Guidance Paper Ten

Constientizarea sanatatii mintale

INTRODUCERE
Prezenta lucrare incearca sa discute constientizarea sanatatii mintale
in context mondial.
Lucrarea ne reaminteste dimensiunea problemelor sanatatii mintale
intampinate de lumea post-industriala si de cea in dezvoltare. Sunt
explicate motivele pentru care constientizarea santatii mintale este o tema
care nu poate fi ignorata de guverne si de agentiile care lucreaza in
domeniul sanatatii mentale.
Lucrarea subliniaza dimensiunile politice si filosofice ale acestei
teme.
Abordarile privind cresterea constientizarii sanatatii mintale sunt legate
inextricabil de definitia data sanatatii mintale, lucrarea analizand si
contextul politic stabilit in mod global.
Lucrarea arata ce este constientizarea sanatatii mintale si cum se
leaga ea de realizarea efectiva a serviciilor si de folosirea initiativelor
propuse in acest sens. Se discuta metodele de sporire a constientizarii, se
atrage atentia asupra diferitelor segmente ale publicului la care trebuie sa
ajunga nevoia de constientizare, se mentioneaza locurile in care aceasta ar
putea avea loc si diversele agentii care ar trebui implicate in aceasta
munca.

Lucrarea se incheie prin enumerarea aspectelor si actiunilor prezentate in

text.

DE CE ESTE MPORTANTA CONSTIENTIZAREA SANATATII

MINTALE?
Organizatia Mondiala a Sanatatii prezinta domeniul si impactul
problemelor de sanatate mintala necesare a fi abordate in Setul de Orientari
privind Serviciile si Politicile initiat in Proiectul Politicii de Sanatate
Mintala 2001.
Se mentioneaza ca boala mintala este o problema globala importanta
si in continua crestere, cu un numar de consecinte negative pentru noi toti.
Afectiunile mintale cuprind cinci din cele mai importante 10 boli din
lume, si ca la orizontul anilor 202o afectiunile mintale si comportamentale
vor reprezenta 15 % din aceasta povara globala, fiind devansate doar de
bolile de inima intre cele mai comune boli din lume.
 Aceasta crestere a ponderii bolilor mintale va fi deosebit de
puternica in tarile in curs de dezvoltare datorita imbatranirii populatiei si
urbanizarii rapide.
Aceasta nu inseamn insa ca dificultatile sanatatii mintale nu sunt
prevalente astazi si in tarile din Vest.
Studii anterioare au aratat ca in UK, 1 din 4 oameni trebuie sa
consulte medicul urmare simptomelor asociate cu dificultatile bolii
mintale, iar OMS a identificat, intr-un Raport din 2001, aceeasi proportie a
populatiei (sau 45o milioane locuitori pe plan mondial ) ca suferind mental
sau avand o boala nervoasa.
Problemele sanatatii mintale au costuri economice si sociale, atat
pentru indivizii afectati de ele,cat si pentru societate ca intreg. Capacitatea
suferinzilor si a familiilor lor de a functiona in mod productiv acasa si la
munca are de suferit. Se reduce calitatea vietii.
Din bola mintala pot rezulta intr-o familie: somajul, saracia,
dezbinarea familiei si a retelelor sociale. Discriminarea si stigmatizarea
urmeaza deseori dificultatilor de sanatate mintala si acestea afecteaza, la
randul lor, capacitaea suferinzilor si a familiilor lor de a se recupera si de
a-si castiga rolul in cadrul comunitatii.

Problemele de sanatate mintala au impact asupra cursului si rezultatului

problemelor majore de sanatate fizica, cum ar fi cancerul, bolile de inima,
diabetul si HIV/AIDS.
Un studiu al cercetatorilor finlandezi arata ca “ lipsa de speranta “ a
fost cel mai important factor predictibil pentru bolile arteriale.
In general, oamenii ale caror probleme de sanatate mintala nu sunt
tratate, si-au redus functia imunitara si sunt mai putin capabili de a-si
rezolva in mod efectiv problemele de sanatae fizica

CE ESTE CONSTENTIZAREA SANATATII MINTALE?

