\e

MffiffiffiWWffiAMK
ED|T!''R,A toh! eREAtdGA o

!.

'*r i
lir I :

i "

1_

"4

"ji*" ," ''

.l
,rur.Es RENAnD a MORCOVEATA

:
?:

GAINILE - Pii ce, nu-l ;tim noi? E viteaz ca un

Pun priuoare,
spune doamna Lelic,
ci- Honorina iar a ui! t si-nchidir giinlle.
E-adeviral. Te uili pe lercastrl Si vezi
indati. In fundul ogrizii. colclul glinilor
i$i casci, in noapt€, pitratul ncgru al por-
lilei deschise.
Felix, daci tc-ai duce tu si le-nchizi?
- doanrna
zice Lepic cclrri mai mare dintre
coplt s:l t,
N -i trcaba mea si vard de gdini,
-
mormiie Felix, un biiat gilbejit, trindav
$i fricos.
- Atrrnci tu, Ernestina?
O, mimico, a$ muri dc frici!
-Felix, liatele mai mare,;i sori-sa Ernes-
lina abia ridici ochii cind rispund. Citesc
amindoi lbarte adincifi, cu coatelo
masi, liunte-n frunte.
* Doamne, ci proasti mai sinrl
spune doamna Lepic. Unde mi era capul?
Morco!,eati. du-te $i-nchide gSinile!
Cu porccla asta il alinti pe nezinul ca-
'<i. ,lin pricini ci are plrul rulu pi fcla
pistruiatil. Morcoveald. carc-$i licea de
lucru pe sub masi, se ridici 9i ingini sfios:
Zirll cj pi mre mr-e lrici. mamico.
- Curml i-o intoarce doamna Lepic.
I'n rornrc ca linel Mil laci .u rid. Her, nrrl-
.i-lcl
1lp. sarc cu gura sori-sa Ernestina.
- Nrr .r tr:mr.ie nim,:nr )r Lle nrmrc.
adaugi irutcle siu Felix.
Morcovcali :c umlli-n pene la auzul
aceslor laude 9i, ru5inindu-se in sinca sa
cii nu-i vrednic de cle, inccarcd si-iji biruie
leama.
Ca .h-r mai dea cura1. maicr-sa ii pro-
mlte o pirlmi-
- Birrrnr .r.mr fareli lumini. ingii.
meazi el.
Doamna Lepic ridicd din umeii. Felix
suride dispreluitor. Doar Ernestina se
aralJ nril,'r.ii ia o lunrinarc yi i7i in.u-
lette friliorul -
pini la capitul coridorului.
Te-a$lept aici, zice ea.
-NrLmai cl o zbugheste intr-o clipiti in-
diri1, inspiimintati de o ribufnire de
\inl cdrc /buciumr llacira luminiirii )i o
stinge.
incordirrdu-9i pulpele ti simlindu-5i
celciicle parci lipite de pimint, Morco-
veafi incepe si dirdiie in intuneric; afarl e
o hc/nlr .le i sc pare ti a orbil. Cite un \ir-
rej dc vint il infi$uri ca un cear$af inghe-
pe lal, gata si-l smulgi din loc. Vulpi, ba
poate ci $i lupi, nu-i slllli oare peste
miini. in obraji? Cel mai bine ar fi sA dea
buzna, la nimereali. spre cotel, cu capul
inarnte. .pintecin.l inlunecimca din ilrr.
Gise$te pc bijbiite ivirul portjfei. Zdu-
pditul pa$ilor sIi face giinile sa se foiasci
pe slinghii qi si ciriie speriate.
- Da' potolili-le
Mgrcovea;i. Eu sint !
odati! le striSi
InclrLl( purtilr. apur /bo.rra inipoi (d
>i crrm rr rrca aripi. Iar cind int15 in ca.i.
gifiind 5i mindrLr de isprali. $i d.l de cal-

duri 9i de lumini, i se par€ ce a lepadat
nitte zdrenle pline de noroi 9i pdtrunse de
ploaie. Si a lmbrAcat ve$minl uqor 5i nou.
Zlmbe$te plin de sine ti sti [anto$, a$tep-
tind laude, ba, fiindci se $tie scepat de prF
mejdie. cauti pe chipurile alor sii urmele
ingrijordrii care trebuie si-i fi friminrat
mai adineauri.
Felix 9i Emestina citesc inse linittili
mai departe, iar doamna Lepic ii spune cu
nepisare, ca 9i cum nimic nu s-ar fi lntim-
plat:
- Tinindule la spate, cite una in fiecare
Morcoveald, de azi inainte ai sd in-
-
chizi giinile in fiecare seare.
POTIRNICHILE
JULES RENARD MORCOVEATA
'
Doamna Lepic:
Tablila-i prea sus pentru tine.
Morcoveald:
Atunci lasd-mi sA le jumulesc.
Doqmna Lepic:
Asta nu-i treabe de biiat.
Morcovea16 ia potlrnichile. Ceilalli se
simt datori si-i dea toate sfaturile obignu-
ite ln asemenea ocazii.
Strlnge colea, itii tu, la beregate,
-
unde se termine puful 9i incep penele.
mina. Morcoveati incepe se stringi.
Domnul Lepic:
Ia te uiti la el, doud deodat5!
Morcoveqld:
A5a merge mai repede.
Doamna Lepic:
la n-o mai face pe simtitorul! Stiu
eu bine ci nu mai poli de bucurie.
Potirnichile se apiri zbitindu-se ii dau
din aripi. imprestiind fulgi jur lmprejur.

Domnul Leoic isi desarta ca de obicei

tolba pe masl. inauntru. doui potirnichi.
Felix, fratele cel mare, le inscrie pe tiblila
atirnatl in perete. Asta-i datoria lui. Fie-
care dintre iopii are cite ceva de ficut. Er-
nestina jupoaie sau jumulegte vinatul. Cit
despre Morcoveata, lui ii revine sarcina
deosebiE sd dea gata pAsarile rdnite. I s-a
ficut acest hatlr, $tiuti fiind cruzimea. ini:'
mii sale nesimlitoare,
Cele doui potirnichi se zbat, i9i smu-
cesc capetele in toate pa4ile.
Doamna LeDic:
Ce mai astipii ca si le vii de hact
Morcovesld:
Mimico, a9 prefera sd le inscriu eu
t6blile.
JULES RENARD O MORCOVEATA
Nu vor si moari $i pace. Morcoveall
$i-ar sugruma mai lesne un prieten. $i nu-
mai cu o singuri mini. Le viri intre ge-
nunchi, ca sA slea nemilcale. )i. aici inro-
gindu-se, aici pAlind la fati, nidu$it tot,
cu capul dat pe spate ca si nu mai vadi ni-
mic, stringe din toate puterile.
Totuti polirnichile se incipatineaTi si
nu mor.
Hotirit sl sfir$eascd mai repede, Mor-
coveali le apucd de picioare si le izbe$te
cu capul de virful ghetelor.
Ah ! C6hul ! Ciliul ! izbucnesc Fc-
lix $i Ernestina.
Adeviru-i ci
face asa de-al dracu-
lui I ii place. Bietele pdsiri ! N-ag vrea s5
fiu in locul lor, in labele Astuia.
Domnul Lepic, de$i vinitor incercat,
iese pe u$i scirbit.
Poftim ! zice Morcoveali, aruncind
pe-masi potlrnichile moarte.
Doamna Lepic le suce$te pe toate pir-
lile. Din cap)oarele lor terciuite 1i insinge-
rate se prelinge o diri de creier.
Eru si timpul si i le luiim din mina.
- ea. Destul cu porcAria asta !
zice
E drept cd azi a cam scrintit-o, ros-
- Felix,
te;te n-a lucrat frumos ca de obicei.
CiINELE
Domnul Lepic ai Ernestina citesc spriji-
nili in coate sub lamp5, el ziarul, ea cartea
primitd ca premiu. Doamna Lepic imple-
teste cu andrclele, Felix iti perpeleite pi-
cioarele la foc, iar Morcoveala, pe jos, l$i
deapini amintirile.
Pe neasteptate, Pyram, care picotegte
virit sub rogojini, scoate un miriit surd.
Ssst !face domnul Lepic.
-Pyram miriie 5i mai tare.
Neghiobule ! se minie doamna Lepic.
-Dar Pyram se porneite si latre cu atita
indhjire, incit tresar cu totii. Doamna Le-
pic duce mina la inimi. Domnul Lepic se
uiti chiorit la ciine, stringind din din1i.
Felix dricuiette. Se stirneste un tAlaboi
de nu mai pricepi nimic.
Taci, javri afurisitd ! Taci naibii
-
odati !
Pyram latra 9i mai qi. Doamna Lepic ii
arde citeva scatoalce. Domnul l-epic il
pocne$te cu ziarul, apoi cu piciorul.
Pyram, lungit pe burti, cu botul intre
labe,. schelileie de frica bitiii, impinge
rogojina cu botul, ca apucat, $i urlA de{i
vine si-ti iei cimpii.
Toli ai casei turbA de furie 5i se ndpus-
tesc cu naduf asupra ciinelui, care o tine
a$a intruna.
Geamurile zingdnesc, burlanul sobei
se cutrcmuri; pina ti Ernestina a inceput
sa urle.
Firi si-i spuni cineva ceva, Morcoveald
se duce si vadi ce s-a intimplat. Pesemne
ci-i \reun intirziat care trece lini5Lit spre
casA, dacl n-o fi sdrit cumva gardul in gri-
dini. la furat,
Orbecdind cu miinile intinse, Morco-
veafd pa$e$te in lungul coridorului intu-
necos. Gisegte zivorul gi-l trage cu zgo-
mot, dar nu deschide usa.
Altidati avea curaj;i iegea afari, se
apuca sa fluiere, sd cinte si st tropaie din
picioare, cautind s5-9i bage dulmanul in
sperieli.
Acum doar se preface.

