Sunteți pe pagina 1din 5

T 8 Determinarea precipitaţiilor atmosferice

Introducere

Instrumente utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice

  • a) Pluviometrul tip A.N.M.

  • b) Pluviometrul tip Tretyakov

Aparate utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice

  • a) Pluviograful model rusesc

  • b) Pluviograful tip Fuess

Bibliografie:

Sterie Ciulache, „Meteorologie. Manual practic”, Facultatea de Geologie- Geografie, Bucureşti.

http://images.google.ro

Introducere

Precipitaţiile atmosferice reprezintă produsele finite ale condensării şi sublimării vaporilor de apă, constituind totalitatea particulelor de apă lichidă şi solidă care cad din sistemele noroase şi ating suprafaţa Pământului. Ele pot fi sub formă de ploaie, zăpadă, lapoviţă, burniţă, măzăriche sau grindină. Împreună cu depunerile pe suprafaţa terestră (rouă, brumă, chiciură, polei), alcătuiesc fenomenele hidrometeorice.

T Determinarea precipitaţiilor atmosferice ∑ Introducere ∑ Instrumente utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice a) Pluviometrul tip
T Determinarea precipitaţiilor atmosferice ∑ Introducere ∑ Instrumente utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice a) Pluviometrul tip

Pentru caracterizarea regimului precipitaţiilor se utilizează o serie de mărimi pluviometrice:

cantitatea de precipitaţii, exprimată în mm grosime strat de apă sau l/m² (un strat gros de 1 mm corespunde unei cantităţi de apă de 1 litru repartizată uniform pe o suprafaţă de 1 m²);

1

intensitatea precipitaţiilor, redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate de suprafaţă (l/m²/min). După intensitate, se deosebesc ploi torenţiale şi netorenţiale;

zi cu precipitaţii, este considerată acea zi în care au căzut precipitaţii în cantităţi măsurabile (>0,1 mm);

cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore; numărul zilelor cu anumite cantităţi de precipitaţii; frecvenţa zilelor cu anumite forme de precipitaţii (ploaie, zăpadă).

Determinările asupra precipitaţiilor vizează aprecierea felului, cantităţii, duratei şi intensităţii lor. Măsurarea cantităţii de apă, provenite din ploi şi ninsori, se efectuează cu pluviometrul, iar pentru înregistrarea continuă a cantităţii de apă căzută, precum şi a duratei şi intensităţii, se utilizează pluviograful.

∑ intensitatea precipitaţiilor , redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate

Pluviometru

∑ intensitatea precipitaţiilor , redă cantitatea de apă căzută într-o unitate de timp pe o unitate

Pluviograf

Instrumente utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice

  • a) Pluviometrul tip A.N.M.

Pe platformele meteorologice se găsesc întotdeauna două pluviometre, care se fixează pe laturile de est şi de vest ale unui stâlp vertical de lemn, în centrul platformei meteorologice, pe acelaşi aliniament cu pluviometrul Tretyakov şi pluviograful. Unul este descoperit (pluviometru de serviciu), iar celălalt este de rezervă. În ultima perioadă, la staţiile meteorologice există un al treilea pluviometru numit „pluviometru avertizor”.

2

∑ Un astfel de pluviometru este alcătuit din: receptorul – numit şi corpul pluviometrului, are o

Un astfel de pluviometru este alcătuit din:

receptorul – numit şi corpul pluviometrului, are o suprafaţă receptoare pentru

precipitaţii egală cu 200 cm² şi este confecţionat din tablă zincată. În interior, este

împărţit în două încăperi, printr-o pâlnie sudată de pereţii receptorului, la o distanţă de gura acestuia de 15 cm, ce conduce precipitaţiile în colector.

colectorul – rezervor cilindric din tablă, de forma unui trunchi de con, cu o

capacitate de 2,5 litri, putând măsura o cantitate de apă de 25 l/m².

dispozitivul de zăpadă – se utilizează numai în timpul sezonului rece, cu scopul de

a împiedica spulberarea zăpezii de către vânt. Este format din două bucăţi de tablă aşezate în cruce, tăiate oblic la partea lor inferioară, pentru a pătrunde în pâlnie.

eprubeta pluviometrică – măsoară apa colectată în pluviometru, este confecţionată

din sticlă, are diametrul interior gradat în 100 de diviziuni, marcate din 10 în 10 cu cifre. Distanţa dintre două cifre consecutive constituie 1 mm înălţimea coloanei de apă care a căzut pe suprafaţa de 200 cm².

capacul pluviometrului – se foloseşte la închiderea suprafeţei receptoare, în

situaţia în care colectorul se scoate în vederea măsurării cantităţii de apă acumulată în intervalul dintre observaţii. Determinarea cantităţii de apă rezultată în urma precipitaţiilor lichide sau solide se face la orele 07 şi 19 timp local, în toate zilele în care s-a produs hidrometeorul.

  • b) Pluviometrul tip Tretyakov

Este alcătuit din:

corpul pluviometric – vas cilindric confecţionat din tablă de zinc, terminat la

extremitatea superioară printr-un inel de bronz cu muchie ascuţită. În interiorul lui este sudată o diafragmă tronconică al cărei orificiu se închide în semestrul cald cu o pâlnie pentru a reduce evaporarea apei colectate.

capac pluviometrului – se foloseşte la închiderea suprafeţei receptoare.

ecranul protector – alcătuit din 16 lamele metalice tăiate în formă de trapeze

echilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare îndreptată în sus.

trepiedul sau stâlpul.

eprubeta pluviometrică.

3

Aparate utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin intermediul unor dispozitive automate,

Aparate utilizate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice

Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin intermediul unor dispozitive automate, înregistrează continuu cantitatea, durata şi intensitatea precipitaţiilor lichide. Cele mai utilizate sunt cele Fuess, Junkalor şi model rusesc. Ele pot fi zilnice sau săptămânale, după cum execută tamburul cu mecanism de ceas o rotire completă.

  • a) Pluviograful model rusesc

În alcătuirea sa intră un receptor, un colector şi înregistratorul. Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termină la partea inferioară cu o pâlnie, prin care precipitaţiile sunt canalizate spre colector. În partea interioară a colectorului se găseşte un recipient cilindric, care pluteşte deasupra coloanei de apă şi care se ridică pe măsură ce nivelul apei creşte deasupra coloanei de apă şi care se ridică pe măsură ce nivelul apei creşte. Această mişcare antrenează şi pârghia peniţei inscriptoare. În cazul precipitaţiilor lichide continue, când nivelul apei acumulate creşte neîncetat, peniţa va înscrie între valorile 0 şi 10 ale pluviogramei o linie ascendentă, mai mult sau mai puţin înclinată, în funcţie de intensitatea ploii. Pluviograma este divizată pe verticală prin linii ce marchează cantitatea de apă între limitele de 0-10 mm, iar pe orizontală prin linii care indică timpul în ore şi minute. Înregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care se fixează diagrama de precipitatii numita pluviograma.

4

b) Pluviograful tip Fuess Se deosebeşte de pluviograful model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse. Prin
  • b) Pluviograful tip Fuess Se deosebeşte de pluviograful model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse.

Prin modul de construcţie, pluviografele nu pot fi utilizate decât în sezonul cald, astfel că, toamna înainte de producerea îngheţurilor, acestea se demontează, se curăţă şi se păstrează în magazia staţiei meteorologice până în primăvară, când observaţiile se reiau.

Valorile obţinute în urma măsurătorilor efectuate se notează în tabelele meteorologice TM-4. Regimul anual al precipitaţiilor atmosferice se analizează cu ajutorul sumelor lunare şi anotimpuale, el indicând modul de distribuţie a precipitaţiilor pe diferite perioade ale anului. Această distribuţie se numeşte regim pluviometric, depinzând de circulaţia generală a atmosferei şi de factorii geografici locali.

5