In Carta de la Ottawa din 1988 pentru Promovarea Sanatatii, OMS a

fixat un context al politicilor si practicilor ce nu pot sa fie ignorate.Prin
modul in care defineste si explica sanatatea, Carta fixeaza agenda politica
si cadrul filosofic pentru activitatile in acest domeniu.
Carta citeaza diverse conditii de viata ca fiind “cerintele de baza
ale sanatatii “ .
“Exista dovezi evidente ca inegalitatile legate de sanatate sunt generate de
conditiile de risc ale inechitatii sociale si economice.
 Astfel ca, sanatatea mintala precara nu numai ca genereaza
circumstantele negative sociale si economice, dar este si cauzata, la randul
ei, de acestea .In mod similar, sanatatea mintala precara nu numai ca
genereaza stigmatizarea si discriminarea; practicile discriminatiorii si
atitudinile de stigmtizare exclud de asemenea pe oamenii cu probleme
mintale din randul societatii si perpetueaza suferinta lor si problemele pe
care afectiunile respective le genereaza.In luna aprilie 2000, MIND ( cea
mai importanta organizatie din UK care actioneaza pentru sanatatea
mintala ) a publicat rezultatele unui sondaj referitor la sanatatea mintala,
care a aratat ca inca exista un climat de discriminare impotriva oamenilor
cu probleme de sanatate mintala si ca aceasta discriminare afecteaza toate
aspectele vietii acestora.
Un procent de 44% dintre cei intrebati in cadrul sondajului se
asteapta ca unei persoane cu probleme de sanatate mintala sa i se refuze un
loc de munca si respectiv sa fie trecut cu vederea pentru promovare; in
acelasi timp 25% se asteapta ca cineva cu o problema de sanatate mintala
sa fie abuzat verbal si 16% se asteapta ca astfel de persoane sa fie atacate
fizic. In fine, 67 % din cei intrebati in cadrul sondajului se asteapta ca
persoanele cu probleme de sanatate mintala sa nu-si dezvaluie afectiunea
de care sufera, atunci cand solicita servicii ca: asigurare , carte de credit,
garantie.”.
Pe de alta parte,o buna sanatate mintala nu inseamna pur si simplu absenta
unor probleme de sanatate mintale.
Dupa cum precizeaza Ron Labonte, OMS defineste sanatatea nu
doar ca “ absenta bolii sau infirmitatii “ci si ca “ bunastare completa din
punct de vedere fizic,mental si social “
Se pare ca OMS (prin aceasta definitie) ar fi avansat un ideal utopic.
Dar in realitate exista dovezi coplesitoare asupra faptului ca o sanatate
buna poate fi identificata printr-un numar de atribute pozitive.
Aceasta subliniere a aspectelor pozitive ale sanatatii implica ca
realizarea sanatatii necesita scopuri si actiuni. Aceste doua, sunt legate
impreuna.
Labonte citeaza suferinta mintala si internalizarea unui sens al
esecului si lipsei de speranta ca fiind elementele cheie in procesul prin care
inechitatea structurala devine patologie fizica.
“Lipsa de speranta “, dupa cum arata experientele unui cercetator finlandez
.devine un factor predictibil al bolii de inima. Din contra, o buna sanatate
mintala are un rol vital de jucat in a genera o buna sanatate fizica si este,
la randul sau corelata cu securitatea socio-economica si cu un sens al
bunastarii.
Intelegerea acestui set complex de relatii intre societate si sanatate ne
ajuta sa intelegem ca, atunci cand investigam actiunile de sporire a
constientizarii sanatatii mentale, ar trebui sa dorim sa mergem mai departe
decat sa lucram in mod simplu cu persoanele pentru a preveni boala
mintala.

Am putea lua in considerare cum am putea crea o societate sanatoasa

mental, lucrand cu comunitatile, institutiile si cu publicul larg.

In UK, Centrul Scotian de Dezvoltarea a Serviciilor pentru Sanatate

Mintala si alte organizatii au creat expresia “sanatate mintala publica”.
Aceasta expresie intentioneaza a “furniza un cadru pentru actiuni cu
impact asupra relatiilor dintre bunastarea mintala si sanatatea fizica,
respectiv relatiile dintre sanatatea mintala si problemele
comportamentale, violenta, abuzul asupra copiilor, abuzul de droguri si
de alcool, sanatatea la locul de munca si riscurile pe care le implica
comportamente ca fumatul si sexul neprotejat.”
Totodata, expresia respectiva implica solutionarea problemei
impactului sanatatii mintale asupra politicilor si modul de implementare al
acestora. In lucrarea sa, Labonte merge si mai departe, sugerand ca
“prevenirea bolii “ si “ dezvoltarea comunitatii “ sunt abordari aproape
contradictorii. Dupa opinia sa, prevenirea bolii esueaza in schimbarea
experientelor si comportamentului oamenilor care sunt cei mai vulnerabili
la boala mintala, pentru ca prevenirea bolii defineste problemele ce trebuie
abordate ca pe acelea care se refera la profesionisti.
Dezvoltarea comunitatii, pe de alta parte, sprijina grupurile si cumunitatile
sa lucreze pe aspecte socio-economice care sunt de interes pentru
acestea, de pilda, locuintele, saracia, crimele. Dupa opinia lui Labonte,
eficienta termenului sta in faptul ca trateaza factorii de risc major si
imbunatateste simtul oamenilor privitor la bunastare, imputernicind pe
acestia sa defineasca si sa abordeze acesti factori de risc.

