Universitatea ³Lucian Blaga´.

Sibiu Facultatea de Drept ³Simion Barnutiu´

REFERAT
TEMA: ³Despre infractiuni si pedepse de CESARE BECCARIA´

Studenta:Mî u Angela, gr.nr.III

*SIBIU 2011*

pentru a-i intelege bazale si arhitectura . Beccaria creeaza. . Dreptul penal feudal. parasind cautarea exagerata exclusiva a formei. de aceea. este produsul unei lungi evolutii istorice. ni se pare. sa se apropie de sentimentele si de necesitatile poporului. atacand.INTRODUCERE O incercare de a determina locul operei lui Cesare Beccaria in evolutia dreptului penal nu poate fi conceputa. a unor acte legislative izolate si. el nu iesise inca din perioada pe care ± datorita atrocitatii si barbariei pedepselor.unii autori au denumit-o Äbarbara´. Cesare Beccaria va ramane insa pentru totdeauna in istoria culturii umane pentru cartea sa unica. ce a inlocuit. el a tiparit acest mic tratat despre stil in 1770. vast rechizitoriu impotriva justitiei arbitrare. trebuie sa aiba si un scop pedagogic. tipica de altfel pentru intreg iluminismul italian. sa se apropie. de problemele continutului. fusesera faurite si se dezvoltasera treptat. in fond. in sfirsit ca rod al comentariilor unor juristi din secolele anterioare. relevind importanta prevenirii delictelor. Sistemul incriminarilor si pedepselor sale. nu se ridica pe un loc gol. aplicind idei umanitare si rationale. a dreptului roman si a celui canonic. Dei delitti e delle pene. Comun in trasaturile sale generale principalelor popoare ale Europei. dominate de o conceptie vindicativa. act de acuzare a trecutului.Amplificind doua eseuri literare publicate in revista ÄIl Caffe´. Dar. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. mai intii trebuie sa darime si sa curete terenul de ruine. Cesare Beccaria mai poate fi amintit si pentru ideile sale estetice pe care le-a exprimat in lucrarea Ricerche intorno alla natura dello stile. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent si nu atit individului lezat. ca si sistemul procesual corespunzator. in mare masura necodificat. atunci cind Beccaria isi elaboareaza lucrarea. Ceea ce ratiunea si umanitatea ii arata ca trebuie sa fie este la antipodul a ceea ce este. viu documentar al epocii in care a trait si mai ales monument al ratiunii umane. Arta in conceptia lui Cesare Beccaria. sa invete. asa cum il aflam in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. El isi propune sa reinoiasca vechile precepte estetice. sub influenta obiceiurilor. el loveste in temeliile dreptului material si procesual penal feudal.apoi va construi. ca si cruzimii unora din actele de procedura. cerind un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. trebuie sa stim ce a fost inaintea ei. Constructia sa. fixeaza totodata principiile unui drept nou. sa educe masele largi. nedesavirsita desigur. apropiind mai mult arta de realitate si viata. surpindu-le si. distrugind. asezat pe alte baze. fara o prealabila infatisare a izvoarelor si trasaturilor fundamentale ale dreptului penal feudal. mai mult schitata.

si se sustrage poruncindu-misa fac o munca pe care n-o cunoaste. Cine a facut aceste legi? Niste oameni bogati si puternici care niciodata n-au binevoit sa viziteze mizerabilile colibe ale celor saraci. ii ofera posibilitate autorului de a construi un extraordinary rationament. impotriva sistemului inchizitorial si torturii. Aceste concluzii se desprind cu claritate din citatul urmator si care. in finalul cuvintului Catre cititor. si ating ele scopul pe care si-l propun legile? Care este cel mai bun mijloc de prevenire a infractiunilor? Aceleasi pedepse sint oare deopotriva de utile in toate timpurile? Ce influenta au ele asupra moravurilor?Aceste problem merita sa fie dezlegate cu acea precizie geometrica . se autodefineste ca un ³ pasnic iubitor al adevarului´. sintetizeaza dialectic si scopul lucrarii: ³Moartea este oare o pedeapsa cu adevarat utila si necesara pentru siguranta si buna ordine a societatii? Tortura. dar instantanee.Acela care. arbitrarul judecatorilor. chinurile sint oare juste. Cesare Beccaria ar vrea ca legilesa-si gaseasca originea in ratiune. binecuvintarile si lacrimile unui singur nevinovat frematind de bucurie m-ar mingiia de dispretul oamenilor´ In acest act de acuzare a legislatiei existente pe atunci care este cartea lui Beccaria. pedeapsa intradevar capital. cel mai important de altfel al lucrarii lui Beccaria.INFRACTIUNEA SI PEDEAPSA In cartea sa. deci pedeapsa perpetua este mai greu de acceptat si de indurat decit ideea mortii. sustinind drepturile oamenilor si ale adevarului de neinvins. cu o claritate mai amre si mai convingatoare. cea mai inumana ramasita a barbariei. Daca n-as avea alt merit decit acela de a fi cel dintii care a prezentat Italiei. Dar acest capitol. Pentru Beccaria statul este totalitatea indivizilor si binele statului trebuie sa coincida cu binele cetatenilor care il alcatuiesc. dar daca. as contribui la smulgerea din spasme si din chinurile mortii a vreunei victim nenorocite a tiraniei sau a ignorantei. imaginindu-se pe el insusi in locul intractorului. Iar indemnul final este de-a dreptul . determinare delictelor si a pedepsellor trebuie sa fie codificate cu o precizie geometrica. Stabilirea gravitatii unui delict trebuie facuta dupa importanta prejudiciului social cauzat. legi care lasa o distata asa de mare intre mine sic el bogat? El imi refuza un gologan pe care i-l cersesc. care niciodata n-au impartit o pine mucegaita inmijlocul nevinovatelor suspine ale copiilor lor infometati si al lacrimilor sotiei´. argumentind ca ideea inchisorii pe viata. ma voi considera fericit. inumanitatea procedurilor. ceea ce alte natiuni au indraznit sa scrie si incep sa practice. deopotriva de fatale.nu considera ratiunea de stat ca fiind superioara intereselor individuale ale persoanei umane. elocventa seducatoare si indoiala sfioasa. se demasca cruzimea legilor. Dupa cum el se ridica si impotriva pedepsei cu moartea de care se serveau adesea si in mod arbitrar stapinitorii timpului pentru oprimarea libertatilor individuale. Scopul prim al legilor este de a asigura ³cea mai mare fericire raspindita la cei mai multi´. In realitate aceasta pagina (46) reprezinta o ascutita demascare a starilor de lucruri ale Italiei contemporanesi a justitiei de clasa : ³Ce fel de legi sint cele pe care trebuie sa le respect eu. careia nu-I pot resiza ceata sofismelor. Dupa Beccaria. Beccaria se ridica violent impotriva acelora care confunda idea de justitie cu asprimea si cu salbaticia.

in secventa Cum se previn infractiunile. relevand importanta prevenirii delictelor. Cesare Beccaria se va mai ridica inca o data impotriva justitiei de clasa asupritoare in sistemul social contemporan: ³Nici cel mare. pe paraziti. Lucrarea lui Beccaria anticipeaza cuceririle dreptului modern. inactivitatea sociala´. Si mai clar isi ridica puternica lui voce in acest act de acuzare a vechilor orinduiri. a justitiei arbitrare. potrivit conceptiilor inaintate ale iluminismului rational si active. Beccaria avea sa elogieze si munca. cit pe oameni insisi«´ In acelasi paragraph Beccaria sublinia marele rol al educatiei in prevenirea delictelor ³In sfirsit cel mai sigur dar cel mai dificil mijloc de a preveni infractiunile este sa se perfectioneze educatia«´. abolirea torturii si a pedepsei cu moartea si aratand ca esentiala in aplicarea pedepsei trebuie sa fie estimarea vatamarii provocata de delicvent societatii si nu atit individului lezat. cit si al nobilimii. De altfel. cerand un mai mare respect pentru drepturile acuzatului. care puteau fi atit reprezentantii inaltului cler.revolutionar: ³Sa rupem aceste legaturi funeste pentru cei mai multi si folositoare citorva tirani indolent. sa atacam nedreptatea la izvorul ei «´. clericii si privilegiile lor formeaza adeseori tinta atacurilor sale directe. Cu cita violenta nu i-a demascat el pe ³trintorii´.in sanul muncii si al iscusintei. Cesare Beccaria nu a ramas niciodata indiferent fata de inegalitatea si nedreptatea sociala.aratind ca: Guvernele intelepte nu inaduie. aplicand idei umanitare si rationale. afirmind ca ele trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean«´. . aratind ca oamenii trebuie sa cunoasca limitele responsabilitatii lor. In XXVII al lucrarii sale. daca este mai bines a se perpetueze sau sa se stinga. prefacindu-se ca nu vrea sa analizeze daca distinctia ereditara dintre nobili si oameni de rind e folositoare intr-un duvernamant. Cesare Beccaria declara: ³Ma voi limita la examinarea pedepselor cuvenite acestei paturi sociale. Nobilii. daca nobilimea nu e un cerc inchis. daca inegalitatea este inevitabila sau utila societatii. sa nu traiasca in nesiguranta si ignorant: ³Vreti sa preveniti infractiunile? Faceti ca legile sa favorizeze nu atit clasele de oameni. nici cel bogat nu trebuie sa aiba putinta de a rascumpara atentatele impotriva celui slab si a celui sarac«´ Iar mai departe.

o data cu consacrarea principiilor formulate de el in legislatia pozitiva. buna sau rea. la umanizarea dreptului penal. cartea VI. supusii nu vor fi ³expusi micilor tiranii ale multora´ si vordobindi ³acea securitate personala. ea reflecata teama burgheziei progresiste ± evident justificata. Legea trebuie aplicata in litera ei. in mod diferit. 17 ² Despre spiritual legilor. cind e vorba de bunurile. p.ci si pentru ca aceste principii nu au incetat.fata de interpretatea ³creatoare´ a judecatorilor feudali ¹. _________________________ ¹ Vezi Szabo Imre. de onoarea ori de viata sa´². fara indoiala.deosebit in moment diferite. I. caci nimic nu este mai primejdios decit ³sa se consulte spiritului legii ³. Beccaria ii substituie astfel sistemul pedepselor legale. 1964. Aceasta pozitie extrema. Edittura Stiintifica. Fiecare om are punctual sau de vedere. nu numai pentru contributia sa. ³Acolo nu exista vreun cetatean in defavoarea caruia sa fie ingaduit a se interpreta o lege. de violenta pasiunilor sale. aproape imediata. Beccaria generalizeaza acest principiu. Constanta sa preocupare pentru cea mai stricta respectare a legalitatii. . infatisate succind:  Primul principiu : legalitatea pedepselor.pe care Montesquieu il socotea propriu numai guvernamintului republican. caruia I se cere doar sa o aplice fara sa o interpreteze. servind interesele feudalitatii. in moment deosebite.il determina pe Beccaria sa ajunga la o concluzie extrema: interdictia interpretarii legilor de catre judecatori. cap. Sistemului pedepselor arbitrare.Este nevoie de un cod fix de legi. II. ³«o pedeapsa care depaseste limita fixate de legi inseamna o pedeapsa justa plus o alta pedeapsa ³. Bucuresti. Judecatorii nu pot aplica deci alte specii de pedeapsa decit cele prevazute de lege pentru fapta savirsita si nu pot fixa pedepsei alese o alta intindere sau un alt mod de executare decit cele de asemenea stabilite prin lege. nu judecatorul. ³de toate acele forte marunte care schimba aparentele oricarui obiect in sufletul nestatorinic al omului´.nu poate fi inteleasa decit ca o reactive fata de doctrina dominant pe atunci.PRINCIPIILE TEORIEI PEDEPSEI Teoria pedepsei este. vol.Interpretul legitim al legii este suveranul. ³Numai legile pot stabili pedepsele privitoare la infractiuni«´. formulate de precursorii ideologici ai revolutiei burgheze din Franta. care« este scopul pentru care traiesc oamenii in societate«´. care sa fie respectate in literal lor. pretinsul spirit al legii ar depinde deci de logica. a judecatorului. in acest fel nu vom vedea aceleasi infractiuni pedepsite de acelasi tribunal. Bucuresti. 1964 . recunostea judecatorilor dreptul de a suplinifara scrupul lacunele legii penale. Interpretarea normelor juridice . in general de a fi actuale. care. Editura Stiintifica. Iata-le.atat sub aspectul incriminarii cit si al pedepsei. partea cea mai importanta a doctrine lui Beccaria.al carei fundament teoretic era doctrina separatiei puterilor.

Beccaria pare a-si fid at el insusi seama de aceasta realitate: ³«egalitatea pedepselor nu poate fi decit extraordinara. ³acela de a-l impiedica pe infractor sa aduca cetatenilor sai noi prejudicii si de a-i abate pe altii de la savirsirea unor fapte asemanatoare´. dar mai blinde in executare pentru nobili.O egalitate in oarecare masura reala nu poate fi obtinuta decit pe calea individualizarii pedepselor de catre judecatori. iar recunoasterea lui legislative. nobilul sau cel bogat nu trebuie ³sa se teama mai putin decit altii cind e vorba de a viola conventiile care l-au ridicat deasupra altora´. pentru ca scopul lor ³nu este de a chinui si a lovi o fiinta sensibila. nici de a desfiinta o infractiune care a fost savarsita´.adica statornicirea in abstract in lege.or. ca atare tiranic´. pedepsele difereau dupa rangul infractorilor: de o alta specie. egalitatea legala a pedepselor. se leaga intre individual infractor si societate. una din marile cuceriri in domeniul penal.ci. sau de aceeasi specie. nici familia sa. raportul de drept penal. . Al doilea principiu: egalitatea pedepselor Legea trebuie sa prevada aceleasi pedepse pentru toate persoanele vinovate de aceeasi infractiune. mai dureroasa in executare pentru cei din starea a treia. a unor pedepse egale pentru fiecare infractiune abstracta indiferent de persoana faptuitorului. dar Beccaria nu recunoaste judecatorilor un asemenea drept. La epoca in care scria Beccaria. in cursul Revolutiei franceze. Nu poate exista raspundere penala pentru fapta altuia. proclamarea principiului egalitatii pedepselor a insemnat un atac direct impotriva privilegiilor nobilimii.  Al treilea principiu: personalitatea pedepselor Numai cel vinovat de savirsirea infractiunii poate fi pedepsit: pedeapsa aplicata infractorului nu trebuie sa atinga direct alte personae. nici orasul in care s-a nascut sau a trait nu pot fi responsabile.  Al patrulea principiu: moderatia pedepselor Pedepsele trebuie sa fie moderate. Este vorba deci de o responsabilitate sociala. Pedepsele ³trebuie sa fie aceleasi pentru primul si pentru ultimul cetatean´. de o specie mai grea. O observatie se impune totusi: egalitatea legala a pedepselor.. in sensul ca numai el singur raspunde pentru faptele sale.nu inseamna niciodata o egalitate reala. Trebuie alese deci nu numai ³acele pedepse´. care azi ni se pare fireasca. nascut din savarsirea infractiunii. sau. oricum. de starea materiala sau de insusirile lor fizice ori psihice individuale. Infractorii resimt in mod diferit consecintele aceleiasi pedepse. pentru ca o ³pedeapsa sa aiba efectul dorit este de ajuns ca suferinta pricinuita de pedeapsa sa depaseasca beneficiul pe care il adduce infractiunea« Tot ce intrece aceasta masura e deci inutil si. In conceptia lui Beccaria. era o simpla revendicare a spiritelor laminate. indiferent de conditia sau situatia lor sociala. ele fiind in realitate deosebite pentru fiecare indivvid «´. mai usoara. In aceste conditii. in raport de situatia sociala. Toate vechile forme ale responsabilitatii collective trebuie abolite.

ci inevitabilitatea lor´. Ideea fusese exprimata de Machiavelli.unita cu speranta impunitatii´.1 Intelegand probabil el insusi vulnerabilitatea argumentarii sale cu privire la nelegitimitatea pedepsei cu moartea. p. Doar in doua cazuri aplicarea pedepsei cu moartea este justificata: atunci cind. desi moderata. sensibilitatea este mai mult si mai constant atinsa printr-o impresie usoara. desi libertatea este un drept tot atat de inalienabil ca si viata. dar frecventa.Beccaria ajunge astfel sa propuna masuri defavorabile invinuitului. opinia publica condamna pedeapsa cu moartea si dispretuieste pe calau.Filangieri. nici necesara. Scienza delle legislazione. dar trecatoare.certitudinea 1 ³ Vezi G. S-a aratat astfel ca. Napoli. in contradictie cu sine insusi.dar nu trebuie sa pierdem din vedere ca. Beccaria. care este scopul legii penale. ca pedeapsa cu moartea nu este legitima. decit printr-o zguduire violenta. Pedeapsa cu moartea este funestra pentru societate. cap. considera legitima pedeapsa privatiunii de libertate. in continuare. caci prin exemplele de cruzime pe care le da oamenilor inaspreste moravurile.V. ³Unii dintre cele mai puternice frane ale infractiunilor nu este cruzimea pedepselor. desi el indeplineste o indatorire oficiala. arata el. niciodata n-a putut ceda societatii dreptul sau la viata sau consimti la stirbirea lui prin contractual social. cartea III. 1780-1785. produce mai putin efect asupra spiritului omului decit durata ei.II. desi privat de libertate . ³Certitudinea unei sanctiuni. care. deoarece omul. infractorul are inca asemenea relatii si o asemenea purtare ³incat atinge securitatea natiunii´ si atunci cind ³moartea lui are adevaratul si singurul mijloc de a-i abate pe ceilalti de la savirsirea infractiunilor´  Al cincilea principiu: inevitabilitatea si promptitudinea pedepsei Efectul preventive. Rigoareapedepsei. Beccaria sustine. va face totdeauna o impresie mai puternica decat frica produsa de alta mai grozava. vor face o impresie cit mai puternica si cit mai durabila asupra sufletelor oamenilor si cit mai putin chinuitoare asupra corpului vinovatului´ Moderatia pedepselor. ci depinde de civilizatia si moravurile fiecarui popor.dar si ³acea metoda de a fi aplicate´.asa cum o intelege Beccaria ± poarta atat asupra calitatii. cit si asupra cantitatii acestora. .in conceptia sa. Dezvoltand logic toate consecintele principiului formulat.care ar putea sa para o negare a spiritului de umanitate ce domina intregul sau sistem. nefiind indrituit sa dispuna de propria lui viata. in interesul public. ceea ce slabeste constringerea psihologica pe care o exercita pedeapsa este nu moderatia acesteia. Beccaria demonstreaza. ca aceasta nu este nici utila. ³pastrand proportia. Dar el are grija sa atraga atentia ca masura pedepselor nu poate fi stabilita in abstract. ci speranta de a o putea evita. depinde mai mult de certitudinea pedepsei decit de severitatea sistemului represiv. Acest argument a fost amplu combatut.

in Despre spiritul legilor. Beccaria concepe practice realizarea principiului enuntat prin intocmirea a doua scari:una a infcatiunilor si alta a pedepselor corespunzatoare celor dintai.consacrase un capitol special acestui subiect.in conceptia lui Beccaria .  Al saselea principiu:proportia dinte infractiuni si pedepse. Pedeapsa ± arata.pedepsei ± pe care aceste masuri tind sa o asigure ± este accesoriul necesar al unor pedepse moderate.infractiune si pedeapsa.reprezinta contributia lui Beccarie.intr-adevar.´oamenii nu vor intampina un obstacol mai puternic in savarsirea infractiunii mai grave.in acelas sens.duce la concluzia ca aplicarea celui dintai nu poate sa aiba ca efect o judecata rapida.pe de alta parte.desi Beccaria nu spune expres.in functia nu numai de .odata stabilita.dar facuta cu incalcarea legii.inevitabil al ei ³.´masura infractiunii´.trebuie sa fie proportional cu paguba.dupa ce s-a stabilit natura pedepsei.pe de o parte. Efectul preventive al legii penale depinde nu numai de certitudinea pedepsei.el ajunge sa se considere pe una drept cauza. ³Trebuie sa existe o proportie intre infractiuni si pedepse´.Prejudiciul social constituie.iar.Pe de alta parte.Montesquieu. Corelarea principiului promptitudinei pedepsei cu principiul legalitatii in sensul sau cel mai larg.Pedeapsa.el se apreciaza desigur.infractiunile contra onoarei ± cu infamia.Cu cat momentul aplicarii pedepsei este mai apropiat de momentul savarsirii infractiunii.daca de aceasta este legat un avantaj mai mare´. Ideea nu este noua.incat.Daca pentru doua infractuni care vatama societatea in mod inegal s-ar stabili pedepse egale.natura sa.Cel de-al doilea criteriu ± care intra in funciune atunci cand.ar trebui sanctionat cu o pedeapsa pecuniara.Beccaria ± trebuie ³sa fie cat mai conform posibil cu natura infractiunilor´.Beccaria nu formuleaza expres aceasta concluzie.furtul deasemenea.pedeapsa cea mai potrivita este ± robirea temporara ³a muncii si a persoanei´ faptuitorului fata de societate.ci si de promptitudinea aplicarii ei.dar cum aceasta este ³infractiunea mizeriei´.iar pe cealalta drept efect necesar.incetul cu incetul.dar ea este pe linia si in spiritual gandirii sale.ce s-a cauzat societatii prin comiterea infractiunii.este drept si uman ca ³chinurile inutile si crude ale nesigurantei ³ si durata detinerii preventive sa fie cat mai mult cu putinta scurtate.infractiunile contra persoanei trebuie pedepsite cu pedepse corporale. ³cu atat este mai puternica si mai durabila in sufletul omului asociatia acestor doua idei.In dreptul roman se admitea ca pedeapsa trebuie masurata dupa delict:poena commensurari debet delicto.contra ± cu confiscarea marfii prohibite precum si a marfurilor care se afla impreuna cu ea.De aceea.este vorba de a I se determina intinderea .nu se va mai ³face nici o deosebire intre aceste infractiuni´ si se vor ³distruge sentimentele morale´.

si crede.care uneori poate sa nu existe.independent si interesati in respectarea legii.redactate pe intelesul tuturor.nu in elemental de imprumut.in randul careia aseaza: elaborarea unor legi simple si clare.considerarea ca infractiuni al unor ³actiuni indiferenta´ nu impiedica tulburarile si dezordinea.in fine.inmultirea incriminarilor.formarea unor garzi pe cartiere.inregistrarea publica a tututror contractelor si crearea posibilitatii de a se consulta documentele.alaturi de un system de masuri penale trebuie sa se instituie sis a actioneze un sistem eficient de masuri preventive.Pedeapsa unei infractiuni nu poate fi socotita ³cu adevarat justa (adica necesara) atata vreme cat legea nu a intrebuintat cel mai bun mijloc cu putinta.Beccaria.deasemenea. ³care sa favorizele nu atat clasele. Formuland aceste principii.stiind prea bine ca organizare si functionarea represiunii nu sunt suficiente pentru reducerea si lichidarea criminalitatii.garantia prevenirii infractiunilor consta in statornicirea unor ordini in care instructiunea sa mearga maina in maine cu libertatea.Alaturi de aceste masuri cu character general.ca mijloc de a preveni infractiunile contra linistei publice.ca ele sun suficiente pentru prevenirea infractiunilor.Dupa parerea lui.ci in cel original.nici utilitatea unora din masurile propuse de el.nu pedepsirea lor.de multe ori.Dar nu numai atat : accentual trebuie pus pe prevenire.economice si educative in lupta impotriva criminalitatii.in mod eranat.si inainte de toate.Astfel.O prevenire reala nu poate fi realizata decat printr-un complex de masuri social-edicative.ca mijloc de a preveni contrabanda.Dar Beccaria nu vede limitele eficientei acestui complex de masuri. Complexul de masuri sociale educative Beccaria dezvolta si propune unele masuri practice.ce s-a pricinuit. .perfectionarea educatiei.nu pe represiune.Nu se poate nega.Nu intotdeauna este posibil sa se realizeze o similitudine perfecta intre natura pedepsei si natura infractiunii.cat oamenii insisi´. Beccaria a inteles in mod just ca fenomenul infractional nu poate fi combatut numai prin pedepse.nu previne infractiunile.recompensarea virtutii.ca mijloace de prevenire a falimentelor.paguba materiala.indoelnica.eficacitatea unei asemenea pedepse ± o adevarata forma renascuta a talionului ± este.De altfel.infiintarea unei banci publice.el propune:scaderea taxelor vamale.alte masuri specifice pot contribui la prevenirea anumitor categorii de infractiuni.El a inteles.ni se pare.el isi da seama ca. Valoarea teoriei lui Beccaria rezida.de ordin material si moral.pe de alta parte.Scopul principal a oricarei bune legislatii trebuie sa fie prevenirea infractiunilor.dar si de intinderea tulburarii. raspandirea culturii si a stiintei in randurile maselor largi.nici caracterul progresist.ca sa o previna´.formarea unui mare numar de magistrate cinstiti.ci creeaza altele noi.combaterea viciilor cu ajutorul educatiei.in inprejurarile date ale unei natiuni.importanta precumpanitoare a masuilor sociale.