FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN

AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

REFERAT SOCIOLOGIE:

Cercetare sociologică privind

siguranța cetățeanului în
județul Alba

STUDENT: Gramaticu Cerasela

GRUPA: 8214

1
 CUPRINS

1. Descrierea cercetării
2. Metodologia
3. Rezultate ale cercetării
3.1. Gradul de siguranţă perceput de către cetăţenii judeţului
3.2. Timpul de reacţie la solicitările cetăţenilor
3.3. Gradul de satisfacţie/insatisfacţie faţă de activitatea Poliţiei
3.4. Sarcinile prioritare ale poliţistului în viziunea cetăţenilor
3.5. Evaluarea globală de către cetăţeni a activităţii Poliţiei
3.6. Aprecierea de către cetăţeni a factorilor care perturbă
îndeplinirea de către poliţişti a îndatoririlor lor legale
3.7. Sursele de informare ale cetăţenilor despre activitatea
Poliţiei
3.8. Percepţia riscului de victimizare
4. Concluzii preliminare

1. Descrierea cercetării

2
 Cercetarea sociologică asupra Siguranţei cetăţeanului în judeţul Alba a implicat
realizarea unei anchete sociologice pe un eşantion total de 960 de persoane adulte în perioada
1-17 Noiembrie 2009. Cercetarea sociologică a cuprins trei etape, în primele două s-au
delimitat aspectele ce vor fi investigate şi s-a definitivat metodologia, iar culegerea datelor a
avut loc în luna Noiembrie 2009.

PRIMA ETAPĂ a cuprins delimitarea aspectelor de investigat, respectiv identificarea

componentelor principale ale siguranţei cetăţeanului (PROBLEMATICA), determinarea
aprecierilor cetăţenilor asupra activităţii Poliţiei şi în speţă asupra poliţistului şi identificarea
factorilor care pot influenţa percepţia siguranţei publice de către cetăţean.
O ultimă componentă a primei etape de cercetare a constituit-o finalizarea variantei de
chestionar şi testarea lui în condiţii de teren.

A DOUA ETAPĂ a studiului a constituit-o construcţia procedurii de eşantionare (alegere) a

subiecţilor în aşa fel încât să fie satisfăcută cerinţa de reprezentativitate a eşantionului la
nivelul populaţiei din judeţul Alba. Procedura de eşantionare a fost una stratificată
multistadială. Pentru eşantionare s-au ales la nivelul zonelor din judeţ, comune şi oraşe, iar la
nivelul localităţilor s-au extras aleator cu ajutorul softurilor specializate din listele electorale
persoanele care vor fi chestionate.

CEA DE-A TREIA ETAPĂ a studiului a constat într-o cercetare sociologică de amploare
realizată cu ajutorul Inspectoratului de Poliţie a judeţului Alba (car a asigurat infrastructura
deplasării, consultanţa şi suport pentru operatorii de teren) la domiciliile persoanelor alese
aleator din judeţul Alba. Echipa de cercetare a fost constituită din 8 cadre didactice de la
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia în calitate de coordonatori, supervizori pentru
diversele operaţiuni realizate şi din 92 studenţi de la Sociologie şi Asistenţă socială în
calitate sau operatori teren. Din partea Poliţiei judeţene Alba echipa de cercetare a fost
completată cu sociolog Nadia Enache.
• Eşantionul a avut un volum de 960 de persoane.
• Eroarea maximă calculată pe eşantion după principalele date statistice referitoare la sex
şi vârstă este de 3,22%.

2. Metodologia

2.1. Echipa de cercetare:

Coordonator: conferenţiar univ. dr. Lucian Marina
Coordonatori teren (zone): lect. univ. dr. Vlad Millea, lect. univ. dr. Rodica Stânea, lect.
univ. dr. Petronela Talpaş, asist. univ. drd. Claudiu Ştefani, asist. univ. drd. Angela Bara,
asist. univ. dr. Lavinia Holunga,

3
Reprezentant Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Alba: inspector Fulguşoara Enache -
sociolog
Supervizare metodologie şi eşantionare: prof. univ. dr. Mihai Pascaru
Operatori de teren şi operatori de calculator: 92 studenţi ai secţiilor de Sociologie şi
Asistenţă Socială, an I, II şi III.

2.2. Desfăşurarea cercetării:

1) S-au chestionat 960 de persoane la domiciliu din judeţul Alba (cu vârsta cuprinsă între
18-81 ani).
2) Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia judeţului cu vârsta între 18 – 81 de ani, cu o
marjă de eroare de 3,22%.
3) Numărul de localităţi urbane de unde au fost persoanele chestionate a fost de 10, iar a
comunelor de 21 (de regulă în fiecare comună au fost două puncte de eşantionare, în
centrul de comună şi într-o localitate de mărime mediană). S-a urmărit principiul
proporţionalităţii pe zone de densitate ale judeţului Alba (s-au cules mai multe interviuri
din zonele mai dens populate).
4) S-a verificat structura pe sexe, vârste şi mediu rezidenţial urban/rural, în aşa fel încât s-a
constat o eroare medie a proporţiilor de pe eşantion faţă de cele din populaţia judeţului sub
3%.

Structura după sex:

Masculin Feminin
% pe % în eroare % pe % în eroare
eşantion populaţie eşantion populaţie
48,3 49,4 -1,1% 51,7 50,6 +1,1%

Structura după vârstă:

4
5) S-au urmărit obiectivele:
a. Determinarea gradului de siguranţă perceput de către cetăţenii judeţului.
b. Identificarea frecvenţei de apariţie a problemelor de siguranţă a cetăţeanului la nivel de
judeţ şi de zonă a judeţului.
c. Determinarea evaluărilor cetăţenilor asupra reacţiei Poliţiei la solicitări.
d. Determinarea sarcinilor prioritare ale poliţistului în viziunea cetăţenilor
e. Evaluarea globală de către cetăţeni a activităţii Poliţiei
f. Aprecierea de către cetăţeni a factorilor care pot perturba îndeplinirea de către poliţişti a
îndatoririlor lor legale
g. Identificare surselor de informare a cetăţenilor faţă de activitatea Poliţiei
h. Formularea de recomandări privind îmbunătăţirea gradului de siguranţă publică din prisma
evaluărilor locuitorilor din judeţul Alba.

3. Rezultatele cercetării

3.1. Gradul de siguranţă perceput de către cetăţenii judeţului

54,8% dintre cetăţenii judeţului se simt în siguranţă în localitatea lor (în foarte mare
măsură şi în mică măsură). 33, 6% adoptă o poziţie de mijloc („nici mare, nici mică măsură)
ceea ce exprimă practic tot o stare de siguranţă , de un nivel mai redus însă. Doar 11%
declară o stare de nesiguranţă (8% în mare măsură şi 3% în mică măsură). 0,5% nu răspund
la această întrebare.

5
Analiza pe zone ale judeţului ne produce următoarea situaţie:

Vedem că gradul de siguranţă perceput de către cetăţeni este cel mai scăzut în zona Cugir
(23,8 se simt în nesiguranţă, iar 40% aşa şi aşa), apoi în zona Ocna Mureş (15,1% se simt în
nesiguranţă şi 41,5% aşa şi aşa), Aiud (12,4% se simt în nesiguranţă şi 41,6% aşa şi aşa) şi
zona Alba Iulia (12,7% se simt în nesiguranţă şi 37,1% aşa şi aşa). Zona cu cel mai ridicat
nivel perceput al siguranţei este Zlatna.

3.2. Timpul de reacţie la solicitările cetăţeanului

La întrebarea dacă a fost victima unei încălcări a legii în ultimul an, 94,6% spun că nu,
3,4% spun că Da, iar 2% nu răspund. Din cei care se consideră victimă, doar 40% au sesizat
Poliţia, 15,7% au apreciat că nu era cazul şi 44,3% au declarat că nu au sesizat Poliţia, din
diverse motive.

Dintre cei care au sesizat Poliţia, situaţia răspunsurilor este astfel:

-37,5% apreciază că timpul de reacţie a fost de 20-30 minute
-30% apreciază că reacţia a fost la 2-12 ore
-7,5% vorbesc de o săptămână
-7,5% spun că s-a sesizat după o lună
-15% spun că nu s-a reacţionat la sesizare

Trebuie să precizam însă că numărul de persoane care au declarat că au sesizat Poliţia este
foarte mic, 1,3% din total eşantion declară că au sesizat Poliţia în ultimul an.
Întrebaţi dacă au fost mulţumiţi de reacţia Poliţiei, cei care au sesizat-o se declară jumătate
mulţumiţi, iar jumătate nemulţumiţi.

6
Motivele pentru care se declară nemulţumiţi sunt conform răspunsurilor de anchetă faptul că
nu s-au ocupat suficient de caz, nu au reacţionat pe motiv că nu au ce face, nu i-au informat
despre merul anchetei sau nu au reacţionat în nici un fel (în sensul că nu ştiu să fi reacţionat).

3.3. Gradul de satisfacţie/insatisfacţie faţă de activitatea Poliţiei din

localitate
S-au utilizat 15 indicatori pentru măsurarea satisfacţiei/insatisfacţiei faţă de activitatea
Poliţiei, pe mai multe tipuri de activitate. Răspunsurile sunt în tabelul următor (în procente).

Referitor la tabelul de mai sus putem distinge trei tipuri de activităţi în funcţie de gradul de
satisfacţie al cetăţenilor:
A: activităţi faţă de care cetăţenii sunt mulţumiţi în proporţii majoritare (peste 50%)
B: activităţi faţă de care cetăţenii se manifestă în proporţii de peste 25% nemulţumiţi
C: activităţi faţă de care cetăţenii declară că nu au informaţii (nu cunosc) în proporţii de peste
25%

La categoria A de activităţi avem:

- participarea poliţiştilor la activităţile culturale, sportive, din comunitate
- vizibilitatea poliţiei în comunitate
- numărul de patrule auto
- supravegherea, îndrumarea şi controlul traficului rutier
- rapiditatea intervenţiei în cazurile de violenţă
- rapiditatea rezolvării spargerilor din locuinţe, furturi auto
- prevenirea manifestărilor de violenţă în preajma şcolilor

La categoria B de activităţi:
- prevenirea făcută cetăţenilor pentru a nu deveni victime ale infracţiunilor

7
- combaterea cerşetoriei
- numărul de patrule pedestre
- combaterea actelor de vandalism (distrugerea bunurilor publice)
- combaterea actelor de violenţă din spaţiul public

La categoria C de activităţi avem:

- Combaterea comercializării unor produse falsificate sau de contrabandă (ţigări, alcool,
haine etc.)
- Eficienţa luptei împotriva criminalităţii organizate (bande, reţele, etc.)
- Prevenirea manifestărilor violente dintre grupările infracţionale (lupte stradale, distrugeri,
vandalizări)
- Participarea poliţiştilor la activităţile culturale, sportive, etc. din comunitate

Se remarcă că activităţile despre care cetăţenii au mai puţine informaţii sunt fie activităţi care
fac mai puţin „zgomot” şi prin urmare riscă să fie mai puţin bine percepute (combaterea
marii criminalităţi), fie activităţi de impact în spaţiul public (activităţile culturale, sociale)
care pot fi făcute mai vizibile prin intensificare şi mediatizare.

3.4. Sarcinile prioritare ale poliţistului în viziunea cetăţenilor

La întrebarea spre ce sarcini ar trebui să se canalizeze Poliţistul din comunitate, s-a
răspuns că prima prioritate este vizibilitatea în comunitate (să fie prezent acolo unde este
nevoile de el), să intervină rapid în cazurile de violenţă şi să rezolve cu rapiditate spargerile
din locuinţă şi furturile auto.

8
3.5. Evaluarea globală de către cetăţeni a activităţii Poliţiei
Pentru a vedea care este evaluarea globală a activităţii poliţiei din localitate am folosit
un set de 8 indicatori.
Rezultatele sunt prezentate în tabelul următor (în procente).

Este de remarcat faptul că majoritatea cetăţenilor consideră că poliţia din localitate (şi
deci cumulat la nivel de judeţ) îşi desfăşoară corespunzător activitatea. Mai mult ca şi
majoritatea (76%) privesc poliţia ca fiind un „ajutor şi un prieten al cetăţenilor”.
Dintre aspectele negative care reies din evaluările cetăţenilor se evidenţiază o anumită
percepţie dată de activitatea poliţiştilor legată de a „închide ochii la unele fapte ilegale în
schimbul unor avantaje personale”. Sigur că dat fiind contactul redus cu Poliţia al cetăţenilor
intervievaţi acesta este mai mult un aspect legat de imagine, de mediatizarea negativă din
mass-media.
Trebuie remarcat şi faptul că aprecierile asupra comportamentului majorităţii poliţiştilor
nu sunt, decât în puţine cazuri, rezultatul propriei experienţe sau al contactului direct cu
lucrătorii de poliţie. Cel mai adesea este vorba despre însuşirea unor stereotipuri existente la
nivelul opiniei publice cu privire la anumite categorii socio-profesionale. Acest aspect este
întâlnit şi de constatarea că o parte dintre subiecţii care au fost victime ale infracţiunilor şi nu
au fost mulţumiţi de modul în care poliţiştii s-au ocupat de cazul lor apreciază totuşi că
acestea nu sunt comportamente generalizate.
Mediatizarea tot mai intensă în ultima perioadă a cazurilor în care faţă de autorii unor
infracţiuni grave nu s-a dispus luarea unor măsuri privative de libertate se reflectă şi în
răspunsul subiecţilor, aproape jumătate (47,4%) dintre cetăţeni sunt de părere că mass-media
exagerează gravitatea faptelor, ceilalţi fiind de părere că mass-media prezintă faptele aşa cum
sunt ele (47,8%).
63,8% dintre respondenţi sunt de părere că media contribuie la rezolvarea cazurilor şi 31,6%
dintre respondenţi sunt de părere că împiedică rezolvarea cazurilor.
Părerile sunt aproximativ egale referitor la inducerea unui sentiment de nesiguranţă
(45%) vs. mass-media contribuie la creşterea siguranţei prin informare (48,8%). Un procent
de 6,3% îl reprezintă NS/NR.

9
3.6. Aprecierea de către cetăţeni a factorilor care perturbă îndeplinirea
de către poliţişti a îndatoririlor lor legale
Gruparea răspunsurile date de cetăţeni la întrebarea „Ce anume consideraţi că împiedică
în cea mai mare măsură îndeplinirea de către poliţişti a îndatoririlor faţă de cetăţeni?” a
arătat că sunt percepute 3 cauze principale:
- principala cauză este subfinanţarea consideră cei mai mulţi cetăţeni (şi numărul redus de
poliţişti derivă de aici);
- a doua cauză este „lipsa de cooperare a cetăţenilor”
- a treia cauză este comportamentul şi pregătirea poliţiştilor

Rezultate detaliate ale răspunsului la această întrebare sunt în graficul următor.

3.7. Sursele de informare ale cetăţenilor despre activitatea Poliţiei

În ceea ce priveşte sursele de informare cu privire la activitatea poliţiei, datele obţinute
în cadrul cercetării arată că cel mai important rol îl joacă media audio-vizuală, în cea mai
mare parte naţională (73,2%) urmată de presa scrisă (25,5%), preponderent locală şi posturile
de radio cu acoperire naţională (12,1%). Posturile de televiziune cele mai vizionate care
oferă respondenţilor informaţii despre activitatea Poliţiei Alba sunt PRO TV , Realitatea TV,
Antena 1 şi în mai mică măsură celelalte posturi. Dintre posturile radio din care respondenţi
află cele mai multe ştiri despre activitatea poliţiei sunt Radio România Actualităţi, şi cele
locale dintre care cele mai ascultate sunt: Radio Orion, Radio 21, şi Radio Reîntregirea.
Ziarele care furnizează în cea mai mare măsură respondenţilor informaţii despre activitatea
poliţiei sunt : cotidienele locale „Unirea”, „Informaţia de Alba” şi „Monitorul” urmate de
cele naţionale: Cunoaşterea directă a activităţii poliţiei prin intermediul contactului direct cu
poliţiştii şi activitatea acestora are o pondere redusă (17,3 %) (vezi fig. De mai jos) Un rol
important în cunoaşterea activităţii poliţiei îl joacă cunoscuţii care au avut tangenţă cu
poliţia, 17,5 % dintre respondenţi declarând.

10
 Comparând aceste date cu cele referitoare la măsura în care respondenţi au apelat la
serviciile poliţiei putem spune aprecia că activitatea poliţiei este cunoscută în cea mai mare
parte prin intermediul conţinuturilor vehiculate în masmedia şi mai puţin prin intermediul
contactului direct cu poliţiştii şi activitatea acestora.
Mijloacele de comunicare instituţională gestionate de Instituţia Poliţiei (site-ul Poliţiei,
ziarele editate de Ministerul de Interne) sunt folosite dar în mică măsură (sub 5 %) şi au un
impact minor la formarea imaginii despre activitatea Poliţiei. De asemenea un impact minor
asupra formării imaginii despre activitatea poliţiei au şi campaniile de informare duse prin
intermediul pliatelor şi fluturaşilor, doar 1,4 % dintre respondenţi declarând ca s-au informat
din asemenea surse .
Un număr semnificativ de persoane (12,4 %) declară că nu au nici o sursă informaţii
referitoare la activitatea poliţiei.

Vizibilitatea poliţiştilor de proximitate

Conform răspunsurilor oferite de către respondenţi, cea mai mare parte dintre locuitorii din
mediul urban declară că nu cunosc numele poliţistului de proximitate (52,3 %) în timp ce
ceva mai mult de o treime (36,6 %) declară că îl cunosc. Un număr semnificativ de persoane
declară că nu aveau ştiinţă de existenţa Poliţiei de Proximitate (11,0 %).

Vizibilitatea instituţiilor care gestionează siguranţa publică

În cele ce urmează vom analiza măsura în care instituţiile cu rol în gestiunea siguranţei
publice sunt cunoscute în rândul cetăţenilor din judeţul Alba. Astfel despre Autoritatea
Teritorială pentru Ordine Publică au auzit aproape o treime dintre respondenţi (27,1 %) în
timp ce două treimi nu au auzit niciodată despre această autoritate (72,9 %).

11
Vizibilitatea şefilor poliţiei
Referitor la măsura în care şefii poliţiei sunt cunoscuţi, aşa cum arată datele din tabelul de
mai jos, cei mai cunoscuţi sunt şefi de post din comune (81,0%), urmaţi de şefi poliţiilor
orăşeneşti 37,8%) şi de şeful poliţiei judeţene (25,4%). Datele sugerează faptul că factorul
cel mai important care explică notorietatea şefilor poliţiei este proximitatea spaţială, cu cât
comunitatea este mai mică cu atât şeful poliţiei locale este mai cunoscut. Alt factor luat în
calcul pentru explicarea notorietăţii şefilor poliţiei este prezenţa acestora în ştirile media,
interviuri şi emisiuni unde şeful poliţiei judeţene are cea mai mare rata de participare
comparativ cu şefii poliţiilor locale însă aşa cum arată datele obţinute în cercetare, influenţa
acestui factor este mult mai slaba decât proximitatea spaţială.
Dintre şefii poliţiilor orăşeneşti, cei mai cunoscuţi sunt Emil Gutiu, Olar Nicolae, Tomuţa
Radu, Vancea Marcel şi Costea Vasile. În cazul şefilor de post cei mai cunoscuţi sunt: David
Marius, Popa Florin, Corcheş Vasile, Bleza Augustin, Ionescu Cătălin şi Marin Oneţiu.

Vizibilitatea şefilor poliţiei

* La întrebare au răspuns doar respondenţii din mediul urban

** La întrebare au răspuns doar respondenţii din mediul rural

Consumul de ştiri despre infracţiuni

După cum ne arată datele din tabelul de mai jos, aproape toţi respondenţii urmăresc ştiri
despre infracţiuni (97,6 %) la televiziuni, citesc despre astfel de evenimente în ziare şi
ascultă ştiri care conţin astfel de informaţii la radio. Dintre aceştia un consum mai ridicat de
ştiri despre infracţiuni şi infractori se înregistrează în cazul a 46,4 % dintre respondenţi.

Consumul de ştiri despre infracţiuni

12
3.8. Percepţia riscului de victimizare
Siguranţa personală este percepută la un nivel ridicat de către cetăţenii judeţului Alba,
jumătate dintre respondenţi menţionează că există un risc foarte mic de a deveni victime ale
infracţiunilor comise cu violenţă (omor 80%, viol 77,1%, 66,9% violenţe domestice, tâlhărie
54,3%, vătămare corporală gravă 54%, agresiune fizică 48,4%).
Propria locuinţă prezintă de asemenea un nivel ridicat de siguranţă, precum şi siguranţa
bunurilor personale (42.1% furt din locuinţe, 58,8% furt de automobile şi 50.2% furt din
automobil).
Această siguranţă se asociază cu procentul relativ mic de victimizare înregistrat la
nivelul judeţului, 4,4 % dintre respondenţi au răspuns că s-au aflat în situaţia în care un
membru al familiei sau chiar respondentul a fost victima unei încălcări a legii.
Ca măsuri pentru protecţia personală cetăţenii evită persoanele suspecte (35,6%), evită
zonele slab iluminate (26,5%) sau merg însoţite (22,9%), menţionând în acelaşi timp că se
tem de persoanele violente în proporţie de 43,9%, de hoţi/tâlhari 42,9% şi de persoanele în
stare de ebrietate 41,6%.
Pentru protecţia bunurilor personale au adoptat măsuri precum:
• Pentru locuinţă: 39,4% încuietori solide, şi-au cumpărat un câine 25,9%, interfon sau
camere de supraveghere 17,3%, garduri de protecţie 8%, precum şi asigurare pe locuinţă
10%.
• Pentru automobil: o parchez în garaj 39,4%, o parchez pe o stradă iluminată 18,9%, am
asigurare CASCO 15,5%, am instalat alarmă 14,5%. De menţionat este procentul mare care
nu deţin automobil 44,6% şi a celor care deţin un automobil şi nu au luat nici o măsură de
protecţie 52,2%.

4. Concluzii
Datele obţinute în cadrul cercetării de faţă sugerează faptul că la nivelul judeţului Alba,
locuitorii se simt în mare măsură în siguranţă fapt asociat cu o rată de victimizare relativ
scăzută. Prin comparaţie, la nivel naţional nivelul de siguranţă perceput şi rata de victimizare
sunt semnificativ mai ridicate. Nivelul de siguranţă perceput de locuitorii judeţului variază
de la o zonă la alta, înregistrând cea mai ridicată valoare în zona Zlatna şi cele mai scăzute în
zonele Cugir şi Ocna-Mureş. Siguranţa publică prezintă cote ridicate atât în spaţiul public cât
şi în locuinţa personală.

Riscul de victimizare este perceput şi el de către locuitorii judeţului ca fiind destul de

scăzut, astfel mai puţin de jumătate dintre locuitori se tem că ar putea fi victima unor
infracţiuni violente grave sau că locuinţa şi bunurile lor ar fi în pericol. Acest fapt se
asociază cu o pondere ridicată a persoanelor care nu adoptă strategii de protecţie personală, a
locuinţei sau a automobilului.
În ceea ce priveşte percepţia locuitorilor judeţului Alba cu privire la activitatea poliţiei,
cercetarea realizată a condus la o serie de constatări:

13
1. Poliţia reacţionează destul de prompt la solicitările cetăţenilor, în mai bine de două treimi
din cazuri timpul de reacţie a fost unul rezonabil nedepăşind 2 ore sau în unele cazuri 12 ore.
O mai bună evaluare a promptitudinii reacţiei poliţiei necesită introducere în discuţie a
naturii solicitării (dacă a fost vorba de o urgenţă sau de o altă solicitare care nu necesită o
reacţie foarte rapidă. Există însă un număr important de cazuri în care poliţia nu a răspuns
deloc şi aceasta este o problemă.

2. În ceea ce priveşte mulţumirea celor care au sesizat poliţia faţă de reacţia acesteia,
jumătate dintre respondenţi se declară mulţumiţi iar cealaltă jumătate nemulţumiţi. Motivele
nemulţumirii pentru care cei care au sesizat poliţia sunt legate de modul de conducere a
anchetei (şi rezolvarea cazului) şi comunicarea cu victimele infracţiunilor.

3. Măsurarea aprecierilor respondenţilor faţă de activitatea poliţiei conduce la configurarea a

trei categorii de situaţii :
a) Satisfacţie faţă de: vizibilitatea poliţiei în comunitate dată în principal de participarea
acesteia la viaţa socială a acesteia (diferite evenimente sociale), activitatea poliţiei în
domeniul circulaţiei (patrule auto vizibile, coordonarea traficului, rezolvarea cazurilor de
furturi auto); rezolvarea cazurilor de violenţă (rapiditatea intervenţiei, prevenirea violenţei în
şcoli)
b) Insatisfacţie faţă de: rezolvarea unor fenomene deviante din comunitate, cerşetorie,
vandalism în spaţiul public, prevenirea victimizării şi combaterea violenţei din spaţiul public.
c) Necunoaşterea unor activităţi ale poliţiei: combaterea contrabandei, lupta împotriva crimei
organizate, prevenirea conflictelor violente din spaţiul public.

4. În viziunea cetăţenilor, poliţia trebuie să fie vizibil prezentă în comunitate, să intervină

rapid şi să rezolve eficient problemele legate de violenţă, furturi din locuinţe şi auto.

5. În cazul evaluării globale a activităţii poliţiei, cetăţenii percep poliţia ca o instituţie

prietenoasă aflată în slujba cetăţenilor cu o activitate în general bună dar sesizează şi aspecte
negative în activitatea acesteia legate în special de corupţia unor poliţişti. Datele obţinute în
cadrul cercetării sugerează faptul că formarea imaginii faţă de activitatea poliţiei este
influenţată în mai mare măsură de conţinuturile vehiculate în mass-media dar contează şi alţi
factori printre care mai importanţi sunt experienţa directă sau mediată a actorilor sociali.
Informaţiile obţinute în cadrul acestei cercetări nu ne permit însă să oferim un răspuns
tranşant cu privire la ponderea acestor factori în formarea imaginii despre poliţie.

6. Referitor la factorii care afectează activitatea poliţiei, în percepţia respondenţilor aceştia

sunt reprezentaţi de: insuficienţa resurselor (bani, efective de poliţişti), abilităţi şi competenţe
ale poliţiştilor, lipsa de cooperare a cetăţenilor.

14
 Sursele de informare cu privire la activitatea poliţiei sunt reprezentate de: televiziuni,
aproape urmărite de aproape trei sferturi dintre respondenţi (în special posturile naţionale
PRO TV, Antena 1 şi Realitatea), presa scrisă (Unirea, Adevărul, Libertatea) citită de un
sfert şi posturi de radio (Radio România Actualităţi, Radio Orion, Radio 21, şi Radio
Reîntregirea) ascultate de către mai mult de unul din zece respondenţi. Un aspect important
relevat de datele culese în cadrul cercetării este faptul că la formarea imaginii despre
activitatea poliţiei, mass-media joacă rolul cel mai important fiind principalul mijloc de
cunoaştere a lumii externe.
Consumul de ştiri despre infracţiuni şi infractori conform datelor obţinute în cadrul
cercetării este foarte ridicat, aproape toţi respondenţi urmăresc astfel informaţii pe canalele
media dintre care aproape jumătate des şi foarte des.
Notorietatea ATOP, aşa cum arată răspunsurile oferite de către respondenţi este destul
de scăzută, doar unul din trei locuitori ai judeţului Alba au auzit de această autoritate.
Referitor la şeful IPJ Alba, unul din patru locuitori ai judeţului cunosc cine este dar numai o
treime dintre aceştia au putut reproduce numele corect.
Şefi unităţilor de poliţie orăşeneşti sunt cunoscuţi de o treime dintre respondenţi iar mai bine
de jumătate dintre aceştia pot să numească corect pe şeful unităţii de poliţie din oraşul său.
Şefi posturilor comunale de poliţie sunt cunoscuţi de 8 din zece locuitori comunelor iar
numele lor este redat corect de 84 % dintre aceştia.
Datele cercetării sugerează că factorul cel mai important în cunoaşterea şefului poliţiei
locale este proximitatea spaţială. Cu cât localitatea este mai mică cu atât şeful local al poliţiei
este mai cunoscut. În cazul şefului IPJ Alba, notorietatea este dată în principal de apariţiile în
presa locală însă după cum am văzut la capitolul surse de informare despre activitatea poliţiei
cei mai mulţi dintre respondenţi se informează urmărind canalele de ştiri cu acoperire
naţională.
Poliţiştii de proximitate sunt cunoscuţi de către o treime dintre locuitorii oraşelor în timp
ce mai bine de jumătate nu îi cunosc. Unul din zece locuitori ai oraşelor nu are cunoştinţă de
existenţa Poliţiei comunitare.

15