Sunteți pe pagina 1din 44

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ
BUCUREŞTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

ANALIZA INTINERERELOR TEHNICE LA CULTURILE DE CAMP DIN


EXPLOATATIA ODA AGRO , JUDETUL CĂLĂRAŞI

Coordonatori ştiinţifici
Ş.l. dr.ing. Horia-Victor Hălmăjan
Ing. Florin Nitu

Absolvent
SERBAN IONUT

2008
CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………
….………..5

CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE
………………………………………...….………….…..8
1.1. Amplasarea geografică………………………………...……………. ………..
…….8
1.2. Obiectul de activitate………………………………………………..…. ……..
……..8
1.3. Acţionariatul şi Consiliul de administraţie…………………..… …….
………….…8
1.4. Dotarea tehnico-materială a societăţii………………………………........
………..9
1.5. Dotarea cu forţă de muncă……………………………………...........
…………10

CAPITOLUL II
CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ
ACTIVITATEA „S.C. MES S.A. SLATINA, OLT
2.1. Aspecte generale………………………………………………………………..
…..11
2.2. Caracterizarea principalului tip de sol……………………….......……..
…………14
2.3. Clima……………………………………………………………......….....
………….16

2
CAPITOLUL III model
3.1. CARACTERIZAREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT
PENTRU SEMĂNAT…………………………………………………………..
………....…………….18
3.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA „S.C. MES
S.A. SLATINA, OLT ……………………………..
………………………………..…......…….18
3.3. LISTA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR FOLOSIŢI LA „S.C. MES S.A.
SLATINA, OLT ................................................................................…………….
…….....……….19
3.3.1. Soiurile de grâu de toamnă (Triticum aestivum L.)…….………..........
…….20
3.3.1.1. Soiul Dropia…………………………………………………...
…......………20
3.3.2.Hibrizii de porumb (Zea Mais)………………………………...
…….......……..21
3.3.2.1. Hibridul Fundulea 376…………………………….
………………......……21
3.3.2.2. Hibridul Helga………………………………………….………......
………..21
3.3.3. Soiurile de orz (Hordeum vulgare L.)……………………….……........
……..22
3.3.3.1. Soiul Orizont……………………………………..
…………………..………22
3.3.4. Hibrizii de floarea-soarelui (Helianthus annuus L.)
3.3.4.1. Hibridul
Favorit………………………………………………………...…….22
3.3.4.2. Hibridul
Performer……………………………………………………………23

3
3.3.5. Soiuri de rapiţă de toamnă (Brassica napus L)……………..…..........
……23
3.3.5.1. Soiul
Valesca…………………………………………………………..……..23

CAPITOLUL IV
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA „
4.1. Rotaţia culturilor …………………………………………..….......
……..25
4.2. Fertilizarea
…………………………………………………………………….
4.3. Lucrările solului ………………………………………………........…….25
4.4. Sămânţa şi semănatul ………………………….…………….......…….26
4.5. Lucrările de îngrijire …………………………….……………….......
….26
4.6. .Recoltarea ……………………………………..………………….......
…..27

CAPITOLUL V
ANALIZA itinerarelor tehnice, VENITURILOR, REZULTATE FINANCIARE
ŞI A EFICIENŢEI ECONOMICE PE CULTURI
5.1. Analiza structurii suprafeţei cultivate şi a producţiilor realizate pe
culturi……………………………………………………………………….....
……………..41
5.2. Analiza veniturilor realizate pe culturi…………………………….........
…………42
5.3. Analiza costului unitar şi a cheltuielilor totale de producţie……...............
….…43

4
5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafaţă………………...........
……….43
5.3.2. Analiza cheltuielilor totale de
producţie……………………………............….50
5.4. Analiza rezultatelor financiare pe
culturi……………………………….........……51
5.5. Analiza comparativă a principalilor indicatori de eficienţă economică pe
culturi………………………………..………………………...
………………….....……….52

CAPITOLUL VI

CONCLUZII………………………………………..
…………………………………....…..56

BIBLIOGRAFIE………………………………….…………………………….....
…………62

INTRODUCERE

O fac eu, O să fie aceeaşi la toţi, cu mici excepţii


Scopul – realizarea diagnosticului regional la principalele culturi din zona
de sud. Formarea unor tipologii de exploataţii agricole.
Aceeaşi structură, pentru a fi uşor comparabile

CAPITOLUL I

Modificaţi (rescrieţi) modelul pe care vi-l dau eu. Nu îl lăsaţi aşa cum e,
pentru că mai există încă 3 lucrări faţă de cea a voastră care au primit acest
model. Nu trebuie să fie la fel!!!
Informaţiile pe care le luaţi sunt din anul agricol 2006-2007

5
PREZENTAREA GENERALĂ A EXPLOATAŢIEI AGRICOLE Amplasarea
geografică.

Exploataţia este amplasata pe teritoriul comunei Belciugatele , jud.


Calarasi , la 25 de km de Bucuresti si 1 km de Fundulea cu acces la DN3

1.2. Obiectul de activitate.

-Obiectul de activitate il constituie cultura cerealelor si plantelor tehnice


-Comerţ cu produse agricole

1.3. Acţionariatul şi Consiliul de administraţie.

- Istoricul exploataţiei: înfiinţată din anul 1994 ca persoana fizica


autorizata iar in anul 2006 a devenit persoana juridica sub numele de
ODA AGRO SRL inregistrata la Registrul comertului J51/187/2006 ,
avand codul unic de inregistrare RO 18507449

- Exploatatia functioneaza pe baza contractelor de arenda intre societete


si propietarii de teren agricol

- Suprafata : 287 ha

1.4. Dotarea tehnico-materială a societăţii.

Exploataţia gestionează în prezent287ha teren arabil, cea mai mare parte a


suprafeţei fiind terenul lucrat prin arendare de la proprietari, localnici ai
comunelor învecinate in urma punerii în posesie a pământului pe baza Legii 18
şi a Legii 1 din 2001.

Structura culturilor în cadrul Exploataţiei Agricole


în perioada 2006-2007

6
Anii
2006-2007
Cultura
Grâu de 63 ha
toamna
Floarea 100 ha
soarelui
Coriandru 37 ha
Soia 40 ha
Porumb 47 ha

Societatea dispune şi de alte dotări şi anume:


- sediul administrativ
- magazie piese de schimb, produse chimice (erbicide, pesticide,
îngrăşăminte chimice)
- atelier pentru întreţinerea mijloacelor mecanice;
Mijloacele mecanice ale societăţii sunt reprezentate de:
- 3tractoare U650;

- 3pluguri ( 1 reversibil cu 5 trupiţe si 2 normale cu 3 trupite )

- 2 grape cu discuri
- 2semănători ( SUP 29 si SPC 8 )
- 1 echipament MIC-4

- 1 echipament aplicare erbicide MET-1200

- 2 remorci transport;
- 1 cultivator
- 1 tavalug
- 2 prese de furaj;
- Magazie pentru produse agricole

1.5. Dotarea cu forţă de muncă

7
Exploataţia Agricolă salariatii societatii sunt : administratorul ,
contabilul cu sfert de norma ,un inginer agronom si doi mecanizatori
Exploatatia angajeaza si lucratori sezonieri

8
CAPITOLUL II

CONDIŢIILE PEDOCLIMATICE SPECIFICE ÎN CARE ÎŞI


DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA societatea

2.1. Aspecte generale:

9
Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Fundulea (ICDA), este
amplasat în zona Câmpiei Române de Est, situată pe cursul de apă al
Mostiştei, pe linia de separare a Câmpiei Vlăsiei şi a Bărăganului de Sud.
Ca poziţie geografică Institutul de Cercetare - Dezvoltare Agricolă
Fundulea, se află la aproximativ 44° 30’ latitudine nordică şi 24°10’ longitudine
estică, în zona temperată cu climat extrem continental. Din punct de vedere
administrativ ICDA Fundulea este situat în oraşul Fundulea, judeţul Călăraşi,
lângă comunicaţia de cale ferată Bucureşti - Constanţa, la 34 km est de
municipiul Bucureşti.
Adâncimea apei freatice la Fundulea este la cca 14 m. Altitudinea medie
56 m. Zona de vegetaţie în care se găseşte institutul este la limita de trecere între
stepă şi silvostepă. Roca mamă pentru soluri aproape în întregime o formează în
această zonă materialul loessoid care ajunge la grosimi ce variază între 8 - 10 m,
iar sub acesta se găsesc straturi de 5 până la 25 m de nisipuri şi pietrişuri.
Geomorfologia este de tip Bărăgan, şes brăzdat de fluvii ce-l împart în
forme lunguieţe, a căror lăţime variază între 10 - 45 km, cu crovuri care sporadic
prezintă băltiri.
Bazinul Mostiştei, format pe vechiul curs al râului Ialomiţa, se prezintă ca
o vale secundară cu pante mici. Debitul este intermitent, vara scade foarte mult
transformându-se într-o salbă de lacuri izolate. Acest fenomen a necesitat în
ultimii ani executarea unor lucrări speciale de îmbunătăţiri funciare în zonă prin
care să se asigure debite mai mari de apă pentru sistemele de irigaţie.
Gradul de mineralizare al apei este de aproximativ 100 mg/l.
Lipsa unor straturi argiloase ca suport în depozitele loessoide, determină o
mare variabilitate a adâncimii pânzei de apă freatică, cuprinsă între 10 – 60 m.
4.1 Solul. Condiţiile ce caracterizează trecerea de la stepă la silvostepă, au
permis ca în această zonă să se formeze în mare parte solurile cernoziomice de
tip: cernoziom mediu levigat, cernoziom levigat de depresiune şi cernoziom
ciocoloatiu. După noua clasificare română a solurilor, acestea apar ca subtipuri

10
caracteristice ale tipului de sol cernoziom cambic.
Umiditatea mai mare decât în stepă a determinat o intensificare mai mare
a proceselor de argilizare. Astfel, o bună parte din conţinutul de argilă din
orizontul A, a migrat pe profil la limita între orizonturile A şi B.
Conţinutul în humus este mai ridicat în primii 15 cm (~ 3%) datorită
fostelor litiere şi scade în mod treptat către adâncime.
Conţinutul în azot total (Nt) este în general ridicat (0,18 – 0,13%) la fel ca
şi cel în fosfor total (0,018%). De obicei, pe cernoziomul cambic, cultivat mai
mult timp, se constată o scădere apreciabilă a conţinutului de humus şi azot în
stratul arabil.
4.2. Caracteristici morfologice. Orizontul A are trei suborizonturi şi se
întinde pe o adâncime de 45 cm:
Ap (0 - 18 cm); lut argilo-prăfos de culoare brun cenuşiu foarte închis (10
YR 3/2) în stare umedă şi brun cenuşiu foarte închis - brun cenuşiu închis (10
YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn deranjat prin cultivare; friabil în stare umedă;
dur în stare uscată; moderat compact; goluri; pori fini frecvenţi; rădăcini subţiri
frecvente; trecere netă dreaptă;
Aph (18 - 30 cm); lut argilo prăfos; aceeaşi culoare ca în orizontul
precedent; tasat; astructurat (masiv); potrivit de umed, cu crotovine şi resturi de
rădăcini fine; trecere netă dreaptă;
Am (30 - 45); lut argilo-prăfos; brun foarte închis - brun cenuşiu foarte
închis (10 YR 2,5 / 2) în stare umedă şi brun cenuşiu foarte închis - brun cenuşiu
închis (10 YR 3,5 / 2) în stare uscată; reavăn; structură grăunţoasă şi poliedrică
subangulară medie bine dezvoltată; friabil în stare umedă; dur în stare uscată;
afânat; goluri rare; pori fini, frecvenţi; cervotocine rare; rădăcini subţiri
frecvente; trecere treptată, ondulată;
AB (45 - 62); lut argilos (lut argilo-prăfos-argilă prăfoasă) brun cenuşiu
foarte închis - brun închis (10YR 3/2,5) în stare umedă şi brun (10YR 4 / 3) în
stare uscată; reavăn; structură poliedrică subangulară medie, bine dezvoltată;

11
friabil în stare umedă; dur în stare uscată; goluri rare; pori fini, mijlocii
frecvenţi; rădăcini subţiri, frecvente; trecere treptată, ondulată;
Bv1 (62 - 82 cm); lut argilos (lut argilo-prăfos); brun închis (10 YR 3/3) în
stare umedă şi brun (10 YR 4/3) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică
subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare
uscată; goluri rare; pori fini, frecvenţi; rădăcini subţiri. rare; trecere treptată
ondulată;
Bv2 (82 - 112 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare
umedă şi brun gălbui (10 YR 5/4) în stare uscată; reavăn; structură poliedrică
subangulară medie, bine dezvoltată; friabil tare în stare umedă; dur în stare
uscată; goluri rare; pori fini şi mijlocii, foarte frecvenţi; coprolite şi cervotocine;
rădăcini subţiri, rare; trecere treptată ondulată;
Bv3 (112 - 140 cm); lut argilo-prăfos; brun gălbui închis - brun gălbui (10
YR 4,5/4) în stare umedă şi brun gălbui închis (10YR 5,5/4) în stare uscată;
reavăn; astructurat, masiv; friabil în stare umedă; moderat coeziv în stare uscată;
pori fini, frecvenţi; coprolite şi cervotocine; trecere treptată ondulată;
Cnk1 (140 - 170 cm); lut prăfos (lut argilo-prăfos); brun gălbui (10 YR
5/6) în stare umedă şi brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; reavăn;
astructurat, masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini şi
mijlocii foarte frecvenţi; efervescenţă puternică, pseudomicelii şi vinişoare de
CaCO3; trecere treptată ondulată;
Cnk2 (170 - 200 cm); lut (lut argilo-prăfos); galben bruniu (10 YR 6/6) în
stare umedă şi brun gălbui deschis (10 YR 6/4) în stare uscată; astructurat,
masiv; friabil în stare umedă; slab coeziv în stare uscată; pori fini şi mijlocii
foarte frecvenţi; efervescenţă puternică; pete numeroase; pseudomicelii,
vinişoare şi concreţiuni mici, rare de CaCO3.
În ceea ce priveşte porozitatea, raportul pori ocupaţi cu apă / pori ocupaţi
cu aer, acesta se prezintă foarte favorabil fiind cuprins între 0,9 - 1,1 pe
adâncimea de la 30 la 130 cm. În stratul 0 - 30 cm predomină apa, în timp ce sub

12
130 cm stratul este puţin alterat, iar aeraţia este mai mare.
Pe întregul profil raportul între porii ocupaţi de apă şi cei ocupaţi de aer
este favorabil creşterii plantelor. În continuare, pe profil, cantitatea de humus
scade treptat. Conţinutul cel mai ridicat în humus de 3,0% se găseşte în stratul 0
- 30 cm şi scade brusc în suborizontul An la 2,4% (tabelul 15).
Reacţia solului este treptat acidă la suprafaţă (pH ~ 6,4) apoi devine neutră
şi treptat trece către slab alcalină înregistrând valoarea maximă de 8,2 unităţi pH
în orizontul Cnk2, datorită prezenţei unor cantităţi mai mari de carbonat de
calciu. Capacitatea totală de schimb cationic are valori ridicate şi indică o
reprezentare foarte bună a complexului adsorbtiv al solului (argila + humusul).
Aprovizionarea solului cu substanţe nutritive este forte bună.
Structura solului este glomerulară, în orizontul A prezintă într-o proporţie
mare agregate stabile. În orizontul B, agregatele devin tot mai mari, structura
evoluând spre nuciformă sau prismatică. capacitatea capilară este 39%.
Permeabilitatea bună în orizontul A devine mai slabă în orizontul B datorită
texturii argiloase.

13
Principalele proprietăţi fizice, hidrice şi chimice ale solului de tip
cernoziom cambic de la Fundulea *

Orizonturi si adâncimea, (cm)


Ap Aph Am A/B Bv1 Bv2 Bv3 Cnk1 Cnk2
0-18 18- 30- 45- 62- 82- 112- 140- 170-
30 45 62 82 112 140 170 200
Proprietăţi
Nisip grosier (2-0,2 mm) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Nisip fin (0,2-0,02 mm) 28,1 28,0 26,2 28,1 29,8 29,7 32,2 34,5 39,7
Praf (0.02-0.002 mm) 33,1 34,2 33,8 32,1 32,5 35,0 35,0 33,2 29,8
Argila (<0.002 mm) 38,8 37,8 40,0 39,8 37,7 35,3 32,8 32,3 31,0
Argila fizica (<0.01 mm) 53,8 52,8 55,5 53,6 52,4 51,3 49,7 46,8 44,6
Textura LL LL LL LA LA LA LA LA LA
Densit.aparenta g/cm3 1,19 1,40 1,41 1,44 1,44 1,44 1,44 1,32 1,36
Porozitate totala % 56 48 48 46 46 46 46 51 49
Porozitate aeratie % 18 12 13 10 11 11 11 15 15
Grad de tasare % -9 6 7 11 10 9 9 -1 2
Coeficient de ofilire% 11,9 10,9 11,9 10,8 10,3 9,4 8,8 9,0 8,5
Capacitatea de camp % 32 26 25 25 24 24 24 27 25
Conductivitatea hidraulica 21,1 15,6 16,1 12,2 10,4 17,8 12,2 20,0 7,8
mm/h
pH (in apa) 6,3 6,5 6,8 7,2 7,2 7,2 7,4 8,1 8,2
Humus % 3 3,0 2,4 2,1 1,5 1,2 0,9 0,8 0,6
C:N 11,4 11,8 10,8 10,1 - - - - -
Nt % 0,18 0,17 0,15 0,14 - - - - -
P2O5 total % 0,08 0,07 0,06 0,04 - - - - -
P2O5 mobil ppm 28 14 3 3 - - - - -
K mobil ppm 98 87 108 108 - - - - -
Baze de schimb me/100 g 18,8 18,9 19,4 19,7 19,2 18,1 17,4 16,7 14,7
sol
Grade saturatie in baze % 89,1 88,7 95,1 93,4 96,0 96,3 97,6 100 100

*) după Dumitru Elisabeta, 1997. Ghidul excursiilor celei de-a XV-a Conferinţe
Naţionale pentru Ştiinţa Solului. Publ. SNRSS Nr. 29,p 158

4.3.Vegetaţia. Pe terenurile situate la limita de trecere dintre stepă şi

14
silvostepă s-a observat inducerea în timp a unor serii de modificări ale
dezvoltării vegetaţiei lemnoase şi ierboase ca rezultat al interacţiunii zonelor
vecine (stepă respectiv zona de pădure).
Alternanţa în timp a vegetaţiei lemnoase/ierboase şi complexul de factori
externi au determinat principalele caracteristici ale acestor cernoziomuri.
Vegetaţia lemnoasă. Pădurile naturale se găsesc în această zonă sub formă
de pâlcuri, predominând esenţele de Quercus (Q. pedunculata, Q. pubescens, Q.
pedunculiflora, Q. cerris) care sunt însoţite de arbuşti (Crataegus monogina,
Cornus mas). Din loc în loc în luminişurile pădurii se întâlnesc specii ierboase
ca: Poa pratensis, Salvia pratensis, Medicago minima, Medicago falcata, Festuca
vallesiaca, etc. Pe margine drumurilor şi pe hotarele dintre teritorii se pot întâlni
perdele de protecţie formate din: salcâm (Robinia pseudocacia), plop (Populus
ssp.) oţetar (Rhus ssp.). În livezi predomină sâmburoasele: cais, prun şi cireş, iar
dintre sămânţoase mărul şi părul.
Vegetaţia ierboasă spontană este alcătuită din asociaţii aparţinând
diferitelor familii botanice. Cele mai răspândite sunt speciile din familiile
Cruciferae şi Gramineae.
Speciile întâlnite cel mai frecvent sunt: muştarul de câmp (Sinapis
arvensis), rapiţa (Brassica rapa), punguliţa (Thlaspi arvense), traista ciobanului
(Capsella bursa pastoris), pirul târâtor (Agropyron repens), pirul gros (Cynodon
dactylon), mohorul galben (Setaria glauca), mohorul verde (Setaria viridis),
mohorul lat (Setaria verticillata), costreiul (Sorghum halepense), rugul (Rubus
caesius), hrişca urcătoare (Polygonum convolvulus), troscot (Polygonum
aviculare), zămoşiţa (Hibiscus trionum), volbura (Convolvulus arvensis),
sângele voinicului (Lathyrus tuberosus), pălamida (Cirsium arvensis), ştirul alb
(Amaranthus albus), cânepa sălbatică (Canabis sativa), loboda (Chenopodium
album), albăstriţa (Centaurea cyanus), pătlagina (Plantago lanceolata) şi
muşeţelul nemirositor (Matricaria inodora).
Vegetaţia ierboasă cultivată găseşte în această zonă condiţii de creştere şi

15
dezvoltare foarte bună. Zona este considerată cerealieră, fiind potrivită pentru
cultura grâului şi porumbului alături de care se pot cultiva cu succes plantele
industriale (floarea-soarelui, inul pentru ulei, rapiţa, sfecla de zahăr),
leguminoasele pentru boabe (mazărea, fasolea, năutul) şi plantele furajere anuale
sau perene. Vegetaţia existentă în zona Fundulea este specifică condiţiilor
pedoclimatice naturale existente cuprinzând majoritatea speciilor caracteristice
stepei şi silvo-stepei.

4.4.Codiţii climatice
Din punct de vedere climatic, zona oraşului Fundulea se caracterizează
prin aspectul unei forme de tranziţie între clima stepei uscate şi a zonei
subumede forestiere încadrată după KÖPPEN în climatul de tip Dfax, temperat
continental.
4.5. Regimul termic. Luna cea mai caldă a anului este luna iulie în care
temperatura medie depăşeşte 22°C, iar în luna ianuarie, cea mai rece a anului,
temperatura medie a aerului scade până la - 2,6°C.
Temperatura medie anuală este de 10,5°C. Amplitudinea termică anuală
măsoară 26,2°C, iar cea absolută 73,3°C. Valorile termice extreme înregistrate la
Fundulea au fost de 42,4°C în sezonul cald al anului şi de -26°C în sezonul rece.
În general, iernile sunt aspre, iar verile sunt foarte călduroase.
Brumele târzii de primăvară nu depăşesc data de 11 aprilie, iar cele
timpurii de toamnă, nu cad mai devreme de 21 octombrie. Durata anuală a
zilelor fără îngheţ este cuprinsă între 201 - 210 zile.
4.6.Regimul pluviometric. Umezeala aerului este unul dintre parametrii
climatului zonal care se corelează în general cu temperatura aerului. La valori
mari ale temperaturii aerului (peste 28°C) corespund valori mici ale umezelii
aerului (60 - 65%), iar la temperaturi mai scăzute umezeala aerului creşte
semnificativ, având valori între 85 - 90%.
Pentru cultura plantelor de câmp, umezeala aerului, prezintă importanţă

16
mai ales în perioada înfloritului şi fructificării. Valorile mari ale acesteia putând
inhiba procesele de dezvoltare a plantelor în detrimentul producţiei prin
prelungirea şi accentuarea fenomenelor de secetă atmosferică.
Suma precipitaţiilor anuale este în medie de 576,3 mm, repartizată
neuniform în cursul anului. Limitele de variaţie a precipitaţiilor anuale, din
perioada de vegetaţie a culturilor de primăvară, au oscilat între 228 - 695 mm. În
general, cele mai multe precipitaţii cad în perioada mai - iunie. Astfel, se
evidenţiază două perioade de secetă distincte: prima în lunile martie - aprilie şi a
doua în lunile iulie – octombrie. Aceasta din urmă fiind de obicei foarte
accentuată şi influenţează în mare măsură nivelul recoltelor. Analiza datelor
climatice multianuale (temperatură şi umiditate) de la Fundulea (fig.12), pune în
evidenţă cele două perioade de secetă şi un interval de aproximativ 30 de zile cu
condiţii de ariditate în care precipitaţiile scăzute sunt mult mai mici decât
evapotranspiraţia potenţială maximă.

