153. În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute?
154. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare exploatãrii?
155. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerãrii
valorii substantiale brute?
156. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale 29.000; fond de comert
1.000; stocuri 20.000; creante 50.000; disponibilitãti 5.000; capitaluri proprii
50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii nefinanciare 25.000 si
împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de
15%; capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul previzional net 1.000/an; rata
de actualizare este de 12%.
Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwillului redusã la 5 ani.
157. Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor
întreprinderi?
158. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
159. Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina
valoarea acesteia?
160. Cum se evalueazã disponibilitãtile din bilantul unei întreprinderi pentru a
determina valoarea acesteia?
161. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
162. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru
determinarea valorii acesteia?
163. Care sunt situatiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în
dificultate?
164. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum se
calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate?
165. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se calculeazã
valoarea întreprinderii în dificultate?
166. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii.
167. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii?
168. Cum influenteazã raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei
întreprinderi?
169. Cum influenteazã modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi?
170. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a
întreprinderii este de 10.000, iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul net
este 1.500. Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a
întreprinderii?
171. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã
exprimatã prin profitul net de 10.000, iar costul capitalului acestei întreprinderi este
de 15%?
172. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din
care cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare
50.000; capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei
întreprinderi.
173. Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi?
174. Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale
întreprinderii.
175. Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.
176. Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii?
177. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi?
178. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi?
179. Conturile din afara bilantului influenteazã valoarea unei întreprinderi? Dacã
da, cum?
180. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din
participatii minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul sãu se prezintã
astfel la sfârsitul exercitiului N:
ACTIV PASIV
Imobilizari corporale nete 5 Capitaluri proprii 112
Imobilizari financiare 120 Datorii financiare 25
Disponibilitati banesti 12
TOTAL 137 Total 137
Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din mobilier de
birou pe care îl utilizeazã pentru propriile nevoi si care are o valoare de piatã
estimatã la 11 milioane u.m. Imobilizãrile financiare cuprind portofoliul de
participatii minoritare care includ douã categorii distincte:
– titluri ale societãtilor necotate pentru o valoare netã contabilã de 88 milioane
u.m. care genereazã, în opinia managerilor, plusvalori potentiale brute de 15
milioane u.m.;
– titluri ale societãtilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru partea
detinutã de întreprindere, 50 milioane u.m.
Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, un
rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m.
Aceste pierderi se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina
o economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent
plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptatã de piatã
pentru acest tip de afacere este de 10%.
Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor.

181. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se determine


economia de impozit pe profit indusã de pierderi.

182. Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze


activul net contabil.

183. Grupul Y detine, prin intermediul societãtii-mame, un control majoritar asupra


a trei societãti: A, B si C.
Bilantul societãtii-mame, încheiat la sfârsitul exercitiului N, se prezintã astfel:
Se mai cunosc urmãtoarele:
– imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social al grupului
(regrupeazã ansamblul serviciilor administrative si comerciale ale grupului si ale
celor trei filiale); o expertizã recentã îi atribuie o valoare de piatã de 16 milioane
u.m.;
– imobilizãrile financiare cuprind, pe de o parte, valoarea netã contabilã a
participatiilor în societãtile A, B, C si, pe de altã parte, un împrumut de 12 milioane
u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultãti
financiare. Dupã ultimele informatii, acest partener ar putea ajunge în situatia
încetãrii plãtilor.
În privinta filialelor, se mai stie:
– A reprezintã în bilantul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane u.m. Este
o societate necotatã care are datorii financiare de 18 milioane si care a obtinut în
ultimul exercitiu un rezultat din exploatare de 9 milioane. Societãtile cotate ale
aceluiasi sector de activitate prezintã actualmente urmãtorii multiplii asupra
rezultatelor ultimului exercitiu: 10 pentru rezultatul exploatãrii si 15 pentru
rezultatul net;
– B este o societate cotatã pe piata secundarã de 2 ani. Valoarea netã contabilã în
cadrul grupului, care detine din capitalurile sale o cotã de 55%, este de 35 milioane.
În urma unor performante deosebite, B prezintã la ora actualã, pe baza mediei
cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursierã de
130 milioane;
– C este o societate tânãrã, în puternicã crestere, a cãrei finantare a fost realizatã
deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar tinând
seama de potentialul sãu, se estimeazã o valoare global apropiatã de cifra de afaceri
anualã, de 32 milioane pentru ultimul exercitiu. Grupul detine 100% din capitalul
sãu. Alte informatii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente
activelor pe termen lung 28%.
Sã se determine valoarea actualã a participatiilor în societãtile A, B si C.
184. Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze
activul net contabil corectat al grupului Y.
185. Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare:
– capitaluri proprii 100 milioane u.m.
– datorii financiare 200
– imobilizãri nete 220
– nevoie de fond de rulment 80
– rezultatul exploatãrii 50
Se mai stie cã:
– rata dobânzii fãrã risc pe piatã 5,7%;
– prima de risc mediu pe piata actiunilor 4%;
– rata medie a dobânzii la datoriile societãtii 7,5%;
– cota de impozit 40%;
– coeficientul β 1,1;
– capitalizarea bursierã a societãtii este actualmente de 225 milioane u.m.;
– imobilizãrile nete cuprind o participatie minoritarã, în sumã de 20 milioane, într-o
altã societate cotatã, a cãrei valoare de piatã (pe baza mediei cursurilor ultimei luni
bursiere) este de 35 milioane u.m.;
– investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost de 50
milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu
amortizarea au fost de 45 milioane u.m.
Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca si referintã a ratei de
actualizare.
186. Un grup de societãti prezintã urmãtoarele situatii financiare pentru ultimul
exercitiu:
Cifra de afaceri 1.000 milioane u.m.
Excedent brut de exploatare 250
– Amortizãri 50
= Rezultatul exploatãrii 200
+ Rezultat financiar – 15
+ Rezultat extraordinar 25
– Impozit pe profit 85
– Amortizare pe plusvalori (specificã consolidãrilor) 10
= Rezultat net consolidat 115

BILANT

Alte informatii:
– investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului exercitiu:
– nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul exercitiului
precedent;
– cota de impozit pe profit 40%;
– rata de rentabilitate a pietei, fãrã risc 4%;
– prima de risc medie a pietei actiunilor este de 5%;
– coeficientul β al grupului este de 1,3%;
– rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.
Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exercitiu.
187. Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze
afacerea prin comparatii bursiere, stiind cã pentru societãtile cotate din acelasi
sector de activitate s-au observat multiplii urmãtori pentru rezultatele ultimului
exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului din exploatare = 10. 192. Se reia enuntul
de la problema 190 cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze afacerea prin metoda
cash-flow-urilor disponibile, (pentru afacere, entitate) actualizarea presupunând cã
acest cash-flow va creste cu 10% pe an în urmãtoarele trei exercitii, apoi cu 4%
pânã la infinit.
188. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de 3%.
stiind cã pentru clasa de risc consideratã, piata cere o rentabilitate a capitalurilor
proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a dividendelor la infinit care
permite asigurarea acestei rentabilitãti.
189. O întreprindere a fost introdusã la Bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu
dividend de 10 u.m. tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului sãu într-
un ritm anual de 8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru
urmãtorii doi ani si apoi o crestere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea
de piatã a afacerii (actiunii) stiind cã rata de rentabilitate asteptatã de actionari
pentru capitalurile proprii este de 10%.
190. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de
crestere anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul
exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?
191. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:
– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
– rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;
– rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.
Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi
constant pe o duratã nedeterminatã de timp.
192. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare:
– capitaluri investite de actionari si creditori: 1.000 milioane u.m.;
– rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%;
– rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.
Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creste
cu o ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã de 10 ani.
193. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor
comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare
pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:
– cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fatã de obiective.
Se mai cunosc urmãtoarele:
– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA);
– CMPC: 7%;
– CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
– Cota de impozit pe profit 40%.
Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?
194. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor
comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare
pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare:
– reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri).
Se mai cunosc urmãtoarele:
– marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA);
– CMPC: 7%;
– CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.;
– Cota de impozit pe profit: 40%.
Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus?
195. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:
Cifra de afaceri 100 milioane u.m.
Rezultatul exploatãrii 150
Rezultatul financiar 9
Rezultatul extraordinar 20
Impozit pe profit 71,6
Rezultat net consolidat 107,4
Rezultat aferent participatiilor minoritare (11)
Rezultat net – partea grupului 96,4
Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la
urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: PER = 21.
Impozit pe profit: 40%.
Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului prin metode
comparative.
196. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale:
Cifra de afaceri 100 milioane u.m.
Rezultatul exploatãrii 150
Rezultatul financiar 9
Rezultatul extraordinar 20
Impozit pe profit 71,6
Rezultat net consolidat 107,4
Rezultat aferent participatiilor minoritar (11)
Rezultat net partea grupului 96,4
Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la
urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: multiplul
pentru rezultatul exploatãrii = 13.
Impozit pe profit: 40%.
Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin metode
comparative.
197. Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii:
– capital social: 10.000 u.m.;
– rezerve: 3.000;
– rezultat reportat: 5.000;
– cheltuieli de constituire: 2.000;
– cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate creãrii unui produs pentru
înlocuirea altuia care va iesi de
pe piatã anul urmãtor;
– cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
198. Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara
exploatãrii?
199. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare negativ
pentru o întreprindere redresabilã (în locul optiunii falimentului)?
200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu pot fi
acceptate în totalitate, în cazul evaluãrii economice, fiind necesare corectii ale
bilantului elaborat pe baza acestora?
201. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT aplicabilã
functiei juridice, în vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile comerciale cu
furnizorii traditionali, promovarea produselor întreprinderii, existenta
Regulamentului de ordine interioarã, posibilitãti de îmbunãtãtire a cãilor de acces si
a utilitãtilor?
202. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea
evaluatã, dependent managerilor de bãnci sau actionarii majoritari, structura si
numãrul sindicalistilor, calificarea medie a personalului de executie?
203. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii?
204. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau
care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã) de timp?
205. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluãrii puteti
da?
206. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã se
capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã
nedeterminat si se considerã cã acest beneficiu este constant?
207. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele de
actualizare a cash-flow-urilor?
208. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului?
209. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului?
210. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe
actiune) indicator bursier si coeficient multiplicator?
211. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate?
212. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate?
213. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si ce
exemple puteti da?
214. Care este definitia goodwill-ului?
215. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când
se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
216. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci
când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
217. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci
când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?
218. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una
dintre referintele necesare determinãrii ratei de actualizare) în ce mod se ia în
considerare influenta fiscalitãtii atunci când se determinã costul datoriilor?
219. Care sunt factorii în functie de care se estimeazã de cãtre evaluator
coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei costului de
înlocuire net (CIN)?
220. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã
determinãrii ratei de actualizare?
221. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional –
instrument complex de analizã financiarã – utilizat pentru stabilirea diagnosticului
financiar?
222. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si
stabilitãtii personalului?
– numãr de grevisti/numãr total de salariati x 100;
– intrãri de personal/numãr mediu scriptic de personal x 100;
– numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numãr mediu scriptic de
personal.
223. Care este formula de calcul a lichiditãtii restrânse – indicator calculat pentru
interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar?
224. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul
financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile?
225. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu,
Valoarea substantialã)?
226. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu,
Activul net contabil corectat)?
227. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor?
228. Care sunt situatiile în care, în contabilitate, se apeleazã la evaluãri economice
ale activelor?
229. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punctul de
vedere al evaluãrii?
230. Prin ce se deosebesc valorile entitãtii (functionale, ale ansamblului resurselor
investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)?
231. Care este formula de calcul a fondului de rulment – indicator de echilibru
financiar specific bilantului functional?
232. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile?
233. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de comparatie
reprezentativ (actiune sau afacere)?
234. Cum poate fi definitã evaluarea economicã?
235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda
capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate
aplica si fãrã sã se dispunã integral de informatii de piatã?
236. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu poate fi
acceptatã în cazul unei evaluãri economice?
237. Dacã se lucreazã în unitãti monetare curente, din ce se compune rata de
actualizare?
238. Care este formula de calcul a rentabilitãtii economice, ca indicator compus al
rezultatelor?
239. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow?
240. Care este semnificatia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net contabil,
cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului?
241. Prin ce se deosebeste valoarea estimatã de evaluator de pretul care este
eventual stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii?
242. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii –
valoare patrimonialã?
243. Dati exemple de factori care influenteazã mãrimea orizontului de prognozã
estimat în cadrul metodelor de randament.
244. Indicati tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definitia: suma
estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la data evaluãrii,
între un cumpãrãtor si un vânzãtor hotãrâti, într-o tranzactie echilibratã, dupã un
marketing adecvat, în care fiecare parte actioneazã în cunostintã de cauzã, prudent
si fãrã constrângeri.
245. Precizati când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare „Curs
bursier/Cash-flow”.
246. Marcati cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmatie:
Situatiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind
necesare corectii:
a) contabilitatea nu este tinutã întotdeauna potrivit normelor si principiilor contabile
în vigoare;
b) se referã la o perioadã trecutã;
c) nu reflectã neapãrat valori de piatã;
d) include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculate de evaluator.
247. Enumerati trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri.
248. Motivati prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii.
249. Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate.
250. Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piatã a activelor, incluse în
definitia acesteia conform Standardelor Internationale de Evaluare (IVS –
International Valuation Standards).
251. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale
afacerii.
252. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale
afacerii.
253. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparatii de
piatã ale afacerii.
254. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o
întreprindere care îsi continuã activitatea.
255. Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o
întreprindere care îsi înceteazã activitatea.
256. Prezentati trei dintre corectiile care se aplicã rezultatului contabil pentru a-l
transforma într-un beneficiu reproductibil, recurrent (capacitate beneficiarã).
257. Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile.
258. Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor de
randament.
259. Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare – în întelesul lor pentru
evaluare.
260. Enumerati câteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si ratã
neutrã – componentã a ratei de actualizare.
261. Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile.
262. Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow.
263. Expuneti elementele de compunere ale costului de înlocuire net – valoare sau
procedurã de evaluare a activelor.
264. Prezentati componentele ratei de actualizare atunci când e înteleasã ca si ratã
de rentabilitate a investitiilor alternative.
265. Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct.
266. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului juridic:
– contractele de muncã individuale si colective;
– relatiile cu furnizorii traditionali;
– controlul productiei ca si existentã si organizare.
267. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului comercial:
– ritmicitatea aprovizionãrilor;
– oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate;
– productivitatea muncii.
268. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului tehnic:
– principalele surse de venit ale întreprinderii ca evolutie trecutã si viitoare;
– organizarea generalã a productiei;
– existenta unui regulament de organizare si functionare.
269. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane:
– respectarea principiului de protejare a patrimoniului;
– starea cãilor de acces si a utilitãtilor pentru productie;
– atributiile, competentele si instructiunile emise de cadrele de conducere.
270. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului financiar:
– nivelul activitãtii si al rezultatului;
– echilibrul financiar;
– gradul de utilizare a capacitãtii de productie.
271. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor
investite în afacere, în categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice,
nete).
272. Dati exemple de valori patrimoniale clasificate, dupã criteriul resurselor
investite în afacere, în categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale
entitãtii, valori functionale).
273. Prezentati formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio), indicator bursier si
coeficient multiplicator în cadrul metodelor de randament.
274. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de evaluare
sau valoare atribuitã activelor atunci când se determinã Activul net contabil corectat
sau valori juste destinate înregistrãrilor contabile.
275. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a creantelor clienti”
exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului
financiar.
276. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a datoriilor
furnizori” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea
diagnosticului financiar.
277. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a stocurilor”
exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului
financiar.
278. Precizati prin ce se caracterizeazã pozitia de consultant a evaluatorului.
279. Indicati formula de calcul a trezoreriei nete – indicator de echilibru financiar,
specific bilantului functional.
280. Marcati afirmatiile care se potrivesc evaluãrii administrative (reevaluãrile
obligatorii din anii 1990, 1992 si 1994):
– uzura luatã în calcule este cea scripticã (din contabilitate) si nu realã (tehnicã);
– metoda de stabilire a valorii administrative este unicã (indicialã);
– indicii aplicati au tinut seama de inflatie, de curs valutar si de alti factori de naturã
economicã.
281. Prezentati formula de calcul a valorii lichidative, un activ net determinat în
cazul lichidãrii benevole (progresive, nejudiciare) a întreprinderii.
282. Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea
determinãrii Activului net contabil corectat.
283. Indicati câteva corectii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în
capacitate beneficiarã (metode de randament).
284. Prezentati semnificatia superprofitului – punct de plecare în dimensionarea
goodwill-ului.
285. Prezentati semnificatia badwill-ului aferent unei întreprinderi.
286. Dati câteva exemple privind cauzele intrãrii unei întreprinderi în stare de
dificultate.
287. Indicati formula de calcul a profitabilitãtii economice, ca indicator specific
diagnosticului financiar.
288. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute – valoare patrimonialã
a întreprinderii.
289. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului comercial:
– actiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial;
– actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii;
– actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de întreprindere.
290. Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea
diagnosticului resursei umane:

– dacã au depus garantiile legale;


– dacã au studii superioare de specialitate;
– dacã sunt si actionari ai societãtii analizate;
– dacã au un stil de conducere descentralizat sau centralizat.