Explorarea Seriei Rosii

ANALIZE UZUALE ÎN
HEMATOLOGIE
OBIECTIVE
I. EXPLORAREA SERIEI ROŞII
II. EXPLORAREA SERIEI ALBE
III. EXPLORAREA HEMOSTAZEI

SÂNGELE
SÂNGELE
Sângele este format din:

 Plasmă
– lichid gălbui transparent:
 apă (90%)
 substanţe dizolvate (10%)
– substanţe organice (proteine,
lipide, glucide, uree, creatinină,
acid uric, bilirubină)
– elemente minerale (Cl, HCO3,
Na, K, Ca, Mg, Fe, Cu, Zn, Co)
 Elemente figurate
– eritrocite
– leucocite
– trombocite
SÂNGELE
Rolul sângelui:
 transportul gazelor respiratorii,

principiilor alimentare,
electroliţilor, hormonilor,
vitaminelor, medicamentelor
 homeostazia termică
 apărarea organismului -
anticorpii
 menţinerea echilibrului acido-
bazic şi a pH-ului
 menţinerea echilibrului fluido-
coagulant
EXPLORAREA SERIEI ROŞII
INTRODUCERE
ERITROCITELE
(hematii, globule roşii)
Eritrocitele:
 formă de disc biconcav
 dimensiunea 7,5 x 2µ m
 celulă anucleată
 4,5 - 5 milioane/mm3 la
bărbaţi
 4 – 4,5 milioane/mm3 la femei

ERITROCITELE
Hemoglobina:
 pigment de culoare roşie
 se încarcă cu O2 la nivel pulmonar → îl
transportă la nivel tisular → îl cedează
 la nivel tisular preia CO2 îl transportă la nivel
pulmonar → îl elimină
 cantitatea de Hb
– 12–14 g% la bărbaţi
– 10–12 g% la femei
 formată din
– 4 lanţuri de globină (2α şi 2β)
– 4 molecule de hem (Fe cu porfirină)
ERITROPOEZA
ERITROPOEZA ŞI HEMOLIZA
Eritropoeza:
 procesul de formare a eritrocitelor
 Fiziologică - necesită numeroşi factori:
– vitamina B12 (cobalamina, în carne) şi acidul folic
(în vegetale) → sinteza ADN
– fier şi vitamina B6 (piridoxina), aminoacizi →
sinteza hemoglobinei
 durata de viaţă a eritrocitelor - 120 zile
Hemoliza fiziologică:
 eritrocitele îmbătrânite → distruse în sistemul
reticulo-endotelial = hemoliză fiziologică
ANEMIILE
 defect al eritrocitelor - pierderea prea rapidă

sau producţia prea lentă a acestora
 principala funcţie a eritrocitului - transportor al
O2 prin legarea acestuia de hemoglobină ⇒
disfuncţia eritrocitară se însoţeşte de hipoxie
 diagnostic:
– scăderea numărului de eritrocite
– scăderea concentraţiei de hemoglobină (Hb)
– scăderea hematocritului (Ht)
Simptome clinice:
 paloarea mucoaselor şi a tegumentelor
 dispnee
 tahicardie
 fatigabilitate
 scăderea toleranţei la efort
Mai multe tipuri de anemii:

 cauze diferite
 aspect variat al eritrocitelor modificate
1. Determinări din sângele periferic

a) Numărul de eritrocite
b) Hemoglobina
c) Hematocritul
d) Indicii eritrocitari
e) Numărul de reticulocite
2. Studiul frotiului de sânge periferic
3. Studiul frotiului medular
4. Investigaţii speciale

b) Hemoglobina
c) Hematocritul
1. Determinări din sângele
periferic
a) Determinarea numărului de eritrocite

(Red blood cell count - RBC):
Valori normale:
5,4 ± 0.8 milioane/mm3 la bărbaţi
4,8 ± 0,6 milioane/mm3 la femei
b) Determinarea hemoglobinei (Hb)

