Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

Constructia sa. viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane. dominate de o conceptie vindicativa. a unor acte legislative izolate si. atacand. surpindu-le si. apropiind mai mult arta de realitate si viata. mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica. Dreptul penal feudal. este produsul unei lungi evolutii istorice. fixeaza totodata principiile unui drept nou. sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. relevind importanta prevenirii delictelor. de problemele continutului. de aceea. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal. Dei delitti e delle pene. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. ca si sistemul procesual corespunzator. el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. distrugind. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor. asezat pe alte baze. ca si cruzimii unora din actele de procedura. sa educe masele largi. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale. cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului.apoi va construi. a dreptului roman si a celui canonic. aplicind idei umanitare si rationale. sub influenta obiceiurilor. sa se apropie. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. ce a inlocuit. Beccaria creeaza. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. in mare masura necodificat. trebuie sa aiba si un scop pedagogic. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. nedesavirsita desigur. . in fond. pentru a-i intelege bazale si arhitectura . Dar. ni se pare. nu se ridica pe un loc gol. trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. mai mult schitata. act de acuzare a trecutului. atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea.unii autori au denumit-o Äbarbara´. sa invete. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´.

Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica. se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. ma voi considera fericit. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . pedeapsa intradevar capital. Dupa Beccaria. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. inumanitatea procedurilor. In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu. as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. in finalul cuvintului Catre cititor. Dar acest capitol. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia. sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. dar instantanee. arbitrarul judecatorilor. cea mai inumana ramasita a barbariei. Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci. imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. impotriva sistemului inchizitorial si torturii.Acela care. Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. dar daca. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. se demasca cruzimea legilor.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. Iar indemnul final este de-a dreptul . Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. deopotriva de fatale. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. chinurile sint oare juste. care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´. si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste.

care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler. cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´. clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe. pe paraziti. De altfel. Nobilii. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala. in secventa Cum se previn infractiunile. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´. daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´. aplicand idei umanitare si rationale. a justitiei arbitrare. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni.in sanul muncii si al iscusintei. Beccaria avea sa elogieze si munca. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii. cit si al nobilimii. relevand importanta prevenirii delictelor. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. inactivitatea sociala´. Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. . In XXVII al lucrarii sale. daca nobilimea nu e un cerc inchis.

³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii. p. la umanizarea dreptului penal. de onoarea ori de viata sa´². Edittura Stiintifica. nu judecatorul. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale.Este nevoie de un cod fix de legi. aproape imediata.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege.PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este. recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale. de violenta pasiunilor sale. Fiecare om are punctual sau de vedere. cind e vorba de bunurile. 17 ² Despre spiritual legilor. fara indoiala. Aceasta pozitie extrema. servind interesele feudalitatii.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. in mod diferit.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. Iata-le. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. care sa fie respectate in literal lor. Editura Stiintifica. Bucuresti. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria.ci si pentru ca aceste principii nu au incetat.o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. II. . Interpretarea normelor juridice . supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala. 1964 . 1964.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor. Beccaria generalizeaza acest principiu. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. cap. Legea trebuie aplicata in litera ei. care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. buna sau rea. care. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³. ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei.deosebit in moment diferite. cartea VI. a judecatorului. nu numai pentru contributia sa. in general de a fi actuale.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre. vol.Interpretul legitim al legii este suveranul. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata. in moment deosebite. in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal. I. infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor. Bucuresti. Sistemului pedepselor arbitrare. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica.

Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia. In aceste conditii. egalitatea legala a pedepselor.. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse. nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile.adica statornicirea in abstract in lege. sau. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia. Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. La epoca in care scria Beccaria. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´.ci.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. in cursul Revolutiei franceze. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. In conceptia lui Beccaria. . mai usoara. nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´. nascut din savarsirea infractiunii. oricum.nu inseamna niciodata o egalitate reala. care azi ni se pare fireasca. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´. nici familia sa. era o simpla revendicare a spiritelor laminate. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila. Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune. O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor. raportul de drept penal. iar recunoasterea lui legislative. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale. ca atare tiranic´. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. dar mai blinde in executare pentru nobili. in raport de situatia sociala. se leaga intre individual infractor si societate. pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie. una din marile cuceriri in domeniul penal. de o specie mai grea. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite. sau de aceeasi specie.or. Este vorba deci de o responsabilitate sociala. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii.

cap. ci speranta de a o putea evita. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. cit si asupra cantitatii acestora. ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor. arata el. caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. ca aceasta nu este nici utila. desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata.dar si ³acea metoda de a fi aplicate´.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata. p. care este scopul legii penale.Filangieri. in contradictie cu sine insusi. Rigoareapedepsei. Napoli. infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. Beccaria sustine. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind. desi moderata. ³pastrand proportia. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. . desi el indeplineste o indatorire oficiala. Acest argument a fost amplu combatut. deoarece omul.in conceptia sa. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem. Beccaria. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara. in continuare. 1780-1785. dar frecventa. cartea III. Ideea fusese exprimata de Machiavelli. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. S-a aratat astfel ca. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. in interesul public. decit printr-o zguduire violenta. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract. Scienza delle legislazione.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea. considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. ci inevitabilitatea lor´. care. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia. desi privat de libertate . nici necesara. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat.V. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social.unita cu speranta impunitatii´. Beccaria demonstreaza.II.certitudinea 1 ³ Vezi G. dar trecatoare. ³Certitudinea unei sanctiuni.

este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.natura sa.el ajunge sa se considere pe una drept cauza.pe de o parte.intr-adevar.desi Beccaria nu spune expres.incetul cu incetul.in conceptia lui Beccaria .iar pe cealalta drept efect necesar.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale.el se apreciaza desigur.pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate.De aceea.pe de alta parte.incat. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida.nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale.furtul deasemenea.pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.inevitabil al ei ³.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii.Montesquieu.ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara.iar.  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse.Pedeapsa.reprezinta contributia lui Beccarie. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai.Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.este vorba de a I se determina intinderea . Ideea nu este noua. in Despre spiritul legilor.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.trebuie sa fie proportional cu paguba.Prejudiciul social constituie.Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie.in acelas sens. Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg.in functia nu numai de .infractiune si pedeapsa.consacrase un capitol special acestui subiect.infractiunile contra onoarei ± cu infamia.dar facuta cu incalcarea legii.Pe de alta parte.ci si de promptitudinea aplicarii ei.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.´masura infractiunii´. Pedeapsa ± arata.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´.odata stabilita.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.

Beccaria. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice. .ca mijloace de prevenire a falimentelor.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.si crede.ci creeaza altele noi.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.inmultirea incriminarilor.formarea unor garzi pe cartiere.el isi da seama ca.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea.nu pe represiune.ci in cel original.nu previne infractiunile. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.ce s-a pricinuit.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire.de ordin material si moral.de multe ori.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.nici caracterul progresist.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii.nu pedepsirea lor.deasemenea. ³care sa favorizele nu atat clasele.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.ca mijloc de a preveni contrabanda.importanta precumpanitoare a masuilor sociale.indoelnica.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.in mod eranat.redactate pe intelesul tuturor.O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive.nu in elemental de imprumut.si inainte de toate.El a inteles.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea.Alaturi de aceste masuri cu character general.inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele.Dupa parerea lui.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare.in inprejurarile date ale unei natiuni.Astfel.recompensarea virtutii.paguba materiala.ni se pare.pe de alta parte.el propune:scaderea taxelor vamale.independent si interesati in respectarea legii. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.perfectionarea educatiei.Nu se poate nega.dar si de intinderea tulburarii.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice.in fine.De altfel.infiintarea unei banci publice.care uneori poate sa nu existe.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.cat oamenii insisi´.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.ca sa o previna´. Formuland aceste principii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful