Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. asezat pe alte baze. de problemele continutului. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal. ca si cruzimii unora din actele de procedura. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. Constructia sa. surpindu-le si. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. atacand. este produsul unei lungi evolutii istorice.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. sa educe masele largi. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. fixeaza totodata principiile unui drept nou. mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. nu se ridica pe un loc gol.unii autori au denumit-o Äbarbara´. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. pentru a-i intelege bazale si arhitectura . sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. nedesavirsita desigur. in mare masura necodificat. viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane. sub influenta obiceiurilor. ce a inlocuit. ca si sistemul procesual corespunzator. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. act de acuzare a trecutului.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´. Dar. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea. Beccaria creeaza. cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. sa se apropie. relevind importanta prevenirii delictelor. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este. Dei delitti e delle pene. apropiind mai mult arta de realitate si viata. ni se pare. aplicind idei umanitare si rationale. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale.apoi va construi. Dreptul penal feudal. trebuie sa aiba si un scop pedagogic. a dreptului roman si a celui canonic. distrugind. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. in fond. de aceea. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat. dominate de o conceptie vindicativa. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor. . El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. sa invete. a unor acte legislative izolate si. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. mai mult schitata. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica.

as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. chinurile sint oare juste. pedeapsa intradevar capital. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. dar daca. determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat.Acela care. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. in finalul cuvintului Catre cititor. ma voi considera fericit. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. se demasca cruzimea legilor. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´. impotriva sistemului inchizitorial si torturii. imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. inumanitatea procedurilor. arbitrarul judecatorilor. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament. Dar acest capitol. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia. deopotriva de fatale. dar instantanee. Dupa Beccaria. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´. Iar indemnul final este de-a dreptul . Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei. sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci. si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste. care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria. cea mai inumana ramasita a barbariei.

clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active. Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. a justitiei arbitrare.in sanul muncii si al iscusintei. . De altfel. inactivitatea sociala´. In XXVII al lucrarii sale. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni. aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor. cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. Beccaria avea sa elogieze si munca. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii. in secventa Cum se previn infractiunile. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´. Nobilii. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat. aplicand idei umanitare si rationale. daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe. cit si al nobilimii. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´. care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler. relevand importanta prevenirii delictelor. daca nobilimea nu e un cerc inchis. pe paraziti.

recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor. Bucuresti. Legea trebuie aplicata in litera ei. II.Este nevoie de un cod fix de legi. Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii.o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. Editura Stiintifica. cap.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci. I. Edittura Stiintifica. .Interpretul legitim al legii este suveranul. fara indoiala.ci si pentru ca aceste principii nu au incetat. in moment deosebite. in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal. nu numai pentru contributia sa. in general de a fi actuale. ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´. de violenta pasiunilor sale. buna sau rea. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. 17 ² Despre spiritual legilor. aproape imediata. cind e vorba de bunurile.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege.deosebit in moment diferite. Bucuresti. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. servind interesele feudalitatii. care.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei. Fiecare om are punctual sau de vedere.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. care sa fie respectate in literal lor. Aceasta pozitie extrema. Interpretarea normelor juridice . ³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. p. Beccaria generalizeaza acest principiu. 1964 . cartea VI. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica. Iata-le. nu judecatorul. in mod diferit. vol. Sistemului pedepselor arbitrare.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre. 1964. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³. infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor. care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale. de onoarea ori de viata sa´². a judecatorului.PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este. la umanizarea dreptului penal.

Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´. Este vorba deci de o responsabilitate sociala.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´. era o simpla revendicare a spiritelor laminate.nu inseamna niciodata o egalitate reala. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila. in cursul Revolutiei franceze. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. nascut din savarsirea infractiunii. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´. egalitatea legala a pedepselor. ca atare tiranic´. In conceptia lui Beccaria. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale. . pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie. in raport de situatia sociala.or. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii. Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune. raportul de drept penal. Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia. se leaga intre individual infractor si societate. una din marile cuceriri in domeniul penal.ci. de o specie mai grea. sau de aceeasi specie. In aceste conditii.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae. sau. mai usoara. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia. Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. dar mai blinde in executare pentru nobili.. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si. La epoca in care scria Beccaria. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. nici familia sa. nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´.adica statornicirea in abstract in lege. iar recunoasterea lui legislative. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului. oricum. care azi ni se pare fireasca.

S-a aratat astfel ca. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. deoarece omul. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract. desi el indeplineste o indatorire oficiala. cap. Acest argument a fost amplu combatut. caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile. . infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava. 1780-1785. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind. ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor. Rigoareapedepsei. desi moderata. in interesul public. Ideea fusese exprimata de Machiavelli. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau. dar trecatoare. ci speranta de a o putea evita.V. care este scopul legii penale.Filangieri. Beccaria sustine. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. desi privat de libertate .dar si ³acea metoda de a fi aplicate´. Napoli.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem. cit si asupra cantitatii acestora. Beccaria. Beccaria demonstreaza. in continuare. cartea III. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social. desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata. arata el. ci inevitabilitatea lor´. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. ca aceasta nu este nici utila.unita cu speranta impunitatii´.in conceptia sa.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. dar frecventa. p. care.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea. decit printr-o zguduire violenta.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata. ³Certitudinea unei sanctiuni.II.certitudinea 1 ³ Vezi G. ³pastrand proportia. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara. Scienza delle legislazione. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. in contradictie cu sine insusi. nici necesara.

inevitabil al ei ³.consacrase un capitol special acestui subiect.incetul cu incetul. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´.incat.pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate.reprezinta contributia lui Beccarie.pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii.in functia nu numai de .ci si de promptitudinea aplicarii ei.´masura infractiunii´.furtul deasemenea.iar pe cealalta drept efect necesar. Pedeapsa ± arata.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.pe de alta parte.el se apreciaza desigur.Montesquieu.in conceptia lui Beccaria .ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara.Prejudiciul social constituie.  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.infractiunile contra onoarei ± cu infamia.Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie.natura sa.Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.De aceea. Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg.odata stabilita.In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.dar facuta cu incalcarea legii.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´.Pe de alta parte.iar.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale.in acelas sens. Ideea nu este noua.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave.intr-adevar. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale.desi Beccaria nu spune expres.pe de o parte. in Despre spiritul legilor.Pedeapsa.el ajunge sa se considere pe una drept cauza.infractiune si pedeapsa.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale.este vorba de a I se determina intinderea .trebuie sa fie proportional cu paguba.

O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.Astfel.nu pedepsirea lor.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.el isi da seama ca.recompensarea virtutii.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.care uneori poate sa nu existe.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri.si inainte de toate.perfectionarea educatiei.el propune:scaderea taxelor vamale.ci in cel original.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.pe de alta parte.De altfel.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii. .importanta precumpanitoare a masuilor sociale.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.nu in elemental de imprumut.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.de multe ori. ³care sa favorizele nu atat clasele. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi.si crede.alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive.ni se pare.ca sa o previna´.in fine.Beccaria.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare. Formuland aceste principii.ce s-a pricinuit.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.nu pe represiune.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.deasemenea.independent si interesati in respectarea legii.ca mijloc de a preveni contrabanda.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.de ordin material si moral.in inprejurarile date ale unei natiuni.nici caracterul progresist.nu previne infractiunile.formarea unor garzi pe cartiere.infiintarea unei banci publice.indoelnica.paguba materiala.ca mijloace de prevenire a falimentelor.Dupa parerea lui.El a inteles.redactate pe intelesul tuturor.in mod eranat.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.Alaturi de aceste masuri cu character general.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.ci creeaza altele noi.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire.dar si de intinderea tulburarii.inmultirea incriminarilor.inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele.Nu se poate nega.cat oamenii insisi´. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful