Compone.

nte electronice destinate tehnologiei

Ciprian_

SMT (II)

racultatea EJecU'onica

~iJelercrnunicatii,

UPB-ceDI

E-mai: cip<H1@<adtieccp.pub.ro

- con'tinuare din "umarul

trecut

Condensatoare ceramice

buna utilizare a suprafetei disponibile pe placa

de circuit imprirnat. Condensatoarele construite Construrtia multistrat acestor con1. ceramice sunt densatoare este prezerrtata in figura

multistrat
Pentru varianta SMD. se utilizE'atii in evasitotalitatea
Strat<f"i!
Sn-PO

cazurilor

condensatoere

rerarruce

prin stratificarea

unor folii dielec-

Fig. 1 petetll

constructive

ale ccndensatearelor sub denumirea Aceste concapacitatea

multistrat c.eramice "chip" trice ceramice care prezinta depuneri toare metal ice, cu rol de armaturi, in stare "verde' gralie - ("green tape" astlel Depunerea arrnaturjlor conducfolii aflate

rrultstrat
densatoare Condensatoarele ceramice fara terminale mult inaintea spsdfka

"chip" s-au

cunoscute impus

MLC (Multilayer

Chip Capacitor). pentru

din enqleza), inc~t. dupa

mare obtinuta,

lapt ce permite 0 mal

se realizeaz~ prin sen-

au fost utilizate apariliei tehnologiei montiirii

FOllECE ...... (DIELECTRIC]

'cA

,i este conceputa

METALIZARE

talerea foliilor. la un capat

sa existe

un spatiu

iARMATURAj

de garda, dopa cum se poate observa in figura Z. Foliile se aranieaza apoi asrlel incat zona terminala sa alterneze. Forma finala 'chip' se terobtine mic d~p;l presare, taiere 5i tratament (sinterizare) la circa 1200"C.

pe

,uprataJii

in montaje fiind

de radiofrecvenJii, .. lor lor

ELECTROZI MARGINE PT. CONECTARE METALIZARE

Pentru

preferat~"ondensatoa pentru inductanta

cootactare, se utilizeaze ca ~i in (azul rezistoarelor un strat dearqint sau arqint-paladiu

urmat de un strat de bariera de nichel. strat peste care se rE'alizeaz. metalizarea finala cu Sn-Pb sau Sn. In iunctie de cerir tele de lipire. Depunerea de nichel prevme dizolvarea stram-

cu terminale parazita

mai midi. Condensatoarele fast uti lizate decuplarea

SMD au

10 lnceput pentru
cireuitelor log ice,
SPATtU DE

lui de arqint ln stratul exterior de Sn-Pb sau Sn. Materialele cele GARDA mai satoarelor frecventei, ceramice de tip I sau II fiind conden(al Pende utilizare In utilizate determina la fabricarea 5i modul

fiind plasate pe fata cu lipituri. Fig. 2 Structura condensatoarelor

Circuit: condensstoare

cu rol de control

multlstrat

al duratei impulsurilor. etc.) respecde filtrare/decuplare.

imediat sub circuitele integrate. 4 IANUARIE 2003 [3cmxCLb

ceramke

tiv

condensatoare

tru aplkatii

unde se cere 0 buna

stabilitate

codificare,

dimens.urule

componentelor

sunt

este foarte mare fiind

coprinsa intre +22% ~i

lemperaturilor 'i'ntre de lucru

intr·un domeniu

extins de temperatura se utilizeaza condensatoare-Ie cu dielectric ceramic de tip l, In aplicatii unde este necesar sa utilizam 0 capacitate mai mare concentrata tntrun volum mal mic, iar stabilitatea acesteia cu se utieste mai putin importantii tip II. COG

expnrnate in sutimi de inch. De exernplu, componenta codifkata ca 0201, are lungimea de 20 mils (codificata 02) ~i latimea de 10 mils
(coMical'; tip 01). materia Ie Cele mai Inl~lnite Ceramica de tip

·82 % In domeniului
care sunt capacitate cuprinss Condensatoarele satoarele

_300( ~i +85°(. Y5V prezinta cea mai mare

dintre toate conden~i sunt utilizate

specifica

dielectnce

de

ceramice multistrat

temperatura Cel mal (sau

lizeaza condensatoarele condensatoarele

ut.lizat dielectric de tip I pentru

SMD este eel codifieat

NPO). Varialia cspacitatii cu temperatura pentru condensatoarele COG (NPO) este de

±30ppmf'C, Aceste ceea ee

11 sunt X7R. YSV ~i ZSU. II cu codificarea X7R mai este denumita ca fiind "stabila" cu temperatura. termenul find inclus iritre ghilimele deoarece stabilitatea se raporteaza la alte variante de cerarrica de tip II. Abaterea relativa a
cu temperatura de ±1S% este cuprinss in intervalul Intre ·55°( ~i +125°C.

In special in

aplicatii de tip decuplare a drcuitelor integrate. Cerarnica de tip II cu indicativul Z5U este nurnita "de uz general'" ~i este destinata utilizarii Tntr-un domeniu limitat de temperatura
unde dimensiunile mici ,i costul sunt factori realizate cu cerasau a solkttanlor Aceste Condensatoarele tactorilor de mediu

tnsearnna

abater. 5i de

capadtatii

esentiali. fluenla

relativa a capacitatii

de ±O,3% Intre ·55°(

mica ZSU au variatii mari ale capacitatii sub inelectrice ce apar in

+ 125°C.

condensatoare

prezinta

variatia

capacitatii

in acest interval este

asemenea pierderi foarte mici (lg 5 <1 0") 5i Independente 47 nF iar 2225 de frecventa. Capadtatile norni-

neliniara 5i In plus depinde de tensiunea ~i de

tirnpul funqionarii.

frecventa de lucru. Pierderile acestar con densatoare exprimate Condensatoarele Y5V sunt ceva mai ingust densatoarele prin tangenta unqhiului cu de pierderi pot ajunqe pima la

nale ale acestora variaze de la 0,47 pF la dimensnmtle capsulei de la 0201 la

(cod EIA). Reamintim ·chip· ca

condensetoars se situeaza intre condensatoarele realizate CO X7R 51 Y5V In ceea ce

5%. ceramica
dec~t con-

p~e
une

slabilitatea

~i capacitatea intre

soednca.

specficarea

realizate

fiind un compromis

componentelor

se face prin denumirile EIA (Electronic Induscu acsasta

de uz general avand un domeniu

de temperatura X7R. variatia cu temperatura

dimensi~i pre], De asemenea, aceste condenseparazito serie (ESL) ~i 0

stabihtate,

stabilite de standardele tries Association),

toare au 0 inductan",

Tn conformitate

rezistenta serie (ESR) cu valori reduse. ceea ce

milimetri (inch)
L 0402 0603 0805 1206 1210
1812 1825 1.0±0.1 1.6±0.15 3.2±0.2 (0.039±0.004) (0.063±0.006) (O.12IhO.OO8) 0.8±0.15 1.25,,0.2 1.6±0.2 3.2±0.2 6.4±0.4

W
O.S±O.l (0.020±0.004) (0.03hO.006) (0.049±0.00B) (0.063±0.008) (0.126±0.006) (0.252±0.016)

T
0.6 max. (0.024 max.) 0.9 max. (0.035 max.) 1.3 max. (0.051 max.) 1.5 max. (0.059 max.) 1.7 max. (0.067 max.) 1.7 max. (0.067 max.) 1.7 max. (0.067 max.)

2.0±O.2 (0.079±0.008) 3.2±O.2 (0 126±0.008) 4.S+0.3 (O.I77±0.012) 4.5±0.3 (0.177±0.012) (a)

2.S±0.2 IO.098±O.OOB)

NPO TYPB 0402 0603 0805 1206 1210 1812 1825

Min.

X7R lOY 16V 25V 50V 100V 200V

Z5U 25V 50V

-

Y5V 10V 16V 25V 50V

2200pF 2200pF 2200pF 2200pF O.l~F .1~F .022~F O.Ol~F
2200pF

25V
O.5pF Max. 220pf O.5pF Max. l000pF
Min. Min. Max.

50V
O.5pF l20pF O.5pf 1000pF

100V 200V

O.Spf 330pF

100pF 10GpF l00pf .04711f 6800pF 3900pF l00pf O.l~F l00pF ,47~F l00pf .047~F IOOpF .22~F

.01~F .047~F .Ol~F .t2~F .Ol~F .33VF 01jJF .58~F .OtvF l.OjJF .DIjJF 1.0~F

l00pf. .22~F IOOpF 2.2~F

lllOpF l00pf .015~F 4700pF IOOpF .1VF

.00jJF .027~F .OI~F .1~F .01~F .33~F .Ol~F

,41VF

1.0~F .OlpF 4.7~F .Ol~F 10.011f .1tJf 22jJF

2200pF 221lOpF .33~F .22~F .Ol~F 2.2VF

01VF .00~F

22IlOpF .05611f .Dl~F

.33~F

O.5pF O.5pF 4700pF 2200pF O.5pF .Ol~F

560pf

O.SpF O.5pF IOOOpF 470pF

IOOpF 220pF .022~F 1500pF 330pF 5600pF 470pF 8200pF

1.0~F .D1VF 2.2VF .11lf 4.7~F .15~F 1.5~F ,47VF 1.5tJf

Min.
Mall Min. Max. Min. Max. Min. Mall

O.Spl'" O.5pF 4700pf 2200pF 580pF .OltJf 560pF

3900pF

O.5pF tOOOpF l000pF IOOOpf 4.7~F 1.0~F 580pF ISOOpf l000pF 3300pF IIlOOpF
6800pf

.OlVF

tOOOpF l000pf l000pF .o1~VF :OlVF 4700pf

1001JpF 1000pF l000pF 1.0~F .22VF O.lVF l000pF .2211f .01jJF 1.011f .Olpf 1.0jJF
(b)

4.7VF .1~F l~F -

.D1~F l,OVF .1~F t.OVF .15jJf 1.5tJf MtJf

lllOOpF l000pF 4.7~F 2.2~F

1~ .1jJF .Q1VF ,47VF .OlpF .47VF

.OlpF 1.0~F .Olpf 1.DVF

1000pF

l000pF

.02211f ,012VF

t4E

Fig. 3

(a) Dimensiunile
AVX

condensatoarelor

ceramlce "chlp'', (b) valol'ile

capacitatii ;iii tensiunii nominale pentru diversele tipuri de ~

satoare ale firmei

Ie reromanda logice condensatoarele niu Tn care

pentru

decuplarea

circuilelor pentru

Domeniul

de temperatura

rnultistrat ceramice Z5U este cupnns intre + 1 DoC ~i +85°C, dameabaterea este relativa intre maxima +22 % a si capacitatii ~56%. Capacitalile condensatoarelor tip II varicuprinsa

aza

100 pF la 4.7 ~F pentru X7R, de la 1 of la 22 mF pe rtru Y5V ~ide la 10 pF

de la la 4,7 ~F pentru trebuie firma domenii luate putand Z5U. Desigur, aceste valori cu titiu inforrnativ, fiecare cu de tatea in picofsrazi. tata plu, av~nd codificarea 1n labelul principalelor este un 1 este prezenvalori Condensatoarele uzusl in benzi (role), r~sp~ndita (caseta) plantare este banda cera mice dmtre sunt livrate sl de produce condensatoare diferite. dameniile

de valori ,i dimensiuni 3 se pot observa

r orni-

care cea mal

in figura

nals (dupa standardul

EIA 198). De exemcondensator CU valnF iar un neprecizat

de 8 mm. txista atasa la rnaslna

J5 reprezinta
un

varianta de livrere "In vrac" tntr-o cutie

care se poate automata.

producator

oarea de 2,2 xl0'

pF adica 220

Condensatoare
In variants plastice Constructia cu Fig. 4 Compara~ie de capsule. intre diferitele dimensiuni 1206. de la stanga la dreapta; tolii materialele poliesterul cut Fig. 5 Condensatoare valori, A,a tensiunile cum de lucru ceramice multistrat pentru

SMD cu folie
montare (" film iar cel pe suprafata

au fast realizate ~i condensatoare

dielectrice metalizate, posibile cea mal convenablta dintre mai

cu foW
a fast cea diversele este cunosde mylar. SMD care se tensiune miniaapli-

capacitors").

utilizat

sau polietilentereflalatul cornerciala cu folie in varianta de uz general si medie

0805, 0603, 0402, 0201; grila din imagine

sub denumirea

este de 1 mm ~i dimensiunile
in articalul

Condensatoarele sunt condensatoare sau continuu turizarea. auto, condensator lnF (1,0 xl0' marcat KA3 este un conden5 se pot obserSMD marcatiilor variaza sator produs de firma Kemet cu valoa rea de pF). In figura cu va doua condensatoare ceramice

marcate cu laser. se observa doua

ccndensatoare de 1nF. unul produs de Kemet ~ieel de-al doilea de Vi5hay Vitramon

utihzeaza in aplicatii de curent alternativ

de loas,j tipice unde sunt cerinte Aplicatii deosebite privind

acestar condensatoere.
s-a atras dimensiunile ceramice atentia precedent, satoarelor plane ale con densunt acelea?i cu Exista insa deosebiri avand "nsltime lnaltirnea face ca sa fie plane.

sunt in dorneniul a enerqiei. cu mylar fiind al tern-

"chip"

telecornunkatii
industriale considerabil de tucru. cuprins intre

ji in domeniul

cele ale rezistoarelor. ponente, dubla d,ferit,j pastilele diferite

de conversie

in ceea ce priveste tnaltimea acsstor (omcondensataarele a pentru condensatoarelor ("land pattern") condensatoare vizuala de fala de cea a rezistaarelor. de lipire

Capacitatea de cca. ±S% peraturilor general existand

condensatoarelor pe intregul interval

cu temperatura, interval -55°C

(ate in conforrnitate

cete expuse ,antipului folosi ca

care este in ~i +100°C, maxse (multi. metal"chip" prote6 (b). udicate, 6 (a). Este

tenor.
in ceea ce pnveste condensatoarelor care indiciu regula satoarec nu sunt culoarea culaarea marcate corpului identificarea se poate SMD cera mice multistrat lor, care esle de Condengri, alb, vio-

,i rezistoare,

,i condensatoare

cu limita

chiar dsca au acelea,i

dirnensiuni

irna de temperatura Constructia bazeaza strat) izat, pe

0

de +125°C. condensatoarelar stratificata de mylar de tip

cornparatie poate

intre dimensiunile condensatoare i~Jigura 4. ceramprintr-o una ( de Vis hay ale codul capaci-

diverselor "chip" Tn ultimul Ice multistrat, firme inscriptionare

capsule timp,

structure de folii

fi urmarit~ in special se

dielectricului.

nsprotejata rezistent In final

condensatoarele rnarcheaza

tip I pot avea culorile:

la temperaturi a forma in figura

cele prod use de contine

let, rnarc-rosiatic Condensatoarele sunt componente prezenta zona (·cracks") terrnica rnecanica. pol datara in timp

iar cele de tip II rnaro-rosimultistrat destul de fiabile. Aceste crapaturi, ceramice dar pot in crapaturi in special

rezultand posibil

importante

abc sau mara inchis.

care este prezentata sa se realizeze

cu laser. Codul este codul

~i a varianta

sau doua lltere poate lip", exemp.u Vitramon, valorii

~i0 cifra. Prima litera, care

producatorulul V pentru AVX, Kemel, iar ofra adica

jata prin mulare in r.3~in.3, ca in figura Din figura nile condensatoarelor inc~t sa corespunda. au fast

6 (c) se observa ca dimens.ualese aslfel mici, cu ceramcu la dimensiuni "chip" de compatibilitate

A pentru K pentru

terminalelor, pot fi cauzate Solicitarile

s.a.). Cea de-a reprezinta

de suprasolicitere excesive se

doua litera exprirna caoscitat!i, multiplicatorului

cifrele semnificative puterea

(Ia lipirea in val) sau suprasolicitare mecanice fie lipirii defectuoase, neuniform fie cu aliaj

cele ale condensataarelor ice, din motive sunt rnasinile

(exponen-

de plasare automata. compatibile

Aceste concu procesul

tul) lui 10 necesar pentru

a expnrna

de lipit distribuit

sau in exces.

densatoare

6 IANUARiE 2003

9!n;:xClub

Terminal

(a)

(b)

Size Oode ~~ul"alenl Size

Length (l.j
Wid,h

01 1206
10 1.6 ± 0.3 (0.0£3.0.012)

02 1210
2.5.0.3 (O.D!lll • 0.012)

03 1612
3.2.0.5 (0.126.0.0201

04 2220
5.7.0.5 (0.224.0.020) 5.0.0.5 (0.197.0.020) (c)

05 2824
0.5 (0.240. 0.020)

16 4030
7.6.0.6 (0.299 • 0.031)

17 5040
12.7.0.6 (O.SOD 0.024) • 10.2.0.S
(0.401
!t.

18 6054
(0.~~:g~41 13.7.0.8
(O_~
±

,.:':..)
mm Qnchesl

(WI

~it;.~.g!2) (O}i!g:~I2)_ (O.I4J: g:~O) .

10.2.0.£ (o!~:g~O) (0.401 .0.0241

e.r ,

O.031}

0_031}

Capacitance

Capacitance Code Size Code

25V/19V 01 01 01 01 01 01 01 01 01 02 02 02 02
de poliester.

1 nF 1.5 3.3 4.7

6,8

22

10 15 22 33 47
68

100
Fig_ 6 (a) Condensator raJina; (c.) dimensiunile

Gl02 0152 0222 0332 0472 0682 0103 0153 0223 0333 0473 0683 0104
chip cu pelicuia condensatoarelor

DC Rated Voltage (IWC /125'C) 5OV/38V Size Code Hmax 1.1 (0.043) 01 1.1 (0.043) 01 1,1 (0.043) 01 1.1 (0.043) 01 1.1 (0.043) 01 1,1 (0,043) 01 01 1.3 (0.051) 1.3 (0.051) 02 1.3 (0.051) 02 2.2(0.087) 02 1.8 (0.011) 2.2 (O.OB?) 2.2 (O.OB7)
(d)
neprotejata; (b) condensetor (d) capacltatea

100 V 175 V H max

1.1 (0.043) 1,1 (0,043) 1.1 (G.043) 1.1 (0.043) 1.1 (0.043) 1.1 (0.043) 1.3 (0.051) 1.8(0.071) 2.2 (0.087) 2.2 (0.087) 1.8 (0,071)

SileCode 01 01 01 01 01 02 02 02 02

H max

1.1(0.043) 1.1(0.043) 1.1(0.043) 1.1 (O.O43) 1.3(0.051) 1.6 (0.063) 1.6 (0,063) 1.8 (0.071) 2.2 (0.087)

varianta AVX

SMD cu poelitLJlii de poliester ~i tensiunea condensatoarelor

in variama

mulata

'in

chip cu pellcula

de poliester.

chip cu pelicula

de poIi-

ester cu dimensiun-ea de la 1812la 6054 ale firmei reflow. utilizate Prin elasticilatea cu multe la realizarea corpului lor sunt

Condensatoare

electrolittce

compatibile

tipuri de materiale
circuitelor cu imprimate.

cu tantal
Condensatoarele catil se dorsste electroli!ice capacitate cu tantal in

Condensatoarele

foli: metalizate
auloregenerare, melalice subtiri unei

varianta SMD se utilizeaza atunci c.~nd in apli0

prez.nta proprietatea de armat.mle fund straturi

care se evapora

mare ~i stabile

local in cazul aparitiei fiind Datorlta astlel structuru

Varianta coostructiva care s-a impus In practica est€' varianta cu corp de plastic rnulat cu terminalele indoite sub corpul componentei. rnai sunt Condensatoarele de acest tip (condensatoare Capacitors') Corpul conden-

strapunqe«.
foarte fiabile.

componente lor multi-

strat

inductanta

parazita

~i rezistenta

rnulato

- "Molded

prezinta 0 t~ca 0 inIia polaritatn. Construqla ao>5Iui ~ de condensator poate fi urm:.ita in fi!Jr.> 7_ Constructia condensatan*Ji oo;If> simiIafij cu cea a condensalOOJlui eIedmiIiI: ru tantol In varianta THT, lUnd ccnstrUlin;m electrodulul anodi< din tanti!l ~ E>isti doua clase de vaIori JIU11iIe 5I<!nd;ri ? extins<l. in fiecare d.:!sii IftI pc!II\J ~ ale capsule; codiIir:i;t., OJ de iii A la D.
satoarelor mulate calie ~ ~~ ~ conden-

echivalent.l

serie a lor (ESR) are valor: rnici.

numite tip caramida ("brick").

W«.lARIE

lOOl 7

f urmarite In figur. 8, valorile in inch. Se observe ca aceste condensatoare sunt eodificate in sistem metric, de exemplu
satoare pot fiind exprimate TeS!lura

Terminal acoperilcu Pasta de Ag Carbo" (al trollea straf (al doil •• strat) Fir de tarrtal

sueura

Termina( anodic Fig. 7 Constructia condensatorului SMD cu tantal

Fir de tantal

STANDARO

RANGE

L II I-L-I
I

.-.:-:,----~---,:

~ I~J--.
__i
H

r-------------------EXTENDED RANGE

~-----------------------j
SIZE CODE/STANDARD [A] 3216
L

qJ:Jt-~
I

Banda pentru idenfificarea poiaritatii (+)

I/W
,

Fig. 9. Condensatoare

cu tantal

tip "chip"

~I~s

capsula A, serie standard

eu codul 3216 are

CAPACITANCE

RANGE [DJ 7343

268-.299 098-.122 .157-.181 .040 .090-.098 .020-.043

[B) 3528
.130-.146 .067-.083 .102-.118 .028 .083-,09 .020-.043

[C) 6032
.224-.248 .087-.110 114-.138 .040 083-.09 020-.043

3,2 mm lungime si 1,6 mm lalime. De asemenea, se observe mici diferenle In conflguralia

terminalelor ate complet Intra cele coua serii de con densatoare, la seria extinsa terminalele sub corpul cornponentei condensatoarelor Capacitatea

H
W MMin

'y

T*

.118-.134 .055-.071 .05-.071 .028 .043-.051 ,020-.043

fund situ. cu tantal

variaza de la 0,1 la 100 ~F iar tensiunea nominata de la 4 la 100 Vce. Condensatoarele cu tantal pot f livrate in forma vrae C'butk ") In tavi 5i in role cu banda. Pentru a asigura polaritatea coreeta
se prefer'; varianta In role cu banda, dimensiunile uzuale fiind de 8 si 12 mm. Este de remarcat rondensatoars In varianta toarelor
CU

SIZE CODE/EXTENDED
DIM L
H* W MMin

CAPACITANCE

RANGE

3518
.130-.146 ,067-.083 .063-.079 .028 .063-.071 .024-.040 .016-.024
repsulelor

3527
.130-,146 .067-.083 .095-.118 .028 .095-.102 .024-.040 ,016-.024
condensatoarelor cu tantal

7227
.272-.295 .098-.122 .095-.118 .040 .095-.102 .031-.047 .024-.032
SMD. seria standard

7257
.272-.295 .118-.146 .205-.244 .047 .213-.228 .031-.047 .024-.032
~i seria extinsa.

ca cifer.te firme produc

tanta! de de mici dimensiuni regula cu codurile

'chip·, cera mice,

asernanatoare condense-

0603 si 0805 .
Aces1 tip de condensatoare de regula pentru rnulata polaritatii In tens.uni plastic se real.zeaza nominale este mid tata de evicenta .

y'

X' S·

«10 V), dar diferenla

varianta Marcarea

de dimensiuni

la aceste condensatoare

Fig . .g Dimensiuni'e

se face cu 0

banda colorata.

8 IANUARIE 2003

BnzxClrt)

,hnologie

'

Terminal

anodic

Terminal

caladie

Carcasa

de plastic

Ag~ 1'0 ~m:ndensatoarelor

electrcllnee

cu

alumlnlu SMD ell montare oriZof'ltala mentare sau Tn alte circu ite cu soiicitare in
impulsuri. Exista importante, doua variants constructive mai oritip caramida - .,brick', ase-nanaI

tOf tipului cu tantal 2DITGII~

mulat, avand corpu

de ~ cu ptaca de beza, cu corpul W!f1icaL In fig"'" 10 se poate observa construqia variantei mulate in plastic
Condensatorul a <Ioua este realizat prin bobinarea foi

fotii de aluminiu Mnd

de hartie ca
este

zolator Babina impregnat~

final se tncapsulaaza in

in electroli! material

apoi lncapsulata intr-un tub de aluminiu care in plastic.

•
Fig. 11 Condensatoare e'ectrolitice relor cu tantal.

J:_
cu aluminiu SMD OJ montare verticala
electrolitice Construqia variantei cu corp vertical este simlpropriu-zis se ataseaza unei

Condensatoarele
(lI

electrolitice

Condensatoarele

aluminiu

cu aluminiu se pot utiliza in drcuite de ali~

lara, in acest caz tubul de aluminiu ce conline condensatorul plilei de baza de plastic, cu rol in sustioerea terminalelor ~lln fixarea pe placa de circuit imprimat. Aceastii variantil constructive peate fi observata In figura 11. Marcajul cu bandil colorate pe corpul condensatorului Capacitatea elecrrolitice indica nominata cu aluminiu terrninalul anodic a condensatoarelor poate varia in functre

in varianta SMD sunt dispanibile Ii condensataare electral,tice cu alumlniu, sluni ceva mai mari electrolitice cu tantal, decat Ele au dimen~i condensatoarele

la acelsasi capacitali

tensiuni nominaJe. De asemenea, parametrii electrici cum ar fi variatia cu temperatura ,i

curentul sataarelor trolitice de fuga sunt inferiori condonelecInS;; acolo cu tanta!. Condensatoarele se utili,eaza

cu aluminiu

de dimensiune,

de la 0,47 I'F la 1000 de la 6,3 la 100 Vee

).If iar
•

unde nu este posibila utilizarea condensatoa-

tensiunea nominal"

l3anzxCluCi

IANUARIE200] 9

automatizari

Telecomandi cu 10 canale,
pe doua fire

K8023
Se prezinta un mini-sistem pentru automatlzari ce permite comanda
a 10 echipamente electrice sau electron ice. a comenzilor

da elect rice pe fir. la d istanta,

economic codificat. diverse un cablu 5istemul
(U

eneficiind
gram"ril temul

de facilita1ile pro515mod perrrut« (aman-

Vcc. la curent de 300mA; - Dimensiunile tator): - Dimensiunile modulului modulului

micrccorrtrolerelor, prezentat

de control (emide

70. SO x 16mm; reccptie:

Intr-un
celor

,i elegant.

Comanda

10 caIn

103 x SO x 24mm.
Recomandafl - Pent", de asamblare

nale se face pe un bus din 2 fire. In mod avand ca mediu de tronsmisie Sistemul ,?i qaseste aplicabjlitate cu modulul emitator

dornenii, de la cele casnice pan a la

pe post

doua conductoare. dintr-un modul

cole mdustrate. de panou de

asarnblare ests nevoie de un ciocan de lipit de mica putere (25 - 40Wt cu varf
conic; - Atentie In a rnentine vartul curat. ,tergandu-I periodic pe un buret special. umezit In

cornanda.

se cornpune

emitator

(sau de control. Ii denumit)

cum mai poate

- 5istemul echipamente. duaoare;

permite

maxtrn 10 utilizand un bus cu doua concontrolul a

prealabil; - Se

recornanda aliaj de lipit subtire, cu

50

~i un modul receptor

decapant in interior; - Pentru taierea terminalelor lungi. zsaza un cleite de taat adecvat, utili-

pentru comenzi. Procedeul de trensrnisie

,i codificare este complet realizat din seria pe

- Controlul se face cu microprocesor; - lntrarile pot fi push-butoane. switch-uri

seu iesiri de echipamente; - Partea de reccptie are disponibile 10 iesiri comanda cu LED-uri au alte de tip open-collector ce permit tip Op€n-collector de la alte

- Se urmeaza cu atentie ~intocmai instruci tiunils de montare prezentate in manuale;

- Atentle la componentele polarizate!

baza unor microcontrolere

de

PIC

directa a unor relee electromagnet ice; 10 Microchip.

- Toate iesrile sum prevazute

Descriere

indicat.oare;
- Montaju I poate fi utilizat lmpreuna kit-uri Velleman: canale, K8000 - Placa de interlala ?i K8006 - 5istem de ilorninat: . Se poate conecta ,i la placa standard 8 relee K6714. cu K6711 - Receptor IR cu 1S pentru PC

A. Modulel
Modulele bornele cablu
50

de

control (P8023S)
50

(Receptor )i Control) marcate VTX+ )i

interconecla

teaza printrun

cablu cu doua condudoare,

VTX-. Prin acela)i

modulului

reelizeaza atat alimentarea

Specificatii
- 10 IOOmA; iesiri de tip

tehnice open-collector. 50Vl

de control. cat transmisia sernnaklor de date care contin inforrnatii cu privire la starea celor 10 intrari Filtrarea ,i stabihzarea tensiuru de
aHmentare se reelizeaza cu drcuitul VR2. impreun.l cu capaotatne inteqrat C15. C12,

,I

(13

~i C 14. care elimina posibilele oscilalii ale regu-

- Testat pe distanta de SOm; - Tensiune de alimentare: 12. 15Vca sau

latorului de tsnsiune.
Microcontrolerul rnonitorizeaza in mod

10 IANUARIE 2003

~Cluo

Testare ~i reglaJe
Se conecteaza modulele de Control ?i de Receptie prin intermediul cablului de legatu-a, Se pot folosi atat push-butoane, cat ,i swrtch-r.n, montate cat mai aproape de placa cu cablaj imprimat. Dace circuitul 50 utilizcaza Tn medii electromagnetice zqomotease (Ianga motoare electrice sau transformatoare) sau daca distants dintre switch-uri ~I placa cu cabla] imprimat depa,e>!e 1 m, pentru conectarea switch-urilor se va utilizarea cablu ecranat. EcrantJl acestuia so va conecta la terminalul "COM". Oaca alirnentarea se face cu tensiune
alternative. este nevoie de
0

Ansamblul modul emltator modulul receptor

sursa externa

continuu starea intrari.or ~i cornuta tranzistorul T2 in conformitate cu un protocol de trer smisie serial. 1n acest mod, se obtine a variatie de curent pr.n conductoarele de legatura. Aprinderea diodei LED LD 12 indica functionarea coreeta a sistemului.

dus circuitele

1C2 ~i 1(3,

cu ie,iri de tip open-

de tensiune continua pentru alimentarea placii eu relee. •

collector.

->/ B. Modulul de rereptie

(P80llR)

Receptorul contine ~i partea de alimentare a ansamblului. Diodele 01 ... D4 redreseaza tensiunea alternative de intrare. Circuitul inteqrat stabilizator de tensiune VRI ,i condensatoarele aferente [urnizeaza 0 tensiune stabihzata de 10Vce. Din aceasta tensiune, prin R12,

Fig. 1 ModulU'I"Control"

(fmitator)

- schema electrica de principiu

(8 este obtinuta tensiunee de 5Vcc necesara microcontrolerului la unul din porturile sale 110 Partea de receptie prOPrlU-ZISa este rsalizata cu componentele D6, D7, R14, R15 ,i T1 variatia de curent din conduetoa.ele de legatura va determina 0 variatie de ZD1

,I

tensiune la bornele rezistorului R15, care lil(rata cu (3 ,i arnplificata cu T1 este aplicata microcontrolerului. Receplia este indicata de dioda LED LD11 Mierocontrolerul enalizeaza sernnalul senal ~I cornuta iesirile In mod corespunzator. Deoarece microcontrolerul nu
poate oferi curenti de iesire rnari, s-au introFig. 2: Modulul "Receptor" - schema erectrlca de prim:ipiu ~Club IANUARIE1003 11

Velleman . 30 de ani de succes Carte de viz ita

www.velleman.be
ompania belgian a vellernan, ce are sediul social in Gavere (I~nga Gand)- 8el9 ia, a implinit anul treeut 30 de ani de activitate, Firma s-a dezvoltat mull. de cand, in anul 1972 DI. Velleman ,i fiii sai, au realizat primul kit in micul lor atelier. Azi. tabncs produce pe linia sa de asamblare peste 30 000 de kit-uri anual ?i of era peste 250 de modele in catalogul sau. Kit-urile Velleman se impun ca referinta

Bazandu-se pe succesul pe care I-au avul kit-ur.lo sale, Velleman s-a lansat, Tn para lei, Tn distrtbutia de materia Ie ~I eompomente pentru clcctronica. grupate pe familii de produse: scule ~i accesorii, securitate, audiovideo, componente pasive/active, alimentatoare, lumina ~i sunet, casete, acumulatoare. transformatoare, cabluri etc. Sunt deja cunoscute logo-uri Ie "Velleman Kits", "Velleman Inslruments" ori "Velleman Components" Noutatea anului 2002 a
fost lansarsa qernei de

trecut) de peste 25 milioane euro si nu doreste sa se opreasca aid.

Pentru multi, VeJleman reprezinta

un mo-

aeeesoriisi materiale pentru inonte acustice destinate publicului I.rg "haut parleurs" PA

del, 0 adevarata releta a succesului, "fabricata

(Public Addess), Tntotal, prin Velleman, se distribuie circa 15 000 de referinte din electronica, printr-o retea de 1000 de revanzatcri, din peste 80 de lari. Logistica necesara pentru o foarte buns Iundionare nu este totul. Velleman dispune de 0 suprafata de 18 aDam' pentru depozitare. Birourile eomermle )1 administrative, showroom-urile, liniile de fabricare kit-uri, laboratoarele pentru cercetare si service-ul etc., forrneaza un tot unitar functional, ce favorizeaza buna cornunicatie tntre departamente si reactia acestora la doleantele dientilor, ex.tinderea ~ilrnbunetatirea activitatii, Peste 0 suta de salariati forrneeza echipa Velleman pe plan internationsl (sediul social din Belgia, sucursala de vanzari din Franta, birourile de aprovizionare din Taiwan, China sau Hong Kong, filiala de vanzari din SUA) Firma Velie man este in continua expansiune, are 0 cifra de afaceri (Ia inceputul anului

prin diversitate, c.alitatea executiei. forma de prezentare 5i pretul accesibil.

in Belgia" sau altlel spus "succes story made in Belgium"! 1n Romania, Conex Electronic este reprezentantul exdusiv al firmei Velteman. •

2485
11208

albastru/2,7x3 m - galben/2,7X3,5mm;. galbenl2.7x3.5mm ro~u/2, x3.5mm 7

ro~u/2,7x3.5mm

6 100

6 10
~

6.'000

11207

verdeJ2,7x3.5mm

'9

16.11100
IAMJARlE 2003

13

service

Service GSM (IV) Prezentare hardware ~i

defecte tipice
Crall

V. Constantin

Din acest nurnar al revistei, deschidem un

nou subcapitol generale, din seria prezentarii

firma Sony. Rezultatul la nivel hardware,

e curand. gam a telefoanelor

GSM

layere interioare. tat display-ul

Pe 0 fala a

placii este monde obicei

dezvoltare accelerate ca urmare a aliantei eu

0

Ericsson a cunoscut

(care face contact

sunt noile modele

de

printr-un cor-ector elastorneric), casca, pastilele pentru tastatt.ra, soneria, eventual microfonul sunt din (daca nu este montatin Pe rnaontatea suportul clapetal) ~i

pentru

telefoanele mobile din seria Ericsson.

Ericsson este un nume pe plata

telefoene Sony Ericsson T65, T66, T68(i), T200 sau BOO. Ca prezentare se va face referire ?I la acestea, astfel incat se va Tmbina vec:::hiul CU noul.
In ce prive-~te modul ta se va schimba put.n de prezentare, acescu

cateva componente.
montate telelon:

ceatalta fata a placii

componentelor cartela SIM,

pentru

fata

de maniera

comunicatiilor mobile, binecunoscut

~i prezent Cel mai probabil ca,

care cititoni au fost obisnulti, in sensuI ca

avand la dispozitie mal mult mate-rial infor-

proces.orul ~i rnernorta. pad-urile pentru baterie, amplficatorul de putere RF,etc. o diterenta constructva aparent majora
intre qeneratiile clapetei ceasta, tul de terminale pentru este prezenta protectoare

in Romania.

alaturi de terminalele

Aleatel ~i Nokia, (ele Ericsson au 0 raspandire mare in randul romaoi.

mativ ~i 0 gama mai mare de terminale, prima parte, cea de prezentare. va cuprinde aproape tcata gama. Cu delecte tipice se va face cur ostinta dupa ce se vor prezenta terrn.nalele la nivel de "prezentare hardware
generala", apoi
,?j

tastatura. pozitiei

in a(inch ise afla

se afla montat
pe placa

microfonul telefonului

,i magne-

pentru

sesizarea

saldeschisa); montat

un switch

cu effect

Hall

(sau un

a PCB-urilor de pe Internet. un aspect

echipate,

venind

cu extrase din manualele

de service

preluate

Nu se vor omite important in activi-

utilizatorilor
Familia de terminale

sculele de lucru ;;i accesoriile, deoarece sunt

considerate tatea de service

GSM Ericsson este

m,Jmeroasa,

iar

in cadrul prezentaru

Prezentare hardware !'@l

Generalitali Constructiv, teleloanele din gama

se va face referire doar

la

Ericsson se Incadreaza cateva modele constructlve,

tntr-o asa nurnita categorie "slim", inca de la primele modele lansate, A 1018, CH388, etc. atrag atentia
pnn cirnensiunile perioada. mobile modelele echipata Alcatel, red use raportate cu din generapa la acea '90, Fig. 1 lnstrumente nr. 6, jurubel.if" de lucru: ~urubelni~ tip U, spatule torx

in comparatie

terrrunalele anilor placa PCB rna; multe

Ericsson au 0 singura pe ambe!e

partl,

cu

releu punde parte

Reed) corespondent. telefoilnelor GF76S, telefoanelor

Se poate dapetei, cu

ras-

la apel prin deschiderea modelele

Din categoria

clapets fac T20.

T1 0, TlS,
fara

T28/29
Din categoria arninteste mai nou

clapeta se
R320 sau

A 1018, A261S, A2628.

T65/66/681200/300.

Continuand aceasta sumara clasificare, se soecifica faptul ca modelele T68 si BOO

au display color

Seule de lueru ~iaccesorti

1n figura 1 se remarca un set de instrumente necesare

in operatia de dezasornblare

a unUI model de telefon Ericsson. Se utilizeaza. functie de modelul de telafon,

surubeloita - modelul modelele adauga torx nr. 7 sau 6, surubelnita de contact A 1018), T20, spatulele din plstic cu (Ia cap tip U (Ia suruburile cu bateria

R320 si T29). La acestea se pre zen tate

sculele deja cunoscute, precedente. sa lipseascii mica

in articolele ciocan Iii de

Nu trebuie

a statie SMT, un de S .. 15W tehnice curatat, (seria silsau cutter pentru opera-

de putere lipire tehnic, fina.

Antex sau Donau - Elektronik) spray-uri alcool pene pentru

sau banalul hardware. struieste pentru

multimetru. nu sunt numai de natura de date telefon - PC a interfata

Cum defectele este utila, Ea poate

f curnoarata sau se conpe Internet 0 mufa Free). Fig. 3a PCB echipet constructive a conectorului telefonului. se rezolva gama 1n figura echipat contins la modelul A1018. fata 1 (cu ccnectcr SIM) procurata Hands

dupa schemele aparute telefon, de la un

(caz in care trebuie Irebuie

Schemele sunt clasice ~i utilizeze, cei, convertorul MAXZ32, Rs232-TIL insa costul unei lntertete

ca de obiindustrieste

de la Maxim

acesteia. Pe cat posibll, se va prorura deseuri

de PCB-uri erhipate pentru cornparatii

a~edetermina
iar investitia de mtetete:

pe multi a afirma
se rerupereza diferenta

[,3

mai

Multe din problemele

telelonului

bine sa se cumpere;

se econorniseste

tirnp,

prin rescrierea memoriei flash program.

repede. La gama doar doua tipuri

sursa de tensiune

completeeza

Prezentare
3a se prezima conectorul
;;(N'5E

Al018
In detaliu A101S, un PCB fata ce

Ericsson clasica se utilizez~

sculelor. Ea se utilizeazi! pentru alimentarea te-

este data de natura

lefonului in cazullipsei bateriei on 103 incarcarea

de Ericsson. model

SIM. '"Inima"
INPUT

telelefonului

BY""ASS

OUTPUT

Fig.4

Sursa de tenslune

tip "stabilleator 'Ericsson,

lOO" lAtilizata in telefonul

schema bloc (po2itia 21. fig. la) [3cnzxOr IANUARIE 2003 15

Fig. lb PCB echlpat I. modelul

A1018. fata l (ru display)

Fig. Sa Ericsson

no,

PCB tata

Responsabil

de

prelucrarea

5i calitatea lipuri de

stabilizator in

LDO (low drop-out)

tip LP2988 de

a constituie procesorul (pozitia 1) pe 32 biti produs de Atmel ori Ericsson ~i memoria flash
Inlel (pozitia 2) de 512xlK. rnarca 24(64.
0

sunetului din telefon este controlerul audio (9). Oscilatoarele retele - VCO (1800MHz) respectiv. 11 lntre final antena transceiver (16) (13) ~i arnphficatorul pentru RF in dcua RF (18) se afla comutatorul fl lntalnlt de pe cele doua -. GSM (800MHz) sau DCS 10 ~i.

la National Semiconductors

(vezi flgura 4)

La pozitia 3 se reo de tIP Ericsson din

memorie

12C de I. Atmel teleloanelor

se reqasesc

la pozitiile

fiqura 3a se noteaza astfel: 1. Micocontrole' Ericsson 32 biti 2. Flash Intel TE28F800 = SI2k.16!
3. (l2C) EEPROM Serial 24(64 Atmel

max.

MaJofltatea

1Mxl6 4. Ericsson 6. Oscillator 7. Cltitor 8. (oneetor

qeneratia veche utilizeaza acest tip de memofie in diverse capsule. Procesorul de semnal se regase~1e tot in partea de

DSP
Conector (32.768kHz) SIM card

"jos" a telefonului
nu functio-

In ce priveste amplificatorul acesta poate

S. Interfatillalimentator SIM card

(4). Functionerea telefonuan este gray aledal;; daca una din aceste componente

de putere,

variante constructive: circuit 1ntegrat in capsula SMD sau tehnologie Managementul 19. Regulatorul

neaza ccrospur-zator: de cele mai multe ori se intervine software in telefon pnn rescrierea
memo riel flash sau a EEPROM-ului tip 24C64. lntertata sodul intre cartela SIM (introdusa In 8) 5i telelon este realizata de compo-

hibrida, in ecran
de alirnenars de la pozitia (23) este un

de metal - tip PF0810S de la Hitachi tensiunilar este realizat de circuitul integrat re de la bate ria de acumulatori

9. Procesor audio 10. VCO RX DeS

11.

veo

RX GSM 13MHz

de tensiune pentru alimenta-

12. Oscilator

nenta de la pozitia 7 TAB" 1 - TIPUL DE AMPLIFICATOR

13. EritssoJ'l transceiver

14. Filtru trece jos lB42MHz 15. Filt,. lei. Swit,h treee banda 1842.5MHz surs' antena (inUext.) putera RF tens;"ne Balun (Tx) Semiconductor Low-Dropout low LP298B: Noise

RF DE PUTERE DE TELEFON

-----

UTILIZAT

FUNCTIE Componenta PF01410A RM0091SP ANT6107 T019 4030511 CX77302 RF2173: RF2174
C

DE MODELUL Producator Hitac;,i

17. Coneetor antena 18. Amplificator 19. Controler 20. Filtr" 21. Murata 23.

Conexany
Anadigics

SAW 947.SMHz

Ericsson Conexany

22. Filtru Murata National Ultra 200mA

16 IANUARIE2003

G:nzxcl

Voltage Power-On liniara 24.

Regulator

with

Programmable

nectorul

de jos. 1n clapeta un magnet.

mobila

a telefonu-

Reset Delay (sursa de tensiune

lui este montat (figura 5b) se

Pe placa cu dispay

programabilil)

remarca la pozitia 9 un switch

cu magnetul

PLL
fala a placii are mult bateria mai putine pensoneria, back-up

Reed, care clapetei deschide ?i tastatu prin

formeaza lmpreuna

Cealalta

un releu Reed; acesta are ralul lumina

de a

cornpcnerte:
tru ceasul si display, la

de

back-ground

a disply-ului la una pel, ell. anterior bateria (7), verzi

intern, conectorul

LED-urlle

pentru

tastatura
de sisnu ceasul ?i

n I ?i a raspu nde automat

elapetei (deschiderea

display. Daca bateria

actlonarea
Similar

pozitia

2 lipseste, se va pierde

cu modele Ie prezentate
pe aceasta (6), lala a placii telefonului soneria

temului.

Acelasi

lucru

se

Intapla

daca

se rernarca de back-up

mai functioneaza in figura 1. Sonerie 3b se

cristalul

pe 32kHz. astfel:

noteaza
sistem

padurile

pentru

tastatura (1),
(3). La acest

LED-uflle model

(2), rnicrofonul backup

de tele-

2.

Baterie

3. LED display 4. LED

Fig. 4 PCB CH 388 montat un tranzstor

tastura tastatura
cu pini display

5. Pad contact

MOS de putere.

6. Conector
In ce

culisanti
de

o descriere
1. Oscilator

priveste tipul de amplilicator

5a, unde se

complete se noteaza astfel:

(32.768kHz) 32 bili,

prezi

nta

In figura

2. Microcontroll!r
Fig.

SRAM :; 1024kx16

Sb Ericsson Tl0, PCB tata 2,

(U

3. Intel Flash TE28F160B3TA 4. (12C) EEPROM M24256, S. eonector

alimentator

display

256kbli

6. DSP Ericsson

7. Convertor
8. Conector RF de putere, In tabelul
o

Ericsson SIM card 13M Hz

AID, DI A

selectie

1 se prezinta acestora, In funqie de modelul

9. Oscilator de 10. National

Semiconductor: LDO,

LP2988:

telefon.

stabilizator

200 rnA
-transceiver IC

Prezentare

CH388

11. Philips 12. Murata· similar 13. MOS

Semiconductors Filtru de band.

Acest

model

de telefon cu A 1018. diferit

cstc

oarecum

FET
Amplifieator RF

constructiv
- model (include

Diferenlele suportu
I

sunt:
cititor SIM

14. GSM/DCS 15. Filtru 16. Switch pe 17. Switch 18. Filtru

de putere
banda

pentru

SAW 947,.5MHz

sertar pentru cardul SIM);

EEPROM

antena
antena

TX cu

selectare

- memoria

12C este amplasata

(Yes)

Rx (900 I 1800MHz)

tata

PCB·ului - langa

cu

dislay;

SAW 1847MHz

pad-ul

taste: de pornire
pentru tensiunea

este

19. TX

veo
(GSM) SlM card baterie

montat natare;

un switch

de alime-

20. RX VCO 772MHz 21.

RX VCO 1662MHz (DCS)

- prezenta zgomot -

unui amplificator

de semnal

de

22. Cititor

red us; face contact cu PCB-ul fan controlerul de tensiune se regase?te

23, Contacte

display-ul

pe
se 5a) lipalia

in figura

5b, pe placa cu display a lui Tl0,

astfel:

printr-un

con ector elastomeric. sunt la nivel principalele hardware. diterente Binelnleles conca ~i flash

Acestea structive

aceesta fal~ a pl~cii (8). Irecand la cealalta fala

se

noteaza
2. LED

remarca 0
suportul

vananta
este model

de program Nu

lnscris In

rnerncna

seste
montat

pladi (figura alta cifererrta corstruct.va: pentru SIM. Acesta se

a contact cu acesta.

1. Pad tastatura

3.

Microfon conector

diferita,

se ins.sta mult asupra acestui

mai sus

In carcasa - spate -, iar la poztia 8 sun!

pentru baterie cititor Contadul inpe

4. Bottom
S. Display 6. Baterie 7. Sonerie 8. Controler 9. Switch Penlru doar delul tip U,

din cauza celor enumerate

padurile pentru tegrat

Prezentare
Telefonul structiv anterior Ericsson total diferit TID

T10
este un model con-

este
pentru

la pozitia

23. Circuitul procesorul

back-up

ceas

SIM (22),

32 de biti, flash-ul sunt elements nsratii.

Intel (3), memoria comune

12C (4) intre geeste

tensiune Reed un Tl0 tor. este nevoie 6; mocu cap

de cele doua

prezentate

constructive

Dimensiunile

PCB-ului sunt mult mai EI intra ca rniCI

Stabilizatorul

LDO, tip

LP2988,

a dezasambla

rnici. Telefonul este mult mai compact.

in gama celor cu dapeta, crofonul nu se alia montat cu speoficatia In aceasta

parte constructive lui. Amplificatorul te In capsula

a strudurii de semnal

hard a telefonuRF de putere Langa es-

de 0 surubelnita A101S • necesita

nurnarut

?i surubelnita

pe co-

de plastic

(14).

el este

G:nzxOJc

lANUAR1E 2003

17

SISTEM 'DE CESTIUNE EVE ilMENTE

Leona rd Lazar e-mail: lazarleo@yahoo.com

Sistemele de gestiune

evenime-nte

fac parte din cateqoria sisternelor

de achizitie de date

Visual BasIc memorate diverse exemplu

istemul

de

gestiune de

prezen1at programare la care apar (de

sau f~er nou;

posIbilitateo direct din interlata lUI care contine f~er de tipar.re graflca baza la imprimant.l

of era , printr-o

lrrterfata qrafica rea-

l.zata

Tn mediul
0

a eplicatie: a nsicru
pe hard-disk, a unui dupa

6,

baza de date Tn care sunt

de timp supravegheate-

de date;

rnomantele everu-nente

- salvarea automata, care contine

datele lnregistrate,

?! au rolul de a memora in fisiere de tip "beza de date" momentele de timp I. care apar sau dispar evenimentele monitorizate. Sistemele sunt constituite
software (programul

pornlrea sl oprirea unui motor elec-

tric, actionarea

~i reven~rea unui releu elecn

tromagnetic,
mente, etc)

aparitia si disparitia unor sernnale de control sau avarie din diverse ehipaAplicatia of era urrnatoarele funqii:
- testa rea automata cakulatorului a portului paralel al

aparijia fiecarui eveniment; - reelizarea unei dubio separan galvanice, atat faj.3 de calculatorul personal, cat Sl faja
de echipamentele monitorizate.

Specificatii software
Partea Software a

aphcatiei are dirnensipatru forme de lucru evenimerte", , Editor

dlntr-un ele-ment

care rule ••

a ps PC) ~i

un element

hardware

(placa de interf.!ii

?I oprirea aplicatiei Tn [azul in care acesta nu este bidirectional sau adresa de baza nu este coreet aleasa; - realzarea unui editor de text complex, (U poslbilitatl de deschidere, salvare SI lnchidere a urun fi$ler existent, ;'1 de creare a unui director

unea de 72k )i contlne nimente", de fj,'ere) "Denumire

("Test - Port Paralel". "Sistem de gestiune eve~i un modul general module geneexecutabil se tss-

ral.bas,
Dups lansarea fi~ierul\ji

prin care-se face monitorizarea). (onectarea :par!ii hardware la calculator

se

reelizeaza prin porturile

seriale

sau paralele,

Fig. 2 lnterfata Fig. 1 fnterfete grafka paralel de test a portulul dialog

9 rafica de test lii fereastra unei adrese gre~ite

de

rorespunzatoare

a portulu i paralel

18

IANUARIE

2003

[3cnzxClut)

intr-un

fisier

care poate

fi gestionat

prin

"SAVE AS - SALVAT CA", Utilizatorul si poate crea un f!~ier sau director nou (NEW DIRECTORY), in controlul

deschiderea meniului '" FILE" - figura 4, Prln deschiderea oricsrei optiuni a acesnn men iu (eu exceplia opliunii tereastra "Print"), se va deschide 0 de dialog - figura 5 - (U care uti Iiza"NEW DIRECTORY"), poate

d nve-u I dorit

(vezi figura 6) si lntr-u n 'in si cu eticheta "Fisier".

dICector specifiea1. Numele este introdus de tip text Extensia fisierului poate f ".txt" sau ".dat" poate fi selectata etichetat din controlul

torul i~i poate erea singur un fi?ier nou sau un direeor (opjiunea deschide pentru vizuahzare un lisier deja existent (caz in care nu se mal lac inregistran ale Fig, 3 Interfa~a g r.fica "Sistern de gestiune
evenimente"

combo-box

"Extensie" (figura 7).

Ca exemplu, in figura 5 a tost creat fisierul

evenimentelor

aparute) (optiunsa

• Open),

poate salva un f~ier (optiunea

·Save") sau

poate salva imedial dupA aparili.a forme! pnn-

teaza automat portul paralel pentru a venfica

daca este bidirectional. lnterfata gralica test este prezentata de

_c~

In figura 1

Testul de port se face in modul urmator:

dupa selectarea portului (LPT1, LPT2 sau LPT3)

se lneearca seta rea pe nivel 0 logic a bitului 5 din registrul de control; acceptata,

daca operata

este de tip

inseamna ca adresa portului parase va activa; in (azul in

lei este corect aleasa, iar controlul "check" corespunzator

care portul paralel selectat nu exista, bitul 5 al reqistralui de control nu poate fi setat pe 0 ,i utilizatorul va fi informat printr-o fereastra de Fig, 7 Selectarea extensiei r~ieruluj
nau

dialog (vezi ligura 2); daca portul este corect ales, se incearca seta rea pe nivellogic tul este bidirectional acceptata, operata 1 a bitFig. 5 lnterfata grafidi gestiune a flslerelor cipale continutul "Save As"). Controlul "Text" dispune de a bara de scroll (sau def.lare) verticala, iar deasupra lui se 9asesc coua etichete: [n partea dreapt.l ceasul sisternului iar In partes st~n9a numele ftsierulUI curen\. Imediat a programului, care va controlului "Text" (optiunea a ferestrei de ului 5 din acelasi reqrstru de control; cacs porde setars este corespunde test se va controlul de tip "check"

neat

zator se va act iva Sl intertata

lnchide; in cazul In care operatia de setare a bitului 5 nu va f acceptata, inseamna tul paralel nu este bidirectional va fi informat nu poate rula aplicatia Dupa realizarea testului de port va deveni activa forma prindpala confine in bara de titlu "SISTEM DE GESTIUNE EVENIMENTE" - figura 3. Forma contino "FILE", "EXIT", cinci elemente de rneruu, "LPT", "EVENIMENT", ABOUT", un element "Check" pentru confu-

ca

por-

iar utilizatorul

printr-o fereastra de dialog ca

~11!El_r-;~
fl.~'f_DIRECTDRY

dupa

apjicatiei,

.J.W

Fig. 8 Interfata grafidi In tfmpul functtonarf! "SistGest", cu extensia

.txt,

~~"'"' in drive-ul C, direct pe "Desktop", Dupa apasaraa fereastra

butonului "OK"

aceasta nou

se va lnchide. Numele fisierului

creat va apare In forma principala, deasupra controluhn text (figura 8).

fig.4
Desch iderea

unltll :'l2'~n :H,10;

I I

~[lUl1i

U_

w: ....:2iI)

meniului "File" Fig. 6 Selectarea driver-ului marea portului bidirectional tip "Text" In care vorf ~ momentele ?i un control de numele fisiet.lui va Ii rnlocuit cu "New File". Pentru crearea unui fisier nou, se selecteaza optiunea "Save As" din meniul "FILE". Pe ecran va apare a Iereastra identka cu cea din figura 5, avand in bara de titlu textul afisate evenimentele

... ~ ~ ;:~:: ;::~!:::_::_~!::I =::

;g;: ~:::

n\<lGl.~ I !."'_"III~_I'_1"lI:r '83";.~1/n_UNJ'_ ••_$l..

~~::t~:::::~:T

de timp de apa-itie ale acestora

in format data ~i ora curenta (elemente preluate de la sistemul de calcul), Continutul controlului "Text" va fi salvat

Fig. 9

Fi~ieruIIlSist.Gest txt" deschis cu

NOTEPAD

programul

l3cn:z><Cluc

IANUARIE2003 19

Fi9_ 10 Fereastra pentru redenumirea evenlrnentelor

Fig. 13 Desenul cablajului

imprimat (scare 1'~1)

Nota. Fi~ierul poate Ii deschis (U orke editor de text care suporta extensiile specificate mai sus. In ligura 9 este prezentat fisierul SistGest.txt deschis cu programul Notepad. Din acest moment. sistemul de qesnune

Fig. 11 le~irea din apllcatle devine activ $-i va memora toate evenimentele care apar la portul paralel, pe I,ni,le de date DO - D7. In mod automat este afisata data [U renta $i ora 1tl care a fast por-

nita apl.catia In figura 8 este dat un exemplu de aplicatie: sistemul a fast porn it in data de 23.12.2002, la ora 07:08:26; la ora 07:22:13 a eparut un eveniment pe lioia DO: "EV_LlNIA_DO_START" Din punct de vedere hardware, evenimentul este ses.izat cand linia de date este pusa la rnasa. La ora 07:22: 15 a disparut evenimentul de pe linia DO: "EV_LlNIA_DO_STOP" (hnia de date nu mai este pusa la rnasa) Pentru marirea preciziei, dupa ora curenta este afisata si valoa rea Timer-ului Basic. Timoi.l de esanuonare a portului paralel este de 250m5, deci pot f detectate patru stari dilente ale liniilar de date DO - D7 intrZO IANUARIE 20D3 [3on:1:xClub

fig. 14 Desenul de amplasare a componentelor

un interval de a secunda. Dupa Iiecare everurnent aparut, este initiata automat procedura de salvare pe HOD a fisierul.ii care contms datele lnreqistrate Aceasta rnasure de precautie 1nlatura pericolul pierderii datelor inregistrate in cazul
caderii tensiunii de alimentare a sisternului

de port

se specifics

numele

evenimentului

de calcul
Pentru redenumirea evenrnentetor. se desctude rneniul "EVENIMENT", ,i va ali,ata lereastra din figura 10. Pentru fiecare linie

de aparitie ,i disparitie in conuoalele text corespunzatoare. iar In final se apasa butanul 'OK'. (de exemplu: Motor Porni\, Motor Oprit, Releu Actionat, Releu Eliberat, etc). Pentru revenirea la denumirilo de baza ale programului se apasa cu mouse-ul butanul "DEFAULT" Elememu I de meniu "LPT" permite sdumbarea adresei de baza a portului para lei, adresa care este in prealabil vc-iticata (se

00

GND

.r-

Fig. 12 Schema elactrlca a mOlltajului

"sheIl32.dll" (ByVal String, ByVal IpO,peration

Alias As As String,

"SheIlExecuteA" Long, ByVal As ByVal IpFile

hWnd

ByVal IpParameters IpDirectory

As String. ByVal

As String.

nShowCmcl As Long) As Long. Specificatii hardware

Schema elecmca a partii hardware este

DB25

prezentata in figura 12.

Conectarea la calculator se face prirrtr-un
GND(PG)

cablu de port paralel standard, cu conectori DB 25 tata la ambele capete Separarea galvanica tata de calculator este realizata optocuploarele prin de tip PC817, IS01. 1503,

.15015, iar laja de echipamentul care qe-

nereaza comanda prin 1502, 1504,...15016.

Semnalul de cornanda poate Ii sub lorma unei tensiuni cu valoarea cuprinsa Intre 5 ~i 48Vcc care

se

apllca la blocurile terminale sau peste f uti-

(bornele ucorn- ii Ucorn-),

lizat un simplu contact ale carui terminale se

conecteaza la borne Ie +Vcc )i ucom- (caz in

care se monteaza ?i strapurile J 1...J8). Tensiunea de alimentare

a montajului

este de 5...24Vcc (5 ...2DVca) Dioda DO de tip lN4001 rcalizeaza protectia la alimentarea cu polaritate inversata mcncalterrenta tensiunii genereaz~ automat interfata grafica de test a portului paralei). Elementul de meniu "EXIT" permits ie?irea din aplicatie, prin fereastra din figura 11 Pentru tiparirea meniul "FILE". la irnprirnanta a fi~ierului de date, se utilizeaza submeniul • Print" din Atenlie! Imprimanta se va seta in prealabil din "START! Settings! Control Panell Printers" (se va alege fontul dorit ~i formatul paginii). Functia API utilizata dedarata In modulul module general.bas este urrnatoarea; Declare Function Shell Execute Lib de litera de Condensatorul corespunzatoare. sunt cu siliciu. 6(546 200, Desenele cablajului impnrnat componentelor ~i 14.• si amplasarii 13 sunt date in ligurile cu factorul pentru cazul utilizarii unei tensiuni continue, sau redresarea pentru cazul uti.izari unei alimentare (1 asigura alternative. filtrarea utnizate minim

Tranzistoarele de amplificare

de mica putere. de tipul

~o

.. c

IANUARIE 2003 21

--- --- - ----- -----== - ==5 ========

Egalizor grafic stereo cu 5 canale
Marian Dobre

SA 3822LS, SA 3822FS, SA 3823LS, SA 3824LS

Pre-ze-ntam

gama de circuite

integrate

pe care Cone. Electronic Ie comercializeaza ~icu care se pot

. cornponente satoare

A
egalizoare
nal. mentare

BA3822tSJ13A3B23LS!8.A.38241.$

ceasta grate

famijie manalitice

de

circuite prod use

intede

firma ROHM. lmpreuna aditionale grafice stereo externe se constituie are dous pentru

cu cateva
(condenin n~~te canale fiecare ?i ca-

{
..;

~i rezistoare), integrat

realiza

egalizatoare

in cinci puncte.

Fiecare circuit

grafice stereo performante.

Reglajul se face in cinci

cinci trecvente cuitele au un

centrale,

puncta.

stab.lite de condensatoare externe. CIrdorne-iiu al tensIunilar de alidestul de larg (Vcc~3,5V pane la Fig.

14V) ?i sunt disponibile In capsule compacte TAB. 1 • VALOR I MAXIME

SZIP24 1 - Dimensiumle capsulei SZIP24 (TA=25'C)

ABSOLUTE

TAB.

2 • VALORILE DE TlPUL

COMPONENTELOR DE CIRCUIT

DIN FILTRE UTILIZAT

FUNCTIE

-------------------

INTECRAT

22 IANUAllIE 2003

BnzxCluc

de tip SZIP sau SSOP de 24 de pini. Toate aceste calitali Ie recornanda pentru utihzarea in sisteme audio stereo.

Diferenta tipuri

prinripata

dintre

cele patru

tru cele cinci benzi controlate din spectrul audio. Alegerea se face in tunctie de necesitatlle aplicatiai .•

de circuite integrate

este data de

nivelurile de accentuare/dezaccentuare pen-

".
-~.

"",."

"

Ri1K

r------:-i . _'
_-c.
:

._ :9J'~ ~
-~
. _
2&':.
.

,=

:W
-':'£

7 J"O'

!:-).. -.
.......

ROt 22K

1
y=18<Hz
~

._

F=~
Pi. ..
Pl.e

= SII< lin
...

pirdl..- circul.t.ului

;irl"9""~

rofora

10 cq:s.Jl.a SZI?2't

......

:F;.:..~.~

GcnzxClut)

IANUARIE 2003

2J

*"

audio

ePHILIPS

TDA 1519
Amplificator audio
Marian Dobre

Prezentam

familie de <irwi1e

integrate pentru amplificatoare audio de putere, respectiY lOA 1519, A. B, C proiectata ~i produsii de firma PHILIPS, destinatii in principal aplicali ilor auto, fiind alimentate intre +6V ~imaxim +17V.

intre caracte~isticilecomune veriantelor A, B C ale lui TDA 1519. se pot enumera: - nurnar mic de componente externe;

,I

- pu lere de ie,ire ridicata: - banda de putere la -I dB: 35 ..15000Hz - ca,tig In tensiune fixat intern (dezechilibrul maxim dintre canale: 1dB);

Fig. 1 SIl9MPF

Fig. 2 SIl9P

Fig. 3 SMS 9P

24 IANUARIE 2003

[3artI!xClJ')

CARAGERISTICI Capsula Mod· ope rare Imped3n~;j minima de sardna Pu!~ maxima la ie~ire (THO=10%) Impedan~ de intrare Ca~tig in tensiune Tensiunea de zgomot la ie~ire. cu-intrarea in scurtclrcuit

TAB. 1 . CARACTERISTICI TDA1519 T.OA1519A SIL9MPF OBS9P stereo punte stereo

4

ELECTRICE TDA1519 TDA1519C TDA1519S SlL9MPF Sll?~,SMS9P. HSOP20 stereo stereo punt. 4 2x6 60

UM

2x6 60 40

2xll 'to 40

4 22

n
12 30 46 2xlt
60 40

3d
46

40

W KLl dB

t50

150

200

150

200

150

200

~VRMS

- atenuarea

de diafonie: 4OdB; - rejectie buna a riplului aliment.!ni; - intrare de "mute/stand-by": - protectie la scurtrircuit in curent

arterna-

tiv ~icontinuu catre masa sau plusul alimentarii; - protectie la suoreternperatura;

- fara zgomot Fig. 4 Sche-ma apllca1i~i Deosebirile tipuri de circuite la porni-e sau oprre: principale intre cele patru

- rezistenta termica scazuta.

apar la modul irnpedanta tabelului de operare de sarcina ~i tipul

(stereo sau In punte),

stereo

(2; 4; 8W), puterea

de ie~ire precum

de

capsula

conform

alaturat,

Circuitele capsulele suprafata integrate prezentate

Integrate SMS9P si din

TDA 1519C asamblate in HSOP20 se monteaz;l pe

pinilor de circuitelor tipice SIL9MPF, aplicatii

(SMT). Notaliile schemele

se refera la capsulele DBS9p, SlL9P si SMS9P. •

.~ :'~
Fig. 5 Schema aptlcatiel stereo

""""""~~",,,~.,~,,,.,~

'~ClUbl
()fera in paginil~ revistei spa1h..· pubficitar ~i articole . de prezentare pen$ru societatiile co.merciale . .1 Pentru informatii suplimentartf contactatJ departe,mentul vanzari fa ~ tefefon: 021·242.22.06 ~ .. ~~ ~.
~",
",

Fig. 5 Schema aelicatiel in

punte

..

;,~.~

~ClUc

IANUARIE2003

25

Folia de transfer PnP

Press and Peel
Croif jului.

V. Constantin
unei trans-

Folia Blue of era avantejul

parente bune, care ajuta mult In cazul execUliei, pe cand folia White este total opaca. Se prealnta in continuare pa~ii ce trebuie urmati la executia unui (ablaj imprimat
(U

folie

PnP_

saulsi cu

Folia de transfer PnP

(Press and Peel. in traducers: apasa

serie mica. Calitatea acestor cabl'ie

placa de cable] cu detergent hartie abraziva fina Se poate introduce cca. 20 ... 30 secunde lntr-o baie de coorodare.!n acest mod supratata lominatului va fi preqatita pentru transferul desenului. 2_ Imprimarea foliei PnP se face doar cu copiatoare sau rmprrmante laser ce folosesc hartie 1, Se curala Fig. 2 DFolie PnP blue imprimata cu desenul

rin acea,ta tehnologie imprimate prototip

se pot execablajului ~i al amplasarii

(uta, cu minim de efort, cablaje sau eventual de

~idesprinde)

tul de ra

este desbuna, oferind 0 rezolutie de pan" la

O,5mmltraseu, !nsa nu pot concu-

aproximativ este un m iilo(, mai puti n cuncscut,

prin care se pot executa

cablaje imprimate,

calitatrv cu cele realizate pri n procedeu de seriqrafiere/loto Folia PnP are 0 structure chimi(a superficiala. Pe folie, imprimante se irnprirna Cll ajutorul unei laser sau a urun copiator, pozitivu/ Nu se utilizeza de seleniu se jet de cerneala. desenului si se

desenului de cablaj rmprimat. pentru imprirnare Tonerul transpuns momentul de

Cll

pe tamburul

pe folie cu forma

Iixeaza pe aceasta, dar nu in mod definitiv. in

c§nd se pune folia PnP pe fata larninata a cablajului (care trebuie sa fie cura\at) se poate Iranspune acest loner, de pe folie pe caolai, Fig. 1 Exemplu de cable] imprimat realizat cu folie prin transfer termic (practic se uti-

L.::':':============~
0

nzeaza un fier de calcat, recomandat fiind eel

cu talpa din teflon). Tonerul transpus pe cable] reprezinta zona ce va rezista la coorodare fi imedial ferica pusa In sau acid Dupa Tndepartarea la rece a foliei, de pe placa

norrnala. Pentru desenarea traseelor se poate

folosi mice program CAD. Cablajele din pucu blicatll sau cele imprimate ajutmul scanare) unui copiator Imprimanta cu imprimante

jet de cerneala, pot fi copiate pe folia PnP cu (sau transferate sau copiatorul mare. trebuie reallimprima! dupa trebuie

PnP Blue

de cablaj, aceasta poate baia de coorodare dorhidrk).

(clorura

setate pe calitaleicontrast 3, Desenul cablajului zat/printat jului, lrebuie

Pe piata exista doua tipuri de folii PnP: PnP Blue 51 PnP White. folia Blue este mai scurnpa (aproximativ Autorul PnP While. 4 USD) si de cal.tate superioara folia de culoare alba, care chiar daca este mult mai ieft2 USD), prezima un mare rise 1n totalitate desenul cablanu recomanda

astfel inca! traseole sa fie desenate

cu negru (desenul este poz.tiv). Desenul cablacare se vede pe folia PnP imprlrnaota. sa fie vederea (prin transparenJa) dinImprimarea se va

ina (aprcxirnativ

spre partea cu componente.

de a nu Iranspune

face pe partea mats a foliei PnP Blue sau pe

cea tudoasa gur" folii

la folia PnP White. punerea doar a unei sin51'

4. Se rsrornanda electrostatic de cca.

in imprimant~

deoarece lasand

incarc;l bordure

Cheie electronici analogici

~i preia h~rtia de sub ea. desenul,

0

5. Se dscupeaza

O,5 ... 1cm. Pentru inceput. flerul de catcat se tncalzeste la 0 temperatura joasa. Temperatura trebuie steasa experimental, ea deprnzand de tipul tonerului din imprirnan-

tao

6. Se a~eaza folia (cu fata imprimata in jos) pe place de cabta], pe fata laminata. Ansamblul se plaseaza pe a structure terrnoizolanta, Cu fierul de calcat se apasa pe
cu timpul aceasta adera la placa de cable], folia devenind din ce in ce mai transparenta. Procedeul poate dura intre un folie; minut pl<lcii. si trei minute, functis se de suprafata

A
prietalile operationale tiv"jos"). Schema

plicatia toare de

reoezinta

0 Idee inova-

bobina

releului este excitata.

Pentru a realiza

realizare a unei chei electronice, analoqice, bazata pe proale amplificatoarelor cu feopesi anume comparatorul

conditia rnaternatica de mai sus, se utilizeaza

un jack special pe post de cheie, pe care sunt montate doua rezistoare, respectiv Rx2 .i

funqionale

reastra (obtinut din doua amplificatoare rationale configurate

cu prag "sus"

Rx3' in tabel se prezinta opt combinalii pentru alegerea valorilor din schema. se

posibile Pentru

5' resoecLM

Rx4 sau alte valori (cornbinatii) utilizeaza orcuitul integrat

formulele

utilizeaza

7. Daca toate traseele

folie, se intrerupe se lasa placa sa se cablaj. Eventualele

"vad" bine prin

de "calcare" ~i

procedeul

raceasca,
folia de pe retusuri se fac cu marker

B. Dupa racire, se indeparteaza

permanent sau vopsea 9. 5e introduce placa irrprirnata in baia de coorodare. se poate 'ndeparta tbpe trasee cu solutie volatile sau h~rtie abrazfva. Dac;; nu se tndeparteaza, se pot 10. Dupa coorodare nerul de realiza lipituri direct peste toner, deoarece sub actiunea ciocanului se de 311. le?irlle celor doua comparatoare sunt VTH1 RY3)' VTH2 Vix unde valorile R){)()( conectate aslfel incat sa realizeze functia logi-

"topeste "
lipit.

12/(RY1

+ RY2 + RY3) (RY2 +

ca AND. Cele doua praguri ale comparatoruPentru eventuale autorul nelamuriri lui (VTH 1, VTH2) sunt obtinute zor rezistiv format Prototipu 10k#, elk-connect-intl@home.ro. VTH1
I

dmtr-un pentru

divi-

= 12/(RY1 + RY2 + RY3) RY3' = 121(Rx1 + Rx2 + R)Q(x) R){)()(,

~i inform alii pute1i contacta prin e-mail la adresa

de RY1, RY2 )i RY3 testat 10k# )1 s-au mssurat

a fost

= 1/1(1/Rx3)

+ (lIRx~l.
Dupa Electronic Design,

= 6.3V

1k#, respectiv ~i VTH2

= 5.7V.

C~nd

VIX = 6V, mai precis 5,3V>VIX>5,7V,

Oct. 1999, Luciano Pautaso

Fig. 2 InscriplionarlE!- realizata cu

folie PnP Blue

GanzxCl._b

IANUARIE 2003

27

Acumulatoare Li-Ion
Posibilitati de lncarcare
Stefan

Laurenti"

Acumulataarele

Li-Ion se pot incadra in categoria -(ele mai".

A
pan;; la

cumulatoarele

Lj-IOn au

rata de

care, cu un curent mic. Alura qenerala a ten-

autodescarcarc scazuta. putand

debita un curent mare, permitand

siunii ?i curentului de lncarcare se poate vedea

in graficul din fig. 1.

eele mai scumpe, cele care au densitatea de energie cea mal mare,
cea mai mare tenslune pe element,

Tipul de acumulatoar popular (1).

500 de cicluri tocarcere-descarcare. este din ce in ce rnai

Circuitele
acumualtoarelor

specializate

pentru

incarcarea

li-Ion nu sunt foarte rasoan-

Tensiunea norninala pentru fiecare element este de 3,6V, tensiunea de incarcare fiind de

dite. de,i in ultimul timp s·a reusit realizarea unui singur circuit integrat capabil sa asigure jncarcarea dlferitelor tipuri de acumulatoare

cole mai usoare, cele mai explozive ...

Fig_ 1 Forma tensiunii curentului tnearcare obicei de cca. 4,2V. Atat ,i curentul catre de 1ncarcare,

;;i
de

aceasta tensiune, cat

INI·Cd, Ni-MH, Lj-Ion, SLA)

Revenind circuitul la acumulatoarele produs

sunt

specificate

de

cu lilon, cu
de National

procurator pentru fiecare acumulator In

uzual de incarcare cuprinde
0

LM3240-)()(,
S€

parte. Algoritmul rent constant din capacitate

Semiconductors,
cuprinde

poate realiza un ~n(ar(aocerationel. a refer-

doua faze principale:

Iaza
0

de incarcare in cu-

tor simplu si relativ ieftln (2) Circuitul (fig. 2) un amplificator

care asiqura urrnata de

bateriei (ca. 70%

faza de incartare curentul
0

inta

de tensiune stabila circuitul lnoorporat.

.?i un circuit de i~ire_

schema de de cu divizorul

la tensiune constants. minima

rnonrtorizand

Pentru a simplifica incarcare, tensiune sufixul4,

si mai mult se fabrica

prin baterie - cand acesta scade sub

valoare

Tncarcarea se considera terrninata. Uneori, inainte de prima taza, daca tensiunea

D

deci qata reqlat, pentru

1 .. .3 elemente

Li-Ion. Avem

astf",

circurte cu

bateriei este prea scazuta, se face

prelcar-

2, 8, 4 5i 12, 6 pentru 1. 2 sau 3 eleHg. 2 Grcuitul ILM 3420 pentru

CUT COMP

LM342.0·xx·
SOT23-5

IN(+) GNDl-) 2 NC J

'0'
..

Tndircarea acumulatoarelor

• LM3421l-4.2; LM3420-84; L.M3420-12.6

G:r0<Cf.L

IANUARIE 2003

29

OC

T0220 L.. 17.T ~

'.'

AdJ V:
J

;/

,-~Vt,
_________

1----------------------------------------I Rl I 10Kn I r---c:~---------V-D-l-, = 1,25V { R2 I v1,H:lgl,~T BY251 ! 3

ICHG

(1ODV, 31\)

JI

z
Q

Fig. 3

lncarcatcr cu

circuit lnteqrat lirtia r LM317 ~i LM 3420

mente.

Pentru amatori

aces! circuit este mai

mulator ,i LM3420 atune. cand nu avern tensiune din retea. Astfel se evita rncarcaroa

greu de Iolos.t. deoarece se fabrica numai in variarrta SMT, in capsula SOT23 cu cinci terminale. Cu 0 vedere buna, raodare s; eventual 0 placa de adaptare SOT-OIL se poats totusi realiza un incarcator. Consumul acestui circuit este redus (decca. 85uA), precizia cu care se doterrnina terminarea inC3rcarii este buna (1 %) ~i permite construirea de incarcatoare simple ~i nepretentioase, atat lineare, cat si In
comutatie. LM317T inceputul Cel a carul schema este data In fig.

Tranzistorul consumat odata

inutila a bateriei cu eei 85iJA consurnati de V2, VT2 lucreaza saturat-blocat,

de saturatie, la curentul mic de V2 de cca. 5-10mV. Oioda VO 1 prin Vl. pnn baterie, tende V2 la tersa

avand tensiunoa

curent: de incarcare de pana Ie l,SA, din considerente termice nu se recorr anda utilizarea ei pentru inca rca rea cu un curent maxim mai mare de O,SA in fig. 4 este 0 varianta de stabilizator 1n comutatie, care Tn!'3tura neajunsul unei
permite (prin V1) cisipari masve printr-un element de reqlare

rrnpiedlca descarcarea acumulatorului

cu cresterea tensiunii siunea la bornele minalul 1. Acum

acesteia creste, atlnqand 1n

"a,teptat" LM342.0 incepe

sene. rnai ales. la curenti mai man ;;i la variatii rnai mari ale tensiunii de ntrsre. Aici este 0
varianta romutatis lA. permit Din care utillzeaza un stabilizator In la coborator aceeasi de tensiune farnilie, in LM2575-

cele din i.rrna pragul

3 este un inc.3rc':Hor linear,

drept sursa de curent

utilizand
constant

un
La

cklului de incarcare. atunci cand tensiunea pe acurnulator sste :sub 4,2V (S;:3U
8,4V sau l2,6V). prm terrninalul LM3420 nu debiteaza cursnt prescr.s de R2, Tranzistorul de le,lre, VTl este blocat iar V1

stabilizeze. debiteaza curent prin terminalul de iesire, II injecteaza in baza lui vn care incepe sa controleze terminalul ADJ allui Vl. Acesta,
din generator vlna pe acumulator de curent constant la valoarea dorita tinde sa deCurentul de

ADJ, capabu sa debiteze esernanatoare. curenti LM2S76-ADJ), inductanta,

cu rerrti de

pana

configuralli care

se pot utilize alte crcuue EVident dioda

de pana la 3A (de exemplu de cornutatie, de filtrare Ire-

sursa de terrsiune. stabilizand tensiunea

condensatoarele

debiteaza curentul

inca reare incepe acum

s.a

scaca. ajungand In
m iea De~i schema

\112 asiqura intreruperea

LM3420
5OT23-5

circuitului dintre acuLM25751

NlASII TOZ'a-!l

fi nal la a valoare faarte

buie dimensionate pentru aceasta noua situatie Revenind la schema din fig. 4, funrtio-

~~:::

-c.z1,uF r---:c-:---------------,

':;~;:O:;7:
1

i>3 ':4,'-.S
1 1

R3 4,71«~

Fig_ 4 indirditor stabi lizator in

cu

LM25BN

' .0° .',,

,
2 7

c.• comutatie tip

LM 2575 1; LM 3420

220'

cand se aplica tensiunea de retea sau cand se introduce in circuitul de iesire a baterie care respects cerintele ceperea 1ncarcarli acumulatoarelor este in limitele de [ncarcare. Pentru ratiuni raoioe (rnasurata daca temperatura cu un terrnistor

de securitate in explcatare. circurul inhiba in-

extern, aflat in contact termic bun ru bateria) ad mise. Mai intai se verifies

temperatura bateriei ~idaca acoasta este in lirnitele permise, se incepe Incarcarea, Pe tot parcursul Tncarcarii se veritica temperatura bateriei ~i daca aceasta este prea scazu-a sau
creste peste limita
I

maxima fixatil

incarcaree la borne prein-

MOD

este oprita.

Oaca

tensnmea

minima

__________________________________________________ ~9_2_~?~j
Fig. 5 Schema bloc a CIK....tu lui integral l speciaitzat pentru Tllcarcarea bq. 2954

nu este in limilele

norma Ie, pe durata

c3rcarii se turnizeaza bateriei un curent mic Daca tenslunea nu cre5te peste valoarea minim admis.3, incarcarea se opreste, semnalizandu-S€ starea anorrnala a bateriei_ Un ciclu de incarcare, urmat de reluarea incarcarii (Ia
scaderea tensiunii pe element sub 3,85V) se un acumufig. 7. posts vedea 1n fig. 6.

INCARCARE

u
I... U...•..••

REINCARCARE

o schema
later format utrlizeaza Circuitul

de 1ncarcare pentru din trei elemente poate

(12,6V) 5i care in +5V de Vi. Etajul de asociate poate fi de trebuie sa fie Stabilide este format

bq2954

fi cea din

V2 neceslra alirnentare in comutaue, de cornutatie

aceea s-a mtrodus stabilizaton.l putere, funqionanc

I....

din VTl, VT2, VT3 5i componentele Deoarece trecventa pane la 200KHz, de comutatis,
BATERIE UPSA PIii!EINC. IIIC.IW'IIlA
ClJRai'T

tranzistoarele

CI
INC.RAPIOA
TENSIUHf: CONSTANTA

Pentru curenti de pana la a,SA este campletat de VD 1 ,i

COi!Ns:r_~

INC. RAPIDA. CURENf CONSTANT

se poate utiliza ,I B0135 pentru VTl. zatorul in cornutatie valoarea L1. Frecventa de cornutatie

este dictata

Fig. 6 Forme de Linda expllcauve narea este urmatoarea. de curent constant ponentele asodats,
OJ 0

pentru ca

Incarcare/descarcare rupe tensiunea descarcarea din relea dioda VDi bateriei conectate la previne iesire. sursa

condensatorului

(7. La frecventa
din pinul de daca a de

batene descar0

aleasa, factorul 80% bateri. BTST permit

de umplere vanaza intre 0 ,i orcurtuul sa verifire

cata I. ie,ire circuitul funcponea:z;; fermata

VT5 si VT4, comandate este prezenta

din V3A ~ comIa terminalul

Bateria nu se descarca prin V2 (divizorul rezisnv din interiorul pnp) polanzat acesteia ,i R5) deoarece Vl B invers. Rl asigure in permaunui mic curent din stabiare etajul de intrare (real,zat cu tranzistoare nenta absorbirea

rezistorul R5 ~ tensiunea

la leslre. Rezlslorul

de referints de 1.23V care 'pa", zero, LM2575 furnizeaza

sesizare pentru curentul maxim de incarcare

este R12 Pinul ITERM (6) permite (prin neconectare, conectarea la +5V sau la rnasa) selectarea vaaplicat bateriei la sfarsitul incarla curentul maxim de incarcere lorii curentului carii. raportat

FDBK al lui Vi. Inilial, iesirea lui V3A curent.

este in iar cand

acesta atinge 1A, pe R5 «3derea de tensiune este de 50mV care, arnplificeta

lizatorul in cornutatie, pentru a preveni

crestera tensiunli de iesire atunei cand bateria

de ori de catre V3A (RV1, R4, R6) inchlde buda de reactie, limltand astlel curentul la 1A. Acest
de 2S curent se poale regia grosier prin modificarea

este deconectata.
Un circuit modulator tru construirea ccrnplet. care

inglobeaza un
cirde

Valorile selectabile sunt Indicate Tn tabelul din fig. 7. Circurtul bq2954 opreste incarcarea la stmgerea tensiunii finale pe element rarea unui limp rizare este dktata pentru prestabilit. sau la expiAceasta tempo-

de impulsuri in durata (PWM) penregulatorului in comutatis, un algoritm

valorii lui R5 sau fin, din RVI. bateria se incarca LM3420 (\/2) preia controlul schema functionand constanta, impiedica Dioda ca VD3
0

Pe rnasura ce
de prag,

la tensiunea

cuite pentru sesizarea curentului de incarcare.

o loqica care mplerner-teazs

buclei de reacpe, sursa de tensiune polarizata invers tenRC

incarcare performant (cu etape de calificare prelncarcare, curent constant tensiune constanta) 5i mcuite de semnalizare a starii de incarcare a bateriei Schema este bq2954 parte a de la Benchmarq, Instruments. actual mente Texas circuit

de RiB si C6. Se recomanda de 0,1 ~F. Cu RIB de

(6

valoare

operationalul

V3A

sa absoarba

100K#, durata de incarcare este de cinci ore. Stabilind acest tmp si curentul maxim se pot Tnc~rcabaterii de diferite capaotati Pentru semnalizare sunt utilizate trei terrmnele ale circuitului, doua cornanda fie un LED

curent atunci cand LM3420

controleaz. releaua

siunea
functionarf

de

iesire.
budei

Pentru

stabilizarea
cand se intre-

se utilizeaza

bloc a acestui

torrnata din R2, R3, C5. Atund

este cea din fig. 5.

Incarcarea

lncepe atunci

G:nzxClub

IANUARIE

2003J1

---~--.~.----.----------------- ------ -- ---- - ----- --------- --------------, L1 XP2

~r0'2'

LI"I·~1
.,.................:

=gg:
Fig. 7 Schema electrica de principiu

;~~~;;~~_~'"_~~:!~ __~ ~

: Ltmt .. ~;~

.....
I. I I .•

~
I ItS

.~

pentru un indirditor
pentru 3 elemente bq 29S4

It(l ~$

1.ta'tI

(1Z,6V)

(U

bicolar cu trei terminale, treilea terminal constituie

fie deus LED-uri; al returul LED-erilor de

maxim de lncarcare. La terminalele BAT

rnatiils despre

,I SNS

cats (tensiunile
se preiau infor(divizata de 0,4Vce-O,6Vcc) tensiunii Pentru in

sernr allzare R17 este rezistorul de limitare a eurentului prin LED-uri. Terminalele de semnalizare sunt utilizate si ca intrari pentru preserierea rnoriului de sernnalizare (DSEL) sau
tipului de sesizae a (ure-ntului catre pnn baterie (CSEL). CSEL lasat in aer indica un rezistor de

corespunzator)

,I

tensiunea curentul

batenei maxim

5e g~sesc In intervalul tncarcarea este oprita. Reluarea incarcarii se face dupa revenirea
nu domeniul 0,44Vcc-O,6Vcc. a valoru rezisdeterminarea exacts

tncarvari-

care. Tensiunea de referinta intsrna a circuitului este de 2,05V

Sl

are un coeficient de

de

sesizare al curentului
nectarea 10K!1) se poate

masa, iar prin corezistor de

sa la masa (printr-un unei oglinzi sesiza curentul polului

-O,5mVl'C. (9 compsnseaza in frecventa eele doua amplilicatoare operationale (bucla de curent. reoectiv de tsnsi(ondensatoarele
(8,

atie cu temperatura

toarelor R10, R11 trebuie (Unoscuta cu exactitate caracteristica termistorului (3) Daca se doreste inhibarea controlului temperaturii (ceea ce nu

este

recomandat,

dat

fiind potentialul pentru un

exploziv ... ) RIO ,i uzual de 10Krl +40"C.

Rl1 sunt

si prin ut.lizarea

de curent
rszistor al bateriei,

une) Rezistoarele teristiea masurarea al bateriei.

egale ~i de 1OK#. Valorile din fig.

printr-un pozitiv

plasat in circuitul

RIO, Rl1 liniari>:eaza caractermistorului utilizat pentru

temperaturii. Circuitul Citirea tensiunii dispune de se intre pinul TS ,i polul negativ bq2954
0

terrrustor
un domeniu

7 sunt date la 25'(

pen-

si pentru

de temperatura,

mass (printr-un rezistor de 10K!1) HL 1 sernnahzcaza etapele de Incarcare (aprins continue). sau 0 eventuala stare
Pentru DSEL legat la anormala til), baterie a bateriei (semnalizare continuu sau 1ncarcala expirarea intermitensemnalizeaz.3 timpului iar HL2 aprins

tru acumulator, Pentru ca indica un

de +5

face diferenlial

fereastra de tens.iuni In care este permisa tncarcarea. Daca temperatura este prea scazuta sau daca temperatura este prea ridi-

?i asta conteaza. in tab. 1 se pret estirnetiv al cirCUltelor integrate utilizate, raportat la pretul de cost al unui stabihzator linear uzual (LM317T). Bobinele utilizate 1n schemele din figurile 4 5i 6

Tip
LM317T LM2575-ADJ LM3420-12.6 bq2954

Domeniu de utilizare
stab. linear stab. cornutatie Li-Ion Li-Ion
utilizate in tncarcetoere

Cost
(rapcrtat la LM317TJ

se pot rumpara

1,0 5,3 2,2 5,4

Bibliografie

I, Neagoe, Razvan, Lumea bateriilor.

de supravietuire, Radlocomuniratll

Ghid

Tab. 1 Tipul de c.ircuite integrate

~i radioamatorism nr. 6/2001, pp 9-14; 2, "', National Power Ks Databook, National Semiconductor, 1995; 3, "', Portable Products IPP) Data Book, Texas lnstruments, 2000,

12

IANUARIE

2003

[3arw<Cw

- Distorsiuni _Pcslbllltate utltlzand

de nivel de

scazut
TTL

.. _ lesire d'e sincroniaare editorul

create a formelor d€ unda

software

- Allmentare:

12 V DC - 0.8 A

- [)imensiuni: 215x155x41 mm

Misurarea intervalelor de timp

utilizand portul paralel al calculatorului personal
Leonard

Lazar

Masurarea

intervalelor de timp. in care un

eveniment este activ sau pasiv, utilizand

caiculatcrul personal (PC), se poate qraflce

A
eplicatia realizat.

plkatia

descrisa in, con,tinu, are disgraflca acceside de

f detectata starea de referin!a (nivelul comcelui curent), moment in care

pune de a intertata

plementar

bila ?i 0 schema electrica sirnpa, cu

Timer-ul Visual Basic este oprit ?i e>le memorata valoarea finala a acestoia doua valori ale Timer-ului loare iniliala) reprezinta intervalului Diferenta celor secunde a (valoare finala - va-

un minim de component e. Este prezentat sa fie abordabila

asemenea ,i listing-ul proqramulvi,

,I

astfel \n(~t usor

ve loa rea in

realiza prin intermedlullnterfetel

de timp rr asurat. Un calcul mateare, minute, secunde, milisede:

~ia montajului

prezentate

;n c.ontinuare.

Speclflcatii
lntsrfata

software

matic simplu permite conversia valorii obtinute In format: Erarile cunde, nanosecunde. de masurare depind - rata de esantionere care nu poate Ii sub unei ternporizari "Timer" este de a starii liniei "BUSY·,

grafica realzata in rnediul de pro-

(a exemple de utilizare se pot emrmera:

masurarea un intrerupatcr masurarea timpului duratei de timp in care

gramare Visual Basic 6 este prezentata in figura 1.

Principiul de functionare deschiderea interietei formei de lucru principale) initiat de utilizator control tinuare. "BUSY" (pinul este urrnatorul: la grafice (incarcarea

1 ms (durata minima a

realizate cu un control de tip

0

este inchis sau deschis, in care un echipament (sau nealimentat)

sau dups Reset-ul starea liniei de conector port

rnilisecunda): "Timer" VB (garantata ca fiind de de

este dtita

- eros rea maxima a temporizarilor realizate

cu controale producatorul maxim 10%). Pentru cazul eel mal detavorabil, eraarea de tip de software

11

paralel), care devine stare de refermta, 1n coneste alimentat nivelul logIC al acestei linii este testat pentru a se detecta nivelul moment in care este porvaperiodic (Ia fiecare m.lisecunde), printr-un con-

cu te-nsiune ele-ct;rica, masurarea

timpului in care un semnal electric

trol de tip "Timer", logic complementar,

maxima de rnasurare va fi de ± 2.2ms. ln valori relative, 0 eroare de sub 1% se obtine

pentru un limp minim de rnasu rare de 220m s, Elementele de meniu sun! ABOUT, care

nit Timer-ul Visual Basic ji este memorat.l trol "BUSY" este testata In continuare

loarea ini~ialaa acestuia. Starea liniei de coneste activ sau nu, etc.
pentru

prin activate furnizeaza

date despre varianta

Fig. , interfata grafid.i a programului

34

2003 [3:nzxCW

interfetei, LPT prin care utilizatorul seledeaza adr~sa de baza a portului poate fl turu, paralel utilizat (278h, 378h, 3BCh) 5i EXIT pnn care apl.cane

directorul

..WINDOWS! SYSTEM· al

sisl:enu-

lui de calcul; - Fisierul FM20.dll din acelasi director trebuie reactualizat; - FisieruIINPOUT32.dll se cop.aza In directorul "WINDOWS! SYSTEM" .

opnta

Literele subliniate permit actide meniu cu ajutorul tastade taste "Alt+A", este "Stare

varea elementelor prin "Alt+L",

cornbinatiile

5i respectiv, "Alt+E", etichetat

Starea initials a Iiniei de stare "BUSY" vizualizata prin lntrerupatorul

rnasa, intrerupatorul va

Specificetii hardware
Programul
tronica externa,

prezentat

poate masura Interconertare a iiniei

lnitiala". Daca linia nu este conectata exterriia fi deschis (CND), iar in se va lnchide (CN!). este caz contrar Intrerupatorul inversata hardware intern. Starea curenta a liniei "BUSY" este vizuali-

valele de (imp fa ra n lei 0 rornponenta elseprin simpla

de stare "BUSY"

la masa calculatorului

(dis-

F'g" 3 Realizare

practice

Se atrage atentia ca starea Iiniei "BUSY"

pcnibila la pinii 18 - 25 ai portului para lei sau la partea metal,ca a conectorului). Pentru a nu exista niei un rise Tn functionare ?I pentru a permite utilizatorului sa-5i constru-

(ByVal PortAddress AI Integer, ByValValue As Integer)

General: Dim

zata prin lntrerupatorul

Curenta".

etichetat

"Stare

y As S,ngle z, w As Double dif As Double

iasca propria schema de control In fu neue de

necesitatile propru, s-a introdus un dispozitiv
de separare galvanic.3,

Dim Dim

Pe durata rnasurarii devine adiv controlul ..ProgressBar" Momentele de timp de incepere

~i anume

un

ootocu

Dim int_dif As Integer

Dim PortAddress As Integer
Dim Reqister A'i Byte

proce~i

plor de tip PC817. In ligura 2 este prszentata schema electrica. OptocuploruI tranzistorului este montat cu colectorul receptor direct la linia "BUSY" de port paralel) ,i cu

sulci de rnasurare etiehetat

?i de sfar~it (START

STOP) sunt memorate de Visual Basic etichetat Difercnta valorilor INITIAL, care reprezinta

prin ceasul de sstem "TI MER V_BASIC" de Timer intervalul FINAL de timp rezultand -

Dim Port AI Byte

Dim Busy, MemBu.sy A'::.lnteqer Dim Flag, Flag_end As Integer Dim ore, minute, setunde, rnilisecunde,

"CLOCK SYSTEM" ?i prin Timer-ul

(pinul 11 al conectorului emitorul

aceluia$1 tranzistor la rnasa, curentul

maxim care-t st-abate fiind de sub 3mA.

nanoserunde

As Integer

rnasurat, este prelucrsta rnatsmatc,

nurnarul de ore, minute, secunde, milisecunde ~i nanasecu nde, valori ca re var f lnscrise in etichetele de tip" Label" coresounzatoare Dupa incheierea procesului de rnasurare ~i afi~area valorilor obti nute, programul inactiv (nid 0 schimbare ..BUSY" nu mai este intsrpretata), devine
partii hardware fig.

2 Schema electrica a

a liniei de stare

pana

la ac-

tionarea controlului
mand-Button.

"RESET"

de tip Com-

Acest control €5te deja focalizat

(vez: fig 1), astfel Tncat 0 5impla apasare a tastei ENTER de pc tastatora va reinitia procesui de rnasurare, Dupa actionarea controlului ca stare de referinlii. Inter 'ata 9 rafic§ mai dispunssi talile standard de lndudere de minimizare, (cele trei controale de faci li?i Pentru limitarea curentului de 4)kn, 48Vcc. Ansam bl uI optocuplor-rezistor ralel de tip tata (figura 3). se rnonteaprin diada LED a optocu ploru lui a fast orevazut rezistorul R1 care permite utilizarea unei tensiuva apare in posibilitatea ni de ccrnands cu valoarea cuprinsa Tntre 3 ;i din collul
GND{PC) GNO(PC)

-=~
R1 4k7 GND

"RESET" este

citita stares logica a liniei "BUSY" ~i adoptata

maximizare

dreapta sus al formei de Iucru). Nota, Indiferent lui utilizat, centrul ecranului. de diaqonala monitorugraficii exlstand intsrfata

Private Sub Command2_ClickO End Sub

Private End

Sub Command3_ClickO

mutarii acesteia dupa dorinta,

Sub

Cerinte de sistem
- Win 95, Win 98 (.iSE), Win 2000, Win ME, Win XP;

Z.3 direct Tn carcass unui conector de port paPnvateSub AbouLCl!ckO

Label22 .vlsble ; True End

Listungu! proqramului
Moduletbas: Declare Funrtion "lnp32" Inp Lib "inpout32.dW' Alias

Sub

paca mediul de programare VISUAL STUDIO 6 nu este deja instalat, se lac urrnatoarele modificari; Fisierul MSVBVM60.dll se copiaza in

PrivateSub Commandl_ClickO
Flag ~ a Flag_end =

(ByVal PortAddress As Inleger) A, Integer

Declare

Sub Out Lib "inpout32.dll"

Alias

"Out32"

0 ~Club
IANUARIE

2003 J5

label22.Visible label2S.visible Labelb.Caption Labelti.Caption Label7.Caption Labelg.Capticn ldbell1.Caption lobel13.('plion lattel15.Caption tebelrr.Csp-ion

= False = False Private Sub label22_ClickO Labet22Visible End Sub Private Sub LabeI22_Error(Number Description
As =

GoTo STOP_llMER Else If Flag End If As Integer, LabelS,Caption = Time

x
e

Proqressbarl.visble

= False
=

False

= 1 Then

GoTo PROGRESS_BAR

.. ""

= "" = ."
= "00· = ·00"

MSForms.ReturnStr~ng, SCode As Long, MSForms.ReturnBoolean)

Tirner

Source As String, Hetplile As String, Helpt.ontext k Long, Cancellnsplay End Sub Private Sub lptl_ClickO Ipt t.Checked PortAddress = True
As

z ~ x + Of.!
Lebele.Cep-lon = FI'g
=
Z

"00"

= "000"
= "000"

Proqressbarl.Visible t.ebezs.vtsore PROGRESS_BAR

= True

Label19.Caption

= True

Timert.Enablec = True ProgressBarl .vaiue 'rrocresssert.vlsble

Port =

=0
= True 7)

ProgressBar1 ,Value = ProgressBa.l,ValuE' + 1

it

= &H278

Proqressaaet.value

= 25 Then

Inp(PortAddress + 1)
1'1

lpt2.Checked = False Ipt3.Checked .. Paise Port = Inp(PortAddress + 1) MemBusy End Sub Private Sub Ipt2_ClickO lpt'l.Cbecked
e

Procressaer t.value = 0 End If GoTo AFARA_TIMER End If STOP_TIMER:

If F~ag

MemBusy = (PorI And 2

If

MemBusy:;

Then

= True Line4Visibie = False

Line2Visibie Label21.Caption Else Lir'le4.Visible = True = False =
'CNO"

= (Port And 2

1\

7)

False

1 Then

I
i

tjnaz.vslble

lptz.Cf-ecked = True per-Address .= &H378 Ipt3.Checked

Port

flag y
1)
I\.

=0 = Time

Labelll .Captton End If End Sub

"eNI"

Label'z.Caption

., I"

= False
2 7)

= Timer

= Inp(Por1Address +

w=y+O# LabelS.Caption = w dif=w·z

Proqressfiar lVisible

MemBusy = (Port And

Private Sub Exlt_ClickO r'Yo = MsgBo,(" DORm SA TERMINATI APlI(ATIA ?",4+32+0, If r% End If End Sub Private Sub Form_ClickO Label22.Visible End Sub "EXIT")

End Sub Private Sub tpt3_Clic~O Iptl.Ched:.ed lptz.Checked Ipl3.Checked

= False
False

WbeI25.visibt~ flag_end

= False

= 6 Then

= False
e

"tvner t Enabled =

unload Form1

False

=1

= True
&H3BC

PortAddress. =

CALCUL_TIMP int_dif = ~nt(dirJ dif = (dif - Imldif)) • 1000 mili_secuMe = Int(dif) nencseccnde Label17.Caption

Port = Inp(FDortAddress + 1) MemBusy = (Port And 2

1\

7)

= False

End Sub Private Sub Timerl_Timer()

= Int((dil - Int(dif)) * 1000)

=
milisecunde

Label19.Caption = r1ano_se(unde ore = Irlt(int_dif 13600) minute

=

Private Sub Forrn_loadO flag

Port

= Inp(PortAddress + 1)
e

=0

Busy = (POll And 2 " 7)

tnt«(int_dif - ore ' 3600) /GO}

Flag_end

=0
= (Pon And 2 1'1 7)
= True

If Busy

0 Then

secunde = Int«(int_dif • ore" 3600 - minute ~ 60)) Label11.Caption label13.Caption LabellS.Caption End If AFARA_TIMER' End Suo

PortAddress = &Hl78 Port = Inp(PorLAddress -+ 1) MemBusy unez.veble Linea.visible EI5.€ unee.vslble urez.vsbre End If End Sub 36 IANUARIE 2003 [3:nz;x.Club = True If MemBusy = 0 Then

lIne7.vISlble = True Lme8Vlsible = False LabeI24.Capbon .. Else LineS.visible = True Line7.Vlsible = False Label24.Caplion End If Flag_end = 1 Then = "ON"
"OFF"

= ore
= minute = secunda

= False

Label21 .Caption

= "eND"

= Fa~se Labelz t.Capton = ·eNI"

If

GoTo AFARA_TIMER End If If MemBusy

Hsierul

executabil

al acestei

aplkatii

CU

dirnenstunea

de 36K poale II obtmut Cortex Electronic

gratui! sau prin •

de la Magazinul

= Bus.yThen 'Nicj 0 schimbare

email: proieclare@conexelectroniuo

componente cu care se pot

audio

configura re1e1e

pentru

supermarket,,~ri. c1iidiri de birouri .• sta1ii pentru t.ransport feroviar

sta.dioane sau alte locurl pentru milnlfe:stari