Figura lui Stefan cel Mare

Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti - d. 2

iulie 1504,Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între
anii 1457 şi 1504.

Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale

fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru
dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar,
graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar.

Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Hristos) iar
poporul l-a cântat în balade: Ştefan Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume
nu are, decât numai mândrul soare.

Iată cum îl descrie Grigore Ureche în cronica sa: "Fost-au acest Ştefan, om
nu mare la statu, mânios, şi degrabă a vărsa sânge nevinovat: de multe ori,
la ospeţe omorâia fara giudeţ. Amintrelea era om întreg la fire, neleneşu şi
lucrul său ştia a-l acoperi şi unde nu găndeai, acolo îl aflai. La lucruri de
războaie meşter, unde era nevoie, însuşi se vârâia ca văzându-l ai săi să nu
indărăpteze şi pentru aceia raru războiu de nu-l biruia şi unde-l biruiau alţii
nu pierdea nădejdea că ştiindu-se căzut gios se ridica deasupra biruitorilor.
Mai apoi, după moartea lui şi fiul său, Bogdan-vodă, urma lui luase de
lucruri vitejăşti cum se tâmplă: din pom bun roade bune or să iasă."
 Moldova în timpul domniei lui Ştefan cel Mare

În vremea lui Ştefan cel Mare, Moldova se întindea peste toate

ţinuturile de laCarpaţii răsăriteni până la Nistru. Ţăranii răzeşi, proprietari de
pământ, erau chemaţi la solicitarea domnului la "oaste" în schimbul unor
privilegii. Alături de ei, un rol important îl jucaucetele boierilor, care veneau cu
oşteni de pe moşiile lor, şi cetele târgurilor, alcătuite din târgoveţi, care se puteau
strânge mai repede în caz de nevoie. Oastea mare a lui Ştefan era deci o ,,oaste
de ţară", la vremea aceea puţini fiind lefegii (mercenari sau soldneri). Ţara era
apărată de cetăţi ca Soroca, Tighina şi Cetatea Albă la Nistru, cetatea Chilia la
Dunăre,

cetăţile Hotinului şi Sucevei la Nord, spre CarpaţiCetatea Neamţului, iar

pe Siret cetatea Romanului. Moldova era stabilă politic şi bogată. Incursiunile
pretendenţilor la domnie erau rare, şi opoziţia boierilor slabă. Buna securitate a
drumurilor îmbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni să treacă prin
Moldova de la Marea Neagră spre Liov (Lemberg) şi invers, aducând
din Orient mirodenii, covoare, blănuri, metale şi pietre preţioase iar din Apus
postavuri şi arme. Vămile culese de la aceştia aduceau bani în vistieria
domnească. Astfel se explică mijloacele materiale care i-au permis lui Ştefan să
lupte şi să construiască fără încetare în lunga lui domnie. Căci el trebuia să se
bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sauunguri - nu
se putea bizui, căci şi unii şi alţii voiau să aibă Moldova sub suzeranitatea lor.
Pericolul mare îl reprezenta însă expansiuneaImperiului Otoman, care - după
cucerirea Constantinopolului la 1453, de către sultanul Mehmed al II-lea Fatih - îşi
continua înaintarea spre inima Europei.

Lista bisericilor ctitorite de Ştefan cel Mare

Judeţul Suceava

 Mănăstirea Putna - 1466-1469

 Biserica Albă din Baia - 1467

 Biserica Sfântul Procopie din Bădeuţi - 1487, distrusă în 1917
 Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Pătrăuţi - 1487
 Mănăstirea Voroneţ - 1488
 Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie - 1488
 Biserica Înălţarea Sfintei Cruci din Volovăţ - 1500-1502
  Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni -
1503-1504

Judeţul Neamţ

 Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Războieni - 1496

 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Tazlău - 1496-1497
 Mănăstirea Neamţ - 1497
 Biserica Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul din Piatra Neamţ - 1497-
1498

Judeţul Iaşi

 Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iaşi - 1491-1492

 Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari - 1493
 Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău - 1493-1494
 Mănăstirea Dobrovăţ - 1503-1504
 Biserica Sfintii Voievozi din Cucuteni-1504
Judeţul Botoşani

 Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi - 1495

 Biserica Sfântul Nicolae din Popăuţi - 1496

Judeţul Vaslui

 Biserica Sfântul Ioan din Vaslui - 1490

 Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Huşi (Catedrala Episcopală
a Huşilor) - 1494

Judeţul Bacău

 Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzeşti - 1493-1494

Statuia lui Ştefan cel Mare din Iasi

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare din Iaşi este un monument de bronz
închinat domnitorului moldovean Ştefan cel Mare (1457-1504), care a fost
realizat de către sculptorul francez Emmanuel Frémiet şi inaugurat în anul
1883 în municipiul Iaşi.

Iniţial monumentul era amplasat în faţa Palatului Administrativ din Iaşi, iar
actualmente se află în faţa Palatului Culturii care a fost construit după
demolarea vechiului palat.

Statuia lui Ştefan cel Mare a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din
judeţul Iaşi elaborată în anul 2004 de către Institutul Naţional al
Monumentelor Istorice
CONCLUZIE: Domnia lui Stefan cel Mare, de aproape o jumatate de
veac, este cel mai frumos timp din istoria Moldovei. Niciodata tara n-
a fost mai intinsa, mai bogata si mai respectata; niciodata faima
domnului ei n-a strabatut atat de departe, provocand admiratia
prietenilor si a dusmanilor; niciodata nu s-au ridicat atatea lacasuri
civile si bisericesti. Evident, nu a fost numai lumina in cei patruzeci
si sapte de ani de domnie. Pana sa-si asigure tronul ravnit de atatia,
Stefan a trebuit sa faca si compromisuri.