Ai lLri i5i inchipuic cij \coroce$te neinfri,
ca1 prin loate unghcrele ;i se in\.irle r^n jurul
cascr ca un paznrc credinciol, iar el le tragc
chiulul $i rilmine pironir dupi u|i.
lnlr-o zl ro1 au si-l prindi cLt mila-n
sac. dar utte ci e alila vreme cle ct^ncl ii pi-
calc$I.- a$a.
Se tenrc doar :i nu slranute. ori si tu-
leasci. Ili !utc risullarea.;i daci ridici
r'rhii .p|r tLr(.l lia J( rle.r.upra rr.ri. zr-
Ic)l( \r(,' Irci.parrrr .tele D! rer. a ciror
lirnprzimc sclipitoare il inghia g.
fhr c tinpul si !c illloarci. NLr lrcbuie
sil impingi .jocLrl prca depar.re. Ceilalli ar
nllra la binuiN l;i
Mii il,:-r pLpinJL .mri(\'\c J rr ,,ll /.-
vorul. calc scri$ne$le in scoabele ruginite.
;i-l inrprng cu zgonrol la loc. Dupi atita
bocincali. s;i .judecc ai ci daci nu vine de
dcpartc ;i dacir nu 5i-a flcut darorra r
MinLlru d. rinc. ,,j Brirb()r( .i.i lini,rerrj
pc lolr.
.. pa1,. ca qi ultima,aioari, Pyrant r-a poro
lil in lif,l lrrr : ri .rJrr lrnr)lili nc locU
ril< l,,r rlint,'tdearrnr :t. (u lott(.i ||||||.nr
nttl i-rtre,rhr nimrr. M.r.rrr.e.rl.r le rlunr
oln onlSnLI nl:l
A lisat ceva Pvrlm !
- vrnovilic celor din.iuf ne!oile lor, Morco-
UN VIS URiT
Morcoveaii nu poate si-i sufere pe
prielcnii (a,ri. ll .ttnghcrc.ic. bl ir nrr.r
patul. silindul si se culce cu maici-sa. 5i
daci Morcoveali e plin de cusururr zlua.
apoi noaplca i9i dir-n petic cum nu se
poate mai riu: sforiie. Sforiie intr-adins.
nici vorbi-r.
OJaia mare. frrgtrroa.a , hiar >r in arr-
gust, are doud paturi. [-inul e al domnului
Lepic. iar in celilalt se cLLIci Morco!eatd,
alituri de maici-sa, la perete.
Pini si adoarmi, tu$cftc sub pituri ca
:;-)i , Lrrctc gitlcjUl. Si Jrcj u .i .[urric pe
nas ? Sufl5 incetigor pc nas, inc!edinlin-
du-se ci nu-i iniundat. Se striduie$te si
respirc cit mai nrauzit.
jL]ri vmnul.
Si r.,ru)i. J( Lllm il lin( t.
sforiit. Parci-i un fictrt.
Cit ai clipi, doamna Lcpic ii infige un-
Jt LES RL\1RD \IORCO\ ElTi
'
ghiile in poponeala. pini la singe- A\ta-i
arma el.
llrletul lui Morcovcali il trezegtc brLtsc
pe domnul l-epic, cale intreabN :
Ce-i 'l
- Ninric, a \,isat urit I rispunde
-
doamna Lepic.
$i incepe si ingine, aidoma doiciior. <r
me^lodie tiriginati ca un cintec indian.
Inphe'.rittdrr-se in pcr.te c,' lrrrnler )l
cu genunchii. ca $i cum ar vrea sil dA-
rtme. 1t .iprndrrlr miinilc dc pnpnq cJ .rl
se apere de pl$citura ce-l ameninfi la inti-
iul .li rii'. Mrtco!crli JJodrnrc iirriirl. in
patul ccl mare, aliluri de ma;ca-sa.
SA NE FIE CTJ IERTACIUNE
I
C)are -se poatc. se curine sa spuncm ? La
virsta cind ceilaltri copir ntarrluriscsc cu nc-
rcali a r:tma! un bicisnic. Intr o nOapte
s-a codit prea mult li n-a indriznir \i se
cearir a fa ri.
Niclijduia sI iasl din incurcirura cll
a.jutorul unor savant0 zvircoliri.
Ce nes:lbuinl:r !
Intr-alti noapte, visindu-se a;ezat boie-
rc>ts lrnti o pi.rrru dr lrorar. h rJjpo.t .-a
\lnb0/rl tn J)lCrnul. .J Un plJn( rc\inu-
\nt. f)ormea buttean, dar s-a trezit indatit.
Piatra de hotar, ia o de unde nu-i !
Mare i-a fost mirarea.
Doamna l,epic se fereqte s5,5i iasi din
firr. Currli rnrul linilrirj. ingaduilnirrc.
ca o adevirati mami. Ba, a doua zi, Mor-
co!eale se pomene$te cu mama de dimj-
neafi la pat. ca un copil risfilar.
.ln Da, i se.aduce supa o sitpii gtrstoasi,
-
care malca-sa a ameslecat cu un beli5or
Lrn pic din ce-a licut noaptca trecLltd in
alternut o, doar un pic I
Felix 5i- Ernestlna slau la ciplriiul patu-
lui $i-l pindesc cu mutie viclene, gata si iz-
bucneasci in hohore de ds la primul
semn. Doanna Lcpic ii di si minince lin-
gu-il; ilr lrrguri(J. l|l ri.timpl| . tt,rgr cLr
..'ada uthiului .pre fclrr pr hrnr.ltno, LJc
pilrca lc-ar lpune : ..Acum l Fili gata !"
..Da, lnimico. '
 Amindoi se veselesc dinainte de stfim-
biturile ce-o sd le faca Morcoveati. Ar fi
rrebuil si pofreasci pi rreo citiva vecini.
Intr-un tirziu, doamna Lepic le aruncd o
ultimd privire, ca fi cum i-ar intreba :
.,Sinteti gata ?" gi ridicind tacticos cea din
urma lingu ii spre gura ciscatd a lui
Morcoveali. i-o infige in gitlej. i-o in-
deasi bine, il indoapd, apoi spune zefle-
mitoare $i scirbitA :
- Aha, spurclciune micd, ai mincat
d-ila, ai mincal d-ila, gi incd de-al tau,
din il de azi-noapte.
Mi-am inchipuit, zice simplu Mor-
-
coveatd, fArA si faci mutra a$teptati.
S-a deprins $i cu asta, gi cind te deprinzi
cu cera. ajungi si nici nu te mai miri.
OALA DE NOAPI'E
Fiindci adesea s-a intimp]at sil poc-
neasci nenorocirea in pat, Morcovsale,
previdlor, i5i ia de cu seara roare mAsu-
rile. Vara. e ugor. La ora noud, atunci
cind doamna Lepic il trimite la culcare,
biialul dd intii o raire pe afard.5i doarme
linistit roatd noaDtea.
in schimb, iarna, plimbarea asta se
preschimbd intr-o corvoadd. Degeaba se
arata el previzitor de cum se insereazi,
cind inchide giinile. Nici vorbi, numai cu
atita n-are s, o duci pini dimineaga. Ai
lui stau la masi, zdbovesc la taifas, ceasul
bate noue, afare e noapte $i noaptea asta
mai line inci o veqnicie. Morcoveala
simle nevoia sa fie pentru a doua oarA
prevAzAtor.
Asti-seari, ca de obicei, il friminti
aceea;i intrebare:,,Oare o sd-mi vini, sau
nu a
Fie cd nu se mai poate 1ine, fie ci luna
strilucitoare ii di ghes, de cele mai multe
ori el igi rdspunde : ,,Da". Citeodate im-
boldul vine de la domnul Lepic ;i de la
Felix. Dealtfel, arareori e nevoit si se de-
pArteze de casi, pind la gantul drumului,
aproape in plin cimp ; mai de fiece dati se
o_pre$te Jos, in capul scirii. Dupi lmpreju-
rafl.
AslA-seard insi toarna cu gileata, vin-
tul a stins stelele, $i nucii din livada se zbat
gemind.
,,S-a brodit bine, i9i zice MorcovealA,
dupi o indelunge chibzuiali, vid ci nu-mi
vine."
Di tuturor buni seara, aprinde o lumi-
nare $i se duce in odaia lui singuratici 5i
golag, aflati in capdtul corid6rului, pe
dreapta. Se dezbracA, se culci !i a$teapti
si vind doamna Lepic. Cu o mi5carc repe-
10
ziti, ea indeasi marginile peturii sub el,
apoi sufl5 in luminare. Luminarea t-o
lasd, in schimb ia chibriturile. Pentru cel
ftie fricos, rdsuce$te Si cheia in broasci.
La inceput, Morcoveati se bucurd de sin-
gurdtate. Ii place sa stea;i si se gindeasci
pe intuneric. Revede intimplarile de peste
zi, se fericegte ci a scipat ile citeva oii de
bucluc ca prin urechile acului $i sperd sd
aibe acelagi noroc Ai miine. Gindul ci
doui zile de-a rindul doamna Lepic nici
n-are sa-l bage in seami il umple de min-
drie, )i biiatul incearci si adoarmA cu
acest vis.
Dar abia apucd si inchidd ochii, Si o ne-
lini;te binecunoscutl incepe si-i dea ghes.
,,Sigur, nici ci se putea !" iqi zice el.
Altul in locul lui s-ar scula, dar Morco-
veaJi ttie ci oala de noaptc nu-i sub pat.
Doamna Lepic. de5i ar pirtea si jure ii a
adus oala, uitl mai totdeauna de ea.
Dealtfel, la ce bun sd se ingrijeascd de
asta, de weme ce Morcoveatri este previ-
zAtor '!
Biiatul. in loc si se scoale. se apuci
cugeIe.
,,Mai devreme sau mai tirziu, tot tre-
buie si-i dau drumul, i;i spune el. Ori, cu
cit ma tin, cu atit se-aduni mai mult. Da-
ci-mi dau drumul acuma. fac mai pulin 9i
JULES RE\\RD }IORCO\ EtfJ
'
ceargaful are timD sa se usuce sub mine.
$tiu eu bine cd mama nici n-o sd bage de
seaml, doar nu-i prima datd".
$i Morcoveatre se u5ureazi, inchide
ochii linigtit ii se a$terne pe somn.
II
Deodati se trezeSte yi a:,cultA cum ii
ghioriie malele.
,,Oho ! Se-ngroa5i gluma !"
, Adineauri se crezuse scipat. Prea ar fi
tost mare norocul pe capul lui. Aseari I-a
impins pacalul si fie lenel $i si uite ce pe-
deapsdl a$teapte.
Se a5azd pe marginea parrrlui gi in-
cearci sd chibzuiasci. U$a € incuiatd. Fe-
rea\tra. libreliri. Cu nepurinli sd iasi.
Totu$i se ducc;;i pipiie u5a. apoi grati-
ile ferestrei. Se tirilie-pe podea -5i b-ijbiie
cu miinile pe sub pat, ciutind oala, deii
$tie bine ci n-are s-o giseasci.
Se culci, apoi se scoali iar. Ar face
orice, numai si nu stea locului. Se invirte
sd incolo si-ncoace. gopiie. 'e zvircoleprc.
frimintindu-5i cu pumnii burra care ise
umlla mereu.
! MAmico ! ingind el cu o
- Mimico
!oce stinsi. lemindu-se si nu fie auzit,
cici daci doamna Lepic s-ar ivi cumva pe
u$i, i-ar trece totul ca prin farmec qi-ar
avea aerul ci-$i bate joc de ea. Nu vrea alt-
ceva decit si poati spune de dimineata, cu
mina pe inimi, ce a chemat-o intr-adevdr.
Si cum ar fi in stare si stfige ? Std incor-
dat, se strdduiette din risputeri sA intirzie
nenorocllea.
Nu trece mult pi o durere indrlcitd il
face si ddnluie ca un apucat. Se izbegte de
perete Si sare indirat. Se izbe$te de pat. Se
izbegte de scaun. Se izbette de almin,
smulge tiblia gi )e pune acolo. inrre gri-
tare, incovrigat, istovit, beat de fericire.
In odaie, lntunericul crette.
III
Morcoreali n-a adormir decil spre lua ti
nu se indud sA iasi din culcu5, cind doamna
l,epic impinge u;a 9i incepe sd strimbe din
nas, adulmecind in toate pa4ib.
Hm, ciudat miros I face ea.
- vAicArindu-se lntruna.
- Buni dimineala, mAmico, spune
MorcoveatA.
Doamna Lepic smulge pdtura de pe el.
adulmeci prin unghere fi nu-i trebuie
mult se afle care-i buba.
Mi-a fost riu. si oala nicdieri ! ii di
cu-gura Morcoveald, socotind cA n-ar pu-
tea gdsi o mai buna dezvinovifire.
! Mincinosule ! striei
- Mincinosule
doamna Lepic.
Iese ca o furtund pe ugd gi se intoarce
ascunzind oala de noapte, pe care o furi-
teazi la iuleali sub pat. Pe urmd trage
bliatul jos din agternut ii se pune pe nitte
tipete de adund toati casa.
! Cu ce 1i-am gretit ca sa am
- Cerule
parte de un asemenea copil ?
Aduce in grabi cirpe. o gdleari cu apA.
De care o ristoarni in cimin de Darce ar fi
irebuit sl stingA focul, intoarce agternutul
pe dos 9i cere aer, aer, robotind de zor Si
Dupi un timp se opre$te in faF baiatu-
lui 9i se rdste$te la el, dind din miini :
- Pripiditule ! Nesimlit ce esti ! Sel-
baticule I Ai ajuns sd trAie$ti ca vitele ?
D5-i unui bou o oald de noaDte si tot are
si Stie ce si facd cu ea. Iar lie ii-a idsnir se
te spurci in cimin. Dumnezeu mi-e mar-
tor, din pricina ta o se-mi ies din minli gi-o
sA mor nebund ! Auzi ? Nebuni !
MorcovealS. in camasi de noapte 5i
descull, se uiti la oale. Azi-noapte nici
pomeneali de ea, 9i acum uite-o colo, la
picioarele patului. Oala detarta $i alb6 ii
ia ochii. Daci gi acum s-ar incapelina sA
n-o vadi, asta ar fi curadr neobrdzare din
partea lui.
Si cum toti ai casei, opdrili, il siclie 5i-l
herluiesc cu intrebirile. dimpreuni cu ve-
cinii batjocoritori care se perindd intruna
$i cu factorul care tocmai atunci $i-a gisit
qi el si pice acolo, el roste$te in cele din
urmi, cu ochii pironili la oali :
ZAu dacd mai pricep ceva ! Credeli
-
$i voi ce-oli vrea.
IEPURII
nu li-a mai remas pepene, -
- lie
doamna Lepic. Dealtfel, in pivinta
spune
asta $emenl cu mlne : nu-il place pepe-
nele.
.,Bine am mai brodit-o", cugetd Morco-
veafi in sinea sa.
Aga are el parte mereu se afle ce-i place
5i ce nu. De obicei trebuie sa-i place nu-
mai ce-i place maicd-si. Bun5oari, cind se
aduce brinzl la masd, doamna Lepic
spune:
.iguri ca Morcoveati nu me-
- Sint
ninca b nzi.
Si Morcoveald cugetd :
,,De vreme ce-i sigurS, n-arc rost nici si
gust",
Pe de alti parte, $tie 9i cd nu lar fi
moale daci ar face una ca asta.
$i ce, parci n-are cind sl-$i implineasci
cele mai sucite toane, in locuri numai de el
cunoscute ? La desert, doamna Lepic ii
spune:
Du iepurilor cojile astea de pepene.
-Morcoveali se ridicd de la masl ascul-
titor, peieste misural ti line fafuria cu
bdgare de seami, si nu rAstoarne nlmrc.
Cind intri in cote1, iepurii, cu urechile
ciulite, cu bolul in vint 9i labele dinainte
fepene, de parc5 s-ar pregiti sd bati toba,
inghesuie in jurul lui.
se
! Stati nifel !ii domole$te Mor-
- OhoStali
coveaF. nilel, mA rog: sr-mpa4im.
Se ataze pe o gramade de gunoi, unde-s
\trin\c dc-!i \rln)r iotoate dc !atzi.
lrrrlL (r, L,lb.r '. \r.r..i.rri .'r'liil( pini
la ra.lacinl. apoi lc' dir repurilor simburii PUSCA
de pepene. iar zeama o bea el :$i-i dulce ca
m usl Lrl.
Pe urmi roaclc cu dinlii lot cc-au lisat
ai lui. orice urmi de miez galben ;i dulce 9i
lot ce se mar poate minca ; coaja lerde o
irru|l.j i(pufrl,!r. (rrc:tru r,'at:l in jur.
agezali in capitl oaselor.
Portila cotelului e inchisi. Domnul Lcpic le spunc biielilor:
Solrclc Je dLtpr-amra/i .c .trccoar:r Vi ajunge o pu5ci la amindoi. Fra-
printrc olane, nruindu-;i capituL razelor lii -care se iubcsc pun lotul laolalti.
in umbra ricoroasi. Pii :igur. tiliculc, riispundc Fclix, o
\-o- purlim f'e rtntl. Sfun drrpt. cU mii
mullumesc daca Morcoveatri mi-o di nu-
CAZMAUA mai din cind in cind.
Morcovcalar nu,zioc nici da. nici ba. Nu
t-:i
e@ prear vrnc si creadi.
Domnul Lepic scoate po$ca din inveli-
. ,:l.tt. toarea oi verde $i iiltrcabi:
Cinc o poarti printirl 'l Ccl nrai
Felix 5i cu Morcoveali muncesc cot la - aSa s-ar cuvcn'.
mare,
cot. Fiecarc are cazmaua lLri. A lui Felix e
dc fier;i r lbst fatcuti pc mlsuri, la potco- ii las lui Morcorealit cin5tca asra. S-o
\ar. Pr-i .J. Mnrc,,\(.itlil >i-u fatrrt-o sin- poarte el intii.
grrr. dintt'o h|lcirti,l( lemn. Cldr-lrniresc, Domnul Lepic :
robotesc de zor ni pe-ntrccute. Deodati, Te porli tare frumos in dimineala asta.
(ind \( ir\rcprr nrei puqin (rocmri alunci Felix. Anr si lin minle.
se abat totdeauna ncnorocirile), Morco- Domnul Lepic a;azi pulca pe uminil
vea[i se pomeneste izbit cu cazmaua lui Morcoveali.
drept in liunle. Domnul Lepic:
Citeva clipe mai tirziu. Felix trebuie H.ri. c.rpii. l:r Jrum I l-r1r \uro)r )i .5 nu
dLrscu griji 9i intins pc pat. I s-a ficur riu va certafl.
vizind singele friliolului siu. To;r ar ca- MorcoveaTd:
ser sint acolo, in pir : umbli in virful pi- Luim ciinele 'l
croarelor $i Sutolesc ingri.jorali : Domnul Lepic :
sirurile ? N-are rost. Faceii pe ciinele cu rindul.
- Unde-s
Un pic de api rece, si-i umezim tim- Dealtlel. nrptr \inilLln cit \ol nici nu t5-
-
plcle. nesc : ucid pe loc.
Morcoveali sc Llrci pe scaun, se uili Morcoveali :;i Felix o pornesc. Sint im-
pe.te umcrii 1i prrnrre caperelr celorlalli. brlcali cu hainele lor obi$nuite. Le pare
I lrgtt ld lnl, c cu L, cirpc pc (are pala de riu cd n-au cizme. dar domnul Lepic le-a
singe sc liilc$te mercu. spus adesea ci un adevi!-at vinlitor nu di
- Da' frumos mai ariti ! ii spune un ban pe cizme. Nidragii unui vinitor
domnul Lepic. adevirat atirni peste cilciie. Niciodatd
Si Frncstrrra. carc r-J panial rana nu $r-i sumete. Umbli apa prin noroaie 5i
-De Aviicirit
intrat in el ca-n brinzi.
nu s-a viicirit, fiindci l-au
peste larini 9i cizn'rele se formcazi de la
slne, urci pini la gcnunchi, zdravene, na-
prevenrl ci asra ir-ajuti Ia nimic. turale. lar.erritoarea are porUnca \; nu
Dar iati, Felix deschide un ochi, apoi $i se atingi de ele.
p. cclalalt. S-a ul<. doar cu spaima.;i cum
- Cred ci n-o s,t tc intorci cu tolba
lala lui prinde culoare incetul cu incetul. goali, spune Felix.
grija 5i teama se grerg din inimi. Sper ;i eu, ritspunde Morcoveali.
de pocinoguri efti bun ! se -Simrc
- Numai
rilslc$te doamna Lepic la Morcoveali.
o mincrrim( in,Job ura unliru-
lui, dar se stlpine$tc;i nu proptegte acolo
Nu puteai si bagi de seami, nitiriule ?! patul armer.
 - Vezi, spune Felix, te las s-o po4i cit
polte$tl.
- Doar egri fratele meu. raspunde
Morcoveali.
Cind vreun stol de vribii iti ia zbdrul, el
se opreste in loc Ai-i face semn lui Felix sd
nu mai migte. Stolul trece de la un gard la
altul. Aplecati de mijloc, cei doi vTndtori
se apropie tiptil, ca si cum vrdbiile ar
dormi. Stolul inse n-are astimper ti
zboard ciripind in alte pafie. Micii vind_
tori se indreapli de laie. Felix driicuie.
Morcoveald. degi ii zvicne5te ininra. pare
mai rabdator. Se teme de cliDa cind va'tre-
bui si-gi dovedeasci iscusi;ta. Dac6 dA
grg$ ? Si la fiecare aminare risufld ugurat.
Numai cI de astA datA vribiile pai siJ
a9repte,
Felix:
Nu trage, esti prea departe.
Morcoreald :
Crezi ?
Felix :
, Pai ce naiba 1 Cind srai aplecar nuli
oar seama. lt se pare ci ai vinatul in bA_
taia pu$l.ii,5i cind colo e$[i la dracu-n
praznrc.
Ca sd-i arate cI are dreptate. Felix iese
d^eodatd din ascunzi5. Speriate. vribiile
strrr !- zboari in alti pafie. -
Una singurd a mai rimas ti se leagana in
^
virful unei crengi. Migcd din coadi liipi su-
ce9te capul incoace fi incolo, adtindu{i
pleprul.
Morcoyeald:
Pe asta zdu c-o dobor ! Sint sisur.
Felix :
De-te,la o parte se vid. Da, ai dreptate,
stra$nicd ocazie ! Pu'ca, repede !
Morcoveale se pomenigte cu miinile
goale $i gura cescate: in locul si sub ochii
lui, Felix duce arma la umAr, tinte$te,
apasa pe trdgaci 5i vrabia cade la p6mint.
_ _Asta-i ca o scamatorie. Adineauri,
MorcoveaF stringea pu$ca in miini, cu
Inima zvicnind. Dintr-o dati. uite ca n-o
mal are, tl-acum se vede iarigi cu ea, cici
Felix i-a 9i dat-o indidt. Dupi care face
pe ciinelc $i alearga si aduci viabia.
.-
Hai odari. ii zice el, gribe5te-te
mIel.
Morcoveold:
Nilel cam mult,
Felix :
Ce, te-ai pi bosumflat ?
Morcoveala :
Pii cum ! Ai vrea si cint ?
',1/rfr
 Ei. dricia draclrlur I mormaie bilir-
L!\iI- ca Ie nrrr \tlciretti. dc rreme ce tul.-
.,- r,,.
J( I\
L/,1(J ,.-
n( \CJpd. la gln_ intr-adcrir. ,:irrila rre.rrc pc prilrtJ
plini dc .ingc: pint((ul ct. nLrntil ',\in/.r.
.Vatcoteeld: lrcrnura ca o prllic. )i Jin prrcrna artl ar
Binc. da' eu... putea si Juri ci triiefte.
Ei, dricia dracului ! se infurie Mor-
Trr. , rr lur riir A/i rm ri,\ (u! miine -
covea(i. Tol n-a cripat !
l r,l. O ia dc jos, ocirind de mama focului, ;i
Morcoreulri; schimbi tactica.
Aha, miiDe ! Rogu la faJi, cu ochii inlicrimaqi, scui-
pi cirtila 5i o izbegtc iar de piarri, cie
Ziu, mi I aproapc $i cu toati puterea.
Morcoteald: Dar pintecul ei tercitrit mitci intruna-
Dr. ala-mr :prri trt rlc ficcJre drli. Si cu cit o izbe$te mai invergunat, cu atit
pare mal vle.
Na, ma.jur, e$li multumit ?
,\alorco|eald:
Bine... Da' $tii. daci mai cdutinr o vra-
bre. a$ trage !l eu cll putca. LUCERNA

Nu, e tirzju. Hai acasi, si ne-o frigd

nrama pe a\ta_ Ti-o dau lie_ Tine, natA-
flcrli, bag o in buzunar, $i iasi-i pliscul la
rcdere,
Cc; .lor rinutori u porne\c \pre
Dn cintl in cinc inrillirc in cali citr un
liran carc Ic di binele gi le spune
Mii biieli. si nu care cumva si fi Ii-
5at puii orfani ! mea grrstirii de la ora patru.
Morcoveati. minclnt, igi uiti
Ajung acasi impicali, triumfiton,
dnmnur Lcpic 'c miri de cum ii zarc)tc
- Cum, Morcoveati. tot tLl cu pu$ca ?
Numai tu ai purtat-o:
- Aproape, momeie Morcoveali drept
-
raspuns.
CiRTITA
Morcoveali gise:ite pe drum o cirtili.
E neagri ca un co5ar. Dupi ce s-a jucat de
.rlttn'. sc hntir:)tc \'o omuare. O arunca
de citeva ori in sus. cu indeminare, aya ca
cadi pe un bolovan.
'i La
inceput, trcaba merge struni.
Cirtila gi-a sfirimat labele. $i-a sparr
caprrl. pi-afrinr.pinrr.c ;i nu plre rj mai
rrbi mllit de triir.
Pe urmi, Morcoveafi vcdc cu uimire ci
nu nlai vrea si moari. Dcgeaba o azvirle-n
\us. cit casa. pin' la cer : nu vrea 9i pace
CA\a.
: Morcoveati 9i Felix se intorc oe la
vecernie $i gribesc pasul spre casi. E vre
necazul_ Pc felix rl a)lcrpla o leli( Lle piinc un.i
rar cu unt sau cu marmeladi, pe Morcoveali
: ribdnri prajrte pe piine. A.la penrnr (i r-J
gribit si-$i dea ifose de om marc )r s-a
lSudat fala rie mlrrorr ca nu-i mincacio,.
Ii plac lucrurile.imple yi de obrcer mi-
nincl piinea goali : face pe grozavul. As-
t6-seari o ia inaintea lui Felix, vrind si
primeasci cel dintii gustarea.
Uneori, piinea goald i se pare cam lare
luj Morcoveall. Atunci o inhali cu du9-
manre. mu$ci virtos din ea, dn indirjit din
cap $i o cfinldne inrre dinti, de sai fdri-
mi[e. Ai casei, stringi in jur, il privesc mr-
nunlndu-se-
Slomacul lur dc :lrul rr inghili orrcr:
pratri, moncde coclite.
Intr-un cuvint, cind e vorba de min-
care, nu face mofturi.
Apasi pe clanta porritei. E incuiati.
Cred ci babacii nu-s acasi. Ia arde-i
tu -citeva picioare-
Felix se repedc. draculnd. In poarta greir.
lerecati ru tot lelul de piroane, luciDLl-u .
bubrrie indclung. Apoi. .u pLrrerr unire. sc
arunci ,amindoi, asupra ei, invinelindu-5i
! umenr oe pomana.
 Morcoveald: Adici de ce ru da $i eu ba ?
Ce mai incolo $i-ncoace, nu-s acasd. Felix:
Felix: Ei, lasi gluma, te prinzi ori nu ?
Unde si fie oare ? Morcoyeqld :
Morcoveald: Ce-ar fi dacA am cere mai intii ni$te pii-
Po;i si qtii ? Hai sA stam colea jos. ne $i ni$te lapte acru de la vecini ?
Treptele reci ale scdrii le ingheati fun- Felix:
dul gi-o foame ndprasnicd ii chinuie. Bdie- Mie imi place lucerna.
tii cascd- $i se bat cu pumnii in piept de lih- Morcoveald:
nllr ce $nt. Haidem !
Felix: Curind, cimpul de lucerni iti a$terne
S-o creadd ei cd stau aici si-i aqtept ! sub ochii lor verdeaia sa ispititoare. Nd-
Morcoveald: rile.c in el bucuropi ci-pi pol lirSii in voie
Pdi n-avem incotro. ghetele, zdrobind tulpinile fragede ;i li-
Felix: .ind in urma cirari ingllsle ce ror ingri-
SA-i aftepte altul, nu eu. Ce, sI crlp de Jora multi vreme pe oameni, fircindu-i sI
Ibame ? Eu vreau si mininc, ce-o fi, chiar
qi iarbi.
se intrebe :
aici ?" 'Ce soi de.jivind o fi trecut pe-
Morcoyeald: O dcoreala placuri le pilrundc prin !e-
Iarbi ? Stragnici idee ! Cu asta si $tii satura pantalonilor scurli, amorlinduJe
ci le-am tras clapa. treptat picioarele.
Felix: Se opresc in mijlocul lanului iji se tdn-
Te cr^ed !Ce. la masi nu se mininci sa- tesc pe burti.
latd ? Intre noi fie vorba, lucerna, de E grozav I spune Felix.
pildi, e tot atit de fragedi ca 9i salata. Un -Firele de lucerni le gidill fap gi rid
fel de salati firi untdelemn ti fire otet. amindoi ca pr: wemea cind dormeau in
Morcoyeald: acelati pat $i domnul Lcpic le striga din
Ba bine ci nu. camera invecinali :
Felix: ,,Da', nu mai dormili odati, plozi afuri-
Pui prinsoare cI eu mdninc lucerni gi tu sifi ?"
nu? Au uitat de foame Si s-au apucat se
Morcoveald : inoate. cind voinice$te, cind ciinette, cind
 L_a broa\ca Dorr capcLcle li ,e mai rad. la prinz doanrnci Lepic. care ii toar.na rrn.
larc cu brirlclL,;i but cu picioareI ralurile ca de oblcci :
rcrzl care \e 5larma pc loc 5i ntor aga. firii Mullumesc. milmico. nu fiu-e \ete.
si se nrai ridice. -La cinii zice iar :

Mic mi-alunge pio la birbic, spune Mttllunr. 'u. mrntr(,). nll nti-L .(tc.
_ - \.
l_e lr - Faci economic. spunc doanrna Lc-
rr uiti l.t minc c, mulr inainleT..( - Crr rtiL mni hinr. pcntrtr ri rl,rlli.
- InMorco\,eali.
laiida
pic.
. $i cum nu e nici cald nici frig, iar lui pur
_ Apol se oprcsc, ca si-$i gusle in tihni $l srntplu nu-l este sete. rinrine toati ziua
buc u rra. liri si bca ninric.
Sprijinili in coare. privesc galcriilc alinate A doua zi. cind punc masa. doanlna Lc,
ale cirtilelor. carc se intind ca ni$te umtlituri pic il intreabi :
intortochcale pe fap cimpului. aidoma
- ZIuAzi ti-e scte, Morcovcafi'l
rcnclor sub pielea birriniloi. Aici abia se daci $riu, riispundc cl,
ghicesc, aici 5c rc!arsi in vrcun lumirri;, - Trcaba la, Llrmeazi cloantna Lcpic.
unde lorlrlul ccl hain inlinluic ca o pa- - vrci ciillila.
daci o ici din dLrlap.
coste blajina lucerni, risfirinclu-9i baiba Morcoveali sri locului. nici gind sI ia
de lrnloare ro$cate. Mu$uroaicle par un crnilrr. Oarr'-i vorha da-o (oanil. ( llilur.
citun dc colibc indienc. :aLr :( lcmt .i .( :.(.r\LJ.c:t
Gata. spunc Felix. hai sil mincim ! Ai lui inccp sal sc minuneze 'ingur :
Eu - nu-mi :

ntai pierd vremea. Bagi cle
seamd si nu te-i ingi dc panea mea.
Si i$i role$rc braful in jur.
Nici o griji. inri rininc 5i nie des-
tul.- roslc$1e Morcoveali.
$i capctelc li se fac nevizute. Cine ar
putea sii ghiccasci unde sint ? singur, litri cimilL
Vintul sLrlli !l$or. inloarce frunzele
subfiri dc luccrni. dind la iveali spatele
lor albicios. 5i tot lanul c cuprins de-fiori.
fLlir .mrrl3r bralr inrregi Llu luc(rnr,
ipi inlurrrli capul in (r. .e prcface cii sr in-
tlolrpi. clcruinrl ,l un riJil prostLrl 5r la-
conr. )l ln ltntl cr .c prclacc doar ci ma_
ninci pc rLtprc, rontiind $i riidicinile, ca
unltl care $tie cc-i ria1a, Morcovea[ii o ia
dc buni, dar'. mai ginga5 dccil frale-siu,
alcgc dorr flunzclc frunroa,sc.
Lc indoaic cu virful narului, lc aduce
pini lil gu[r 5i npcrr lc m,,lfiic conpriin-
ctos,
De cc:--ar gribi ?
Mara-i intinsl nu-i nici un zor.
Crr JinlilrrIp..zi1i..u linrhl anlxrii. in-
grelofilli. inghite intruna, se ospiteazi.
ciNrTA
- OJoanrna
s-ajLrngi un biiar $i jun.rijlarc.
spunc Lepic. l:rrj-r. liu incr 0 cir-
htalc.
Si incl una rari, adaugl dontnul Lc-
- Ar(
pk'. 'i1i prindi hinr'. nlii jrl(. ntiri rir-
z'u. dacl tc riLicc$ti cunt!a intr-un pustiu,
Fclix ;r Erne.tinlr ptrrr plrrt.orrc ir te ci.
Emetlina:
A{a nu bca nintic o siptlmini.
Haida-dc ! Daci o linc a5a rrei zilc,
pini dunrinici, c ntarc lucru.
,. 1 'r nIr! M(rrc(r\r'rli. cu url
- Defiret.
zimbel N-o sir nrai bcau niiiodari.
daci n-o si-nri fis sclc. Cindifi-vl la ic
puri 9i la cobai : cc. vi sr parc cI au trcun
meril ?
- Cobrrirrl . robar fj ru c)ti rit, i-o in-
toalcc Felix.
Morcovcali sc antbilioncazi : lasi lc
arati cl cc-i in starc. Doantna Lepic uiti 5i
in zilele Ltrn]litoarc dc cini[a lui, iar cl nU-
ii ingidui( :.r o ccari. Primelrc cLr ac,.eupi
n(pilrrre laudr'le b:rtjucorrtoarc. irr pi
minuriile pljne dc admiralie ale celor din
Jur.
Ori c bolnav, ori c ncbun, spun unij.
-Si ceilalti :

-DarA;rorba
! Bea pe ascuns.
ccca : tot ce-i nou e gi fru-
n1os. Morcovcalil, care la inccpul lrebuiI
Morcovea(i nu mai bea nimic la masi. .i .,r,'uti ir)rrun'r linrhr ;i ra arittc cii i :.-;r
Se dozvald de asta in vreo citeva zile, cu o u:.c:lt. I'a( ( tr(ah;t u'tll rlin cc in tc nrai rlr.
u$urinii care-i uime$le pe-ai sei !i pe roti Nimcni lu-i nt;ri pLrnc intreblri. S-aLr
prictenii ca:ci. Mai intii ii spune intr-o zi blazat.
 Doar cite un striin mai ridici bralele a
mimre spre cer, cind afli despre ce-r
vorba :
Nu se poate ! Nimeni nu e-n stare sI
-
scape de trebuiniele firii.
Doctorul, chemat $i el, spune ci toali
povestea asta i se pare ciudatd, dar ci, la
ltrma rrrmei, nimic nu-i cu nepulinlii.
$i Morcoveafd, care se temea de cine
)ti( ce sufcrinte. recunoatte uimit ca, daca
ili pui cc\a in cap ;i re incilpilinezi. poti
face tot ce vrei. Crezuse ci hotirirea asta
o ra fie p(nrru el un canon, ca o .a-i ceard
o sforlare grozavi 5i, cind colo, uite ci tot
la largul lui se simte. Ba -i chiar mai zdradn
ca inainte. De€r putea S+i biruie Si foa -
mea Ia fel ca setea ! Ar posti, ar trei cu aer.'
Nici nu-ti mai aminte;re de cinilr.
Multi vreme a stat in dulap degeaba.
Apoi. slujnicei Honorina i-t dat prin
minte sd puni in ea praful ro$cat de cura-
lat sie$nicele.
MIEZUL DE PIINE
Cind e bine dispus, domnul Lepic igi
petrece wemea bucuros cu copiii. Le
spune snoave! plimblndu-se cu ei prin
gridini, qi nu o dati Felix $i Morcoveali
ajung sd se tlvileascl pe jos de atita ris. in
dimineata asta parci e 9i mai gi. Tocmai
atunci se ivegte Ernestina, si-i cheme la
masi, ti iati-i potolili ca prin farmec, De
fiece dati cind se intrune$te familia, felele
se posomorisc.
Toli mininci la repezeali $i pe ticute,
a5a cum mininci de obicei. zorili parca sd
lase altora locul, ca gi cind n-ar sta ra
masi in casa lor ; 9i, deodat!, doamna Le-
pic spune :
* Vrei si-mi dai, te rog, pulin miez de
piine, sd-mi sfirgesc compotul ?
Oare cu cine vorbe$te ?
De obicei, doamna Lepic se servefte
singud, iar de vorbit nu vorbe$te decit cu
ciinele. Jine sl-l puni $i pe el la curent cu
pretul legumelor ii-l limure$te ce greu
este in /iua de a7i \i hrinesti cu bani pu-
lini $ase persoane gi un animal.
- Nu. zice
prietenos.
ea catre Pyram. care miriie
bilind cu coada-n rogojind.
habar n-ai cit pitimesc eu ca sA lrn casa
r:Lil I fi-nchipui
poate $i ru. ca toli birba-
lii. cili unlpli cotnila pe nimica. CeJi
pasai ci untltl sc scumpctte $i ci de oui
nici nu le poli alinge micar !
Or. dc asti dati c lucru mare
doamna Lcpic. Se adrcscazl de-a drcptul
donrnului Lepic, cunl n-a flcut dc cind lr
mea. Nici vorbi cl-i ccre lui miezul de pi-
inc cu carc si-9i tcrmine compotul. Mai
'f-,,:r..il.
ill:
i ,i,r,- ,'1;\
i.-.-
intii, ilindci il pri\cfte linri : )-apoi pr'i-
nea s0 alle chiar lingi domnul Lcpic. Ui-
mit. cl .tu lulin in ,umpini. lpoi r;r crr
virlirl dcgctrlor,, hrrcrtl ,l,. mi.z r'lrc i-a
cu rimas in farfurie ti. cu o nlulr:'r cltrinitl.
i-o azvirlc doanrnci Lcpic.
Farsi, ori dranri ? Cinc Stic ?
Erncstina. Lrnrilitl pcntru nlricar-sa. i$i
simtc inima cit un puricc.
.,TItictr' c in toanc bunc azi !" cugetl
f.lir. , en .rlri Il..htrIr.:1.. p. .crurr.
lar Morcovcali, murdar dc ntincarc pc
la tsuri. cu ttrcthilc riliirrrJ )i ljrlil aprin\i.
lacc inr'rtrntat- qala-gal! \J izbLrr:rrcu.cir.
Noroc cI doanrna Lepic sc lidici numar-
cli.'cit dc la masir. jignitir si sc vadi tralali
ca o otrcapi. $i asla mai ales in lala copiilor!
TRiMBITA
p';.-*.'
lkq
Donrnul Lepic soscatc chiar in dimi-
neata asta de la Paris. Deschide geanran-
tanul. Ics la iveillal claruri pcntru Felix 9i
pcntrtr frnc.tina nilt. riarLrri nrinu-
nalc. tocmai acelca- la care, ca si vc'zr cru-
dllcnic, au visat amindoi roati noaptea.
Pe urmir. clonrnul Lcpic sc uili.l :iirct la
Morcovcali 5i-i spLrnc linind nriinile la
spatc:
cc-ai vrea nrai nult : o lrimbifi.
- unTupislol
sau ?
La drcpl vorbind, Morcovcali e mal
degrabl previrzilor decit indrlznel. Ar
prl.l'era u rrimhilir : ,)flr m. r'in)hila nu-i
 i*
lr

{jt ,

"_' ,, t
''lr.
c:: il i
.,? J
',
ca pl\lLrlLlL. .J ii .. !je.rilfcr in ntiini cind
nici nLr t.-esr.p1t : rlur e uuzir tle etiten ori
..r .ltr,t l-,rt .:r 'l i. .r, hrrr, .r ., ,,,.r,.
'rumai
c pu)ti. cu.abii li ntapini cle riz-
Lroi I I lt rc'nir pi lui rrcmea si adLtlntece
fUl\.r(.r .r .., fni.r pr':rl t.'l .,.-r lici in
mini. Tlici \aru \e priccpe la copii : e clar
ci ia adus tocnlat ce trcbuir.
pllrce un pistol. rc\tegte el
- Mr-ar
raspical. increciinlxl ci a ghicil. Ba sare
chiar pcsle cal ii adaugi : I)cgcabal as-
cunzi
-Ei. ilnormiic
vid !
domnul Lepic.
- !rcr pitrol ! incurcar
acLrm V,ld ci 1i-xi schinrbat
gLl\t u rl lc.
Morcor,cali'r o dregc la iulcalii :
- l)a'Fiideprunde.
gluma.
riiricule, liceam afa. in
pacc. nu- i plac pi\roatele
nici dc 1rici. Dr-mi iutc trirrbila. ci abia
aftept si sLrllu in c! |
Doantnq Lepit :
{t,rn,r,l, rc nrirrli 'i (.r .ir-t n(cur\tr l.
taicil-taru. da l Cind igi plac rlimbigclc. nu
spui cili plac pisroaleI fi nici nu bali
iirrrpii. p.rrrrrrtl Lr \c/t pr\todl(. NLt lLrpr
IU ni, i li'lnl. ici trinrhrli : i,.la cit .i t(
in!cli minle ! l.liti,rc bine la trinrbitir I arc
rrci canali rogri ;ii un stegulel cu ciucuri de
drrr. C:rlir. li-irjllnF(: A(Unt )trrCc1,: in-
chrde uia pe (linaiirS 5i bare din buzc'.
In dulap. tocmai sus. pe un tcanc cle ru
f:rrrc alhi. n(\r/Lllr )i r.r ..pr inlr tlc
:rl||l:.. jIlli)uirlr rn .l(AUlullll , rr citrcrlIr
cle aur fi cu cei rrei canafi fo$ii. lrimbila
lrri Murro'rrlJ \lr tl:t\lrilft; m l.r. f\-(-
cum cea a judecitii de apoi.
PARUL
Drrrninita. Joarnnr Lcpic lrne murlr)
sa-$i lrimitir biielij la biserici. Sinr Sitili
,l tlirr , u(i( . ); Er
'.r>i de in,il)i :,,r in-
grilc$lc asta. cu riscul 'r('linr
si nu fic ea gata
la timp. Le alege cravatelc. le raie unghi-
ile. lc impane cirfilr dc ruglicrune. ale-
gind-o pc cca mai groasii pcntru Morco-
vcalil. Drr mai ales i5i cll fralii cu ponrad;i
pr cap.
Astl-i pasiunea ei.
Dirci't Morcovcali ii tacc pc roie. blind
cil .l nli.lLl)(1. Frlir. i ..lrrnrb.,. prcrrnr
ca pina la urmi arc sa se supcrc, Si Erner-
!na na\coc.5le tot \oiul de rrfripu
- Dc dera a\ta a Llitat. :punt ca. N anr
licut-o dinadins. crede-nta: jur ci. de du-
minicil \iitoarc incolo. nu tc nrar rrrre.
$i t,'Ltlc.,ttna r/h|lr()lc .j ' prrnj.'t< rin
deget pomadi pc pir.
^dc
Intr-o zi ai s-o pilegti cu mine. mor-
- Fel,x.
miie
in dimineala asta. Ernesrina umbla iar
cLr pircLlir uri. ,lar F,.lir. inl,'l.lir in prn
\op.$r cu capul aplccal inaintc, nu \lnttc
ntmlc.
Poftin. zice ca. le-an ascultat. N-o
sir-mai ai dc cc bomblni: uitc borcanul a\-
lupat pc clnrin. Sinl slu nu fa!a dl]
lreabi'l Dcallfcl, n-rm nici un mcrir. P.n
lru Morcorcali ar trebui ciment, nu po-
madi. dar cu line e altccva. Pirul tiu rr'
infoaic qi facc bucle dc la sinc. Ai un cap
ii, ,' .,'nupidu. >i cur';rrr:r r.lJ (ir)( .t!l l
pini dcscari.
-Sr: I1i mullumesc, spunc Fclix.
ridici. tinl si binuilrci ninric. Nu-pr
mai lrccc mina prin pir. a)r cltnr lace dc
obicei. ca sI se incredinlezc.
Ernr'.tin" il imh,:rrr. il Jichi.(.r\' ).-l
p nc Ininu)i elbc t[ nrirr.,: in nrirrri
Ei, gala'l intreabi Feli\.
- Slrlluce$ti ca un prinll il admirl Er-
-
ncstina. Doar $apca-li nrai lipse$rc. Iiil)
din dulap.
fclir irr'a Brr)r)t(. dt ntUl: rr(L( f
fala dulapului. di 1!ga la butit, deschiclc
,l)il. rlPllcil .r clni plinu crr:rpr rr 'i o r':i.
loarnil lini$ti( pc cap.
Eu tc-am pfevcnit, r,urioari. glii\u-
- biiiullrl rr\prcat. N -mr llirc( .i-:l
itrtc
bati nimeni 1,)c dc nrin, F)ri pr(J ntici rl
nu poli si tragi pc sfoarii un vulpoi cll
minc. Bagi dc seantil: daci sr nrai intinr-
pli o dali. ji-azr,irl ponrada pe girlii!
Cu purul lin'. cu hainel. J( (lunrinr.:-,
Siroind, murat din cap pini n picio:trc. irt-
lcapti si llc schintbat sau:i-l Lrsucc soa-
relc pulin ii pasi.
-
,.Felix ista e cine!al crrgcti Morco-
\(illir in 'irr.r .r. irt.(nl(nit.l( icinririrlr(.
Nu rc tcme dc nimcni. (ic s-ar mai ridc pc
socoleala nlra daci a5 Iace ca ell Mli bir)c
si-$i inchipuie ci-mi placc pomada.'
Ntrnui ci, in rrrnte tc.( rc.r:nlrrm/ir
astlel. pirul lui plinuicatc si-l rlzbunc.
Pirrul. intins un timp cu de-a sila sub
pomNdl. tace pe morlul; pe urmil sc dez-
morlcttc $i. imboldit parci dc un spiliclul
nrrizut. inereleltc . itfilpJi(J ll)L,itri )r
lucitoar< a nonraJl.i. ,r .pint((i. o craf.r
 Ai zice ci-i o miriSte ce se dezghealA. Luali-o voi inainte; citinel, beieli, ci
Si curind, descdtusatd, prima $uviti i se doar nu zorili si prindeli moartea din
ridici feapind in cap. urm5.
Pe Morcoveali il minlnci tilpile qi
abia i9i mai stApinegte pasul. Duce pe
umir costumul lui de baie, simplu, firi
de$ene, $i costumul lui Felix, rogu cu al-
LA SCALDAT bastru. Fala ii striluceire de bucurie, fle-
cerette, ^cinti, sare si apuce cite o
creangi. Inoatd cu miinile prin aer gi-l in-
treabi pe Felix:
O fi buni apa. ce zici? Tii. ce-o sa ne
- zbenguim!
mai
- Ia
teazd
nu mai face pe grozavul! i-o re-
Felix dispreluitor, convins ci gtie el
E aproape patru $i Morcoveal5, nerlb- ce spune.
ditor, ii trezette pe domnul Lepic qi pe Si, intr-adever, Morcoveali se moaie
Felix, care dorm sub alunii din grddini. numaidecit.
Sare sprinten cel dintli peste un zid
- Mergem? intreabd el.
Felix: scund de piatre, $i riul se ivegte pe nea$-
Mergem! Ia costumele de baie. teptate, curge chiar pe sub ochii lui, Hm, a
Domnul Lepic: trecut vremea de glume!
E lncd prea cald. Sclipiri ca de gheatd scinteiazi pe apa
Felix: wajit5.
Mie-mi place clnd arde soarele. Riul plesciie de parcA ar cldntini din
Morcoveald: dinli. rnspindind un miros searbid in jur.
Titicule, ti tie o sd-li placd pe malul Va trebui si intrc in ape, sA stea acolo $i
apei mai mult decit aici. Te intinzi acolo sA se bildceasce, in timp ce domnul I-epic,
pe iarbi. pe mal, va socoti cu ceasul minutele ingi-
Domnul Lepic: duite pentru scdldat. Morcoveali se cu-
tremuri. Curajul pe care $i-l face singur,
cu atita sirg. il piriseite inci o dati, toc-
mai cind e la ananghie, iar riul, care de de-
palte il ispitea, il inspaiminti acum.
Incepe sf, se dezbrace ceva mai departe.
Barem sa nu se facd de rugine, sI nuJ
vadi nimeni cum dirdiie 9i cum ii tremuri
picioarele de frici.
Scoate lucrurile de pe el, unul cit^e unul,
ti le imptturette grijuliu pe iarbl. Igi dez-
leagi $ireturile de la pantofi $i parci nu
mqi ajunge si desfaci nodurile.
Igi pune costumul de baie, leapidl cd-
mala gi, nidugit ca o bomboani ndcllitd
in invelitoarea ei de hirtie, mai agteaptd
un pic.
Felix a 9i luat fiul in stipinirc: se zben-
guiegte voinicepte 9i nici ci-i pasi; bate
apa cu bralele, cu picioarele, o face sd
spumege 9i, cumplit in mijlocul valurilor,
gonegte spre maluri turma lor minioasd.
- Ei,domnul
intreabd
MorcoveaF, te-ai pi dezumflat?
Lepic.
sd md mai zvint nitel, rds-
- Stiteam
pu_nde Morcoveali.
In cele din urmd igi ia inima-n din1i, se
a$azi jos pe mal ti incearcl apa cu degetul
cel mare de la pic^ior, turtit de incelldmin-
tea prea stfimti. In acelagi timp se freaci
cu mina pe burti: poate ci n-a mistuir
':
-*.:{*.__
inca tot ce-a mincat la masi. Se lasi apoi
sI alunece cle-a lungul rldicinilor $i ridi-
cinile ii zgirie pulpele, coapsele, dosul.
Cum ii trecc apa de mijloc. nu mai are
decit un gind: si iasl ci1 mai repede afara.
I se pare c! o sfoari udi i se infigoari ln-
cet-lncet in jurul trupului, ca pe o sfir-
Ieazrl. Colag peste pupiza. se surpi qi ma-
Iul de care se sprijinea. }i Morcoveali
bildlblc! se duce la fund, se zbate, -se
-
pune iar pe picioare yi tu5elte. scuipi. se
inibuqd, e orbit, buimac.
Da, plonjezi bine, beiefat, spune
-
domnul Lepic.
Mda, face Morcovea;i drept ras-
- numai ci nu-mi prea'place.'lmi in-
puns,
tri apd-n urechi 9i dupi aia md doare ca-
pul.
Cauti un loc prielnic unde si invefe si
inoate, adicd si dea doar din miini gi sd se
tiriie cu genunchii pe nisip,
Prea te gribe$ti, il discilegte dom-
nul - Lepic. Bali apa cu pumnii de parci 1i-ai
pirul din cap. Di din picioare, nu
smulge
le lAsa sA stea degeaba,
- FI ri picioare e mai greu, spune
MorcoveatA.
Felix nu-i di pace 9i se ia mereu de el.
hai incoa'! Aici adln-
- Morcoveali,
cime! Nu mai dau de fund. Ia te uiti! Md
Tffi
!czil Cata. nu mI ntai vezi! Acum, du-le
llngl salcia de colo. Si nu re misri! Pun
pflnsoare ci alung la tine din zecc azvirli-
lLrri de bral.
Bine, eu numir, spune Morcoveafi
-
clinlinind din dinli. cu umerii al'ari din
apI. nemi5cat ca o adevlratl piatri de
hotar.
Apoi sc asazi iar pc vine ca sI inoate,
,hr Frlir ii \aru p( umcri. se azrirle in api
ctr capul inainte pi-i spune:
Hai. urci-te ii tu in spatele meu.
- Di-mi pacel mormiie Morcoveali.
- Gata. afari!
- incoa'si belislrigi domnul Lepic.
Vcnili cite o guri de rom.
Ce. gata? sc miri Morcoveali.
-Acum
n-ar mai ieSi din api. Abia i-a
frrin. gll.tul. A uitat de oricc reamil )i .-ar
tot scilda. AdineaLrri era grcoi ca o bu-
catu dr plumb. i.rr ircum sc zbL'nBuic usor
.u rrn [ulg..uprin:. Jc o rrteyic furtrrnoa'i.
in[runtintl prrnrcjtliir. grirl \i]i Jeil ri!la
numai si salvczc pe cineva: sc 5i lasi de
huniroic la tLrnd. \rind .l gu.tc,fraima
celor pe cale sii se inece.
Ei. grarbc$le-k, slrigi domnul
-
Lcpic, altfel bea Fclix tot romul.
Lui Morcovcalir nu-i place romul, dar
sarc numaidccil crr grrra:
Si nu s-atingi de panea meal
-Si-i lrage o du$ci zdravini, ca un bA-
trin lup de mare.
Domnul Lepic:
Nlr t('ri .pulat bine. Ti-a rrnra\ Jeg pe
glezne.
Morcoteald:
Asta-i piminl. tilicule.
Dontnul Lepic:
Ba-i jeg.
MorcoveaTd:
Sir mai intru nilel in api, titicule, da?
Domnul Lepic:
Lasi, te spell miine: miine \enim iar.
Morcoveayd:
Straqnic! Numai dc-ar fi vrcme fru-
moasi!
Se $terge cu un coll uscat al prosopului
cu care s-a gters inrii Felix 9i, amefit, rdgu-
5it. ride si se pr,pideascil. asa-s de cara-
ghioase glumele pe care liate-siu $i dom-
nul Lepic le fac pc rcama degetelor lui de
la picioare. stilcitc dc incilli'lmintea
\ttimta.
HONORINA
Doamna Lepic:
Cili ani ai tu, Honorino?
$aizeci 9i ;apte, implinili Ia Sfinlii Mu-
cenici, cucoanI
Doamna Lepic:
Ei, li-ai cam triit traiul, birtrinico!
Hokorina:
Asta nu-nseamni nimic, daci mai egti
bun de munci. Niciodali n-am fosl bol-
nari. Nrci caii nu-\ mai zdra\cnr ca mine,
ziu a$a.
Doamna Lepic:
Vrei slJi spun eu ccva, Honorino? Ai
si mori cind nici n lc-a$rcpli. Intr-o
seari, intorcindu-tc de la girli, ai si simli
co$ul mai greu, roaba mai anevoie de im-
pins decil al{idati: ai si cazi in genunchi,
intre bralcle roabej, cu na-\ul peste rufele
muiate, 9i gata. TeapInI o sI tc ridice
de-acolo.
Mi laci \a rid. cucoanil Frr pe pace: mu
mai 1in cle, ba lamalele.
Doamna Lepic.
Tc-ai cam cocirjat tu, c drept, dar vczi,
cind e$ti a!a. adus din spalc. parcil nu te
mai dor atita $alele la spillal. Pical numat
ci-Ji slibe$le vederea! Nu spune nu, Ho-
norino! Am bigat eu de seami de-o vre-
me-ncoace,
Hono na.
At. clc untlcl Vud lrmpcric ca-n liua
nunIr r.
Doamna Lepic:
Bine! Atunci deschicle dulapul 5i di-mi
o farfurie. care o fi. DacI gtergi vasele
cum trcbuie, ce-i cu abureala asta?
Honorina:
E umezeali in dulap.
Doamna Lepic:
Or fi cumva in dulapul irta fi degete
care umbli pe farfurii, mai gtii? Ia uiti-te
la dira asta !
Honorina:
linde. mi rog, cucoani? Nu vld nimic.
Doamna Lepic:
PIi. ceJi spuneam eu, Honorino'l As-
culti-mi pc mine: nu /ic ci re lali pc tin-
irrlli. ar fi piicat - cJ tinc. treJni.i. nu gi-
se$ti niciieri; atita doar ci imbltrineqti.
$-.
.i$F
$1f,,
P.:
f. ."
r.
 {Inbilrinc.c )i eul imbalrinim cu tolii, !ii
\i'r. ^ \ rrl|l( . in(l nll-i L]e\rrrl rJ fri inimo\.
Pun prinroare ci uneori simli un fel de
picla pc ochi. Dcgcaba 1i-i frcci, Lor nu
lrece,
All M:r zgiiesc cit pot, dar vid tulbure.
a$a cun'r vezi cind viri capill inlr-o gileatd
cu apa.
Daomno Lepic:
Ba da. ba tla, Honorino. Doti sA mi
crczil Uire, chiar ieri i-ai dar'lui domnu'
u'r l.rhi|| nrlrLldr. N-am zi. nimic, ca :,J
n-a\em vorbe $r sa nu te necije$li. Njci
donnLrl n-a zrs nimic. El nu zice niciodati
nimic. dar nrr-i lucrti sh-i scape. Ceilalfi i$i
tn, hrpLri, . i prrqrn ri pl.ii: mare gre)eala!
L( \L(tr )t l(. lrnc mrntlj pr toete. S-a mul
iunlrt si impingi paharul la o parte cu un
degel tl-a avut tiJia si prinzeasci ferd si
hcl nrmrc. Mi tlrrrer inima;i penrru tine,
$i penlru dinsul.
Ei. dricie. ci doar nu s{ fi sfiind
domrrrr' d,. min(..lujnica lui! Si ti spu.
\r-r:Lhrntb rn pJha ru I numaidecit.
Donmna Lepit':
,.Mde, Honorino, numai ci gi altele mai
ornlr ca ltne n-ajung si scoati un cuvint
,lc l:r dnmnrr' r'inrl nu rrca el. Pinc )r cu
rn-rm lu:dr pigrrha>r. Da' nlt de\pre alta-i
vorba. Pc scuit: {ic iti slibegte vederea cu
trccare zt. Acum. cu treburile mai de rind,
nu-i nici o pagubi, dar la ceva mai de mi-
Sali sc schimbi povesloa. Cu toati cheltF
iala,,a5 lua bucuroasi pe cineva si-li dea o
ollna (le alutor...
N-o si mi impac niciodati cu alre fe-
nrere pc capj cucoana.
Doamnd Lepic:
l'ocmai asta voiam si spun. $i-atunci?
1-au, tu cc ml sfituie5ti?
Pr'n-oi muri. merge ea treaba bine
$r-a$a.
Dodm a Lepic;
Pini nrori! Cc vorbl-i asra? Tu etti in
slrre si ingropi pe toli, cum ili ti do-
nc-
resc, Sl-fr rnchlput oare ci eu contez pe
ntoarlea la1
Ci doar n-o1i avea de gind si mi alun-
galj llindci a fo-.r o zi cind n-am Srers va-
scie ca ltmca! Mai intii ci nu plec din casa
r.lJ J.( l JJ(i mi rlati pc uJa afara.
$i-epor. tllri ma rzgonilr. sa crip?
Doamtv Lepic:
Cine-1i 'pune cii lr jtlLrngj, Hnnurrnol
Uitc cj rc-ri Inro)ir loarc. Vorbim tr nor.
llrict(octl(. )r lir-li .ar( lanJara )r jndr Ugi
ra pto\Ul mar mafl ca hr\cnca.
Ei. Doamnc! Cc 5riu eu?
Doanna Lepic:
Da' eu? N-ai nici o rini ci te lasi vede-
rca..insi nici cu n-am vini. Trag nidejcte
ci doclorul o si re lecuiasci. Se mai intih-
nli >i J-ir.rea. Numar cl. pini arun(i. uare
drnlrc n()r do|li ( iIl mii mtrc incL|ca_
turi? Tu una nici nuli dai seama ci te
la.i o.hii. Crcdc-mi. rrcrha in ca.i nu
mai merge. li-o spun din mili, si nu care
cumva sa se-ntimple vreo nenorocire;
$l-apol, daca nu mii-n$cl, am tol dreplul
siJi fac. cu blindeje, cite o muslrarc.
Honorinu;
Citc pottelri. frir cum Ir-( !oia, cu-
coanI. Adineauri mir 5i vecleam pe dru-
muri, da' uire cd ma|ale m-ai lini$tir. Cit
d.9sq1c_mine. o si am roali g;i.ja de farfu-
nl, Iagaoutesc.
Doamno Lepic:
. Pii eu ce vrcau? Nu-\ chiar a5a cic afuri-
srta precum se spunc. Honorino. Si n-o si
tn,i lipsc.q LJu lrn( dccit rluti n-,,i .rrcl in-
cotro.
Honorina:
Daci-i .r1r. (ueulni. nri mat \pun nl-
mic. Eu zic ci mai por face trea6i gi a;i
.lflga ci-i ncJreptatc dc m-dli poni. Dar
in ,,iur cin(j .r su beg tl \.amr (;rm JJrrn\
o potara )i cil nll m:ri ,int in.lar( \i pun
un ceaun d( rpi la lhL. plcc c .jDguricA.
lr rulcal;1. liri si-mi mti :\pui( cinc\a.
Doamnq Lepic:
$i si nu ui1i, Honorino. cl-n caJa asra
ar -si gisegti oricind o linguri de ciorbi.
nonoftha:
Nu, cucoani, nu-mi trebuie ciorbd;
doar un codru de piine. Baba Maitte nll
pune-n guri decit piine, fi Llite ci nu ise
mal lspravesc zllele,
Doomna Lepic:
$i irre pe pulin o \uli J( ani. lrril Afia
dc la min(. Honorino: ccr)clorir \inl mal
[cricilr decir nni. r.crrlti \orba mer
Dacir zici matale. apii tol a$a zrc $r eu,
cucoana.
 CEAUNUL
Rareori are Morcoveale prilejul sd fie
de folos in casA. Ghemuit intr-un ungher,
baiatul l-alteapti si se iveasci. Std asa si
asculti, Iiri si se gindeascd dinainte la
ceva. ca la momentul Dotrivit sa iasa din
umbrd $i, asemeni unui om cu mintea lim-
pede, singurul care nu $i-a pierdut capul
in mijlocul unor fiinle tulburate de pa-
rimi, si ia el hiluile in mina.
Or, de astd datd ghiceqte ci doamna
Lepic are nevoie de un ajutor istel $i de
nidejde. !ire9te, n-ar mirturisi-o, e prea
mindri. Inlelegerea se va face tacit $i
Morcoveali ra trebui si se a5learnd pe
treabd, fhri sA mai aqtepte incurajiri 9i
Iad speranti de risplatA.
Totugi, e hotArit s-o ajute.
I
De diminea[i pini seara, un ceaun
atirni de cirligul vetrei. larna, cind e ne-
voie de multi api caldl, se umple si se go-
le$te intruna, 9i apa clocote'te pe un foc
zdravln.
Vara, apa folosegte doar dupi-masi, la
spdlatul vaselor; in restul timpului, fierbe
de pomanli. cu un luier inibusit $i nein-
trerupt, ln timp ce sub pintecul crestat al
ceaunului fumegl doi butuci aproape
slln$1.
Uneori, Honorina nu mai aude puierul
apei, Atunci se apleaci din mijloc ai trage
cu urechea.
A secat de tot, spune ea,
-De$artl la iuleali o gileata ln ceaun,
apropie bu5tenii. scormone in spuzi qi.
curind, cintecul domol isi reinnoadi firul.
iar Honorina, linittitn, iti vede mai de-
palte de treburi.
Daci i s-ar spune:
,,Honorino, la ce-i fi incilzind tu apa
a5a, liri rosl? Da ceaunul deoparte ;;i
stinge focul. Arzi lemnele de parci le-am
avea de pomani. ,Atllia sAruci ingheaF
cind \rnc gerull Tc ttiam femeie chib-
zurti . ea ar clatina .lin cap.
Din totdeu trn.r )rrr craunrtl acolo..pin-
zurind dea\upra vctrei.
DinlotdcauDa c tieprinsi si audi cum
dli apa in clocot. tri daci ceaunul se go-
le$te. ea il unrplc numaidecit, fie ci afari e
ploaic. fic !inl \au ar$ili.
.Actrm nici nll nrri arr nc\or( .i fltni
mr-na pe ccaun $i nici si-l vadi: il $tie $i cu
ochii inchi5i. I-a.junge si-i audi cintecul,
$i daci nu-l mai aLrdc. deSarti in ceaun o
gilcali cl| dfj. ca )j (Um ar in)ira u mur-
gici pe ati: inlr-atil e de incredinlati cI
nrciodati nLl poalc si dca gre$.
A.tizr inri a Llal ere) pcnlru prima
oaIa.
A valrsat apa pestc loc 5i un nor de ce-
nu$i \aro ursupri-i ca o jivini stirnitli din
birlog. o infi5oari sl ns. o inibu$i. o
arde.
Honorina scoate !tn fipart, strinutd fi
scuipd. lrigindu-se indll'jl.
- Ptiu! Ilcigl-rc roaca! Parc-a 1i9nir
salana de sub p,rmint.
C,r ,rhii lrprlr 1i rprrnpr .lc rr.rtrrim<.
bijbiie cu miinile innegrire prin noaprea
Llrn val r:-r
Aha! Priccp. mormiie ea uluiri.
-
Ceaunul nu mai e aici. Nu. ziu, nu prrccp
nifiic- Adineaufi cra. Da, nici vorbl,
doar;uiera ca din trigci.
De buni scanli ci cincva a luat cca unul
in vrcme ce Honorina era intoarsi cu spa-
tclc $i scutrLra pe iereastri $orlul plin de
coji de legume.
Dar cinc oare'l
. Doamna Lepic. cu un aer aspru gi liniq-
lll, se rvefle pe rogoJrna din pragul odiii
de culcare.
ce glligie. Honorinol
- Of,
Auzi. gilitgie! se riloieile Hono-
- Ce nlare ncnorocire ci fac giligie!
rjna.
incri nigel 9i ajungeam fripturi. Uirt-le
numai la saboli. Ia fustal, la miinile mele.
Cimaga mi-e neagri de tiDi, buzunarcle
pline dc ticiuni.
Doamna Lepic;
Mi r.rit la aparaia asla care curge din
vatrlt. Honorino. O si se faci o murdirie!
De cc mr-it lu.rt c(ilunul fcri \i-mi
spuni l NLr cumva l-ai luat matale?
Doarnra Lepic.
Ceaunul e al lururor. Honorino. E ne-
roic ca cu. sau domnu'. sau copiii salJi ce-
rcm voic ca sir luim ceaunul?
Aga-s de miniati. c-af spune tot ce-nti
vlne la guri.
Doomna Lepic;
lmpotn\a nua\tri .au impotrira 'a.
tredntcu Honnrinal Sarr irnpbrrir. cui,
Nu c!-\ curioa.i. dar \ rrtu ;i e .i )tiu.
Ce sir-fi spun, mi-ai luat piLlitul. Pe moliv
ci nu mai vezi ceaunul Ia locul lui. inqiaci
gilcata clt api ti,o torni in foc. ba, indi-
rilnici. in loc ,ri1i rrcrrno>ti rina. te legr
de ccilalli, chiar 9i cle minc. Tc cam intrcii
cu gluma, ziu a$a !
Morcoveali, maicii. nu $1ii tlr pc rLnclc-c)
fi ceaunul?
Doamna Lepi..;
De unde vrei si gtie el. un coptl firi
minte'l Lasi-l .in plara Domnului de
ceaun! Mai bine adili aminte de vorba ta
Lle ieri: ..ln tirra Linrl u .i hag dr suam5 ci
nll-. in \ttrc .:t plln nl( r :lf\al l.r loL. pl( c cll
.rngurtca. liri 'il-nli .p n; nrmcnt . Fi-
rc$te. $tiam er.r ci 1i-a slibit vcclcrca, dar.
pas sl-mi inchipui ci esri in a$a hal. Eu nu
mar zic nimic. Honorino: pune-tc numal
nilel in locul meu. Stii si tu cum stau tLr-
crurilc: chibzuie$te yi vezi ce,i de lircLrt.
Plingi. nu te sfii. ai ;i clc cc.
iNnornlt
Mimico! Honorino!
-
Cc-o mai fi vrind 5i Morcoveali'l O \a'r
strice lotLrl. Din fericire, sub privirea dc
gheaF a doamnei Lepic, anlule$te intr-o
clipiti.
N-are nici un rost sir-i \puni Honori-
nel:
.,Eu sint !inoratul! '
Nimic n-o mai poate salr.a pe biata bir-
trini. Nu mai reJr ;i pace. CLr aril mli riu
pentru ea. Mai derrene sau mai tirziu tot
trebuia sI se dca bItr.rti. Minurisirea bi-
iatului n-ar [ate decit .r, neciled.ci ]i
mai mult. Departc dc a-l binui pc Morco-
reali. mai bine su->i inchiprrir cll r;a r
\ rol !()trla neinduplecalir.
$i cc rosr are si-i spuni cloamnci Lcpic:
 ..Mimico. eu sint \ ino!atul! '
La ce bun 5e te impiunezi cu o isprava
\rednicl de laudA, sI certeiti un su s de
preluire? Afari de asta ar putea s-o p5-
leasci: $tie doar ci doamna Lepic e in
stare sil faci de ocari in gura mare. Prin
urmare, sirii vadl de-ale lui ori, 9i mai
bine, si se prefaci, si caute ceaunul dim-
preund cu maici-sa 9i cu Honorina!
$i cind se pornesc tustrei sA-l caute, tot
arati cel mai zelos.
el se
Doamna Lepic, nepisitoarc, se lasl
piguba$i cea dintii.
Honorina se resemneaza 9i pleaci bom-
bdnind, iar Morcoveali, pe care o mus-
trare de cuget era cit pe ce sa-l piarda. se
inchide in sine, a;a cum intri sabia drep-
dlii in teaci, atunci cind nu mai e nevole
de ea.
AGATA
intii Felix, apoi Ernesrina, ca mal marc. sl
la urmi Morcoveali, care st, in capitul
mesei.
Morcovea!i nu cere niciodati si ise
mai dea mincare, ca gi cum aga ceva ar fi
cu stri$nicie oprit. Trebuie si se mullu-
measci cu o singuri porgie. Daci i se mai
pune in farfurie, nu zice ba $i, fiti si bea
nimic, se indoapi cu orez; nu-i place ote-
zul; il mlninci numai ca s-o mdguleasce
pe doamna Lepic. singura dintre toli ai
casei cireia ii place la nebunie.
Felix $iErnestina, mai pulin sfio;i
atunci cind vor incd o porlie, imping far-
furia inainte, dupi pilda domnului Lepic.
,,Oare ce-or fi avlnd?" se intreabi
Agata.
N-au nimic, A$a-s ei, asta-i tot.
Agata nu \e poate stipini si nu ca$re $i
se intinde, cind in fala unuia, cind a al-
tuia.
Domnul Lepic mininci incet, dc parci
ar mesteca sticli pisata,
Doamna Lepic, altminteri mai guralivi
o co1ofanf,, la ma\6 le rinduiegte pe
,.lecit

Honorinei ii ia locul o nepoatA de-a ei,

Agata.
Morcoveata o cerceteaza curlos cu prl-
virea pe noua venitl, care va abate citeva
zile de la el atentia intregii familii.
Asata. sDune doamna Lcpic, cioci-
-
neste iriainte rle-a intra in o,laie. Numai.
vezi, asta nu-nseamnd sd ditimi utile cu
copltele.
.,Abia lncepe, cugeti Morcoveali in si-
nea sa;:ri te fii la pfnz ce-o sd fie."
Familia prinzctle in bucitiria cea
mare. Agata, cu un $eruet pe bral, sti gata
sd dea fuga de la cuptor la dulap, de la du-
lap la masi, cici ea nu prea gtie si umble
ca lumea: ii place sA gifiie, ctl tot slngele-n
obmji.
$i vorbeqte prea repede, Iide Pfea tare, .)
orea ar vrea sd le faci bine pe toate.
' Domnul Lepic se a$azl cel dintii la
masi, desface' $ervetul, imping€ farfuria
spre. felul pe care-l are^in^fatd,
,lri.Pl.tt1d,
ra $r sos, apor trage Iarlurla ^ia Inoarat. rsl
toarni si bea $i, niJel adus din spate, cu
ochii-n jos, mesteci nepisitor 9i plin de
cumpitare, a$a ca in fiecare zi.
Cind ise schimbd farfuria, se pleaci pe
scaun 9i billie dintr-un picior.
Pe copii li servegte chiar doamna Lepic:
Loate doar ariilind cu mina $j ficind
semne din cap.
stl cu ochii in la\itn_
Erncstina
Felix friminti o bucall dc miez intrc
degete, iar Morcoveaj;i, care a rimas hri
cilnifi, n-are alli griji dccil si-5i curelc ra
limp larfllra. nici ctr znrul lacomrei. ni.
cu zibava unui guri-casci. Si pentrLr a\ta
\e pierde rnrr-o mllllimr rl( i,,cotclt
Deodatd, domnul Lepic se ridici de la
masl sil umple cana cu aDi.
-MuiPuteam si mi duc-eu. iipune Agara.
bine-zi. nrrr rrrr drrrhiJe gLrri_l:-gin-
de$le doar. Molipsiri si ea de metea-hna
familiei, i9i simte limba grea 5i nu indrdz-
ne)te si icotti o \orhi: (terinJ cit a gre)lt
cu ce\a. \ri rtr ochii-n parru..i nrr-i mai
scapc nlntlc,
I)omlul Ltpic apruape cc nu mar are
piinc. De asli Llali. Agal. n-o \i ingrdure
.i i:'r il inarnrc. Tor vcghin,l Lupr:r lui.
l||l .l{ ceiltlti. iar doamnl Lcpir o
che afli tiios la ordine:
nu cllm\a ri prini rjdicini.'
- AEara.
P., lnctll. au((,.t il [i\pltr](l( {gala.
-Sr'imp.,r'r, in (rrr.rllir .i in.ringu hri
i-l .lib(a\(i ,lin ,'qh1 f'. .1,'mnul I epi..
Vrcit .i-l ci\liF. r rr
Lt Fntil t. ltnL
( fi. lUalJ
ln seilma.
Ela 1i tinrpul.
(lum clomnul Lepic inghire ultinrul dri-
mical de piine. Agara se repcdc la dulap $i
aducc un colac ncinccput, dc vr-co doui
ocalc, pe care i-l intinde din toati:nrma,
fun.li (i;r ghrcir rl,,rrn1l .lininulLrl
Domnul Lepic impartufcttc inri lcrvc-
tul, sc lidici de la masl. ili punc pilirria 5i
ttl(ir, ii in SrtiJin;. . lLrnterc L) ti,tirrii.
Otlati cr. -rr i\pri\it .I minc r. nu n mai
iN el dc la capil.
Niruci'i. Agata fi'tmj^nr pironiti Iocului,
cu rotocolul piinii dc doui ocale. incit
parr' ,-cclunta dc ccarJt a unci lilbrici de co-
laci dc talVare.
PROGRAM[-JL
lmts*\
- Tc-ai dezuntflar. ail zice Mo: co-
rrlrlii c!'rlrc Agtlir. (ic ind:t1it cc rilmin srn-
girli in bLrt'irtirlit. La.ir. nu-i nimic. ai si
\L;7r tu )t ;t (t\" Inc('ltrr ir| p("nrt-o cu \ll-
La pivniti, domnigorule.
-MorcoIeold:
Nrr rc .rrpltrr. tllr l:r prrrrrlj numilt eu
unrblu. Ditl ziua cincl anr cobor.it cu binc
i scara aia picitoasi. pc carc l'emcile aiu-
rlci.r (lr pi,l .i1i liingi )i ! ltl. Jm aJuns
omul dc inclcderc al clsr'i. Nunrai etr mI
dcscurc la piVnilat. Eu vind butoaiele
\echi. si-nli :unc 5i mic Lrn pitac in buzu-
nar; rind 5i picilc dr'icprrre. dar banii i5tilr
ll {.ra u nlantcr
Si ne-nlelegem. rogu-te. ca si nu nc
incurcim unul pe altul la treabi.
Dimineala, eu dau drumul la ciine 9i-l
chem si minince. Seara il fluier si vini la
culcare. Daci umbli haihui ii inrirzie, il
aitept.
Alari de asla. mama mi-a inpiduit si
inchid eu giinile in ficcare seari.
Tot eu .mrrlg burrrienilc. alea care Stiu
eu ci-s de smuls, 5i nu afa, Ia nimereali; le
hat ridd. ind Jc ghcarc. cJ lirina si a.-
lupc giurile. $i pc urmi le dau la vire.
, Cii si am mugchi, l-ajut pc lara la tiiat
lemne
Fu vin d. hirc \iltrtului aJrr. Je riu. pr
care, dupi aia, tu qi cu Ernestina trebuie
sI-l .iumulili.
Tot eu spintec burta pe$tilor, le scot
malele afarl 5i le pocnesc bigicile sub cil-
ctL
Numai ci tu ii cureli de solzi. Tot tu
scoti !i apir din nntini.
Eu ajut la dcpinalul sculurilor.
Eu riqnesc cafea ua.
Cind tala se descalli, eu iau ghctele 9i le
.(ol p( coridor..llr trne.tinr. \oral-mea,
n-ar lisa pe nimeni sd-i aducd papucii, pe
care i-a brodal ea. cu mina ei.
Trebrrrrle mai in.emnat(, un Jrum mai
lung. pini la larmacist ori la doctor, cad
tot in seama mca.
Cil (lc.prr ullc. |ll o 'a urnbli prin .ar
dupi rirguieli mi runtc.
Doui-trei ceasuri pe zi va trebui si speli
la girli, orice vreme o l-i. Asla-i lrcaba cea
mai grea clin toate, mititico. dar n-am
cc-1r frce. Cu tolrc astea, cilld intin/i ru-
fele pe garcl $i se-ntimpli si am o clipi de
ragaz. vin $i eu siJi dau o mini de ajutor.
A, cra si uit o povati: nu intinde ni-
ciodati rufele -in pomi. Tata n-o siJi
spunl nimic. dar 1i lc trinteqte cu un deget
la pimint 9i, penlru cea mai mici pati.
mama te trimite iar si le speli.
 \p.'r l-.,!i . - :r: r., ir.. j.lirnrnl-.
Pun! rnirlti Lrn',,.::.' f. hocancii c[' rinir-
toare jl loril: c!rlrnt crL-ma pe ghelc.
Crema ic ardc prcier
Ntr 1e onrori cLr plltrlonii cind ii rezi
plini de noroi. Tltu zice ci noroiul pis-
lred/r lrainrlr. o i.r ruzn.-r frin trilllri.
iiru -u )r-r \rrnrLrti. tLr rrrr lJc r)d, ru iml
sumet pantalonii, cind mal ia cu cl si-i duc
tolba.
.,Morcoveali, zice, tu n-o si ajungi ni-
ciodati un adevirat linitor."
Iar nrama sare numaidccit:
,.Sn $tii ciji rup urechile daci mi te in-
torci murdar de noroi!
Fiecare cu gustul lui.
Pc scurt. dracrrl nu-i chiar a$a de negru.
Cincl venim acasi in lacanli, noi doi o si
ne impi4im treaba, iar cind plccim la in-
l(rnal. iori-nr(a. l-rutc-rncu 1i crr mine, o
si ai mai pulin de furci. Aga ci vezi 9i tu.
La drept vorbincl, nici unul dintre noi
n-o si ii se pari prea afurisit. Intreabi-i
pc prrclcnrr c.ts(i: luli o .i jrtre cd
\ori-meJ trne:rina c blindi ia un inger.
ci liale-meLl Felir ure o lnrmi de aur, cA
lata e un om cu capul pe umeri $i drept din
fire, iar mama o gospodini fid pereche.
Poate ci eu o sili par cel mai sucit din
tofi. Adevirul e ci sint ti eu la fel ca ori-
care. Numai si Stii cum si mi iei. gi-apoi.
eu imi dau seama cind gregcsc $i caut si
mA indrept: firi falsd modestic. iti spun
cA pe zi cc trece sint tot nrai cumsecade. Si
daca pui qi lu nilrci bunu!uin(j,,'.i ne
in;elegem de minune.
Nu, nu-mi mai spune domnigorule,
\punc-mi MorLo|cat5.3)a cum rmi .ptrrtr
toati lumca. E mai scurt decit domnigorul
Lepic. Tr rng doJr Ltn lrrirrr. .rr mi scrr-
teitti de dezmierdirile bunici-1i Hono-
rina; nu puleam s-o sufir din pricina asta;
inlotdeauna mi jignc-a.
ORBUL
CiocineSte ugor la u$i cu capitul toia-
gului.
poamna Lepic:
Asla ce-o nrai fi vrind'l
DontnulLepk:
Parci n-ai $til ^Iti vrea omu' gologanul.
{zi e ziua lur de ccrut. Lesa-l ri utlre.
L.rrLrzil. doamna Lepic de.chide uya.
dpu.i orbul Jc bral ;i-l .rrtl(()lr rrr.rrrr-
tru. din pricina liigului.
-Si Buna zrrra la tL)1r. sprrnc .rrbrrl.
pi$eiite inainte. Toiagul i-aleargi
nrinrnl(l pe lcspczi. ca >i cum ar !,'ni
niSte goareci, 5i dir de un scaun. Orbul se
a$azi ti intinde spre sobi niinile-i inghe-
tate.
Domnul Lepic scoate un gologan 9i iJ
intinde:
*Na,linel
$i igi viri din nou nasul in ziar, fird si-l
mai ia in seaml
Morcoveali chicote;;te in laini. Ghc-
muit in cotlonul lui, sc uiti la sabolii or-
bului: zipada de pe ei se tope$te, $i pe Jos
s-au qi infiripat citeva piriia$e.
Doamna Lepic prinde numaidecit dc
Mo$ule, ia di-ncoace sabolii, spune
ea, -
ii
duce sub vatri, dar e prea tirziu. in
urmi a rimas o biltoaci, gi orbul, nelini;-
tit, simte umezeali Ia picioare: qi le ridicd
pe rind, imprl$tiind jur imprejur zApada
norotoasd.
Morcoveali zgirie pardoseala cu un-
ghia, de parci ar facc apei murdare semn
se se scurgi spre el, arrtindu-i crapilurjle
adinci dc pc jos.
Acum, ci $i-a cipitat gologarnul. cc
- vrea?
mai bombine doamna Lepic, liri
si se sinchi-reasci de bitrin.
Orbul insi disculi politici, la inceput
mai sfios, pc urmi tot mai increzitor.
Cind nu gise;tc !reun cuvint, agiti toia-
gul, i9i frige mina de burlanul sobei, o
trage iute indirlt li, binuitor, roteqte go-
goloaqele ochilor in orbitele-i vegnic licri-
moase,
Uneori, in vreme ce intoarcc o loaie a
ziarului, domnul Lepic spunel
- M.la, nici vorba, mo) fir.ler. nrcl
vorbi, dar e$ti sigur de treaba asta'l
Daci sint sigur'l strigi orbul. Ba
- ci nu ! Ascultir la mine , dom' Lcpic,
bine
si-1i spui cum a fost de-am rimas firi ve-
dere.
Hm, ista nu mai are de gind s-o ia
-
din loc'l miriie doamna Lepic.
Chiar^asa: orbul sc simte acum ca la el
acasi. Igi povestegte ncnorocirea, se tot
intinde ;i ajunge si se dczghcle de-a blne-
lca. Adineauri parci avea in vcne lurluri
de ghealS, dar uite ci se topesc, prind
 !iali {i crcd. ca drn retminrele fi madu-
larele lui picura ul.i. Pe los. bikoaca se li_
leste. o spre Morco!eali, e gara
\a ajunga,porne)t.
ta el.
Parci asta-i este finta.
Curind. bararui o.a aibb cu ce .a-ti
fac^a de joaci.
Intre timp. doamna Lcpic purcede lf,
un r\cu.ll \ iclelug. Il izbejle pe orb ca din
gre;eali. il inrpinge cu colul $i-l calca pe
orcroare. lacindu-l 5a \e tragi indirir,
prni il ad.rce inrre bufer 5i dulap. acolo
unde nu mar a1unge cildura. Zipjcit, or-
bul bijbiie. caure cu miinile in irri pi dcge-
lele r \e calire pesle lor ca nisle jivine. Di-
bure pnn noaptea sa. Jurlurii se infiripi
la loc ii iala-l ca ingheata iar.
$i orbul i;i sfir5i;re pore.reo cu o rtce
plinglreati.
Da, dragii mei, gata, s-au dus ochii,
- dus
s-au toate, bezni ca-n cuptor.
Deodala:,capa loiagul din minA. Atira
a$tepta doamna Lepic. Se repede, il la de
jos gi se preface ci iJ di inapoi, dar
cAleSte.
Orbul crede cI are toiagul, ti cind colo
nu{ a$.I.
AmiginduJ cu dibicie, ea il face si
inainteze, ii dd sabotii Si-l indrumi cirre
u$.1.
In prag. il tirrpepte u1or. ca.a \c ral-
bune, apoi il impinge in ulifi, sub pla-
puma cenu$ie a cerului care cerne belgug
de omit, in bitaia vintului miriind ca un
ciine uitat pe afarI Si inainte si inchidi
u$a, ii strigd din urmi, parc-ar fi surd:
redcrel Vszi .i nu pl(r7l
- La buni
gologanul; pe duminica viitoare de-o fi
vreme tiumoasd 9i de nu dai cumva oflul
popii..ZIu, ci bine zici matale, mo,S. Tis-
sier, niciodati nu 5tii cine are zile $l ctne o
si se pripideasci. Fiecare cu necazurile
lui,9i Dumnezeu cu noi toli!
ANUL NOU
Ninge. De Anul nesresit si
ningi, altlcl nu arc ,i:i,ll"Rl;:
Doamna Lepic, previzAloare, pune zi-
\orul la porli!a. Copiri aLr 5i inccput rri
\muceasca de clanla. si ciocineasci. la
inceput cr.riiniiu.. "poi in d,rpmin.e. .z-
bind cu picioarele. pcnlrLr ca, pini la
urmi, luindu-Si nideldea. si se depdrteTe
de-a -ndi ra telea, cu ochii pironili spre le-
rea,\tra de la care pindc$te doamna Lcpic.
Si z!.r'lotLrl peyilt-rr li .e inibrrri in /i
pada.
Mor.o\erlir sare.lin pat pi se duic u.r
spele la jgheabul din gridini, firi si mai
ia sdpunul. Apa-i inghelati. Trebuie si
spargi gheata, $i treaba asta ii impriitie
din capul locului prin tot corpul o fierbin-
leali mai sinitoasi decit dogoarea sobei.
Abia i5i udi fala, de mintuiali, fiindcd
oricum se spune despre el ci-i murdar,
chiar $i atLrnci cind se spali cu nide.jde.
inviorat 5i voios, gata de sirbltoare, se
au/i i'l .par(le lur Felir,. care sro in .pa-
lele Erneslinei. ca mai mare. lnlra tuslrer
in- bucilirie. Domnrrl yr doamna LeJric .c
atli 9i ei acolo, ca din inrimplare.
Ernestina ii imbri!i!ea2i ji rosteSte:
- Brrni uiLra. rilicule. b nil /i'ta, mi
mico, \'i urez un an nou cu bine, multd si-
natate gL raiul pe lumea cealalti.
Felix turrrie pe nerisuflale acela6i Iu-
cru. grabir ,d .firrea:.ca mat repede. rpoi ii
intbri9iSeazd 9i el.
In sLhin b. Motco\crli scortc u scri
soare drn gapci. Pe plic scrie:
,,Scumpilor mei paringi'. Arita tor. O
pasire ciudati 9i pestrilli zboari, :,igeati,
intr-un coll.
Morcoveali intinde plicul doamnei Le-
pic Si ea il deschide numaidecir. Flori de
toati frumuselea impodobesc din oerSug
foaia de hirtie, imprijmuind-o ca o dan-
teli, astfel ci deseori penila 1ui Morco-
veali.,-impi(di, inLlu-.c,. :l improj(Jr ((l
cerneata c|le un cutlnt ln\ectnat
Domnul Lepic:
$i pentru nrine, nimic?
MorcoveaTd:
. E pentru amindoi. Memica o si ti-o dea
$l lle.
Domnul Lepic:
Va sd zicl tu lii mai mult la mamlca ta
decit la mine. Atunci linge-te pe bot de go-
loganul ista nou-noul.
Morcoreald:
A$teapti pulin: uire, mamica e gara.
Doamna Lepic:
Bine adusd din condei, nimic de zis, nu-
mai ci scrisul e tare incilcit, aproape ca
nlcl nu se poate citi.
 Poftim, titicule, rosteste Morco-
- acuma-i rindul tlu.
ve4ld,
In timp ce biiatul stl smirnd 5i agteaptl
si vadi ce-o si spuni tatd-siu, domnul
Lepic citc$te scrisoarea o datI, de doui
ori, o cerceteazi indelung cu privirea, aqa
cum are obiceiul, apoi mormiie: hm! hm!
gi o pune pe masi.
S-a dus nrirarea primelor clipe, scrisoa-
rea nu mai spune nimic. Acum e a tuturot.
Oricine poate sa o ia in mini. si o ci-
teascS. Ernestina qi Felix, la rindul lor, se
apuca sA vineze gre;elile de ortografie.
,,Cu siguranll cI aici Morcoveaje a
schimbat peniJa: se citette mai lesne."
Dupi asta i-o lnapoiazi.
Morcoveald risuce5te scrisoarea pe
toate felele 9i suride prosteqte. ca 5i cum ar
int-reba: ,,Care dintre voi o vrea?"
In cele din urmi viri :-crisoarca iar in
tapcl.
Li sc impart darurile. Ernestina pri-
me$te o pipu$i cit ea de mare, ba chiar
mai mare, iar Felix o cutie cu soldati de
plumb, gata de betnlie.
- Pentnr tine am o surprizi, ii spune
doamna Lepic lui Morcoveatri.
Motcoveald:
Da, gtiu.
Doamna Lepic:
Aha, qtii? PIi, dacd-i aga, n-are nici un
rost si-fi mai arit.
Morcoveald:
Si mi bati Dumnezeu daci gtiu!
Si ridici o mini in sus, cu o mutri se-
rioasi, convingdtoare. Doamna Lepic
deschide bufetul. Morcoveali gifiie de ne-
rlbdare. Ea viri mina iniuntru pini la
umir gi, firi grabi, misterioasi, scoate la
iveali o bucatl galbenl de caflon, p€ care
e prinsi o pipl de acadea.
Morcoveall strlluce$te de bucurie. $tie
ce arc de ficut. Vrea sI fumeze in fala pA-
rinlilor, numaidecit, sub privirile invidi-
oase (de, nu se poate sI le ai chiar pe
toate!) ale lui Felix 9i ale Ernestinei. Ji-
nind pipa cea ro;ie intre doui degete,
scoate pieptul inainte 5i lasl putin capul
sprc :\tinga. Apoi iSi rotunje$te gula. i5i
suge obrajii 9i trage din ea cu putere, zgo-
motos,
$i, dupi ce a pufirit o dati virtos, trimi-
;ind fumul pini la cer, exclami incintat:
E stra$nic, trage bine!
-
 DL5:l I\TORS
.ig_,
Domnigorii Lepic 5i domnipoara Lcpic
.osesc in racanli. De cunr sare din tiili-
genlS iii ifi zirefle pirinlii. Morcoveali se
intreabi:
.,Oare sii alcrg inaintca lor?'
$i sor.iie;
.,Prea devremc: o si mi se taic risulla-
rea; gi-apoi, niciodali nu-i binc si intrcci
misura.
Pe urmi, alte amini ri:
.,Dc-aici o iau la firgi... ba nu, de-acolo...'
Si altc intrcbiri:
..CitrJ .u-mr scol )dpcal $i pc rrnc si
inrbriligcz mai intii'l '
Frlir 1r tlnc.tin.r i-ru lual-o in\i
inrirtt< ti rli inrprrt nrrngiirrilc purinrc)ri.
Cind vinc ai rindul lui MorcovcalI, pen-
trtr .l n-ir mxi rrmit. llnrotpc ninti(
sc aprinde doanrna Lepic.
- Cum?
Biial mare ;i mai spui .,laticulc'l Spunc
..lrti \i :lringc rninu rlomrrului
inrrc birbafi.
Apoi il siruli o singuri dati. pe lrunte,
ca si nu str'rncascl glclozii.
Morcoleati e:rtit dc incinlal vilndu-se
in vacanli. cil nipidc$lc plinsul. A$a -\e
intimpli adescori: tot anapocla le face cl pc
loalc.
Cind incepe ;coala (ziua hotariri
luni 2 octombrie , climineala. ;i purcc'de cu
sfeStania), de cum auclc in dcpirlarc zur-
giliii diligenlei. doamna I-epic se repcde
la copii 5i-i stringc in bra1c. Dar Morco-
\.ll1i rimine p< Jinufrri Cu nrrna in-
tinsi spre curelele imperialci', agteapti
riibLliloli-r rrnl;i lui rindLll.5r-a preglr-
til cutintelc de bun-r'imas $j c atil dc lrist.
incil. {irir :.i-ji (lra .eamr- rnglnJ un cin-
tec,
La rcvedcrc, mami, roslc$tc el cu
-
demnltate.
la te uiti, i-o intoarce doamna Lepic,
- ccJi
da' inchipui tu, caraghiosule? [i-e
Ftcu .i-mi \J'ui ..mimi(o. t)t !um iml
.pun ililiorul pr .lrritura rl) S-a mri pomr-
nrt a)J cc!ill I n mLtcos rlt r'r) la guri li
P.rr.a sup(rinrri! a onu, rchir!L cra.rt.
poliirn. i r-a :r nizi fir \i lu.i p.' groa\ ull
l-',lr..i il .ir.rli n( lrrnrL. Ll,'rrr,'.in
-rttr.litL.r. (.r .ir \lirrr..i-(ir
Iru !rl,\/lr.
TOCUL
Cei de la intcrnatul Saint-Marc, unde
domnul Lcpic i-a adus la invilitural pe
Felix qi pc Morcovcali, urmeazar cursurile
la liceu. De patru ori pc zi. clevii fac ace-
caqi plimbare. Vara e foartc pllculj dacar
plor.rir. drumul c atit dc scurt, incil apa
mai rlcgrabu ii in! iur(.r,/r clccit ii mu-
rcazl, iar, pc dca\[pra. de la un capalt la
cclIIall al an lui plinlbarca asta e crt se
lL,rlc d( f,'lositorrc .inrrilli liecrruia.
Azi-Jiminurl:r. pe ctnd .. intor,.cau in
cird dc, la liciru, tir'!iinclu-$i picioarele,
Morcoleala. carc umbla cu capul in pi-
nrinl. audc:
Morcovcalii. uite-l colo pc laici-
-
liu!
Dor.nului Lcpii ri plric :'i->i ia coprii
lrin .rirprin(l.:rc. S,,.ctt. , in,l ni( i nu l('
Lcpic t.r ,litcpli $i nrrmai cc-l zirc5ti prolipit pe
trulUil|lrl rlir lalj. ||r r'rllLrl trlzii..rr mii-
nilc la spale $i ligara in guri.
Morco'"calir 1i Fclix ics clin rind 9i
aleilrgi la cl.
- l'iZiu!
nr-:rp
spunc Morcoveafi. La oncc
ginclit. numai la tinc nu.
La miire te gindepti doar cind mi
este
- rispundc domIrul Lepic.
vczi,
Morcovcali ar vroa si spunl un cu!int
drigistos. dar nu-i rine ni ic in ntintc. E
absorbit dc altcera. S-a ridicat in !irlul
piciu:rrel.rr )i .( (u,/tl()tL .i.l.irlllc pc tai-
ci-su. Prima oarl abia-i atinge barbiSo-
nul clr buzclc. dar domnul Lepic fi-a sil-
lal capul in acecaSi clipi, ca 5i cunr s-ar
\c
fcri. Apoi aplcaci din nou 5i din nou se
trage indirit, a$a ci Morcoveali. carc-l
caulil obrilzul. nici dc asti
'lu rcu$ellc
dati. Abia-i atinge !irful nasuluj. Siruti
in gol. Se lasar piguba$ 5i. cuprins de neli-
ni$tc, incearci si-$i limurcascii aceasli
prrrtarc cirrtlatr.
..Oarc tirticul nu mi mai iubegte? se in-
treabi el. Vid c.i pe Felix l-a sirutat. $i nu
s-a feril clcloc: ba dimpotrivl Dc mine de
cc se fercate? Vrea sl mi iaci gelos? A$a
se intimpli intotdeauna, am bigat eu de
scaIni. Daci stau lrei luni departe de-ai
 @q?.
oi;t@r.:','

,}
.:. c.
.
niei. nii lopc\. c: i-'r.-rl lor. Imi pL,rn in
..,1 .r . .Jr J- -: ..' .r'.,1(lJndnr >i 'r-i
imbrilir<z p '..f. lrf. .Jnr ii /.ire.r.
gata. ma-n-qh.a!a'
Cullndat in gindurile-i triste, Morco-
\eali abia rispunde la intrebirile dom
rului I epi.. .ur, t dornic .i :tie daci a in-
ceput si mai mi$re la greaci.
Morcowald.
Aga 5i a;a. Traducerca merge mai bine
ca relro!ersiuned. le mri de.curci
)i pe
-qhicite.
Domnul Lepic:
$i cu germana cum stai?
MorcoveaTd:
E grea a naibii pronunlia, tAticulc.
Domnul Lepic:
Pe dracu! $i cind incepe rizboiul, cum
ai si-i bali pe nemli, dacd epti clei la ger-
mani?
Morcoveald:
Pin-atunci nu stau nici eu degeaba. Me-
reu te-aud spunind de razboi. Las' ce nu
incepe el: a)leapta intii sd-mi termin
Scoala, de asta sint sigur.
Domnul Lepic:
Ce noti ai luat la ultima compunere?
Sper ca nu efti in coadi.
Morcoveald:
Trebuie si fie $i pe-acolo cineva.
Domnul Lepic:
Ei, dracel $i eu care voiam sA te iau la
masd in ora5. Barem de-ar fi duminici!
A$a, peste sAptAmind, nu prea-mi place sd
ve strngheresc de la rosturile voastrs.
Morcoveald:
Eu unul n-am prea mult de ficui; tu,
Felix, cum stai?
Felix:
La fel. Azi, domnu' nu ne-a dar ntmrc
pentru acasi, a uitat.
Domnul Lepic:
Ata o sd inveli mai bine leclia.
Felix:
Pii o qtiu ca pe api, titicule. E tot aia
de ieri.
Domnul Lepic:
Oricum, eu zic ci e mai bine sA vi du-
celi la inrernal. Am \a caul si ramin aici
pina duminica ei alunci ne scoalem noi
pirleala.
Nici mutra bosumfl.rrd a lui Felir, nrcr
t:rcerea mihniti a lui Morcoveali nu intir-
zrr desparlrrca )i iari ci rrebuie iii-5i ia ri-
ntas oun,
Morcoveap astepta cu ingrijorare clipa
a sta.
..Acum. cugeta el. o si rad dacii !atii ii
plsce.a-l \d rut ori ba. '
Se apropre holaril. pri\rndu-l linli )l
intinzind gura.
Domnul Lepic insi il line la distanli cu
mina 5i de asti date.
la urmA o sl-mi scoli ochii cu
- PinI
tocul dla de dupi ureche zice el. N-ai
putea si-L scoti atunci cind- mI siruli? Te
rog sd rezi ca pi eu scot ligara din gura
Morcoveald:
Vai, iarta-me, titicule drag! Ai drep-
tate. Intr-o buna zi cine )lie ce nenorocirc
se-ntimplI, 5i asta numai din vina mea.
Nu-i prima oari cind mi se spune de toc,
dar uite cA se simte atit de bine dupi ure-
che... 5i eu il las acolo meteu, incit uit de
el. Barem penila sa i-o fi scos! oh, tdticule
drag. tare bine imi parc \a aflu asta: \a.A
zicd de toc te fereai tu!
Domnul Lepic:
Ei, drAcie! Era cit pe ce sA mi chiora$ti.
ti tu rizi.
Morcoveqld:
Nu, titicule, de altceva rid: de un gind
pro\le\c pe care mi-l viri'em .ingur in
cap.
OBRAJII ROSII
I
Dupi ce ti-a fecut inspeclia obignuiti,
domnul direcior al lnternatului Saint-
Marc iese din dormitor. Elevii s-au strecu-
rat in a$ternut, inflgurindu-se in pdturA
ca intr-o teaca. ghemuindu-se ca si nu rA-
mind dezvelili. lncredinlindu-se dintr-o
privire ci toatd lumea s-a culcat, pedago-
gul Violone se inalld pe virful picioarelor
Si micsoreazi lumina becului de gaz. Nu-
maidecit incepe $i flecareala intrc vcclnii
de pat. $oaptele se intretaie de la un cap la
altul al inciperii, buzele se mi$ci stirnind
un fosnet nedeslu$it in tot dormitorul,
prin care rAzbate in dstimpuri $uierul
scurt al unel consoane.
F o larmi surda. neintrerupli. supiri-
loJr( in cele din urmi. )i1i \ine sa crezi cJ
gungureala asta tainicd li neastimpirati
ronFie linistea ca ni$te soareci-
Violone i9i pune papucii 9i se plimbi
LiL\a timp.printre paturi. aci gidilind un
biiat in talpi. dincolo triigind pe altul de
ciucurele de la scufic. Pe urmi se oprc$te
lingi patul lLri Marseau. c|l care di seari
de scari o pildi dc sporoviirli prelungrti
pini noaptea lifziu. Dc celc mai mullc ori,
tu,.otcala biictilol r.c inirbu$i trcptat,
cl li crrm yi-ar trage citc pulin pilura
pesle gori. $i adornl cu lolii. in limp ce pe-
dagogul mai sli aplccat pcstc patul lui
Matseau. cu cclatclc sprijinitc cle ficrr.rl
lare. 1I ral si-i pcse (lc amorlcala bralelor
9i de firrniciturilc ce-l lrcc pini in viriul
unghiilor.
Se amuzi ascultindu-i istorioarcle co-
pilire;ti 9i-l tine lreaz cu destiinuirj
intime;i polclti dc clragoste. Pc Marscau
Fa inclrigrt di|i prima clipar, pentru lrigc-
/im(r t(l(r lur .. a hLrl.rr rrl. .uulrnirrir par.i
pe Jin.rrrntrrr. {.lr rLr nr'ri c uhlrz.. miez
cle fruct. in carc. Ia cea mai nrici schim-
bare cle lrcmc. sc vid vini5oarele intre-
larindu-\c ca liniile unei hirli din atlas sub
loillr .trircui<. Mar.c.rrr lr.,lcelLmint,ri
un fel fernrc'cl'rtor clc a ro5i pe nea$teptalc
9i flri motir. din carc pricirlii sinrfi ci li-e
dra-e ca o tatr. Dcseori, cite r.rn coleg i-a-
pasi degclul in obraz 5i apoi $i-l retrage
irr1e. lisinrl in urmi o pa(i xlbi. nilpridital
numaidecil dc o lo;cali ginga$i, care se
rispinde;tc ca vjnul in api 5i se coloreazi
cu nuanfc ielurite. dc la virlul trandilllri!r
al nasului $j pina la urcchilc Iiliachii. Ori-
cine poatc si incerce asta. cici Mrlseau e
ingiduitor 5i plin dc buniirointl. Biielii
l-au porcclit Lirnrpila. Felinarul. Obrali
Ro$ii. Putinla lui dc a sc imbujora dupi
plac a stirnit mLrltc invidii.
Morcovealir. !ecinul siu dc pat. il piz-
muie5e cel mai mu11. Gilbejit $i slih:inog.
.a o nairli .I fal.r nlrnt ,i< [rini. r.i .itr-
peqte zadarnic 5i pini la durere obraiii tj
pentru ce? Doar penlru o pati de rogeafi
indojclnici, $i a\ta numai citeodata. nu
totdeauna. $i-ar intige bucuros ghearele
;i ar jupui plin cle urri obfa1ii trandafirii ai
lui Marscau. a;a cum cojepti o portocali.
Asti-\earl, cum c de multa rremc pus
pc ginduri. de indati ce-l rcde pe Violone
apropiindu-se, ciulcftc urechilc binuitol
- ri p,'11r. p. hr,nr Jr.ptrrc - d,'rnit 'lr
afle aderirrrl asupra purllrilor tainicc illc
pcJegogtr,Lri. Ptrnc irr loi lual; i\ rr.irrlii
lui cle nric spion: sforl-ric u5or. ca in glunrit.
5i se inloarce slingaci pc o parlc $) pc allr.
arirrrr griju Llc l-i(cr (lirri, .i 'r ri.ir((:r.(i
pini vine din nou in pozilia de la inccput.
ll
Vocca lui Violonc lrcrnuri inibu;it. iar
Morcovcali sc prcfacc ci doarmc. Totu5i
rirli,:r nrlcl ! Jrr,.: \ rcil s.l mar
Marseau ascultir linindLt-ti "uda.
risuflarea:
cu!intele pc'dagogului i se par cit se poate
de fire$li. dar tremuri ca gi cum s-ar teme
dr tlezr;rltrjtu lln(i laine. Violonc conti-
nui in $oapti de-abia auzilit. Vorbe$te
clczlinat. parci de departe. abia deslufesti
ce .punc. Mort.rvei!i nu inJri;/nefe :.J .(
inloarci; sc apropie pe nesimfite, mutin-
du-;i incet tot corpul. dar nu mai aude nj-
nri,. f inturrhr f(:\1(. mar.uri. i sr purr ei
Lrrcchilc i sc scobesc pe diniuntru 5i se lir-
8c5c cf, J pilniL: rolu.i nu prindc nici mi
car un runct.
igi amintcgtc cir a mai incercat cindva
un sinllimint aseminaitor ascultind pe la
u5i, lipindLr-5i ochiul de gaura cheii. do-
rind si o mircasci $i sir tragi spre el. cum
ai
^lrage
cu un cr^rlig, tot ce voia sd vad5.
Intr-un tirziu. pedagogul se apleaci
ugor ca o umbrl spre Marseau, il siruti
pe lruntc, mingiindu-l cu barbi$onul ca ii
cu un pcncl. rpoi se ridicil. )i Morcoveald
rl u|mirr:.tc cI pl|\|l(a (ulll lunrci prin-
1rc rindLrrilc de palrrri. Daci Violone
atingc in trcacalt \,reo pernat cu mina, cel
stingheril se intoarce pe partea cealalti,
suspinincl prelrrng.
Morcovcali ri'rmine'"reme indelungati
la pincli. Se leme de reintoarcerea neag-
teptati a lLri Violone. Marseau s-a,si ghe-
murl in a$1ernut, lrigindu-Si pitura peste
cap ;i. lrcaz. crrgeti la cele petrecute. fi ri
.i )tic r rrm .r tilmicer.ci lrrcrrrrils.
Morcoveafi a obosit a$teptind. Ca
magnctrzatr. pleoapelc ise apropie. Se
striduie$te si plivcasci linla becul de gtz
rproape slilrs; dar dupa ce numiri lrei
brl.rn;r1c ec inmugure-c irr lunrrrrl ;i .u
grirbcsc si'r iasi din bcc. adoarme.
III
A cloua zi dimineag. la spilitor, in
Umli cr bric(ir i>t l|eai.t u'Lrr<l ohrriii itl-
Iiigurati cu capilul prosoapelor abia mu-
r,rl( in dlJ. Mor(.lruali.( uilu Ju)mirnu.
la MarseaLr 1i. ciznindLr-se si aibi un aor
cil mai crunr. izbucncate in ociri, silabi-
\ incl iLrierltor printlc dinli:
Bibiculc! BibicLrlcl
-M:rr...rtr .c inrprrrp,rrr.rz.r le lrli. d,rr
rl'rspunde fi ri'r minic. pririndLt-1 aproapc
rugitor:
 Nu-i aderirar ce crezi tu, dacalli
-
spunl
Pedagogul lrce in.peclia miinilor. A5L.-
zali pe douA rinduri, biielii arate auto-
mat miinile, intii dosul, apoi palmele, ri-
sucindu-le iute $i virindu-le numaidecit in
buzunare, la cilduri, sau sub pltura cea
mai apropiati, De obicei, Violonc nicl nu
se uiti. De asti dati insi, tocmai cind
n-ar fi trebuit, vede ci Morcoveali are
miinile murdare. Morcoveafi, rugat si 5i
le vire din nou sub robinet, se revoltl. La
drept vorbind, parcl se zire$tc o patl vi-
nelie pe miinilr: lui. Jar briiarul su\line ci-i
un inceput de degerdturi, Pedagogul ii
poartd picl, nici vorbi.
Violone e nevoit si-l dLrci la domnul di-
rector.
Acesta. sculat tlis-de-tlimincali. pregi-
teqte in biroul siu verde, vechi de cind lu-
mea li pimintul, cursul de istorie pe care-l
predi c€lor mari in clipele de rigaz. Te-
qindu-;i degetele butucinoase de masi, el
stabilc$te punctele principale: aici cide-
rea Impr.riului Roman: la mijloc. cuceri-
rea Constantinopolului de citrc turci: iar
mai departc. Istoria ModernS. care incepe
de nu se ttie unde gi nu mai are capit.
E imbrdcat intr-un halat larg, cu bran-
denburguri. care ii inconjoari pieprul voi-
nic ca ni$te curmeie risucite in jurrrl unei
coloane. S( \eJe cit de colo ci-i un minci-
cios; trdsiturile-i sint grosolane $i fata in-
totdeauna cam lucioasi. Vorbe$te rdstit
chiar qi cu doamnele, iar crelurile gitului,
revirsate peste guler, i se unduiesc incet gi
ritmic. Nici mustl(ile-i stufoase ;i ochii-i
rotunzi nu se uiti u$or.
Morcoveald sti smirnd inaintea lui, cu
5apca intre genunchi, ca si nu fie stinjenit
cilugi de pulin in miqciri.
Cu o voce care te bagi-n speriegi, direc-
torul intreabi:
- Ce
M-a
este?
trimis dom' pcdagog si vi
-
spun ci am miinile murdare, da'nu-i ade-
virat !
$i, congtiincios, Morcoveald 9i-arati
iari;i miinile, risucindu-le: intii pe dos,
apoi pe fati. Ba, ca dovadl, le mai amtd iii
invers: intii pe fali apoi pe dos.
Aha, nu-i adevirat? tuni directo-
-
rul. Patru zile de arest, biiep$!
- Domnule, si vedeli, spune Morco-
vcali, dom'pedagog imi poartl pici!
Aha! Ili poarti pici? Opt zile, bi-
-
lelair!
Morcoveall ttie cu cine are de-a face.
Nu se miri defel de atita blindete. E hoti-
rit si infrunte orice. Se inlepene$te in loc,
igi incordeazi picioarele $i a$teaptl cura-
jos scatoalca.
CIci domnul director are nevinovatul
obicei de-a mai cirpi din cind in cind cu
dosul miinii pe cite un elev mai indirit-
nic: plcoscl Dibicia celui in cauzi e si
prevadi loritura gi sa se aplece Ia timp;
aga, directorul igi pierde echilibrul, ficin-
du-i pe toti sI ridl pe-nfundate. A doua
oar5 insi! nu mai di sa il
- demnitatea
impiedici sd se foloseasci 9i el de viclenie.
Ori pocnegte in plin, ori se lasa pdgubai.
Stifi, spune Morcoveali semel qi cu-
- de-a binelea. dom' pedagog 5i cu
rajos
Marseau se lin de prostii!
Privirea directorului se lulburd numai-
decit, de parci i-ar ll intrat doud muscu-
lile in ochi, Isi propte$te pumnii incle$taji
de margrnea mesei 9i se ridjcd pe jumitate
din scaun. cu capul repezit inainte, ca $i
cum ar trea si-l izbeasci pe Morcoveala
drept in piepl.
Ce proslii'l inlreabi el rigufit.
-Morcoveala are aerul ci-i luat pe ne-
pregitile. Se aStepta (poate nLr-j prea rir-
ziu) si se pomeneasci cu una din clrloa-
iele Henri Martin in cap Si, cind colo. uite
cd-i cere am5nunte.
Directorul a)teapra. Crelurile i .-au
slrins toate ca un colac. ori o pernili, pe
care troneazi, piezi$. capul.
Morco\eali )n\arc. rcrle c.l nu-i \in clt-
vintele nimerite $i apoi, dintr-o date
incurcat, i$i face spinarea gheb, ia un aer
care vrea si pari stingaci $i plouat, duce
mina spre genunchi. dupi qapcd, o scoate
la iveali turtiti, se zgribulette Si se ghebo-
.eal dir ce in re m;r mulr. ridi(5
)apca
bini5or pini la bSrbie ;i incet, cu viclenie
a\cun.i ii fir inJ-o pe ru:inarul. i)i virj
sciilrlia de maimuloi in calota vituiti.
firi si scoati o vorbi.
tv
ln aceeagi zi, in urma unei scurle an-
chete, lui Violone i se dau papucii. E o ple-
care mi)ciloarc. dproape o ceremonie.
O sA mi reintorc, spune Violone,
- doar
plec pentru citva timp.
Dar nu se gise5te nimeni si-l creadi.
Internatul schimbi mereu personalul, de
parci s-ar teme si nu prindi mucegai. E
un adevirat du-te-vino de pedagogi.
Pleaci $i lsta la fel ca ceilalli, qi pentru
ci-i cumsecade pleaci mai degrabe.
Aproape toli il indrigesc. Are un ralent
firi de pereche la scrisLll etichetelorl
Caiet de teme la limba greacd, aparlinind
eler'ului... Literele mari sint ca tLrrnate,
seamini cu literele de pe firme. Bincile se
golesc. Elevir fac cerc in jurul lui, la cate-
dri. Mina i frumoasi, pe care sclipe$te
piatra verde a unui inel, Iuneci cu ele-
gJnla pc hirtie. A)lernc o i.caliruri in jo-
.ul paginii. Si ea irde cir o pitlra in api.
intr-o unduire insoliti de un virte.j de linii
rcgulatc 9i capricioase totodati, care for-
meazi parafa o adevirati capodoperi.
Coada parafei- se rilace$te, se pierde in-
tr-insa. Trebuie se te uili de lbarte
aproape, si cauli indelung, ca si o gisegti.
Se inlelege de la sine ca] totul e fdcut din-
tr-o singuri trdselure de condei. O dati,
Violone a nimerit o impletiturd de linii
numiti labirint. de care pu$rii nu mai sfir-
feau se se mlnuneze.
-foli
sini fbarte mihnitj de plecarea tur.
Se inleleg \i-l bi,/ire pe direcror cu prr-
mlll pnlel. adrcd ii-)i arale nemullumireJ
umflindu-;r obralrr;i biziind.a bi r/d unii
Cindva, intr-o zi, prind ei momentul.
Pini una alta se amirisc unii pe al1ii.
Violone, care se simte regretat, are coche-
tiria si plece in timpul unei recrealii.
Cind apare in curte urmat de un servitor
cc iduce cufirul, biiefii dau buzna cu to-
tii. El le stringe mina, ii batc prietenelre cu
palma pe obraz $i, impr€surat, nipddit
din toate pir{ile, se cizne$te si-$i smulgi
pulpanele redingotei, firA si Si le sfi$ie,
zimbind migcat. Unii, agttali de barele de
glmnastlci, se opresc la mijlocul unet
tumbe $i sar jos, cu fruntea nidu$itd fi cu
minccile .ume.e. raminind cu gura c.l\-
(ati )i degetele rapchrrarr din pricina .aci-
zului. Altii, mai calmi, care umblau
creanga prin curte, dau din miini in chip
de rimas bun. Servitorul, girbovit de po-
vara cufirului, s-a oprit respectuos la
ciliva pa$i in urma pedagogului, prilej
bun pentru o gigilice de biiat si-i lipeascd
de gorlul alb mina cu toate cinci degetele
muiate in nisip umed. Obrajii lui Marseau
sint rosii ca bujorul, incit ai zice ci-s
sulemenili. Este la prima lui mare durere
;i .rlit .a recunoasce
sufletea.ci: tulburat
faptul cd-i pare riu dupi pedagog ca
dupi o veri5oari, std insd ceva mai la o
parte, neliniqrit, parcd ru5inat. Violone se
indreapti spre dinsul fdri pic de stinje-
neali, cind tocmai se aude un zuruit de
geamurr sparte.
Toli ochii re ridicr .pre fere.truia ui-
breliti a arestului, unde se ivette mutra
pociti 9i sdlbatici a lui Morcoveali. Gal-
ben la fali, el se strimbi in toate chipurile,
ca un pui de jivini inchis in cusci, intiri-
tat, cu pdrul in ochi 5i dezvelindu-$i intr-un
rinjet dintii albi. Viri mina dreapti prin-
tre cioburile rimase in cercevea, ti ele il
mugci de parci ar fi insuflelite, apoi il
amcninla pe Violone cu pumnul in.inge-
rat,
Neghiobule! spune pedagogul. Acum
-
e$ii multumit {ii tu!
- Pdi cel strigi Morco!ealr fulros- i/.
bind cu pumnul intr-alt ochi de geam. Pe
el si-l serufi 9i pe minc nu? $i, minlindu-se
pe fa!a cu singele ce-i 5iroielte din mina
zdrelita. adeugr: Si eu am ,"lbrajii ro5ii.
dace vreau!