Figura 12 . Climograma Fundulea 2004-2005

80 Precipitatii 25
Temperatura
70
20
mm precipitatii

60

Grade Celsius
15
50
40 10
30
5
20
0
10
0 -5
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Lunile anului

Repartiţia neuniformă a precipitaţiilor în cursul anului, determinată în


mare măsură de evoluţia fronturilor atmosferice, poate indica pentru fiecare an
agricol condiţii specifice încât perioadele secetoase pot surveni atât în timpul
iernilor cât şi în diferite momente ale parcurgerii perioadei de vegetaţie a
plantelor. De aceea, în mod curent discutăm de condiţii climatice specifice ale

17
anului de cultură.
Pentru culturile de primăvară, în condiţii de neirigare, atât precipitaţiile
căzute în perioada de vegetaţie şi mai ales cele din perioadele cuprinse între
momentul executării lucrărilor de bază ale solului până în momentul
semănatului, contribuie nemijlocit la formarea recoltelor şi reprezintă unul din
principalii factori limitativi ai producţiei.
4.7. Alţi factori climatici. Acţiunea vânturilor influenţează foarte mult
procesul de evaporaţie atât la suprafaţa solului cât şi în sol. De asemenea, poate
provoca fenomene de eroziunea solului, influenţează precipitaţiile şi unele
procese legate de biologia plantelor. Pentru zona Fundulea, vânturile
predominante bat din est (3,1 m/s) şi din nord-est (4,4 m/s), fiind reprezentate de
Crivăţ din sud-est, Băltăreţul din vest şi Austrul din sud-est.
În general în toţi anii, în lunile de primăvară, mişcările aerului sunt mai
accentuate comparativ cu cele de vară, care sunt mai calme.
4.8. Regimul termic. Datele climatice înregistrate la staţia meteorologică
Fundulea în perioada 2004-2005 indică o tendinţă de creştere a temperaturii cu
0,9ºC faţă de media multianuală pe 37 de ani .Un aspect deosebit de important
pentru această perioadă este un proces de încălzire semnificativă a vremii în
lunile de iarnă (ianuarie – februarie). Desprimăvărarea, în luna martie, a fost
însoţită de creşterea temperaturilor peste media multianuală cu 1,7ºC în anul
2004, respectiv 2,2ºC în anul 2005.
Pentru perioada de vegetaţie a culturilor semănate în primăvară (aprilie-
august) temperatura aerului a prezentat abateri cuprinse între 0,5ºC şi 1,5ºC de
media multianuală. Pe un fond scăzut al umezelii aerului, temperaturile ridicate
ale aerului au condus la apariţia unor perioade de secetă prelungită, mai ales în
lunile iunie-august, când pentru majoritatea culturilor consumul zilnic de apă
înregistrează valori maxime.
Tabelul 16. Temperatura medie lunară a aerului (ºC) înregistrată la staţia
meteorologică Fundulea în perioada de experimentare (2004 – 2005)

18
Anul Luna Medi
a
a X XI XII I II III IV V VI VVII IX anua
gr I lă Abate
II
re ±
ic
ol
2004-2005 13.5 3.8 -4.2 -3 5.6 8.1 10.3 18.4 22.6 24.6 21.7 16.8 11.5 +1
Media
perioadei
de
1 1 2. 5 .2 -1.8 - 2 1. 1 .9 5 .9 1 1 .3 1 7 .2 2 1 .4 2 3 .9 2 2 .9 1 6 .7 11.4 +0.9
experiment
are
2004-2005
Abaterea ± 0.2 0.3 -1.1 0.4 2.2 1.4 0.3 0.5 1.0 1.5 1.2 -0.5

Suma precipitaţiilor anuale căzute la Fundulea a fost mai mică decât


media pe 37 de ani în doi ani (cu -117,6 mm în 2004 şi cu -47,4 mm în 2005
Tabelul 16. Temperatura medie lunară a aerului (ºC) înregistrată la staţia
meteorologică Fundulea în perioada de experimentare (2004-2005)

Anul Luna Medi


a
a X XI XII I II III IV V VI VVII IX anua
gr I lă Abate
II
re ±
ic
ol
2004-2005 13.5 3.8 -4.2 -3 5.6 8.1 10.3 18.4 22.6 24.6 21.7 16.8 11.5 +1
Media
perioadei
de
1 1 2. 5 .2 -1.8 - 2 1. 1 .9 5 .9 1 1 .3 1 7 .2 2 1 .4 2 3 .9 2 2 .9 1 6 .7 11.4 +0.9
experiment
are
2004-2005
Media
- -
multianual 11.0 4.9 -0.7 4.5 11.0 16.7 20.4 22.4 21.7 17.2 10.5
2.4 0.3
ă 2004-2005
Abaterea ± 0.2 0.3 -1.1 0.4 2.2 1.4 0.3 0.5 1.0 1.5 1.2 -0.5

19
Într-o analiză de ansamblu a abaterilor principalilor factori climatici,
obţinute prin prelucrarea datelor climatice înregistrate la staţia meteorologică
de la Fundulea faţă de mediile multianuale se constată că pentru fiecare an
agricol din perioada 1997- 2002 identificăm aspecte diferite, specifice, ale
climatului pentru aceeaşi perioadă a anului analizată de la un an la altul,
Anul agricol 2004/2005. Anul agricol 2004/2005, se poate caracteriza tot
ca un an călduros, valoarea temperaturii medii multianuale caracteristică zonei,
fiind depăşită cu 1ºC. Procesul de încălzire a vremii s-a declanşat încă din luna
februarie, temperaturile înregistrate având abateri pozitive care au depăşit
valoarea mediei multianuale cu 5,9ºC respectiv (fig. 23).

Fig. 23 Temperaturi medii ale aerului


2004-2005
30 2002
Media multianuala +2.2 +2.2
25
+1.7
Grade Celsius

20
15
10 +3.6
+5.9
5
0
-5 X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
-10 -3.5

Din punct de vedere al precipitaţiilor înregistrate, anul agricol 2004/2005,


a fost unul din cel mai sărac în precipitaţii, începând cu luna octombrie şi până
în luna iulie, precipitaţiile căzute s-au situat sub media multianuală (fig. 24).

20
Fig.24 Precipitatii inregistrate in perioada
2004/2005

300
Precipitatii (mm) 250
2002
Media multianuală
+180

200
150
+48
100
50
-35 -20 -40
0
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX

După o perioadă secetoasă care s-a întins pe toată perioada de vegetaţie a


culturii de grâu, cu efect negativ asupra recoltei, cantitatea de precipitaţii căzute
în luna iulie a depăşit cu 180 mm valoarea mediei multianuale a sumei
precipitaţiilor, fapt care a contribuit formarea recoltei de porumb.
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, putem spune că variaţia mare a
regimului termic din anii agricoli studiaţi şi repartiţia neuniformă a
precipitaţiilor a influenţat nivelul producţiilor, în special apariţia fenomenului de
secetă prelungită în perioadele critice pentru plantele de grâu şi porumb, a
provocat diminuarea producţiilor.
Anul agricol 2004/2005. Anul agricol 2004-2005 se poate caracteriza tot
ca un an călduros, valoarea temperaturii medii multianuale caracteristică zonei,
fiind depăşită cu 1ºC. Procesul de încălzire a vremii s-a declanşat încă din luna
februarie, temperaturile înregistrate având abateri pozitive care au depăşit
valoarea mediei multianuale cu 5,9ºC respectiv (fig. 23).

21
Fig. 23 Temperaturi medii ale aerului
2004-2005

30 2002
Media multianuala +2.2 +2.2
25
+1.7
Grade Celsius 20
15
10 +3.6
+5.9
5
0
-5 X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX
-10 -3.5

Din punct de vedere al precipitaţiilor înregistrate, anul agricol 2004/2005,


a fost unul din cel mai sărac în precipitaţii, începând cu luna octombrie şi până
în luna iulie, precipitaţiile căzute s-au situat sub media multianuală (fig. 24).

Fig.24 Precipitatii inregistrate in perioada


2004-2005

300
2002 +180
Precipitatii (mm)

250 Media multianuală

200
150
+48
100
50
-35 -20 -40
0
X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX

După o perioadă secetoasă care s-a întins pe toată perioada de vegetaţie a


culturii de grâu, cu efect negativ asupra recoltei, cantitatea de precipitaţii căzute
în luna iulie a depăşit cu 180 mm valoarea mediei multianuale a sumei

22
precipitaţiilor, fapt care a contribuit formarea recoltei de porumb.
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus, putem spune că variaţia mare a
regimului termic şi repartiţia neuniformă a precipitaţiilor pe perioada de
vegetatie a mazarii au influenţat nivelul producţiilor, în special apariţia
fenomenului de secetă prelungită, în perioadele critice pentru plantele de mazare
au provocat diminuarea producţiilor.

CAPITOLUL III

3.1. CARACTERIZAREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT


PENTRU SEMĂNAT

Tabel 7

Specia Soiul Producătorul Zonarea Perioada Capacitatea


( Furnizorul) de de producţie
Vegetaţie (kg)
(zile)
Grâu Dropia INCD Zona
Fundulea Favorabilă
Flamura 85 Zona
Favorabilă

23
Porumb Zona I
Zona I
Floarea- Zona I
soarelui Zona I
Rapiţa Zona II
Soia Zona
Favorabilă

3.2. DESCRIEREA MATERIALULUI BIOLOGIC FOLOSIT LA


3.3. LISTA SOIURILOR ŞI HIBRIZILOR FOLOSIŢI LA „ este
următoarea:

a) Pentru cultura de grâu s-au folosit soiurile


- Dropia
- Flamura 85
b) Pentru cultura de porumb s-au folosit hibrizii:
- Fundulea 376
- Helga
c) Pentru cultura de orz de toamnă s-a folosit soiul:
- Orizont
d) Pentru cultura de floarea-soarelui s-au folosit hibrizii:
- Favorit
- Performer
e) Pentru cultura de rapiţă de toamnă pentru ulei s-a folosit soiul:
- Alaska

3.3.1. Soiurile de grâu de toamnă (Triticum aestivum L.)


3.3.1.1. Soiul Dropia
De copiat din lucrarea Tehnologia plantelor de câmp, V. Ion şi L.I.
Iepure, sau din prospecte

24
Soiul de grâu Dropia a fost creat de I.N.C.D. Fundulea. Forma tufei este
semierectă. Frunzele sunt de mărime mijlocie şi de culoare verde. Spicul este
mare, fusiform, aristat şi de culoare albă la maturitate.
Bobul este mare, ovoidal, de culoare roşie. Greutatea a 1 000 boabe are
valori cuprinse între 44-48 g, iar masa hectolitrică între 73-74,5 kg.
Însuşiri fiziologice. Perioada de vegetaţie are valori cuprinse între 239—
267 zile. Are o rezistenţă bună la iernare şi cădere.
Este rezistent la făinare, mijlociu de rezistent la rugina galbenă şi
septorioză şi este mijlociu de sensibil la rugină brună.
Însuşiri de calitate. Se încadrează în grupa de calitate B1—A2, având un
conţinut de proteină de 13—14,8% , de gluten umed de 23,3- 38,8 % şi de gluten
uscat de 9,2—15,4%.
Capacitatea de producţie. Este un soi de tip intensiv, cu o capacitate de
producţie ridicată, realizând în condiţii normale producţii de peste 6 300 kg/ha.

3.3.1.2. Soiul Flamura 85

3.3.2. Hibrizii de porumb (Zea Mais)


3.3.2.1. Hibridul
3.3.2.2. Hibridul

3.3.4. Hibrizii de floarea-soarelui (Helianthus annuus L.)


3.3.4.1. Hibridul Favorit
3.3.4.2. Hibridul Performer

3.3.5. Soiuri de rapiţă de toamnă (Brassica napus L)


3.3.5.1. Soiul Valesca

25
CAPITOLUL IV

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR LA …


Tehnologia o descrieţi în felul următor:
a) Din capitolul pe care vi l-am dat eu, scrieţi partea teoretică pentru
cultura respectivă. La celelalte culturi pe scurt.

26
4.1. Rotaţia
4.1.. Rotaţia
4.1.1. Rotaţia la grâu (aspecte teoretice)
culturile ce intră în rotaţie cu grâul pot fi împărţite în trei categorii:
Foarte bune premergătoare: rapiţa, mazărea, fasolea, borceagul, inul pentru ulei, inul pentru
fibră, cartoful timpuriu, cânepa, muştarul.
De asemenea, pajiştile, temporare sau permanente, atunci când ele au ocupat solul suficient de
mult timp şi în principal când au fost utilizate pentru păşunat, sunt premergătoare excelente pentru
grâu, datorită efectului ameliorativ al rădăcinilor asupra structurii solului şi al îmbogăţirii în azot
atunci când conţin suficiente leguminoase.
Bune premergătoare pot fi: soia, porumbul, cartofii de toamnă, floarea-soarelui, cu condiţia să se
folosească hibrizi/soiuri care se recoltează înainte de 15 septembrie, astfel încât patul germinativ să se
poată realiza la timp şi în bune condiţii.
Datorită faptului că lasă solul cu puţină apă, floarea-soarelui era socotită o rea premergătoare
(Săulescu 1965). Probabil că această ierarhizare se datora prezenţei în cultură a celorlalte specii
considerate bune premergătoare. Dar în condiţiile anului 2007, când s-au cultivat numai 300 ha de in
pentru ulei, 100 ha de in pentru fibră, 100 ha de cânepă pentru fibră şi 18,7 mii ha de mazăre, floarea-
soarelui a devenit în mod firesc una din cele mai utilizate premergătoare.
În plus, specialiştii francezi de la CETIOM au subliniat importanţa florii-soarelui ca premergătoare
prin faptul că producţia de grâu după floarea-soarelui a crescut în medie cu 15%, faţă de situaţia în care
se cultivă grâu după grâu (www.extranet.prolea.com). Aşadar, semănatul grâului după floarea-soarelui
este o variantă mai bună decât cultura repetată de grâu.
Bîlteanu (2003) a citat experienţe efectuate la Fundulea de către Pintilie şi Sin (1974), în care
producţiile de grâu după floarea-soarelui au fost cu 230-500 kg/ha mai mari decât după porumb. Alt
aspect important luat în considerare atunci când se preferă floarea-soarelui ca premergătoare în
detrimentul porumbului, este faptul că resturile vegetale ce rămân după floarea-soarelui sunt mai uşor
de încorporat decât cele de porumb. De asemenea, grâul şi floarea-soarelui nu au boli comune, spre
deosebire de cazul rotaţiei grâu-porumb, care poate stimula evoluţia fuzariozei.
Premergătoare de evitat sunt: culturile cu recoltare târzie, cele care lasă solul sărăcit în apă şi
elemente nutritive. Cele mai des citate specii ce aparţin acestei categorii sunt sorgul, iarba de sudan şi
meiul (în special cultura a doua).
4.1.2.Rotaţia în exploataţia Oda Agro (aspecte practice)
În exploataţia… premergătoarele au fost următoarele:

Planta Floarea- Soia Porumb Grâu


premergătoare soarelui
Planta de cultură Coriandru Porumb Floarea soarelui Soia

27
4.2. Fertilizarea
4.2.1. Fertilizarea la grâu (aspecte teoretice)
Azotul influenţează pozitiv înrădăcinarea, înfrăţirea, numărul de spice, rezistenţa la temperaturi
scăzute, suprafaţa foliară, numărul de flori fertile din spic, numărul de boabe în spic şi MMB.
De asemenea, determină creşterea conţinutului de proteină şi influenţează calitatea acesteia
(micşorează cantitatea de aminoacizi esenţiali – Hera ş.a. 1987).
Fosforul influenţează pozitiv înrădăcinarea, înfrăţirea, rezistenţa la iernare şi coacerea
(precocitatea). Fosforul influenţează mai puţin conţinutul de proteină în bob, dar diminuează posibilele
efecte negative ale azotului asupra calităţii proteinei (Hera ş.a. 1987).
Potasiul influenţează rezistenţa la secetă şi ger, de aceea pentru a obţine producţii mari, trebuie
aplicate îngrăşămintele cu potasiu, deşi se consideră că, în general, solurile României sunt bine
aprovizionate în acest element.
Fertilizarea influenţează şi starea culturală a plantelor de grâu. Roşca şi Iacomi (2001)
menţionează următoarele aspecte:
 culturile fertilizate echilibrat sunt mai rezistente la atacul de boli şi dăunători;
 PED pentru ploşniţele cerealelor este mai mare la plantele fertilizate adecvat;
 aplicarea îngrăşămintelor cu azot micşorează atacul viermilor sârmă;
 excesul de îngrăşăminte cu azot favorizează dezvoltarea fuzariozei.
Doze de îngrăşăminte în funcţie de recolta scontată
Recolta scontată kg/ha N P2O5 K2O
2500 – 3500 60-80 30-40 55-80
4500 – 5500 100-120 50-60 100-120
Sin ş.a. (2004) recomandă păstrarea echilibrului între azot şi fosfor astfel: pe solurile sărace
raportul N:P trebuie să fie 2:1, iar pe cele fertile raportul optim este de 3:1, sau chiar 4:1.

4.2.2. Fertilizarea plantelor în exploataţia Oda Agro (aspecte practice)


Specia N (azotat de amoniu) P
Rapiţă
Floarea soarelui
Porumb
Grâu 150

28
4.3. Lucrările solului
4.3.2 Fertilizarea plantelor în exploataţia Oda Agro (aspecte practice)
Specia Lucrarea
Rapiţă
Floarea soarelui
Porumb
Grâu Dezmiriştit
Arat 20-25 cm
Discuit

4.3.2.1. Fertilizarea la grâu în exploataţia Oda Agro

4.4. Sămânţa şi semănatul


4.5. Lucrările de îngrijire

4.6. Recoltarea
Exemple de itinerare tehnice. Înlocuiţi
Tabelul 8
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de grâu la în anul 2006-2007
Suprafaţa 63 ha
Nr. Lucrarea Agregatul Momentul Materiale consumate
Denumirea Cant. (ha)
Crt. efectuată folosit efectuării
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8l
2. Arat U 650 + IX Motorină 25l
PR3 x 30
3. Discuit arătura U 650 + IX Motorină 8l
GD
4. Fertilizare U650 +MA IX Complexe 100 kg
3,5 + motorină 6l
5. Pregătirea patului U650 + X Motorină 6l
germinativ combinator
6. Semănat U650+SUP X Sămânţă 250 kg
29 Motorină 8l
7. Fertilizat U650 + MA III NH4NO3 150 kg

29
3,5 Motorină 8l
8. Erbicidat U650+MET IV Mustang 0,5 l/ha
2500 Motorina 2,7
9. Combaterea U650+MET V Sumi 8 0,5 l
bolilor + fertil. 2500 Harvest 2,5 kg
foliară Motorina 2,7
10. Recoltare Class VI-VII Motorină 25 l
11. Transport recolta U650+2 VI-VII Motorină 10 l
RM
12. Eliberarea U650+GD IX Motrină 8l
terenului de paie

Planta premergătoare: floarea-soarelui, porumb


Producţia medie de boabe: 4150 kg/ha
Soiuri utilizate: Flamura 85, Dropia
Tabelul 9
Itinerarul tehnologic practicat la cultura porumb
la în anul 2006-2007
Suprafata 47
ha
Nr. Lucrarea efectuată Agregatul Momentul Materiale consumate
Denumirea Cant./ha
Crt. folosit efectuării
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8l
2. Arat U 650 + VIII Motorină 25 l
PP3 x 30
3. Discuit arătura U 650 + GD III Motorină 8l
4. PPG U650 IV Motorină 6l
+Combinator
5. Semănat + U650 + IV Sămânţă 20 kg
Fertilizat SPC 8+EF8 Complexe 100 kg
Motorină 8l
6. Erbicidat U650+MET IV Motorină 6l
2500 Guardian CE 1,7 l
7. Prăşit mecanic 1 U650+CPU V Motorină 6l

30
8. Prăşit mecanic 2 U650+CPU V Motorină 8l
+fertilizat EF8 Azotat de 100 kg
amoniu
9. Recoltat Class X Motorină 25 l
10. Transport recoltă U650+2RM X Motorină 10 l
11. Eliberarea U650+CSU XI Motorină 8l
terenului de resturi
vegetale

Planta premergătoare: grâu şi porumb


Producţia medie obţinută: 7850 kg/ha
Hibrizi folosiţi: Fundulea 376, Helga

Tabelul 11
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de floarea-soarelui
la în anul 2006-2007
Suprafaţa 100 ha
Nr. Lucrarea Agregatul folositMomentul Materiale consumate
Denumirea Cant./ha
Crt. efectuată efectuării
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8l
2. Arat U 650 + PP3 x 30 IX Motorină 25 l
3. Discuit arătura U 650 + GD IX Motorină 8l
4. Discuit arătura U650+GD III Motorină 8l
5. PPG Erbicidat U650 +MET III Motorină 6l
2500 Treflan 3,5 l
6. PPG U650+combinator IIII Motorină 6l
7. Semănat + SPC 8+ IV Motorină 8l
Fertilizat EF8+U650 Sămânţă 5 kg
Complexe 100 kg
8. Erbicidat U650+MET 2500 IV Motorină 6 l/ha
Relay 1,5 l
9. Prăşit mecanic U650 +CPU IV Motorină 6l
1
10. Prăşit mecanic U650+CPU+EF8 V Motorină 8l

31
2 +complexe Complexe 100 kg
11. Recoltat Class IX Motorină 25 l
12. Transport U650+2RM IX Motorină 10 l
recoltă
13. Eliberarea U650+GD X Motorină 8l
terenului

Planta premergătoare: grâu, orz


Producţia medie obţinută: 2200 kg/ha
Hibrizi folosiţi: Favorit, Performer

Tabelul 12
Itinerarul tehnologic practicat la cultura de rapiţă
la în anul 2006-2007
Suprafaţa 200 ha

Nr. Lucrarea Agregatul Momentul Materiale consumate


Denumirea Cant./ha
Crt. efectuată folosit efectuării
1. Dezmiriştit U650 + GD VIII Motorină 8l
2. Arat U 650 + VIII Motorină 25 l
PP3 x 30
3. Discuit arătura U 650 + GD VIII Motorină 8l
4. Fertilizare U650+MA 3,5 IX Complexe 150 kg
22:22:22
Motorină 8l
5. PPG U650+combinator IX Motorină 6l
6. Semănat U650+SUP29 IX Sămânţă 10 kg
Motorină 8l
7. Fertilizare U650+MA 3,5 III (NH4)2SO4 100 kg
Motorină 8l
8. Recoltat Class VII Motorină 20 l
9. Transport recoltă U650+2RM VII Motorină 8l
10. Eliberarea U650+GD VIII Motorină 8l
terenului de
resturi vegetale

32
Planta premergătoare: orz
Producţia medie obţinută: 1600 kg/ha
Soiurile folosite: Valesca,

Planta premergătoare: orz


Producţia medie obţinută: 1600 kg/ha
Soiurile folosite: Valesca,

CAPITOLUL V

ANALIZA ITINERARELOR TEHNICE, VENITURILOR, REZULTATE


FINANCIARE ŞI A EFICIENŢEI ECONOMICE PE CULTURI
De făcut analiza SWOT pentru fiecare itinerariu tehnic
Îi întrebaţi pe fermieri care sunt în opinia lor pentru fiecare cultură:
Punctele tari:
 Modul cum face lucrările
 Marketingul,
 Contracte
 Maşini performante
 Sol fertil

Punctele slabe
 Preţuri
 Factori climatici

33

Oportunităţile
 Preţuri din ultimul an

Ameninţările
Analiza indicatorilor de eficienţă economică pe culturi în anul 2006-
2007

Nr Indicatorul UM Grau Soia Porumb Floarea Coriandru


criteriu soarelui
1 Suprafata Ha 63 40 47 100 37
cultivata
2 Productia Kg/ha 2800 Calami 3200 1200 900
medie tot
3 Cost la ha Mii 6735 6200 7880 6550 5800
lei/ha
4 Cost pe kg Mii 2405.36 - 2.462,5 4558.3 6444,44
lei/kg 3
5 Pret de Mii lei 2600 - 2800 6800 6500
livrare /kg
6 Venit la ha Mii 7280 6000 * 8.960 8.160 5.850
(2x5) lei/ha
7 Profit la Mii 545 - 1.080 1.360 50
ha (6-3) le/ha

5.3.1. Analiza costului unitar la unitatea de suprafaţă


a)La cultura grâului, costul unitar la hectar s-a cifrat la 1073,31 lei în anul
agricol 2006, incluzând toate categoriile de cheltuieli tehnologice de la
pregătirea terenului până la recoltat, inclusiv.
b)La cultura porumbului, costul la hectar a fost de 1041,72
e) La cultura florii-soarelui au fost necesari 1.064,03 lei/ha pentru
aplicarea tehnologiei de cultură până la recoltare inclusiv.

34
Tabelul 16
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de grâu pentru anul
agricol 2006-2007 (lei/ha)
Nr. Categoria de elemente de cost Valoarea
Crt.
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 6.735000
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 2600.000
2. Cheltuieli materiale, d.c.:
- sămânţa de grâu 260x6000 1.560,000
- îngrăşăminte azotoase 150x6500 975000
- îngrăşăminte complexe 150x7000 1.050.000
- pesticide 550.000
- fertilizant foliar
3. Cheltuieli de aprovizionare

Tabelul 17
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de porumb pentru anul
agricol 2006-2007 (lei/ha)
Nr. Categoria de elemente de cost Valoarea
Crt.
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 876
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 495
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 356
- sămânţa de porumb 110
- îngrăşăminte azotoase 70
- îngrăşăminte complexe 95
- pesticide 81
3. Cheltuieli de aprovizionare 25

Tabelul 19
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de floarea-soarelui
pentru anul agricol 2006-2007 (lei/ha)
Nr. Categoria de elemente de cost Valoarea
Crt.
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 885,5

35
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 425
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 435,5
- sămânţa de floarea soarelui 62,5
- îngrăşăminte complexe 188
- pesticide 185
3. Cheltuieli de aprovizionare 25
Tabelul 20
Analiza costului la unitatea de suprafaţă la cultura de rapiţă pentru anul
agricol 2006-2007 (lei/ha)
Nr. Categoria de elemente de cost Valoarea
Crt.
I. Cheltuieli materiale (1+2+3), d.c.: 726,5
1. Cheltuieli cu lucrările mecanice 367,5
2. Cheltuieli materiale, d.c.: 334
- sămânţa de rapiţă 96
- îngrăşăminte ch. Total, d.c.: 238
- sulfat de amoniu 100
- îngrăşăminte complexe 138
3. Cheltuieli de aprovizionare 25

5
Tabelul 24

36
Tabelul 25
Analiza indicatorilor de eficienţă economică pe culturi în anul
2006-2007

Nr. Indicatorul UM Sortimentul de cultură


Grâu de Orz de Porumb Floarea -soarelui Rapiţă
Crt.
toamnă toamnă
1. Suprafaţa Ha 1800 100 150 400 200
cultivată
2. Producţia Kg/ha 3700 3800 7850 1500 1600
medie
3. Cost la Lei/ha 1.073,31 765,12 1.041,73 1.064,03 876,62
hectar
4. Cost pe Lei/kg 0,21 0,20 0,13 0,48 0,55
kilogram
5. Preţ de Lei/kg 0,36 0,28 0,19 0,73 0,98
livrare
6. Venit la Lei/ha 1.494 1.064 1.491,5 1.606 1.568
hectar( 2x5)
7. Profit la Lei/ha 420,69 298,88 449,77 541,97 691,38
hectar(6-3)
8. Profit Lei 231.379,5 29.888 134.931 162.591 138.276
total(1x7)
9. Profit pe kg Lei/kg 0,15 0,08 0,06 0,25 0,43
(5-4)
10. Rata % 71,4 40 46,15 52,08 78,18
rentabilităţii

37
CAPITOLUL VI

CONCLUZII

În urma realizării proiectului de licenţă privind analiza


sortimentului de culturi s-au desprins următoarele concluzii:
1. „S.C. este persoană juridică română, cu sediul în
localitatea Slatina, Olt, având ca obiect de activitate
principal realizarea producţiei agricole vegetale şi animale.
2. Studiul de caz efectuat s-a referit la analizarea
sortimentului de culturi Societatea dispune în prezent de
2500 hectare pe care le lucrează cu propriul parc de maşini
şi tractoare. Structura culturilor în anul agricol 2006-2007 a
fost următoarea: 1800 la grâu de toamnă (80,38 %), 100 ha
la orz (1,25 %), 400 ha floarea soarelui (5,75 %), 150 ha
porumb (5,75 %), 200 ha rapiţă (7,0 %), total suprafaţă
lucrată în anul 2006 fiind de 2500 ha.
3. Tehnologiile aplicate sunt redate pentru fiecare
cultură în detaliu în proiect, menţionându-se în succesiune
logică toate lucrările efectuate de la pregătirea terenului
până la recoltat, precizându-se maşinile şi utilajele
agricole, volumul de muncă, consumul de combustibil.

4. S-au utilizat în cultură o serie de soiuri şi hibrizi de


mare valoare biologică, dar performanţele productive la
hectar au fost influenţate atât de tehnologia aplicată cât şi
de condiţiile climatice din perioada 2006-2007.

38
5. La cultura grâului, cheltuielile directe ocazionate de
costurile materiale, lucrările mecanice şi forţa de muncă se
cifrează la 998,29 lei/ha.
6. La cultura porumbului hibrizii au fost folosiţi pentru
a asigura o eşalonare mai ales a lucrărilor de recoltare şi
posibilitatea recoltării sub formă de boabe. Performanţa
medie la ha a fost de 7850 kg boabe. Cheltuielile totale la
unitatea de suprafaţă au fost 1041,72 lei/ha, ponderea cea
mai mare având-o cheltuielile materiale 79,72 %, din care
cheltuielile cu lucrările mecanice 47,51% şi cheltuieli cu
sămânţa, îngrăşămintele, pesticide 26,79 %. Costul de
producţie a fost de 0,13 lei/kg iar preţul mediu de achiziţie
de 0,19 lei/kg. Profitul pe unitate de produs a fost de 0,06
lei/kg.
7. La cultura florii-soarelui, pentru realizarea unei
producţii medii de 1500 kg/ha s-au cheltuit 1.064,02 lei.
Costul pe unitate de produs s-a ridicat la 0,48 lei/kg. În
cadrul acestuia, cheltuielile materiale reprezintă 83,22 %.
Cheltuielile cu sămânţa, îngrăşămintele şi pesticidele deţin
40,92 % din costul total, iar cele cu lucrările mecanice
39,94 %. Producţia de bună calitate a permis valorificarea
la preţul atractiv de 0,73 lei/kg, ceea ce a condus la
obţinerea unui profit de 0,25 lei/kg sămânţă.
8. La cultura de orz, producţia medie realizată a fost de
3800 kg/ha, în condiţiile unui cost de producţie la hectar de
765,12 lei. Ponderea cea mai mare în valoarea costului
unitar la hectar au deţinut-o cheltuielile materiale 79,72 %,
iar în cadrul acestora cheltuielile cu lucrările mecanice
49,66 %. Valorificând producţia de orz la preţul de

39
achiziţie de o,28 lei/kg, s-a realizat un profit pe kg de 0,08
lei/kg.
9. La cultura de rapiţă, producţia medie a fost de 1600
kg/ha. La unitatea de suprafaţă s-au cheltuit 876,62 lei, iar
din valorificarea producţiei de seminţe s-a obţinut un preţ
de 0,98 lei/kg, ceea ce a condus la înregistrarea unui profit
de 0,43 lei/kg.
10. În anul agricol 2006-2007, s-a confruntat cu următoarele
probleme majore în producţie vegetală:
- condiţiile climatice agresive, care au afectat producţia şi
costurile aferente;
- preţul ridicat al materialelor are un impact direct asupra
nivelului cheltuielilor cu lucrările mecanice; lipsa
motorinei necesare, chiar în compania de semănat, s-a
regăsit în mod negativ în densitatea slabă a culturilor la
hectar;
- preţul ridicat al îngrăşămintelor limitează cultivatorii în a
aplica dozele recomandate de tehnologia modernă, cu efect
nedorit asupra performanţelor în producţie şi diminuarea
fertilităţii solului;
- lipsa unui preţ de achiziţie garantat a influenţat
considerabil nivelul profitului, deşi toate culturile au fost
rentabile, in special cultura de soia; oferta ridicată la unele
produse, cum este grâul şi porumbul a condus la scăderea
preţului de achiziţie a acesteia pe piaţă;
- preţul ridicat al pesticidelor şi erbicidelor, al substanţelor
chimice utilizate în combaterea bolilor şi dăunătorilor a
determinat fermierii să aplice doze mai reduse în dauna
performanţelor productive;

40
- dobânzile ridicate la creditele acordate de bănci fac ca
aceste împrumuturi să fie neatractive şi resursele financiare
ale agenţilor economici din agricultură să se limiteze strict
la profit, care de cele mai multe ori este insuficient pentru
dezvoltarea producţiei;
- cererea pieţei pentru anumite produse agricole îi determină
pe cultivatori să mărească suprafeţele cultivate cu floarea
soarelui, cu riscul nerespectării rotaţiei şi a intervalului de
pauză după care floarea-soarelui poate reveni pe aceeaşi
suprafaţă, cu riscul apariţiei bolilor şi dăunătorilor şi
evident al diminuării producţiei;
- dezvoltarea unei strategii viabile în producţia vegetală este
frânată de lipsa unor preţuri garantate la produsele agricole
şi simplificarea tehnologiilor de cultură practicate în
exploataţiile agricole. În acest fel se reduce randamentul la
unitatea de suprafaţă, calitatea producţiei şi implicit
efectele economico-financiare;
- susţinerea cultivatorilor prin fondului UE alocate prin
Programul SAPARD implică un sistem greoi şi birocratic
de accesare, impune începerea afacerii cu propriul capital
financiar, pe care de regulă fermierii nu îl au la nivelul
necesar; elaborarea proiectelor este epuizată şi sofisticată
impunând apelarea la firma de consultanţă specializate,
care solicită contra plată în câte părţi din valoarea
proiectului, fără a garanta câştigarea competiţiei;
- lipsa amenajărilor pentru irigaţii conduce la diminuarea
randamentului la hectar în anii secetoşi. De aceea, s-a
încercat şi se recomandă societăţii să procedeze la

41
diversificarea culturilor introducând specii la rapiţă,
muştarul, şofrănelul şi coriandrul;
- achitarea produselor livrate Comcereal, Cerealcom,
fabricilor de ulei şi de nutreţuri combinate se realizează
după 90 zile de la achiziţie, în condiţiile fluctuaţiei
raportului leu/euro. Acest lucru creează diferenţe, legate de
aprovizionarea input-uri de fermă şi în final conduce la
realizarea unui profit foarte mic sau de loc;
- baza tehnico-materială învechită a societăţii, lipsa
fondurilor pentru investiţii şi modernizarea parcului de
maşini şi tractoare.
11. Datorită suprafeţei mari pe care o gestionează
societatea este necesară realizarea unor relaţii de
colaborare cu societăţi şi firme specializate în furnizarea de
materii prime şi materiale în procesele de producţie. În
decursul timpului, societatea a realizat contracte
diferenţiate, cu plata preferenţială la achiziţionarea
produselor sau la recoltare cu scopul de a realiza o evaluare
a plăţilor şi un echilibru financiar în perioadele în care
societatea nu realizează încasări datorită aspectului
sezonier al încasărilor specific exploataţiilor agricole.
Uneori plata unor produse şi servicii fiind efectuată în
contrapartidă de produse agricole boabe .
12. Pentru aprovizionarea cu produse fitosanitare
societatea apelează la serviciile următoarelor societăţi
comerciale:
- Suntory Agrochemicals SRL pentru aprovizionare cu
produsele Treflan, Guardian, Mustang, Relag şi Sumi 8;
- Agricover SA Buzău

42
- Monsanto SA pentru aprovizionare cu sămânţă pentru
culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui;
- KWS
- Comcereal SA
- Cerealcom SA
- Semrom SA
- Fructigena SRL pentru îngrăşăminte chimice
- Petrom SA si Lukoil pentru aprovizionarea cu
carburanţi şi lubrefianţi
- Agroautoprest SRL
- SC Autopro SRL pentru piese de schimb şi reparaţii
pentru tractoarele şi maşinile agricole din societate.
13. Societatea a livrat la Comcereal Slatina, grâu şi
floarea-soarelui echivalent valorii cantităţii de îngrăşăminte
chimice pe care le-a achiziţionat de la această societate.
Florea-soarelui a fost livrată la societatea Ultex Ţăndărei
specializată în procesare. Cele mai mari probleme au fost
legate de valorificarea producţiei de porumb şi de preţul
mic de desfacere de numai 0,19 lei/kg. În cazul grâului o
parte din producţie se macină iar făina este transformată în
produse de panificaţie de către brutăria existentă în cadrul
societăţii iar pâinea se desface în localităţile rurale
învecinate la preţul de 0,55 lei.
14. Ţinând seama de aspectele economice ale utilizării
sortimentului de culturi şi aplicării tehnologiilor specifice,
acest studiu a permis ajungerea la concluzia că unitatea
trebuie să îşi diversifice structura culturilor, să apeleze la
soiuri şi hibrizi performanţi, rezistenţi la secetă, boală şi
dăunători, să încheie contracte ferme, la preţuri negociate

43
cu furnizorii de input-uri, să încheie contracte comerciale
avantajoase cu beneficiari pentru a avea vânzări sigure şi
profit.
15. Luând în considerare eficienţa economică pe culturi,
apreciată prin prisma venitului la hectar, profitului pe
kilogram de produs şi rata rentabilităţii, ierarhia culturilor
realizate în anul agricol 2006-2007 a fost, în ordine
descrescătoare: orzul, porumbul, floarea-soarelui, grâul,
rapiţa, soia. Ţinând seama de acest lucru, „S.C. MES S.A.
SLATINA, OLT trebuie pe viitor să se orienteze mai bine
în strategia de stabilire a structurii culturilor, mărind
suprafeţele de cultură la plantele care asigură o rentabilitate
mai ridicată.

BIBLIOGRAFIE

44