CUM SPORIM CONSTIENTIZAREA SANATATII MINTALE ?

Din ce s-a spus pana acum s-ar parea ca sporirea constienizarii are
o dimensiune educationala.
Totusi, aceasta implica, de asemenea, o activitate de campanie de
sustinere si ,mai recent a rezultat chiar o dimensiune politica, pe masura ce
activistii comunitatii si oamenii cu probleme de sanatate mintala, respectiv
sustinatorii lor au promovat necesitatea de a imputernici grupuri sau indivizi
care sa se sprijine pe ei insisi, sa imbunatateasca conditiile socio-economice
si sa combata atitudinea de stigmatizare si practicile discriminatorii.
Legislatia are si ea un rol de jucat in stabilirea cadrului pentru
schimbari in practicile de excludere a oamenilor si de a genera atitudini mai
inaltatoare in societate, ca un tot.
Si, asa cum am vazut, presupunand ca definim sanatatea mintala ca
fiind ca ceva mai mult decat prevenirea unei imbolnaviri, atunci dezvoltarea
comunitatii este, de asemenea, o activitate de sporire a constientizarii.
In mod traditional, cresterea constientizarii s-a axat pe informarea si
pregatirea indivizilor spre a fi mai informati in ce priveste boala mintala si
sanatatea mintala, sa fie mai constienti de propriile si presupuneri si sa fie
mai capabili de a aborda pozitiv aspectele legate de sanatatea mintala, in
cazurile in care aceasta ii afecteaza pe ei insisi sau pe oamenii din jurul lor.
Aceasta activitate ar putea avea loc intr-o multitudine de situatii cum
ar fi: in scoli, in universitati sau la locul de munca. Un exemplu pentru o
astfel de activitate este ziua de pregatire pe care Universitatea Bradford a
initiat-o pentru personalul universitar si pentru alte persoane care lucreaza cu
studentii.
Ziua de pregatire are ca scop discutarea temelor de sanatate mintala cu
studentii si a problemelor legate de absente la servici pe motiv de boala, care
se discuta cu personalul universitatii, deoarece problemele de sanatate
mintala se situeaza pe locul al treilea intre cauzele absentelor la serviciu.
Aceasta zi de pregatire (training) examineaza ce este sanatatea mintala
si trece in revista cateva adevaruri si mituri despre aceasta.
Actiunea respectiva ii ajuta pe participanti sa recunoasca semnele unor
posibile probleme de sanatate mintala.
Se promoveaza sursele de ajutor si sprijin, participantii sunt ajutati sa
vada cum ar putea sa-i sprijine pe studenti si personalul universitar in
probleme de sanatate mintala, analizand totodata temele specifica academice
si de personal pe care participantii le ridica.
O astfel de activitate poate fi deosebit de eficienta cand implica atat pe
cei suferinzi, cat si familiile lor si da posibilitate participantilor sa auda de la
oamenii care au fost personal afectati despre aspectele de sanatate mintala.
Organizatiile nationale conduse de oameni cu probleme de sanatate
mintala si de supraveghetorii lor, cum ar fi MIND si Societatea de Studiere a
Schizofreniei din UK si grupurile locale care asista pe cei suferinzi si pe
familiile lor, toti au un important rol de jucat in indeplinirea acestui tip de
activitate.
 Campaniile de sustinere sunt probabil activitatile cele mai asociate cu
sporirea constientizarii. O campanie de sustinere poate avea ca tinta
combaterea stigmatizarii si discriminarilor intr-un segment sau in mai multe
segmente ale populatiei, sau ar putea fi folosita spre a sprijini
implementarea efectiva a politicilor specifice sau dezvoltarea serviciilor.
In mintea noastra stigmatizarea si discriminarea sunt legate intre ele,
dar cele doua sunt fenomene diferite.
Asadar, actiunile de combatere a atitudinilor de stigmatizare pot fi
directionate catre un grup in timp ce atacurile contra politicilor si practicilor
discriminatorii trebuie sa aiba loc in alta arena.
Practicile discriminatorii identificate in sondajul “Atentie la