Valori normale:
16 ± 2 g% la bărbaţi
14 ± 2 g% la femei
periferic
c) Determinarea hematocritului (Ht, Packed

cell volume - PCV)
 se mai numeşte şi raportul eritro-plasmatic
 reprezintă procentul din volumul plasmatic ocupat
de volumul eritrocitar
 poate fi determinat manual sau cu ajutorul unor
instrumente electronice
 reprezintă cea mai precisă metodă de diagnostic a
unei anemii
Valori normale:
– 47 ± 5% la bărbaţi
– 42 ± 5% la femei
periferic
 utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi încărcarea cu
Hb a eritrocitelor
 rezultă prin calcul, utilizând valorile obţinute în urma
determinărilor Hb, Ht şi a numărului de eritrocite
 pot fi determinaţi direct cu ajutorul instrumentelor de
măsurat automate
 cuprind:
– Volumul eritrocitar mediu (VEM)
– Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)
– Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)
– Diametrul eritrocitar mediu (DEM)
– Grosimea eritrocitară medie (GEM)
– Indicele de sfericitate (IS)
– Volumul de distribuţie al eritrocitelor (VDE)
periferic
Volumul eritrocitar mediu (VEM)

(Mean corpuscular volume, MCV )
 VEM = Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm3) x 10
 Valori normale: 87 ± 5 µ 3
Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)

(Mean corpuscular hemoglobin - MCH )
 HEM = Hb g(%) / Nr. eritrocite (mil./mm3) x 10
 Valori normale: 29 ± 2 pg
Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)

(Mean corpuscular hemoglobin concentration,
MCHC)
 CMHbE = Hb g(%) / Ht (%) x 100
 Valori normale: 34 ± 2 g%
periferic
Diametrul eritrocitar mediu (DEM)

(Mean corpuscular diameter, MCD)
 Valori normale: 7,5 ± 0,3 µ
Grosimea eritrocitară medie (GEM)

(Mean corpuscular thickness , MCT)
 GEM = 4 VEM / 3,14 x DEM2
 Valori normale: 2,1 ± 0,3 µ
Indicele de sfericitate (IS)

 IS = DEM / GEM
 Valori normale: 3,5
periferic
Volumul de distribuţie al eritrocitelor

(VDE)
(Red cell distribution width, RDW)
 măsoară variabilitatea dimensiunilor

eritrocitelor pe un frotiu = anizocitoza
 valorile crescute indică o variaţie mai mare a
dimensiunilor eritrocitelor
 RDW = deviaţia standard a volumului
eritrocitar/VEM x 100
 Valori normale: 11 – 15%
periferic
Astfel anemiile se pot clasifica în:
 anemii normocitare şi normocrome

– DEM, VEM, HEM, CHEM au valori normale
 anemii hipocrome şi microcitare

– VEM, DEM, HEM, CHEM au valori scăzute
 anemii macrocitare şi megalocitare

– VEM şi DEM au valori crescute
CLASIFICARE ANEMIILOR
Tipul anemiei Cauza anemiei Mecanismul de producere
(Indicii eritrocitari )
Anemie normocitară, Anemia aplastică Eritropoieză insuficientă
normocromă Anemia posthemoragică Hemoragii acute sau cronice
(HEM, CMHbE, VEM şi Anemia hemolitică Distrugerea prematură a
DEM - normali) eritrocitelor
Anemia drepanocitară Defect genetic de sinteza
Anemia din inflamaţiile Hb
cronice Infecţii cronice, inflamaţii,
afecţiuni maligne
Anemie macrocitară, Anemia prin carenţă de vit. Deficit de vitamina B12

normocromă B12 Deficit de acid folic
(HEM şi CMHbE - Anemia prin carenţă de acid
normale, dar VEM > folic
95 µ şi DEM > 8 µ )
3
Anemie microcitară, Anemia feriprivă Deficit de fier

hipocromă Anemia sideroblastică Deficit de captare a Fe şi de
(HEM < 27 pg şi sinteză a hemului
periferic
e) Determinarea numărului de reticulocite
 precursorii eritrocitelor
 numărul lor reflectă capacitatea de regenerare a

măduvei hematogene
 Valori normale: 0,5 - 2 %

periferic
↑ nr de reticulocite = ↓ nr de reticulocite:
reticulocitoza:
 reflectă eliberarea unui

 apare în anemii
număr crescut de celule aregenerative:
tinere din măduva – anemia aplastică
hematogenă – anemia mieloftizică
 survine în:
– anemia feriprivă (la 7 -
10 zile de la instituirea
tratamentului cu fier)
– anemia Biermer (la 7
-10 zile de la instituirea
tratamentului cu
vitamina B12)
– anemia posthemoragică
acută (la 7 zile de la
episodul hemoragic
acut)
– anemiile hemolitice

b) Hemoglobina
c) Hematocritul
2. Studiul frotiului de sânge
periferic
Studiul frotiului de sânge periferic colorat

May-Grünwald-Giemsa (MGG):
 oferă elemente utile pentru precizarea tipului

de anemie
 evidenţiază:
– modificările de
 mărime
 formă
 culoare
– incluziile eritrocitare
periferic
Modificări de mărime (anizocitoză)

 Microcitoză
– eritrocite mature cu dimensiuni sub valorile normale
– anemia feriprivă, siderobastică
 Macrocitoză
– eritrocite mature cu dimensiuni peste valorile
normale
– anemiile megaloblastice
 Megalocitoză
– eritrocite mature cu talie foarte mare
– anemiile megaloblastice
periferic
Modificări de formă
(poikilocitoza)
 anulocite
– eritrocite mici care
prezintă o zonă clară
pronunţată în mijloc
– anemia feriprivă
periferic
(poikilocitoza)
 sferocite
– eritrocite sferice
– microsferocitoza
ereditară
periferic
(poikilocitoza)
 drepanocite (hematii
falciforme)
– eritrocite în formă de
seceră
– drepanocitoză (siclemie,
hemoglobinoza S)
periferic
(poikilocitoza)
 acantocite
– eritrocite cu marginea
neregulată, care au pe
suprafaţa lor numeroase
excrescenţe (spiculi)
– acantocitoză
periferic
(poikilocitoza)
 platicite
– eritrocite cu grosime
scăzută
– talasemii
 ovalocite
– eritrocite de formă ovală
– eliptocitoza ereditară
periferic
(poikilocitoza)
 eritrocite “în semn de

tras la ţintă”
– prezintă o repartiţie
particulară a Hb în centru
şi la periferie între care se
află o zonă clară
– talasemii
periferic
(poikilocitoza)
 schizocite
– fragmente de eritrocite
– anemii hemolitice
periferic
Modificări de culoare
 hipocromia
– eritrocite palide, slab încărcate cu Hb
– anemie feriprivă, anemie sideroblastică
 anizocromia
– eritrocite hipocrome şi normocrome pe acelaşi
frotiu
– anemie feriprivă, anemie sideroblastică
 policromatofilia şi bazofilia
– prezenţa pe frotiu a celulelor tinere, incomplet
maturate
– anemii hemolitice

b) Hemoglobina
c) Hematocritul
Frotiul medular se
obţine prin:
 puncţie sternală
 la nivelul crestei
iliace posterioare
 aspiraţia conţinutului
medular
Indicaţiile studiului frotiului medular:

 confirmarea diagnosticului obţinut pe baza frotiului de
sânge periferic prin determinarea tipului de eritropoeză
PUNCŢIA MEDULARĂ ESTE OBLIGATORIE ÎN CAZUL ÎN CARE PE

FROTIU SE OBSERVĂ O ANEMIE MEGALOBLASTICĂ !!!!
 evidenţierea celularităţii medulare

 stabilirea proporţiei diferitelor linii celulare
– 2/3 din celularitate - elementele seriei granulocitare
– 1/3 - precursorii seriei eritrocitare
 determinarea unei infiltrări medulare
– cu celule neoplazice
– ţesut adipos
Indicaţiile studiului
frotiului medular:
 examinarea
depozitelor
medulare de fier din
eritroblaşti şi
macrofage
– prin coloraţia Perls
– foarte bogate în
anemia sideroblastică
Sideroblast =
– absente în anemia eritroblast încărcat cu
feriprivă Fe

b) Hemoglobina
c) Hematocritul
 Metabolismul fierului
 Vitamina B12 şi acidul folic
 Evidenţierea hemolizei patologice

Metabolismul fierului
Sideremia
(serum iron)
 concentraţia serică a Fe
 Valori normale:
– 65 - 175 μg% la bărbaţi
– 50 - 170 μg% la femei
 valori scăzute - anemia feriprivă
 valori crescute – anemia sideroblastică

Capacitatea totală de
legare a fierului (CTLF)
(Total Iron Binding Capacity,
TIBC)
 reprezintă cantitatea de
transferină circulantă
 Valori normale:
– 250 - 400 µ g%
 creşte în anemia feriprivă
 scade în anemia
sideroblastică
Saturaţia transferinei:
 Valori normale:
– 25 - 40 %
 scade în anemia feriprivă sub 15%
 creşte în anemia sideroblastică
Feritina serică:
 Fe este stocat în ţesuturi sub formă de feritină şi

de hemosiderină:
– feritina - prezentă în plasmă doar în cantităţi
mici
– nivelul feritinei serice se corelează bine cu
depozitele totale de Fe ale organismului.
 Valori normale:
– 15 – 250 µ g/l
 valori scăzute
– anemia feriprivă
 valori crescute
– anemia sideroblastică
Protoporfirina eritrocitară liberă (PEL):
 Valori normale:
– 16 – 65 µg/dl
 valori crescute apar în
– deficitul de Fe
– anemie sideroblastică
– anemie aplastică
Vitamina B12 şi acidul folic
Dozarea vitaminei B12

 Valori normale:
– 200 – 600 pg/ml
Dozarea acidului folic

 Valori normale:
– 2,3 – 17 ng/ml
Vitamina B12 şi acidul folic
Testul Schilling:
 evidenţiază
absorbţia
intestinală a
vitaminei B12
 se utilizează în
diagnosticul
anemiei pernicioasă
(Biermer)
Evidenţierea hemolizei
patologice
Anemiile hemolitice se caracterizează prin
 creşterea ratei distrucţiei eritrocitare
 scurtarea supravieţurii eritocitelor în circulaţie
Testul Coombs
 se utilizează în diagnosticul anemiilor
imunohemolitice (hemoliză cauzată de anticorpi
antieritrocitari)
 are la bază proprietatea serului antiglobulinic
(care conţine anticorpi antiglobulină umană,
preparaţi pe iepuri prin injectare de globulină
umană ) de a aglutina eritrocitele pe suprafaţa
cărora sunt prezente aceste globuline
patologice
Testul Coombs direct
 identifică anticorpii antieritrocitari fixaţi pe eritrocite

patologice
Testul Coombs indirect
 identifică anticorpii antieritrocitari liberi din ser,
care reacţionează împotriva eritrocitelor

Explorarea Seriei Rosii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Explorarea Seriei Rosii

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALIZE UZUALE ÎN

I. EXPLORAREA SERIEI ROŞII

II. EXPLORAREA SERIEI ALBE

III. EXPLORAREA HEMOSTAZEI

Sângele este format din:

 transportul gazelor respiratorii,

 formă de disc biconcav

 4 – 4,5 milioane/mm3 la femei

 defect al eritrocitelor - pierderea prea rapidă

Mai multe tipuri de anemii:

1. Determinări din sângele periferic

1. Determinări din sângele periferic

a) Determinarea numărului de eritrocite

b) Determinarea hemoglobinei (Hb)

c) Determinarea hematocritului (Ht, Packed

Volumul eritrocitar mediu (VEM)

Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)

Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)

Diametrul eritrocitar mediu (DEM)

Grosimea eritrocitară medie (GEM)

Indicele de sfericitate (IS)

Volumul de distribuţie al eritrocitelor

 măsoară variabilitatea dimensiunilor

Astfel anemiile se pot clasifica în:

 anemii normocitare şi normocrome

 anemii hipocrome şi microcitare

 anemii macrocitare şi megalocitare

Anemie macrocitară, Anemia prin carenţă de vit. Deficit de vitamina B12

Anemie microcitară, Anemia feriprivă Deficit de fier

e) Determinarea numărului de reticulocite

 numărul lor reflectă capacitatea de regenerare a

 Valori normale: 0,5 - 2 %

 reflectă eliberarea unui

1. Determinări din sângele periferic

Studiul frotiului de sânge periferic colorat

 oferă elemente utile pentru precizarea tipului

Modificări de mărime (anizocitoză)

 eritrocite “în semn de

1. Determinări din sângele periferic

Indicaţiile studiului frotiului medular:

PUNCŢIA MEDULARĂ ESTE OBLIGATORIE ÎN CAZUL ÎN CARE PE

 evidenţierea celularităţii medulare

1. Determinări din sângele periferic

 Vitamina B12 şi acidul folic

 Evidenţierea hemolizei patologice

 valori scăzute - anemia feriprivă

 valori crescute – anemia sideroblastică

 Fe este stocat în ţesuturi sub formă de feritină şi

Protoporfirina eritrocitară liberă (PEL):

Dozarea vitaminei B12

Dozarea acidului folic

 identifică anticorpii antieritrocitari fixaţi pe eritrocite

S-ar putea să vă placă și