Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

atacand. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. este produsul unei lungi evolutii istorice. mai mult schitata. in mare masura necodificat. sa educe masele largi. trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. aplicind idei umanitare si rationale.unii autori au denumit-o Äbarbara´. Dar. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea.apoi va construi. trebuie sa aiba si un scop pedagogic. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. ca si sistemul procesual corespunzator. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. a unor acte legislative izolate si. a dreptului roman si a celui canonic. El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. ni se pare. nu se ridica pe un loc gol. dominate de o conceptie vindicativa. . relevind importanta prevenirii delictelor. de problemele continutului. pentru a-i intelege bazale si arhitectura . mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal. surpindu-le si. distrugind. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. ca si cruzimii unora din actele de procedura. Beccaria creeaza. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. sub influenta obiceiurilor. viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´. fixeaza totodata principiile unui drept nou. act de acuzare a trecutului. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. in fond. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. ce a inlocuit. Constructia sa. Dreptul penal feudal. sa se apropie. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor. Dei delitti e delle pene. asezat pe alte baze. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este. sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. de aceea. nedesavirsita desigur. sa invete. apropiind mai mult arta de realitate si viata.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica.

care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´. cea mai inumana ramasita a barbariei. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. pedeapsa intradevar capital. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc. Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. chinurile sint oare juste. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. dar daca. impotriva sistemului inchizitorial si torturii. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´. Dupa Beccaria. Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. dar instantanee. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. inumanitatea procedurilor. deopotriva de fatale. Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei.Acela care. se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´. se demasca cruzimea legilor. Iar indemnul final este de-a dreptul . ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria. as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. arbitrarul judecatorilor. in finalul cuvintului Catre cititor.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia. Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat. si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste. In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu. determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica. sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. Dar acest capitol. ma voi considera fericit. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament.

Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. daca nobilimea nu e un cerc inchis. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare. pe paraziti. . cit si al nobilimii. care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. in secventa Cum se previn infractiunile. inactivitatea sociala´. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. Beccaria avea sa elogieze si munca.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. aplicand idei umanitare si rationale. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. Nobilii. De altfel. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni. clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe. aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active. cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat. In XXVII al lucrarii sale. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´. a justitiei arbitrare.in sanul muncii si al iscusintei. relevand importanta prevenirii delictelor. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´.

ci si pentru ca aceste principii nu au incetat. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata. Iata-le.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. nu numai pentru contributia sa. Aceasta pozitie extrema. infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. I. buna sau rea. Sistemului pedepselor arbitrare. Beccaria generalizeaza acest principiu. 1964 . de onoarea ori de viata sa´². in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal. p. servind interesele feudalitatii. ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´.Interpretul legitim al legii este suveranul. in moment deosebite. a judecatorului. Bucuresti.deosebit in moment diferite. la umanizarea dreptului penal. Fiecare om are punctual sau de vedere. care. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre.Este nevoie de un cod fix de legi. 1964. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. nu judecatorul. .PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege. Legea trebuie aplicata in litera ei. Bucuresti. Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii. in mod diferit. 17 ² Despre spiritual legilor. ³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. in general de a fi actuale. Editura Stiintifica. cartea VI.o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. aproape imediata. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale. de violenta pasiunilor sale.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor. recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³. supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala. cap. Interpretarea normelor juridice . care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´. care sa fie respectate in literal lor. fara indoiala.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei. vol. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria. II.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica. cind e vorba de bunurile. Edittura Stiintifica.

nascut din savarsirea infractiunii. Este vorba deci de o responsabilitate sociala. nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. in raport de situatia sociala. O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse..adica statornicirea in abstract in lege. Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii. sau. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. era o simpla revendicare a spiritelor laminate. pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. care azi ni se pare fireasca. una din marile cuceriri in domeniul penal. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite. ca atare tiranic´. dar mai blinde in executare pentru nobili. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si. egalitatea legala a pedepselor. In aceste conditii. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia.or. in cursul Revolutiei franceze. iar recunoasterea lui legislative. raportul de drept penal. In conceptia lui Beccaria. nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile. nici familia sa. Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. de o specie mai grea. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale. oricum. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´.nu inseamna niciodata o egalitate reala. se leaga intre individual infractor si societate. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae. Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´. sau de aceeasi specie. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale.ci. mai usoara. La epoca in care scria Beccaria. .