sanatatea mintala” au contrastat cu alte constatari ale cercetarilor care au
aratat ca atitudinile publica fata de sanatatea mintala erau pline de
compasiune si simpatie.
“ Mai putin de 1 din 5 oameni considera ca se infricoseaza cand se
gandesc la oamenii cu probleme de sanatate mintala, care locuiesc in
cartierele rezidentiale si aproape jumatate din 5 oameni se opun puternic
spunand < nu as dori sa am ca vecin pe cineva care a suferit de o boala
mintala>”.
Existenta unor campanii, cum a fost aceea a unor grupuri, care sub
lozinca: “Nu in curtea mea!” s-au ridicat impotriva alocarii de resurse
banesti pentru persoanele cu probleme de sanatate mintala sau cu alte
dificultati si, respectiv, contrastul dintre procentul angajarilor in munca in
cazul persoanelor cu probleme de sanatate mintala (13%) si persoanele cu
handicap general (peste 1/3) , scot in evidenta faptul ca schimbarile de
atitudine fata de cei bolnavi mintal nu sunt urmate automat de o reducere a
discriminarii institutionalizate.
Dupa cum spune Dr. Friedli (in lucrarea “Toleranta pentru cei bolnavi
mentali nu este suficienta”) “acesti factori contribuie cel mai mult la situatii
de excludere sociala raportata in mod constant de cei care folosesc sau au
folosit serviciile de sanatate mintala”.
Suma de un milion de lire sterline stransa din Campania ”Atentie la
sanatatea mintala”, care a urmat cercetarii s-a indreptat spre acele segmente
ale populatiei care ar putea avea acum sau mai tarziu un impact asupra
politicilor si practicilor: angajatori, tineri, si mass media. A fost creat, de
exemplu, “Setul de activitati pentru tineret”, care permite tinerilor lideri ai
unor grupuri sa lucreze cu tineretul pentru a afla atitudinile existente fata de
sanatatea mintla.
Acestia sunt ajutati in a se orienta in ce priveste aspectele
discriminarii datorita problemelor de sanatate mintala, sa discute aspectele,
si le dea posibilitatea sa se opune unor mituri si stereotipii periculoase in
legatura cu sanatatea mintala.
A fost initiat, de asemenea, un “Ghid practic orientativ” pentru
profesionistii in domeniul resurselor umane si pentru manageri, in vederea
sporirii constientizarii sanatatii mintale la locul de munca.
Totusi, Dr. Friedli comenteaza: “exista dovezi ca masurile locale de a
promova contractul social si familiarizarea cu persoanele avand diagnostic
de boala mintala au un impact pozitiv.”
A face insa, din contactul social o experienta zilnica necesita, insa
schimbari majore ale politicilor actuale. Ar insemna recunoasterea faptului
ca asa cum un diagnostic reprezinta doar o parte a vietii unei persoane, la fel,
tratamentul medical este doar o parte a sprijinului de care persoanele
respective au nevoie spre a face fata situatiei, spre a se recupera si evita
recidivarea bolii.
Celalalt sprijin, de departe mult mai larg, ar trebui sa vina din
posibilitatea oamenilor suferinzi de o boala mintala de a se bucura in cadrul
comunitatii de aceeasi gama de servicii facilitati si ospitalitate ca oricare
altcineva.
Oamenii cu experienta personala a unui diagnostic de boala mintala
nu sunt vazuti si auziti in mod curent, in majoritatea aspectelor vietii publice.
Redresarea nivelului de excludere a acestor persoane din viata social
necesita o schimbare radicala a modului de gindire.
Daca ramanem la vechea si binecunoscuta rutina de sporire a
constientizarii suntem in pericolul de a nu-i putea angrena in aceasta actiune
pe decidentii politici, in ceea ce priveste locuintele, angajarile, serviciile.
O campanie initiata de Colegiul Regal al Psihiatrilor, intitulata “Schimbarea
opiniei” a ridicat un val de controverse.
Campania respectiva a avut drept scop cresterea intelegerii de catre
public si de catre profesionisti a diverselor probleme de sanatate mintala
incluzand anxietatea, depresia, schizofrenia, boala Alzheimer, si dementa,
