Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

asezat pe alte baze. Dreptul penal feudal. ca si cruzimii unora din actele de procedura. sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. pentru a-i intelege bazale si arhitectura . sa educe masele largi. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. surpindu-le si. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica. viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. sa invete. aplicind idei umanitare si rationale. dominate de o conceptie vindicativa. in fond. ni se pare. a unor acte legislative izolate si. mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. . atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea. el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. Dei delitti e delle pene. cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. fixeaza totodata principiile unui drept nou. trebuie sa aiba si un scop pedagogic. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. sub influenta obiceiurilor. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. este produsul unei lungi evolutii istorice. ce a inlocuit. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal. relevind importanta prevenirii delictelor. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este. de aceea. atacand. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. apropiind mai mult arta de realitate si viata.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´. Beccaria creeaza. act de acuzare a trecutului. nedesavirsita desigur. a dreptului roman si a celui canonic. sa se apropie.unii autori au denumit-o Äbarbara´. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. distrugind.apoi va construi. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale. El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. in mare masura necodificat. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor. Constructia sa. nu se ridica pe un loc gol. de problemele continutului. Dar. ca si sistemul procesual corespunzator. mai mult schitata. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat.

Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei. determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica. si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. Iar indemnul final este de-a dreptul . Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. ma voi considera fericit. In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria. Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. in finalul cuvintului Catre cititor. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria.Acela care. pedeapsa intradevar capital.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. dar daca. imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´. dar instantanee. deopotriva de fatale. impotriva sistemului inchizitorial si torturii. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. cea mai inumana ramasita a barbariei. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. Dar acest capitol. se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament. Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . chinurile sint oare juste. se demasca cruzimea legilor. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. arbitrarul judecatorilor. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´. ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. Dupa Beccaria. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. inumanitatea procedurilor.

cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´. clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. inactivitatea sociala´. cit si al nobilimii. daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. aplicand idei umanitare si rationale. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare. Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´. De altfel. daca nobilimea nu e un cerc inchis. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii. aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active. relevand importanta prevenirii delictelor. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. In XXVII al lucrarii sale. in secventa Cum se previn infractiunile. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. a justitiei arbitrare. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´. care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler. pe paraziti. .in sanul muncii si al iscusintei. Nobilii. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni. Beccaria avea sa elogieze si munca.

Aceasta pozitie extrema. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. care. I. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre. in general de a fi actuale. Edittura Stiintifica. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege.PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este. Editura Stiintifica. Bucuresti. vol. Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii. Interpretarea normelor juridice . care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale.deosebit in moment diferite.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. cind e vorba de bunurile. cartea VI. in moment deosebite. Bucuresti. aproape imediata.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. buna sau rea.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor.Interpretul legitim al legii este suveranul. Beccaria generalizeaza acest principiu. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. la umanizarea dreptului penal. fara indoiala. Iata-le. de onoarea ori de viata sa´². de violenta pasiunilor sale.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci. 17 ² Despre spiritual legilor. in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal. infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor.Este nevoie de un cod fix de legi.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. p. II. cap. a judecatorului. nu judecatorul. ³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. Fiecare om are punctual sau de vedere. in mod diferit. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata. 1964 . Legea trebuie aplicata in litera ei. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³.o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. . care sa fie respectate in literal lor. recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale. supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala.ci si pentru ca aceste principii nu au incetat. ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´. Sistemului pedepselor arbitrare. 1964. servind interesele feudalitatii. nu numai pentru contributia sa.

dar mai blinde in executare pentru nobili. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si. La epoca in care scria Beccaria. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. era o simpla revendicare a spiritelor laminate. ca atare tiranic´. nascut din savarsirea infractiunii.nu inseamna niciodata o egalitate reala. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila. O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor. sau.adica statornicirea in abstract in lege. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. in raport de situatia sociala. nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite.or. Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. egalitatea legala a pedepselor. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale. nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´. pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´. In aceste conditii. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´. care azi ni se pare fireasca. nici familia sa. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale. Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune. de o specie mai grea. iar recunoasterea lui legislative. in cursul Revolutiei franceze. se leaga intre individual infractor si societate. sau de aceeasi specie. oricum.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae. Este vorba deci de o responsabilitate sociala. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse.. . raportul de drept penal. mai usoara.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. In conceptia lui Beccaria. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului. Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia.ci. una din marile cuceriri in domeniul penal. Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´.

considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract. decit printr-o zguduire violenta. nici necesara. Acest argument a fost amplu combatut. arata el. care este scopul legii penale. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. dar frecventa. Beccaria demonstreaza.V. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava.in conceptia sa. care.II.Filangieri. dar trecatoare. caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile. 1780-1785. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. Beccaria. Scienza delle legislazione. infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. S-a aratat astfel ca. in contradictie cu sine insusi. ca aceasta nu este nici utila. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind.certitudinea 1 ³ Vezi G. deoarece omul. in interesul public. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara. cartea III. ³Certitudinea unei sanctiuni. in continuare. Rigoareapedepsei. Ideea fusese exprimata de Machiavelli.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem.dar si ³acea metoda de a fi aplicate´. desi el indeplineste o indatorire oficiala. cit si asupra cantitatii acestora.unita cu speranta impunitatii´. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv. ci inevitabilitatea lor´.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia. ³pastrand proportia. Beccaria sustine. ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei. desi privat de libertate . cap. Napoli. desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului. desi moderata. ci speranta de a o putea evita. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. . p.

el ajunge sa se considere pe una drept cauza. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´.incetul cu incetul.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale.odata stabilita.ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara. Ideea nu este noua.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´.consacrase un capitol special acestui subiect.infractiune si pedeapsa. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.dar facuta cu incalcarea legii.iar.pe de o parte.Montesquieu. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate.incat.Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.in conceptia lui Beccaria .ci si de promptitudinea aplicarii ei.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.inevitabil al ei ³.  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai. Pedeapsa ± arata.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea.In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale.infractiunile contra onoarei ± cu infamia.natura sa.in functia nu numai de .el se apreciaza desigur.reprezinta contributia lui Beccarie.pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.De aceea.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida.este vorba de a I se determina intinderea .Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie.´masura infractiunii´.desi Beccaria nu spune expres.trebuie sa fie proportional cu paguba.pe de alta parte.nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´. Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg.Pe de alta parte. in Despre spiritul legilor.iar pe cealalta drept efect necesar.furtul deasemenea.Pedeapsa.este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.intr-adevar.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave.in acelas sens.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´.Prejudiciul social constituie.

si inainte de toate.deasemenea.Dupa parerea lui.in inprejurarile date ale unei natiuni.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei.Beccaria.Nu se poate nega.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.perfectionarea educatiei.dar si de intinderea tulburarii.paguba materiala.nu pedepsirea lor.infiintarea unei banci publice.inmultirea incriminarilor.De altfel.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.el isi da seama ca.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire.Astfel.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii.ca sa o previna´. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice.ce s-a pricinuit.O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.care uneori poate sa nu existe.ca mijloc de a preveni contrabanda.in mod eranat.indoelnica.nu pe represiune.ni se pare.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare.independent si interesati in respectarea legii.El a inteles.de ordin material si moral.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri. ³care sa favorizele nu atat clasele.recompensarea virtutii.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea.nu previne infractiunile.Alaturi de aceste masuri cu character general.in fine.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.nu in elemental de imprumut.pe de alta parte.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice. .alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.nici caracterul progresist.de multe ori.formarea unor garzi pe cartiere. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi.ca mijloace de prevenire a falimentelor.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.el propune:scaderea taxelor vamale. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.redactate pe intelesul tuturor.cat oamenii insisi´.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.importanta precumpanitoare a masuilor sociale.ci creeaza altele noi.si crede. Formuland aceste principii.ci in cel original.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful