P. 1
Cesare Beccaria - Copy (7)

Cesare Beccaria - Copy (7)

|Views: 47|Likes:
Published by Ecaterina Mîța

More info:

Published by: Ecaterina Mîța on Jun 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2011

pdf

text

original

Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

relevind importanta prevenirii delictelor. sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Constructia sa.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´. ca si cruzimii unora din actele de procedura. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor.apoi va construi. a unor acte legislative izolate si. atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea. sa se apropie. act de acuzare a trecutului. apropiind mai mult arta de realitate si viata. . trebuie sa aiba si un scop pedagogic. dominate de o conceptie vindicativa. viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica. atacand. sub influenta obiceiurilor. Dei delitti e delle pene. aplicind idei umanitare si rationale. mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. Beccaria creeaza. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. ca si sistemul procesual corespunzator. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. distrugind. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal. de aceea. ce a inlocuit. Dreptul penal feudal. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat. sa educe masele largi. a dreptului roman si a celui canonic. sa invete. asezat pe alte baze. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. Dar. in fond. nedesavirsita desigur.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. este produsul unei lungi evolutii istorice. mai mult schitata. surpindu-le si. de problemele continutului. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. in mare masura necodificat.unii autori au denumit-o Äbarbara´. nu se ridica pe un loc gol. el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. fixeaza totodata principiile unui drept nou. pentru a-i intelege bazale si arhitectura . cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. ni se pare.

dar daca. se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. se demasca cruzimea legilor. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament. care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc. Dar acest capitol. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. pedeapsa intradevar capital. Dupa Beccaria.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. chinurile sint oare juste. sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. ma voi considera fericit. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia. In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu.Acela care. si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´. Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei. in finalul cuvintului Catre cititor. Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale. inumanitatea procedurilor. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. deopotriva de fatale. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. cea mai inumana ramasita a barbariei. arbitrarul judecatorilor. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. impotriva sistemului inchizitorial si torturii. Iar indemnul final este de-a dreptul . dar instantanee. Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci. determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat.

Beccaria avea sa elogieze si munca. cit si al nobilimii. aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare. aplicand idei umanitare si rationale. relevand importanta prevenirii delictelor. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler. cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´. pe paraziti. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni. clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe. in secventa Cum se previn infractiunile. a justitiei arbitrare. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´. . daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´. Nobilii. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. In XXVII al lucrarii sale.in sanul muncii si al iscusintei. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala. daca nobilimea nu e un cerc inchis. De altfel. Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. inactivitatea sociala´.

Este nevoie de un cod fix de legi. care sa fie respectate in literal lor. aproape imediata. recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. p. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria. . Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii.Interpretul legitim al legii este suveranul. nu numai pentru contributia sa. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre. Bucuresti. Edittura Stiintifica. II.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei. Legea trebuie aplicata in litera ei. Fiecare om are punctual sau de vedere. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal.o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. 1964. in general de a fi actuale. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege. Aceasta pozitie extrema. nu judecatorul. in mod diferit.PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este. 1964 . servind interesele feudalitatii. I. supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala. Bucuresti. cind e vorba de bunurile. Beccaria generalizeaza acest principiu. la umanizarea dreptului penal.ci si pentru ca aceste principii nu au incetat. de onoarea ori de viata sa´². ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´. cap. in moment deosebite.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. Interpretarea normelor juridice . Editura Stiintifica. de violenta pasiunilor sale. a judecatorului.deosebit in moment diferite. buna sau rea. cartea VI. infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor. Sistemului pedepselor arbitrare. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. vol.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci. 17 ² Despre spiritual legilor. care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³. Iata-le. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. ³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. care. fara indoiala. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale.

nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile. de o specie mai grea. Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. In aceste conditii. una din marile cuceriri in domeniul penal. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. raportul de drept penal.adica statornicirea in abstract in lege. Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia. sau de aceeasi specie. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´. In conceptia lui Beccaria.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. nici familia sa. Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. La epoca in care scria Beccaria. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse. mai usoara. O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor. Este vorba deci de o responsabilitate sociala. nascut din savarsirea infractiunii. Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune.. sau.ci. se leaga intre individual infractor si societate.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila.nu inseamna niciodata o egalitate reala. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. dar mai blinde in executare pentru nobili. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite. oricum. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si. pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie. in cursul Revolutiei franceze. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului.or. egalitatea legala a pedepselor. era o simpla revendicare a spiritelor laminate. ca atare tiranic´. iar recunoasterea lui legislative. in raport de situatia sociala. . nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii. care azi ni se pare fireasca. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale.

desi privat de libertate . Beccaria sustine. cap.in conceptia sa. p. caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat. Scienza delle legislazione.unita cu speranta impunitatii´. Beccaria.V. desi el indeplineste o indatorire oficiala. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract.Filangieri.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia. infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara. dar frecventa. arata el. S-a aratat astfel ca. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. nici necesara. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. in continuare. Ideea fusese exprimata de Machiavelli. Acest argument a fost amplu combatut. ³Certitudinea unei sanctiuni. dar trecatoare. ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau. cartea III. ca aceasta nu este nici utila. deoarece omul. decit printr-o zguduire violenta. Rigoareapedepsei. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. in interesul public. cit si asupra cantitatii acestora. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social. ci inevitabilitatea lor´. care este scopul legii penale. desi moderata. in contradictie cu sine insusi. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei.dar si ³acea metoda de a fi aplicate´. considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. Napoli.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind.certitudinea 1 ³ Vezi G. care. .II. ³pastrand proportia.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. 1780-1785.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem. Beccaria demonstreaza.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului. desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata. ci speranta de a o putea evita.

pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate.in functia nu numai de .dar facuta cu incalcarea legii.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.pe de o parte.trebuie sa fie proportional cu paguba.incetul cu incetul.in acelas sens. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai.ci si de promptitudinea aplicarii ei.consacrase un capitol special acestui subiect.ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara.pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.intr-adevar.  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse.infractiune si pedeapsa.el se apreciaza desigur. Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale.´masura infractiunii´.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea.In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.pe de alta parte.iar.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave.in conceptia lui Beccaria .Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.el ajunge sa se considere pe una drept cauza.Pe de alta parte. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.desi Beccaria nu spune expres.inevitabil al ei ³.nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´.odata stabilita.Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie.Pedeapsa.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.infractiunile contra onoarei ± cu infamia.este vorba de a I se determina intinderea .reprezinta contributia lui Beccarie. in Despre spiritul legilor. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.natura sa. Pedeapsa ± arata.Montesquieu.iar pe cealalta drept efect necesar.Prejudiciul social constituie.este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.furtul deasemenea.incat.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´. Ideea nu este noua.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida.De aceea.

si crede.Beccaria.Astfel.Dupa parerea lui.infiintarea unei banci publice.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea.deasemenea.perfectionarea educatiei.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea.indoelnica.care uneori poate sa nu existe.formarea unor garzi pe cartiere.independent si interesati in respectarea legii.recompensarea virtutii.alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive.de multe ori.inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.ca mijloace de prevenire a falimentelor.in fine.nici caracterul progresist. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice.nu in elemental de imprumut.ca sa o previna´.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.pe de alta parte.importanta precumpanitoare a masuilor sociale. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi. ³care sa favorizele nu atat clasele.nu pedepsirea lor. .inmultirea incriminarilor.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.Alaturi de aceste masuri cu character general.ce s-a pricinuit.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.nu previne infractiunile.dar si de intinderea tulburarii.paguba materiala.cat oamenii insisi´.nu pe represiune.de ordin material si moral.O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.el isi da seama ca.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.ci creeaza altele noi.redactate pe intelesul tuturor. Formuland aceste principii.ni se pare.si inainte de toate.in mod eranat.De altfel.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.Nu se poate nega.el propune:scaderea taxelor vamale.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare.ca mijloc de a preveni contrabanda.El a inteles.ci in cel original.in inprejurarile date ale unei natiuni.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->