Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane. Dar. mai mult schitata. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal. ce a inlocuit. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. relevind importanta prevenirii delictelor. Constructia sa. sa se apropie. Dei delitti e delle pene. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. . trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este.apoi va construi. Dreptul penal feudal. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. in mare masura necodificat. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. pentru a-i intelege bazale si arhitectura . nedesavirsita desigur. trebuie sa aiba si un scop pedagogic. ni se pare. sa invete. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. apropiind mai mult arta de realitate si viata. ca si cruzimii unora din actele de procedura. atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea. nu se ridica pe un loc gol. aplicind idei umanitare si rationale. este produsul unei lungi evolutii istorice.unii autori au denumit-o Äbarbara´. El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. de problemele continutului. act de acuzare a trecutului.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´. de aceea. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. atacand.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. asezat pe alte baze. sub influenta obiceiurilor. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. distrugind. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. in fond. surpindu-le si. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. a dreptului roman si a celui canonic. sa educe masele largi. Beccaria creeaza. a unor acte legislative izolate si. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale. ca si sistemul procesual corespunzator. fixeaza totodata principiile unui drept nou. dominate de o conceptie vindicativa. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica.

in finalul cuvintului Catre cititor. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria. care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. dar instantanee. deopotriva de fatale. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc. inumanitatea procedurilor. dar daca. ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste. impotriva sistemului inchizitorial si torturii. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu. Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat. imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica. cea mai inumana ramasita a barbariei. pedeapsa intradevar capital. Dar acest capitol.Acela care. Iar indemnul final este de-a dreptul . sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. ma voi considera fericit. se demasca cruzimea legilor. Dupa Beccaria. Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci. as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. chinurile sint oare juste. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. arbitrarul judecatorilor. Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´.

aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat. cit si al nobilimii. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´. clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe. De altfel. Nobilii. a justitiei arbitrare.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active. cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´. . care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala. inactivitatea sociala´. relevand importanta prevenirii delictelor. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. daca nobilimea nu e un cerc inchis. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. aplicand idei umanitare si rationale. pe paraziti. In XXVII al lucrarii sale. Beccaria avea sa elogieze si munca. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni.in sanul muncii si al iscusintei. in secventa Cum se previn infractiunile. Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare.

Sistemului pedepselor arbitrare. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale. Bucuresti. ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei. 1964 . cartea VI. Aceasta pozitie extrema. de onoarea ori de viata sa´². servind interesele feudalitatii. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. I. supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala. p. Edittura Stiintifica.Interpretul legitim al legii este suveranul. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. Editura Stiintifica. II. infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor. care. fara indoiala. in moment deosebite. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica. Interpretarea normelor juridice . cind e vorba de bunurile.ci si pentru ca aceste principii nu au incetat. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria. in mod diferit. 17 ² Despre spiritual legilor.PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este. ³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. buna sau rea. a judecatorului. Iata-le. nu numai pentru contributia sa.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. Bucuresti. care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´. vol. Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. Beccaria generalizeaza acest principiu. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre. 1964. nu judecatorul. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata. care sa fie respectate in literal lor.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege. . recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci. aproape imediata. la umanizarea dreptului penal. in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal. Fiecare om are punctual sau de vedere. cap.o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. de violenta pasiunilor sale. Legea trebuie aplicata in litera ei.deosebit in moment diferite.Este nevoie de un cod fix de legi.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. in general de a fi actuale.

O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. dar mai blinde in executare pentru nobili. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´. nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile. de o specie mai grea. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia. nici familia sa. In conceptia lui Beccaria.nu inseamna niciodata o egalitate reala. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse. In aceste conditii. pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie. care azi ni se pare fireasca. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´. mai usoara. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. in cursul Revolutiei franceze.. iar recunoasterea lui legislative. egalitatea legala a pedepselor.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. nascut din savarsirea infractiunii. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului. Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. . raportul de drept penal. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite. oricum. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si. sau de aceeasi specie. La epoca in care scria Beccaria. Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune. Este vorba deci de o responsabilitate sociala. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´. ca atare tiranic´.adica statornicirea in abstract in lege.or. Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia. una din marile cuceriri in domeniul penal. in raport de situatia sociala. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila. Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´. sau.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae. se leaga intre individual infractor si societate.ci. era o simpla revendicare a spiritelor laminate.

dar frecventa. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata.unita cu speranta impunitatii´. desi privat de libertate . desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata. S-a aratat astfel ca. nici necesara. in continuare. Beccaria demonstreaza. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind. in contradictie cu sine insusi. care este scopul legii penale. cit si asupra cantitatii acestora. desi el indeplineste o indatorire oficiala. Beccaria sustine.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea.in conceptia sa.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. dar trecatoare.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem. infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. decit printr-o zguduire violenta. ci speranta de a o putea evita. p. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava. 1780-1785. ³pastrand proportia. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului.dar si ³acea metoda de a fi aplicate´.II. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara. . caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile. Ideea fusese exprimata de Machiavelli. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor.V. ³Certitudinea unei sanctiuni. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. desi moderata. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. ci inevitabilitatea lor´. considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate.Filangieri. care. arata el. cap. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia. Scienza delle legislazione. Rigoareapedepsei. Acest argument a fost amplu combatut. deoarece omul. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat. Napoli. ca aceasta nu este nici utila. cartea III.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social.certitudinea 1 ³ Vezi G. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv. Beccaria. in interesul public.

pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.incetul cu incetul.Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.natura sa.incat.pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.iar.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´.pe de o parte.Montesquieu.  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse. Ideea nu este noua.consacrase un capitol special acestui subiect.Pedeapsa.este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.ci si de promptitudinea aplicarii ei.reprezinta contributia lui Beccarie.intr-adevar.De aceea.el ajunge sa se considere pe una drept cauza.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida. Pedeapsa ± arata.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii.este vorba de a I se determina intinderea .In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.odata stabilita.in functia nu numai de . Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg.in acelas sens.desi Beccaria nu spune expres.furtul deasemenea.infractiunile contra onoarei ± cu infamia.Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie. in Despre spiritul legilor.Prejudiciul social constituie.inevitabil al ei ³.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.in conceptia lui Beccaria .el se apreciaza desigur.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´.infractiune si pedeapsa.ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.trebuie sa fie proportional cu paguba.dar facuta cu incalcarea legii.pe de alta parte.Pe de alta parte.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale.iar pe cealalta drept efect necesar.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea.nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´.´masura infractiunii´.

O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.nu pedepsirea lor.Astfel.inmultirea incriminarilor.recompensarea virtutii.de multe ori.in inprejurarile date ale unei natiuni.si inainte de toate.El a inteles.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri.deasemenea.redactate pe intelesul tuturor.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.care uneori poate sa nu existe.in mod eranat.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei.perfectionarea educatiei. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi. ³care sa favorizele nu atat clasele.ci creeaza altele noi.el propune:scaderea taxelor vamale.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea.ca mijloc de a preveni contrabanda.de ordin material si moral.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive.ca sa o previna´.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare.nu pe represiune.in fine.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.Alaturi de aceste masuri cu character general.nu previne infractiunile.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.formarea unor garzi pe cartiere.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.dar si de intinderea tulburarii.ca mijloace de prevenire a falimentelor.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire.ci in cel original. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea. .inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele.independent si interesati in respectarea legii.paguba materiala.De altfel.Dupa parerea lui.el isi da seama ca.nici caracterul progresist.indoelnica.Nu se poate nega. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.Beccaria.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice.nu in elemental de imprumut.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.cat oamenii insisi´.pe de alta parte.infiintarea unei banci publice. Formuland aceste principii.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.ce s-a pricinuit.ni se pare.importanta precumpanitoare a masuilor sociale.si crede. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.