folosirea drogurilor si a alcoolului, anorexia si bulimia.
Campania a analizat perceptia publicului privind periculozitatea,
perspectiva oamenilo care sufera de boli mintale si problemele de
comunicare, in scopul reducerii stigmatizarii si discriminarii indreptate
impotriva persoanelor ce sufera de afectiunile mentionate mai sus.
Profesorul Arthur Crisp, Presedintele Campaniei Colegiului Regal a
Psihiatrilor din UK, a spus: “ Persoanele care sufera de dezordini mintale
atrag deseori teama, ostilitatea si dezaprobarea, mai degraba decat
compasiunea, sprijinul ori intelegerea”.
 Astfel de reactii, nu numai ca fac ca persoanele respective sa se simta
izolate si nefericite, dar pot sa si impiedice aceste persoane sa primeasca
ajutorul si tratamentul eficient.
Totusi, BBC News a mentionat si faptul ca unele grupuri implicate in
actiuni de sanatate au acuzat pe psihiatrii pentru lipsa lor de implicare in
sprijinirea bolnavilor si au initiat un mars impotriva Campaniei Colegiului
Regal al Psihiatrilor.
Protestantii au aratat ca psihiatrii eticheteaza pe cei cu probleme
mintale ca fiind bolnavi petnru toata viata, in loc sa-i trateze ca pe oameni.
S-a mai aratat ca, deseori, psihiatrii ii prezinta pe cei cu probleme de
sanatate mintala ca fiind mai periculosi decat sunt acestia in realitate.
Protestantii considera ca procedandu-se astfel se poate induce
justificarea introducerii ordinelor de tratament obligatoriu, care sa-i forteze
pe pacienti aflati in grija comunitatii sa-si ia medicamentatie.
Discutiile acestea s-au ivit dupa ce, in cateva cazuri, au fost implicati
astfel de pacienti care nu si-au luat medicamentatia. Multe grupuri de
ajutorare a bolnavilor se impotrivesc acestor ordine de tratament obligatoriu
si apreciaza ca ar trebui acordat, in schimb mai mult sprijin pacientilor in
cadrul comunitatii.
Reactiile pe care le-am descris se opun nu numai domeniului
aspectelor propuse de doua campanii importante de crestere a constientizarii,
dar se opun si ideologiei cuprinse in aceste campanii.
Reactia grupurilor de utilizatori ai Campaniei Colegiului Regal al
Psihiatrilor confirma faptul ca legislatia are un rol important ca activitate de
crestere a constientizarii.
Schimbarile legislative pot atat sa reflecte, cat si sa modifice
atitudinea noastra fata de aspectele sanatatii mintale. Amble reactii indica,
insa, faptul ca dezvoltatea comunitatii are un rol important de jucat in
cresterea constientizarii.
Legea asistentei de catre comunitati din UK a avut ca rezultat
inchiderea spitalelor psihiatrice din Marea Britanie, si catapultarea
oamenilor cu vechi probleme de sanatate mintala in niste locuinte obisnuite
aflate in grija comunitatii.
Procedandu-se astfel, publicul a fost fortat sa se confrunte cu
fenomenele bolii mintale, si cu frica fata de acestea.
Prin Legea asistentei de catre comunitati, poate ca s-a vrut, printre
altele, sa se produca o acceptare de catre comunitate a persoanelor bolnave
mintal.
Dar aceasta Lege nu a fost insotita de resurse reale, care sa asigure
ingrijirea de care persoanele care au fost institutionalizate au nevoie pentru
a putea functiona in acea comunitate si astfel, s-a creat o reactie diferita din
partea publicului.
In mod similar, consecintele ,neintentionate, ale schimbarii legislative de a
proteja publicul ar putea avea ca rezultat promovarea , mai degraba decat
inlaturarea, stigmatizarii si discriminarii indreptate impotriva persoanelor
bolnave mintal.
Daca putem sprijini pe oamenii bolnavi mintal in comunitate, alaturi
de alti membrii ai comunitatii, si sa le asiguram sprijinul de care ei au nevoie
pentru a avea un acces sporit la locuinta, loc de minca, si alte facilitati
oferite de comunitate, ii putem obisnui pe ceilalti cu nevoile acestor oameni,
si sa atenuam astfel unele din efectele saraciei si excluderii, care perpetueaza
problemele lor de sanatate.

Cine sporeste constientizarea si a cui constientizare trebuie

sporita?

Mass-media are un rol foarte important in cresterea

constientizarii si in promovarea schimbarii de atitudine prin diverse strategii,
care includ: publicitatea, reclama, sporirea gradului de educatie.

Dramele populare prezentate de televiziunea publica ating o audienta

mai larga decat orice forma de activitatea de crestere a constientizarii, si pot
zugravi aspectele de sanatate mintala ca si impactul lor asupra celor din jur,
mai plastic decat orice mod de publicitate.

Este important sa se asigure ca cei insarcinati cu aceste mijloace de

publicitate sa fie ei insisi edificati asupra tematicii respective si sensibili la
complexitatea acestora.
Din cele mentionate am vazut ca sporirea constientizarii sanatatii
mintale trebuie sa fie sporita la nivel guvernamental. Ministerele Sanatatii
pot informa referitor la actiunilor intreprinse si de alte departamente ale
Guvernului, dupa cum ele pot sa-si creeze politici care sa aiba impact asupra
membrilor individuali ai publicului.
Data fiind importanta factorilor socio-economici in influentarea
sanatatii si a starii de bine, Ministerele insarcinate cu probleme legate de
locuinte, angajari in munca, invatamant, etc, trebuie sa inteleaga, de
asemenea, impactul politicilor lor asupra sanatatii mintale.
 Decidentii politici si initiatorii politicilor au nevoie de informatii
exacte asupra costurilor legate de bolile mintale, dar si in ce priveste factorii
de risc.
Este nevoie de sprijin si de sustinere spre a se asigura ca problemelor
de sanatate mintala sa li se acorde atentia cuvenita pe agenda politica
nationala si pentru a se lua actiuni de imbunatatire a politicilor, finantarii,
cercetarii si legislatiei in acest domeniu.
Am mai identificat si alte grupuri cheie: angajatorii, oamenii cu
sarcini in educarea copiilor si tineretului.
In fine, trebuie sa se sublinieze importanta cresterii constientizarii in randul
celor care formuleaza politicile si practicile de sanatate mintala pe teren.
De fapt, acestia suntem noi, fie ca suntem profesionisti care lucreaza
pe teren ori membrii simpli ai comunitatii.
Autoconstientizarea este probabil cel mai important aspect al
constientizarii sanatatii mintale.
La nivel organizatoric, aceasta inseamna ca noi ar trebui sa monitorizam
impactul politicilor si serviciilor noastre asupra sanatatii mintale si a starii de
bine a celor ce sunt supusi evaluarii impactului asupra sanatatii.
La nivel personal, aceasta inseamna ca ar trebui sa punem sub semnul
intrebarii nivelul nostru de toleranta in ce priveste “diferenta “ fata de altii
si sa analizam impactul actiunilor noastre asupra acestora .
Exemplele de controverse pe care le-am citat au relevat, de asemenea,
si o alta chestiune importanta legata de modul cum abordam sporirea
constientizarii.
Actiunile noastre trebuie sa fie coordonate, ele trebuie sa fie actiuni
de cooperare si sa ajunga la publicul tinta printr-o varietate de modalitati.
In exemplele pe care le-am descris, pare sa existe o contradictie intre
consecintele modificarilor legislative si rezultatul final gandit de initiatorii
actiunii de sporire a constientizarii.
In legatura cu sanatatea mintala, aceasta este un domeniu de munca
deosebit de complex si functioneaza cel mai bine atunci cand toti: guvernele,
decidentii politicilor, institutiile, managerii serviciilor, ONG-urile, si,
desigur, utilizatorii serviciilor de sanatate mintala si familiile lor “canta
dupa aceeasi partitura muzicala”.
La nivel local, activitatile de sporire a constientizarii necesita o
planificare eficienta si o corelare perfecta intre autoritatile medicale si
autoritatile locale, practicienii in domeniul sanatatii generale si mintale,
respectiv grupurile comunitatii locale.
Este necesar, de asemenea, sa se actioneze simultan asupra mai multor
grupuri tinta.
 Concluzii

Cresterea constientizarii sanatatii mintale este un domeniu de

activitate foarte complex, care incepe la nivel guvernamental si se termina la
“omul de pe strada”.
Modul in care privesti aceasta actiune depinde de pozitia pe care esti
situat. Totusi, OMS a stabilit o agenda larga care trebuie sa ne informeze in
activitatea noastra si sa ne convinga ca daca dorim sa dezvoltam o societate
mai larg cuprinzatoare, care sa promoveze sanatatea mintala si starea de bine
a tuturor membrilor comunitatii, atunci trebuie sa abordam modificarile
legislative, dezvoltarea comunitatii si schimbarea socio-economica, ca si
activitatile de educatie, specializare, initierea de campanii, legate de aceasta
activitate.