desi privat de libertate . ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor. arata el. caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile. cartea III. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia.in conceptia sa. S-a aratat astfel ca.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata. ci speranta de a o putea evita. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. p. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. Beccaria sustine.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului. care.II. Rigoareapedepsei. 1780-1785. cap.unita cu speranta impunitatii´. ³pastrand proportia.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. Beccaria. dar trecatoare.Filangieri. Scienza delle legislazione. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara.V. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau. ³Certitudinea unei sanctiuni. infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata. desi moderata. nici necesara. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv. in interesul public. in contradictie cu sine insusi.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem. desi el indeplineste o indatorire oficiala. care este scopul legii penale. Napoli. ca aceasta nu este nici utila. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract.certitudinea 1 ³ Vezi G.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea. in continuare. . cit si asupra cantitatii acestora.dar si ³acea metoda de a fi aplicate´. deoarece omul. decit printr-o zguduire violenta. Beccaria demonstreaza. Acest argument a fost amplu combatut. dar frecventa. ci inevitabilitatea lor´. Ideea fusese exprimata de Machiavelli. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social.

incat.pe de o parte.consacrase un capitol special acestui subiect.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale. Pedeapsa ± arata.pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie.odata stabilita.dar facuta cu incalcarea legii.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´.el se apreciaza desigur.pe de alta parte.reprezinta contributia lui Beccarie.infractiune si pedeapsa.intr-adevar. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.inevitabil al ei ³.este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´.iar.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´.furtul deasemenea.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.este vorba de a I se determina intinderea .desi Beccaria nu spune expres.ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara. Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg.  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse.in conceptia lui Beccaria .pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.in functia nu numai de .ci si de promptitudinea aplicarii ei.In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.natura sa.Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.iar pe cealalta drept efect necesar.in acelas sens.Pedeapsa.De aceea.Pe de alta parte.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale. Ideea nu este noua.el ajunge sa se considere pe una drept cauza. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai.infractiunile contra onoarei ± cu infamia. in Despre spiritul legilor.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale.Prejudiciul social constituie.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave.incetul cu incetul.Montesquieu.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida.trebuie sa fie proportional cu paguba.´masura infractiunii´.

redactate pe intelesul tuturor.recompensarea virtutii.perfectionarea educatiei.care uneori poate sa nu existe.O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.El a inteles.Astfel.de ordin material si moral.el isi da seama ca.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.ci creeaza altele noi.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.nici caracterul progresist.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.si inainte de toate.inmultirea incriminarilor.infiintarea unei banci publice.el propune:scaderea taxelor vamale.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.Beccaria.paguba materiala.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.nu pe represiune.indoelnica.nu pedepsirea lor. ³care sa favorizele nu atat clasele.pe de alta parte.de multe ori.cat oamenii insisi´.Nu se poate nega.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.independent si interesati in respectarea legii.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice.si crede.deasemenea.ci in cel original.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.De altfel. Formuland aceste principii.nu in elemental de imprumut.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea.in inprejurarile date ale unei natiuni.ca mijloc de a preveni contrabanda.Alaturi de aceste masuri cu character general.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea.in mod eranat.ca sa o previna´.importanta precumpanitoare a masuilor sociale.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi. .in fine.nu previne infractiunile.ce s-a pricinuit.inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele.ca mijloace de prevenire a falimentelor.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei.Dupa parerea lui.ni se pare.formarea unor garzi pe cartiere. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive.dar si de intinderea tulburarii. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful