Sunteți pe pagina 1din 34

Universitatea "Transilvania" Braşov

INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALA

ÎNVAŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

DISCIPLINA

„Analiză economico-financiară a intreprinderii”

2009 - 2010

Grupa 2466

Şef lucr.dr.ing. Intocmit:


Gheorghe Cătălin Madaras Bela

ANALIZA ECONOMICA SI FINANCIARA A


S.C. B&E Fundamenta SRL Gheorgheni
Orice activitate desfăsurată în domeniul economic, social, cultural, financiar etc. are un
obiectiv, un scop bine determinat; atingerea obiectivului presupune punerea în practică a unor
conceptii, determinări stiintifice de o mare varietate, specifice domeniului respectiv.
Pentru o activitate economică, obiectivul de bază este, paralel cu satisfacerea unei nevoi
sociale, mai mult sau mai putin cunoscute, mai mult sau mai putin comandate, realizarea unui
profit.
Atingerea obiectivului este conditionată de cunoasterea aprofundată a situatiei reale a
unitătii, atât prin prisma unor manifestări exterioare, concretizate în nivelul atins de indicatori
specifici, cât si prin apropierea de esenta fenomenelor prin identificarea componentelor care au
influentat nivelul indicatorilor si a cauzelor primare care actionează asupra acestora. În acest
mod, se pot propune măsuri de corectie necesare, care să imprime fenomenelor un comportament
dorit, prestabilit.

TEMA 1:
PREZENTAREA S.C. B&E Fundamenta SRL Gheorgheni

1.1. Scurt istoric


1.1.1. Climatul macroeconomic din România la momentul înfiinţării firmei
Trecerea de la economia de comandă, centralist dirijistă, la economia de piaţă, a produs,
după anul 1990, o evoluţie negativă a principalilor indicatori macroeconomici, mai pronunţată
decât în ţările central europene.
Cu toată redresarea uşoară din anii 1994-1995, pe fondul întârzierii reformelor
economice, declinul a continuat în sensul:
- scăderii produsului intern brut, producţiei industriale şi producţiei agricole;
- scăderii ponderii sectorului terţiar în economie (transporturi, comerţ, turism, etc.);
- creşterii inflaţiei şi deprecierii valutei naţionale;
- scăderii veniturilor reale şi puterii de cumpărare;
- scăderii exporturilor, paralel cu creşterea importurilor şi cronicizarea deficitului
balanţei comerciale şi de plăţi a ţării;
- lipsei resurselor bugetare pentru stimularea reală a producţiei de export.
Declinul a continuat şi în anul 1997, an în care s-a înfiinţat firma. Astfel, faţă de 1996,
produsul intern brut a scăzut cu 6,6 % şi producţia industrială a scăzut cu 5,9 %. Exporturile

2
au crescut cu 4,3 % iar importurile au scăzut cu 1,4 %, dar nu s-a realizat redresarea balanţei
comerciale şi de plăţi, care au continuat să fie puternic deficitare.
Numărul şomerilor înregistraţi în 1997 a fost de 881.000 (8,8%). Ca urmare puterea de
cumpărare a scăzut, cu efecte negative asupra vânzării de mărfuri în detaliu pe piaţa
românească.
Cursul de schimb al monedei naţionale (lei / USD) s-a depreciat de la 3092,6 lei /
USD, media pe 1996, la 7167,8 lei / USD, media pe 1997. Acest lucru a stimulat exportul, dar
a scumpit importurile, mai ales la materiile prime şi în primul rând la producătorii de energie,
ceea ce a influenţat negativ competitivitatea economică a produselor româneşti, în condiţiile
în care nu s-au realizat obiectivele retehnologizării şi modernizării producţiei.
Toate aceste evoluţii au constituit obstacole în demersul managerial la nivel
macroeconomic, micii întreprinzători trebuind să se orienteze pe nişe de piaţă extrem de
concrete.

1.1.2. Domeniul şi ramura în care îşi desfăşoară activitatea firma


În condiţiile prezentate anterior, la începutul anului 1997, a fost înfiinţată firma SC
B&E Fundamenta S.R.L. având ca obiect fabricaţia de piese de schimb, din mase plastice,
pentru autoturisme, segment de piaţă care a fost considerat a fi destul de larg, având în vedere
puterea de cumpărare foarte scăzută a românilor pentru a-şi putea cumpăra autoturisme noi.
Ramura de activitate a firmeiB&E Fundamenta fiind cea auto, s-a considerat oportună
orientarea spre autoturismele de fabricaţie românească, tip DACIA 1300 şi DACIA 1310.
Analizând în continuare posibilităţile firmei, s-a considerat că subsectorul de activitate ce
poate fi abordat cu succes este cel al pieselor auto mici (având masa max.200g), datorită
posibilităţilor financiare limitate ale firmei, pentru a putea achiziţiona maşini de injectat
pentru piese cu masa injectată mai mare.

1.1.3. Capacitatea şi tendinţele ramurii


Ramura fabricaţiei pieselor de schimb auto se caracterizează printr-o puternică
concurenţă, apărută mai ales după anul 2000. Această concurenţă se datorează faptului că tot
mai mulţi mici producători au considerat oportună fabricaţia pieselor auto, datorită cererii
mari de piese de schimb creată de expansiunea deosebită a parcului auto din România.
Tendinţele actuale care se manifestă în ramura fabricaţiei de piese de schimb auto sunt:
- înăsprirea legislaţiei ce reglementează protecţia consumatorilor din toate domeniile;
- impunerea unor standarde calitative ridicate pentru toate piesele de schimb şi
necesitatea obligatorie a certificării, de către organisme acreditate, a acestor produse;

3
- agreerea fabricanţilor de piese de schimb auto de către producătorii de origine a
autovehiculelor şi creerea unor sisteme centralizate de distribuire;
- evoluţia rapidă a fabricaţiei de piese de schimb, impusă de explozia de modele auto
noi.

1.1.4. Scurt istoric al firmei


Firma s-a înfiinţat la începutul anului 1997, de către trei asociaţi. Prima investiţie a
constat într-o maşină de injectat mase plastice, cu două coloane şi acţionare manuală. De
asemenea s-a realizat, prin concepţie proprie, o matriţă de injectat, fabricată la S.C. Tractorul
UTB S.A.
La începutul lunii octombrie 1997 s-a produs primul reper al firmei, respectiv
DISPERSOR PENTRU LAMPA DE SEMNALIZARE ANTEROLATERALĂ DACIA 1300 în
număr de 10.000 bucăţi. Distribuţia acestora pe piaţa pieselor de schimb auto, a permis
relansarea economică şi continuarea producţiei.
Începând cu anul 1998 a urmat o perioadă de dezvoltare care a urmărit, în mod special,
asimilarea de repere cu mare cerere pe piaţă, reuşind astfel o dezvoltare considerată drept
spectaculoasă. La începutul anului 1998, firma a demarat proiectul de investiţii pentru
construcţia unei hale de producţie. Lucrarea s-a finalizat în anul 2000, când a început
exploatarea noilor capacităţi.

1.2. Prezentarea societăţii


1.2.1. Domeniul de activitate şi date de prezentare
- Producţie: piese de schimb auto din materiale plastice.
- Comerţ: comercializarea cu ridicata şi cu amănuntul de bunuri nealimentare confecţionate
din materiale plastice .
- Import – export: import-export en gros şi en detail al tuturor bunurilor menţionate în
alineatul precedent, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia română.
- Prestări de servicii:
a) servicii de depozit, de transport de mărfuri în trafic intern şi internaţional cu mijloace
proprii sau închiriate;
b) servicii de montări, demontări, întreţinere, reparaţii şi asistenţă tehnică pentru produsele
ce fac obiectul activităţilor de producţie şi comerţ ale societăţii.
 Natura şi nivelul capitalului social iniţial: particular, 2.000.000 lei.
 Capital social actual: 50.000.000 lei
 Asociaţi:

4
Tabel 1 – Asociatii societatii
Numele şi prenumele Participaţia Profesia
Petrescu Ioan 50% Inginer
Petrescu Victor 25% Inginer
Voinea Eugen 25% Economist

Consiliul de administraţie este format din cei trei asociaţi, ale căror voturi, în rezolvarea
problemelor firmei, sunt proporţionale cu numărul de acţiuni.
Conducerea executivă a societăţii este asigurată de cei trei asociaţi.

1.2.2. Misiunea firmei


Societatea comercială B&E Fundamenta acţionează pentru a deveni un furnizor de bază
al S.C. AUTOMOBILE DACIA Piteşti în domeniul producţiei de lămpi de
semnalizare auto, atât pentru modelele de automobile consacrate, cât şi pentru cele în curs de
asimilare.
Prin integrarea în fabricaţie a lămpilor de semnalizare auto de ultimă generaţie la
autoturismele DACIA LOGAN, firma REDPLAST îşi propune prezentarea şi comercializarea
acestora pe piaţa externă.
Având în vedere accentul care se pune pe calitatea produselor şi normele de
calitate tot mai severe din standardele internaţionale rezultă direcţiile de acţiune ale firmei
pentru menţinerea pieţei existente şi cucerirea unor noi segmente, după cum urmează:

- achiziţionarea de utilaje performante de injectat mase plastice;


- creşterea calităţii şi productivităţii muncii;
- diversificarea şi înnoirea producţiei.
1.2.3. Nivelul tehnologic
Societatea comercială B&E Fundamenta S.R.L. foloseşte în procesul de producţie
tehnologia de prelucrare a maselor plastice prin injectare.

Prelucrarea prin injecţie reprezintă procesul tehnologic prin care materialul pe bază de
compuşi macromoleculari, adus în stare de curgere prin încălzire electrică, este introdus, sub
presiune, într-o matriţă de formare. După umplerea matriţei, materialul este menţinut sub
presiune şi întărit prin răcire (în cazul materialelor termoplaste).

Avantajul formării prin injecţie constă în posibilitatea obţinerii unor obiecte cu forme
complicate şi mărimi diferite, dintr-o gamă foarte largă de polimeri. Operaţiile sunt automate,
iar maşinile au randament ridicat.

5
Necesitatea de retehnologizare s-a făcut simţită încă din anul 1999, când a fost necesară
mărirea capacităţii de producţie datorată diversificării produselor precum şi cererii crescânde
a acestora pe piaţă. La acel moment s-a luat măsura execuţiei în regie proprie a două maşini
semiautomate de injectat, cu patru coloane, după un model propriu. În anul 2001 s-au mai
executat două maşini de injectat, de acelaşi model. A urmat un proces de modernizare a
acestor maşini, în sensul adaptării de aparate de măsură şi control a temperaturii materialului
în cilindrul de injectare pentru a se putea urmări şi menţine procesul de injectare.

Odată cu asimilarea în fabricaţie a unor modele de lămpi de semnalizare auto, a apărut


iarăşi necesitatea achiziţionării unor maşini de injectat automate, de mare productivitate.
Astfel, la sfârşitul anului 2000, s-au făcut demersurile necesare pentru achiziţionarea a trei
maşini de injectat automate second-hand, de fabricaţie germană. Aceste utilaje au fost
cumpărate de la S.C. COLGATE-PALMOLIVE S.A.

În anul 2001 s-au mai cumpărat patru maşini de injectat automate, utilaje second-hand
din Germania, pentru plata cărora s-a apelat la un credit bancar cu derulare pe un an de zile.

1.3. Caracteristicile producţiei

1.3.1. Caracterul producţiei

Producţia realizată de firma B&E Fundamenta se apreciază ca fiind de serie mare, în


prezent realizându-se circa 1600 mii lămpi de semnalizare de diferite tipuri.

Produsele firmei sunt împărţite în trei mari grupe.:

- Grupa A: Lămpi de semnalizare anterolaterală pentru autoturisme DACIA 1310


- Grupa B: Lămpi de semnalizare anterolaterală pentru autoturisme DACIA LOGAN
- Grupa C: Diverse repere comune pentru autoturisme: suport numar inmatriculare;
razuitoare parbriz; etc.
Din anul 2007 a început să scada producţia de lămpi de semnalizare pentru
autoturismele DACIA 1310, crescind in schimb productia de lampi pentru DACIA LOGAN.

La momentul actual si in perspectiva apropiata, se constata o scadere a cererii de lampi


pentru ambele grupe – fapt datorat scaderii numarului de autoturisme comercializate ca
urmare a crizei economico-financiare. Scaderea constatata s-a diminuat putin prin cresterea
numarului de repere comune (suport numar inmatriculare; razuitoare parbriz; etc.), fapt ce nu
va putea sa contracareze total scaderea cifrei de afaceri la nivelul datei de 31.12.2009.

1.3.2.. Ciclul de fabricaţie

6
Ciclul de fabricaţie are o durată scurtă, timpul total de realizare a unei lămpi de
semnalizare însumând în jur de 2-3 minute. Activitatea de producţie se desfăşoară în două
schimburi.

Procesul de producţie cuprinde următoarele etape principale:

a. Pregătirea materiilor prime şi a materialelor necesare

 uscarea materialelor plastice care necesită aceasta

 debitarea materialelor necesare ştanţării diverselor lamele

b. Injectarea componentelor lămpilor de semnalizare

c. Ştanţarea lamelelor de contact

d. Cositorire conductori electrici pe lamelele de contact

e. Sertizarea fişelor de contact

f. Operaţii de montaj

 asamblare dispersor

 asamblare dulie

 asamblare generală

 probe de funcţionare.

1.3.3. Structura de producţie

Structura de producţie este formată din trei ateliere:

- atelier de pregătire a materiilor prime şi a materialelor, în a cărui componenţă se


găsesc uscătoarele pentru materialele plastice, instalaţiile de debitare a benzilor
pentru ştanţare şi presele de ştanţat lamele;

- atelier de injectare mase plastice, în care se află maşinile de injectat automate,


organizate pe linii de fabricaţie corespunzătoare produselor care se fabrică;

- atelier de montaj, care cuprinde mesele de montaj în flux de operaţii


corespunzătoare fiecărui tip de lampă de semnalizare;

- spaţiu pentru controlul tehnic de calitate, ambalare şi livrare a produselor către


magazia de produse finite.

1.4. Caracteristicile aprovizionării / desfacerii

1.4.1. Materii prime şi materiale pentru producţie. Furnizori

7
Materiile prime cele mai utilizate, pe sortimente, pentru realizarea producţiei firmei ,
cantităţile consumate, precum şi cele previzionate pentru perioada 2009 – 2011, sunt
prezentate în tabelul 2
Tabelul 2 – Cantitati consumate si previzionate

Nr CONSUMATE PROGNOZAT
. [tone] [tone]
Materii prime
crt utilizate 2007 2008 2009 2010 2011 2011
.
MATERIALE PLASTICE
1 ABS 15,0 17,0 20 21,0 22,0 24,0
2 PMMA 13,0 15,0 18 19,0 20,0 22,0
3 PEID 35,0 35,0 40 40,0 40,0 40,0
4 Elastomeri 5,0 7,0 8,0 8,0 8,0 8,0
termoplastici
Total materiale plastice 68,0 74,0 86,0 88,0 90,0 94,0
ALTE MATERIALE
1 Bandã CuZn 36 1,5 1,8 2,4 2,5 2,7 3,0
2 Nituri 1,2 1,3 1,4 1,6 1,7 1,8
Total alte materiale 2,7 3,1 3,8 4,1 4,4 4,8

Furnizorii de materiale plastice şi materiale pentru producţie sunt prezentaţi în tabelul 3:

Tabelul 3 - Furnizorii de materiale plastice şi materiale pentru producţie


Nr. crt Materia primã furnizatã Societate furnizoare
1 Polietilenã (PEID) PETROMIDIA Navodari
2 Polimetacrilat de metil (PMMA) ICI Olanda
3 Acrilonitril-butadien-stiren (ABS) BASF Germania
4 Elastomeri termoplastici KRAIBURG Germania
5 Bandã CuZn 36 LAROMET Bucuresti
6 Nituri FAM Galaţi

În prezent nu există probleme de aprovizionare întrucât pe piaţă este o ofertă foarte


mare de materiale plastice din import, materiale de bună calitate, politica firmei fiind
achiziţionarea produselor cu cel mai bun raport calitate / preţ.

1.4.2. Piaţa firmei


Pe piaţa românească, în domeniul pieselor de schimb auto pentru autoturismele de
fabricaţie românească, există o ofertă deosebit de largă şi bogată.

8
În anul 2008, S.C. B&E Fundamenta S.R.L. a deţinut o pondere de cca. 8% din totalul
producţiei de piese de schimb auto din România, principalii concurenţi interni fiind localizaţi
la: Bucureşti, Piteşti, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Craiova.
Pe grupe de produse situaţia firmei se prezintă conform datelor din tabelul4

Tabelul 4 - Situaţia firmei pe grupe de produse


Producători Grupa de produse
A B C
S.C. B&E Fundamenta S.R.L. Braşov 10% 10% 25%
S.C. ELBA S.A. Timişoara 60% 60% -
S.C. CONEX GRUP S.A. Iaşi 5% 5% 25%
S.C. MECANOPLAST S.R.L. Piteşti 5% 5% 10%
S.C. PRODPLAST S.A. Bucureşti 5% 5% 10%
S.C. FELEACUL S.R.L. Cluj 5% 5% 15%
S.C. OLTPLAST S.R.L. Craiova 10% 10% 15%

Raportul cerere / ofertă demonstrează că cererea este acoperită de firmele existente şi că


nu sunt perspective de creştere a deverului comercial al firmei din produsele tradiţionale ci, în
principal, din produsele noi.

Cu excepţia S.C. ELBA S.A. Timişoara, care este producătorul tradiţional al pieselor
auto pentru iluminare şi semnalizare, ceilalţi producători din ţară nu constituie deocamdată o
concurenţă reală, piaţa internă fiind segmentată regional.
Din exterior, concurenţa este indirectă, prin intermediul pieselor de schimb auto marca
RENAULT. Această concurenţă este benefică, obligând la adaptare de ordin calitativ şi
funcţional.
Situaţia cererii, respectiv desfacerea pe piaţa internă a produselor marca B&E
Fundamenta este prezentată în tabelul 5

Tabelul 5 - Situaţia cererii si desfacerea pe piaţa internă a produselor


Nr. Piaţa / clienţii: Vânzări realizate
crt.
2007 2008 2009
TOTAL (milioane lei), din care: 2.540.458 2.762.234 3.820.582
1 Piaţa pieselor de schimb auto 82% 80% 73%
2 S.C. AUTOMOBILE DACIA 18% 20% 27%
Piteşti

9
În perioada 2006-2008 nu s-a realizat producţie pentru export datorită faptului că nu au
fost asimilate în fabricaţie repere pentru alte autoturisme decât DACIA LOGAN.

Piaţa principală de desfacere a S.C. B&E Fundamenta S.R.L. se înscrie, tipologic, în


piaţa pieselor de schimb auto, piaţă cu canale lungi de distribuţie (producător - depozite en
gross - magazine de desfacere - client) – consumatorul final fiind individul.

Perspectiva producţiei, respectiv prognoza vânzărilor, pentru piaţa internă, este


prezentată în tabelul 6:
Tabelul 6 Perspectiva producţiei si prognoza vânzărilor
Nr. Prognozat – vânzări
Piaţa / clienţii 2010 2011 2012
crt.
TOTAL, din care: (mil. lei) 3.500.000 3.500.000 3.600.000
1. Fabrici producătoare de autoturisme 1.100.000 1.500.000 1.800.000
2. Firme de comercializare a pieselor de 2.400.000 2.000.000 1.800.000
schimb auto

Referitor la activitate viitoare a firmei, ca obiectiv pe termen scurt firma îşi propune
asimilarea în fabricaţie a unui nou produs (Suport numar inmatriculare, var. II) – pentru a
motiva piata produselor auto universale, iar pe termen lung îşi propune asimilarea în
fabricaţie a lămpii de semnalizare anterolaterală pentru autoturismele RENAULT.

1.5. Caracteristicile forţei de muncă

Echipa managerială este formată din cei trei asociaţi. În subordinea lor se află angajaţii
firmei, al căror număr este de 38, din care 5 TESA şi 33 muncitori.
Din punct de vedere al pregătirii profesionale, structura personalului S.C. B&E
Fundamenta S.R.L. este următoarea:
a. Personal TESA
- studii superioare tehnice - 3 persoane
- studii superioare economice –1 persoană
- studii medii –1 persoană
b. Personal productiv
- muncitori calificaţi –24 persoane
- muncitori necalificaţi – 3 persoane.
c. Personal indirect productiv
- lucrători comerciali – 4 persoane
- personal administrativ – 2 persoane
După vârstă, personalul firmei are următoarea structură:

10
20-25 ani: 2 persoane
25-35 ani: 18 persoane
35-45 ani: 18 persoane.

TEMA 2: Analiza activitatii de producţie şi comercializare

Sistemul indicatorilor valorici utilizati pentru caracterizarea activitatii de productie si


comercializare
Pentru dimensionarea corectă a activităţii de producţie se utilizează un sistem de
indicatori. Principalii indicatori utilizaţi pentru caracterizarea situaţiei generale a activităţii de
producţie şi comercializare sunt:
Cifra de afaceri = reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea produselor proprii si din
vânzarea mărfurilor într-o anumită perioadă de timp, inclusiv veniturile din subventii aferente
cifrei de afaceri.
Producţia fabricată = indicator cunoscut si sub denumirea de producţia marfă fabricată,
exprimă valoarea produselor fabricate, a lucrărilor executate si serviciilor
prestate în decursul unei perioade de timp si care urmează a fi vândute.
Valoarea adăugată = exprimă bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane
si financiare ale întreprinderii, reprezentând plusul de valoare pe care îl adaugă întreprinderea la
valoarea consumurilor provenind de la terţi.
Producţia exerciţiului = are sfera de cuprindere cea mai largă si reflectă în expresie
valorică volumul global al activităŃii de producŃie desfăsurate în cadrul unui exerciţiu financiar
Analiza situaţiei generale a activităţii de producţie şi comercializare la nivelul
întreprinderii se poate realiza prin următoarele modalităţi:
- Indicii indicatorilor valorici:
Aprecierea situaţiei unei întreprinderi se realizează ţinând seama de corelaţiile normale
ce trebuie să existe între principalii indicatori valorici:
 iCA ≥ iQf
 iQf ≥ iQe
 iVA ≥ iQe
- Raportul static dintre principalii indicatori valorici permite caracterizarea evoluţiei
elementelor ce diferenţiază indicatorii valorici luaţi în calcul. Principalele rapoarte statice
ce pot fi alcătuite pe baza indicatorilor valorici menţionaţi sunt:
 CA / Qf

11
 Qf / Qe
 VA / Qe
- Raportul dinamic dintre principalii indicatori valorici se stabileşte pe baza indicilor
indicatorilor valorici. Acesta caracterizează evoluţia comparativă a indicatorilor valorici
faţă de un anumit criteriu. Principalele rapoarte dinamice sunt:
 iCA / iQf ≥ 1
 iQf / iQe ≥ 1
 iVA / iQe ≥ 1
Situaţia generală a activităţii de producţie şi comercializare este caracterizată de
indicatorii din tabelul:
Tabel 7 - Situaţia generală a activităţii de producţie şi comercializare
Anul 2009
Nr. Crt. Indicatori Anul 2008
0 1 2 Programat Realizat
3 4
1 Cifra de afaceri 52993277 58.661.323 61261329
2 Producţia fabricată 31.930.343 54.230.638 55.830.638
3 Producţia exerciţiului 58399908 65.847.810 69447810
4 Valoarea adăugată 26.055.532 28.790.529 30.390.529

Concluzii:
Valorile previzionale ale indicatorilor au fost mai mari decat in anul precedent, fapt
ce evidenţiază că societatea comercială şi-a propus o extindere a activităţii economice,.
Cauze interne:
- reducerea consumurilor specifice;
- modernizarea capacităţii de producţie;
- reducerea costurilor specifice )materiale, manoperă).
Cauze externe:
- apariţia de noi clienţi;
- creşterea cererii pentru anumite produse;
- diminuarea concurenţei sau întărirea poziţiei de piaţă a societăţii;
- reducerea costurilor de achiziţie la materiile prime.
A. Indicii indicatorilor valorici
Indicii indicatorilor valorici
 Coloana 3/Coloana 2  Coloana 4/Coloana 2  Coloana 4/Coloana3
110,70 115,61 105,47
169,84 174,86 102,95
112,76 118,92 102,109
12
110,50 116,64 105,56

Astfel, se desprind urmatoarele concluzii:


 cifra de afaceri are un ritm mare de creştere (110,70 faţă de 105,47), aceasta
înseamnă că stocurile de produs finite au crescut
 Valoarea adăugată are un ritm de creştere superior producţiei fabricate şi
producţiei exerciţiului;
 Producţia exerciţiului este mai mare decat producţia fabricată, deci au crescut
consumurile interne şi stocurile de producţie neterminată.
Concluzia care se desprinde este că există anumite puncte pozitive în managementul
firmei.
B. Rapoartele statice dintre indicatorii valorici

Nr. 2009
Indicatori 2008
Crt. Programat Realizat
1 CA / Qf  1,65 1,08 1,09
2 Qf / Qe  0,54 0,82 0,80
3 VA / Qe  0,44 0,43 0,43

Comparativ cu perioada precedentă, se asigură o scadere a valorii rapoartelor


menţionate, mai puţin, Qf / Qe  ceea ce presupune că firma şi-a prevăzut o crestere a stocurilor de
producţie neterminată şi o diminuare a ponderii cheltuielilor materiale.

C. Rapoartele dinamice dintre indicatorii valorici

Nr. 2009
Indicatori 2008
Crt. Programat Realizat
1 iCA / iQf 0,724 0,712 0,856
2 iQf / iQe 1,002 1,012 1,018
3 iVA / iQe 0,593 0,559 1,014

Şi raportul dintre indicatorii valorici conduce la aceleaşi concluzii, în sensul că


evoluţia previzională faţă de perioada precedentă evidenţiază modificări nefavorabile ale ritmului
elementelor care-i diferenţiază, în timp ce, în perioada curentă, evoluţia este favorabilă.

13
TEMA 3: Analiza resurselor umane

Productivitatea muncii exprimată în unităţi valorice se determină ca raport între efect şi


efort, ca expresie a efortului economico-financiar realizat de firmă pe unitatea de efort uman
angajat:
efect
W=
efort
Ca efect pot fi luaţi în considerare: CA, VA, Qf, Qe.
Drept efort poate fi luat în considerare numărul scriptic de salariaţi: Ns
Productivitatea medie anuală se determină cu relaţia:
CA
W a=
Ns

Nr. Indicator u.m 2008 2009


Crt.
1. Cifra de afaceri lei 52993277 61261329
2. Număr de salariaţi Sal. 48 38
3. Productivitatea medie
lei/Sal. 1229026,60 1612140,23
anuală

Din rândul modelelor factoriale de analiză a productivităţii muncii s-a desprins un


indicator cu o valoare informaţională ridicată:

P M f CA P
= ⋅ ⋅
N s N s M f CA
P – profit;
N s - număr mediu scriptic de salariaţi;

M f - valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;


CA – cifra de afaceri.
P
Ns - profit pe salariat;
Mf
Ns - grad de înzestrare tehnică;

14
CA
Mf - randamentul mijloacelor fixe;
P
CA - profit la 1 leu cifră de afaceri.
Analiza factorială se bazează pe datele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere încheiat la data

de 31.12.2009 după cum urmează:

Nr.
Crt. Indicatori Simbol u.m 2008 2009
1 Cifra de afaceri CA lei 52993277 61261329
Valoarea medie anuală
2 Mf lei 15850811 17457384
a mijloacelor fixe
Numărul mediu scriptic
3 Ns sal 48 38
de salariaţi
4 Profit P lei 172426 195710
5 Profit/Salariat P/Ns lei/sal 3592,20 5150,26
Grad de înzestrare
6 Mf/Ns lei/sal 330225,22 459404,84
Tehnică a muncii
7 Randamentul mijloacelor fixe CA/Mf lei 3,343 3,509
8 Profit la 1 leu cifra de afaceri P/CA lei 0,003 0,0037

Δ P/Ns = 5150,26- 3592,20 = 1558,06 lei/sal

Această variaţie s-a datorat influenţelor exercitate de cei trei factori de gradul I:
1. Influenţa gradului de înzestrare tehnică a muncii:
Δ P/Ns / Mf/Ns = 286,32 mii lei/sal
2. Influenţa randamentului mijloacelor fixe:
Δ P/Ns / CA/Mf = 585,22 mii lei/sal
3. Influenţa profitului la 1 leu cifra de afaceri:
Δ P/Ns / P/CA = 686,52mii lei/sal

Verificare:

P P P
P N N N
Δ =Δ Ms + Δ CAs + Δ Ps
Ns f
M CA
Ns f

15
Influenta factorilor de gradul I asupra profitului pe salariat
686,52
700,00
0 585,22
600,00
0
500,00
0
400,00
0
300,00 286,32
0
200,00
0
100,00
0
0,00
0 Mf/N CA/ P/C
s Mf A

Concluzii: Se observă că profitul net pe salariat a crescut cu 1558,06 mii lei/salariat, aspect
considerat pozitiv.
Acest lucru s-a datorat influenţelor pozitive exercitate de următorii factori:
 Gradul de înzestrare tehnică a muncii a condus la creşterea profitului pe salariat
cu 286,32 mii lei/salariat, aspect considerat pozitiv;
 O influenţă pozitivă a fost exercitată şi de profitul la 1 leu cifra de afaceri, care a
determinat creşterea indicatorului analizat cu 686,52 mii lei/salariat, acest factor
deţinând ponderea cea mai mare.
 O influenţă pozitivă a fost înregistrată de randamentul mijloacelor fixe, factor ce a
determinat scăderea indicatorului analizat cu 585,22 mii lei/salariat
TEMA 4: Analiza resurselor materiale
Analiza factorială se bazează pe datele din bilanţul şi contul de profit şi pierdere încheiat
la 31.12.2009:
Nr.
Crt. Indicatori Simbol u.m 2008 2009
1 Producţia fabricată Qf lei 31930,34 55830,63
Valoarea medie anuală
2 Mf lei 15850811 17457384
a mijloacelor fixe
Valoarea medie anuală a
3 Mfa lei 7342522,47 12524662,24
mijloacelor fixe active
4 Structura mijloacelor fixe Mfa/Mf % 46 71
Producţia fabricată la 1000lei
5 Qf/Mfa*1000 lei 427,78 451,09
mijloace fixe active

16
Producţia fabricată la 1000lei
6 Qf/Mf*1000 lei 234,92 338,32
mijloace fixe

17
Δ Qf/Mf*1000 = 103,40
Această variaţie s-a datorat influenţelor exercitate de cei doi factori, după cum urmează:
1. Influenţa structurii mijloacelor fixe asupra producţiei fabricate la 1000 lei
mijloace fixe
Δ Qf/Mf*1000 / Mfa/Mf = 85,34 lei

2. Influenţa producţiei fabricate la 1000 lei mijloace fixe active asupra producţiei
fabricate la 1000 lei mijloace fixe
Δ Qf/Mf*1000 / Qf/Mfa = 18,06 lei

Se verifică:

Qf M fa Qf
Δ
( Mf ) ( ) (
⋅1000 = Δ
Mf

Mf
⋅1000
a
)
Faţă de perioada precedentă se constată o creştere a fenomenului analizat cu 103,40 lei.
Variaţia poate fi explicată de la influenţele pozitive exercitate de cei doi factori de gradul 1:
structura mijloacelor fixe a determinat creşterea indicatorului analizat cu 85,34 lei,
iar producţia fabricată la 1000 lei mijloace fixe active a determinat creşterea cu 18,06 lei.

Influenta factorilor de grad I asupra mijloacelor fixe

90 85,40
80
70
60
50
Series1
40
30
18,06
20
10
0
1 2

Pentru viitor va trebui îmbunătăţită structura mijloacelor fixe, dar şi eficienţa cu care acestea sunt
utilizate.
Vor trebui urmărite:
- Casarea mijloacelor fixe neutilizate şi complet amortizate pentru diminuarea totalului acestora;
- Punerea în funcţiune a mijloacelor fixe neutilizate;
- Valorificarea timpului destinat utilajelor, reducerea timpilor de staţionare a utilajului, adică
utilizarea lor raţională;
- Îmbunătăţirea transportului interoperaţional;
- Îmbunătăţirea parametrilor regimului de aşchiere: adâncime, avans, viteza;
- Îmbunătăţirea mijloacelor fixe active productive, nu pe seama investiţiilor noi care presupun
active fixe cu randamente superioare, atât calitativ cât şi cantitativ, ci pe seama unor transferuri,
comasări, care implică mijloace fixe cu grad ridicat de uzură.

TEMA 5: Analiza cheltuielilor întreprinderii

Cheltuielile salariale
În totalul cheltuielilor de exploatare, cheltuielile cu personalul ocupă un loc aparte.
Această categorie de cheltuieli reflectă consumul de forţă de muncă şi constituie cel mai dinamic
factor de producţie.

Modelul de analiză este următorul:

VE C
C s=N s⋅ ⋅ s
N s VE
C s - cheltuieli cu salariile;

N s - număr de salariaţi;
VE – venituri din exploatare;
VE
Ns - productivitatea medie anuală;
Cs
VE - cheltuieli cu salariile la 1 leu venituri din exploatare.
Modelul de analiză se bazează pe datele furnizate de bilanţ şi contul de profit şi pierdere

încheiat la data de 31.12.2009 după cum urmează:


Nr.
Crt. Indicatori Simbol u.m 2008 2009
Numărul mediu
1 Ns sal 48 38
scriptic de salariaţi
2 Cheltuieli cu salariile Cs lei 370246 383461
Venituri din
3 VE lei 7173282 9923931
exploatare
Productivitatea
4 VE/Ns lei/sal 344317,53 261156,07
medie anuală
Cheltuieli cu salariile
5 Cs/VE lei 0,051 0,038
la 1 leu VE

Analiza factorială:
ΔCS = CS1 - CS0 = 13215 lei
Scăderea cheltuielilor salariale s-a datorat următoarelor influenţe:
1. Influenţa numărului de salariaţi: -7425,35 lei
2. Influenţa productivităţii medii anuale: 26768 lei
3. Influenţa cheltuielilor cu salariile la 1 leu venituri din exploatare: -6128,33 lei
Verificare:
C C C
ΔC s = Δ Ns + Δ VEs + Δ Css
s
Ns VE

Cheltuieli cu salariile influentate de factorii de gradul I


VE/Ns;
40000,000
26768

30000,000

20000,000

10000,000

0,000

-10000,000
Cs/VE; -
7425,35
-20000,000 6128,33
Ns; -
-30000,000

Concluzii:
Faţă de perioada precedentă se constată o creştere a cheltuielilor salariale cu 13215 lei.
Fenomenul este considerat negativ şi este generat de influenţele negative generate de doi
factori de influenţă şi influenţa pozitivă generată de un singur factor de influenţă, după cum
urmează:
 Numărul de salariaţi a influenţat pozitiv determinând scăderea cheltuielilor salariale cu
7425,35lei;
 Productivitatea medie anuală a determinat creşterea cheltuielilor salariale cu 26768 lei,
aspect considerat negativ, contribuind nefavorabil asupra ratei de eficienţă a cheltuielilor
totale şi asupra eficienţei întregii activităţi desfăşurate în întreprindere;
 Cheltuielile cu salariile la 1 leu venituri din exploatare au condus la scăderea cheltuielilor
cu salariile cu 6128,33 lei, lucru interpretat ca fiind pozitiv.

Între productivitatea muncii şi cheltuielile cu salariile există o anumită corelaţie: creşterea


cheltuielilor salariale de către productivitatea muncii generează anumite economii privind
cheltuielile cu salariile ceea ce implică scăderea acestor cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri şi
implicit creşterea ratei de eficienţă a cheltuielilor totale ale societăţii.
Indicele corelaţiei dintre creşterea productivităţii şi cea a salariului mediu se poate
determina ca:
Raport al dinamicilor:
IC
sa
I c= ¿1
I Wa

IC
sa - indicele cheltuielilor salariale anuale medii;
I
Wa - indicele productivităţii medii anuale.
IC
sa = CS1 / CS0 *100 = 103,57%

I
Wa = 75,86%
Ic = 1,36 > 1(aspect negativ)
Măsuri:
Datorita faptului ca numărul de salariaţi a scăzut de la 48 la 38 determinând scăderea
cheltuielilor salariale este un fenomen negativ, acest lucru ar trebui să fie un aspect îngrijorător
pentru conducerea societăţii.
Se recomandă instruirea mai bună a personalului rezultând o creştere a calităţii
produselor realizate prin utilizarea mai bună a timpului de lucru, un program adecvat de
întreţinere şi reparaţii a utilajului, reducerea schimburilor frecvente de personal, ce determină
creşterea cheltuielilor cu instruirea.

TEMA 6: Analiza rentabilitatii întreprinderii

Rata de rentabilitate economica


Rentabilitatea reprezintă capacitatea unei societăţi de a obţine profit din consumul de
factori de producţie şi este cel mai sintetic mod de exprimare al eficienţei economice.
Dintre ratele de rentabilitate existente numai următoarele permit construirea unor modele
de analiză factorială:
- rata rentabilităţii comerciale;
- rata rentabilităţii economice;
- rata rentabilităţii financiare.
Rata de rentabilitate economică reflectă modul de utilizare al activelor economice aflate
în patrimoniul societăţii. Rata de rentabilitate economică este independentă de structura
financiară a societăţii, de politica fiscală de impozitare a profitului şi fluxurile excepţionale.
Rata de rentabilitate economică se determină ca raport între rezultatul din exploatare şi
activul total:

RE
Re = ⋅100
At [%]

Re - rata de rentabilitate economică;


RE – rezultatul din exploatare;
A t - activul total;

23
CA
At - rata de eficienţă a activului total.
Analiza factorială a rentabilităţii economice se poate realiza cu ajutorul următorului
model:

RE
RE CA CA
Re = ⋅ ⋅100= ⋅100
CA A t 1 1
+
CA CA
Ai Ac

Re - rata rentabilităţi economice


RE - rezultat din exploatare;
CA – cifra de afaceri;
A t - activul total al societăţii;

A i - activul imobilizat al societăţii;

A c - activul imobilizat al societăţii;

RE
⋅100
CA -rata rentabilităţii comerciale;
CA
At - rata de eficienţă a activului total;
CA
Ai - rata de eficienţă a activelor imobilizate;
CA
Ac - viteza de rotaţie a activelor circulante.

Modelul de analiză se bazează pe datele furnizate de bilanţ şi contul de profit şi pierdere

încheiat la data de 31.12.2009 după cum urmează:

Nr.
Crt. Indicatori Simbol u.m 2008 2009
1 Rezultat din exploatare RE lei 79655 130742
2 Activ total At lei 33630232 36960987

24
3 Cifra de afaceri CA lei 52993277 61261329
4 Active imobilizate Ai lei 16166901 17900616
5 Active circulante Ac lei 17463331 19060371
Rata rentabilităţi Re=RE/At
6 % 0,331 0,327
economice *100
Rata rentabilităţii Rc=RE/CA
7 % 0,,151 0,227
comerciale *100
Rata de eficienţă a
8 CA/Ai lei 3,277 3,422
activelor imobilizate
Viteza de rotaţie a
9 CA/Ac lei 3,034 3,214
activelor circulante
Rata de eficienţă a
10 CA/At lei 1,576 1,658
activelor totale

Analiza factorială:

Δ
Re = Re Re = 0,004%
1- 0

Această variaţie s-a datorat următoarelor influenţe:


1. Influenţa ratei rentabilităţii comerciale: 0,0013%
2. Influenţa ratei de eficienţă a activelor totale: 0,0027%
Verificare:
R R
ΔR e= Δ REe + Δ CAe
CA At

0,004 = 0,0013 + 0,0027

2.1 Influenţa ratei de eficienţă a activelor imobilizate: 0,0123%


2.2 Influenţa vitezei de rotaţie a activelor circulante: 0,0214%

Factorii de influenta ai ratei de rentabilitate economica

25
0,0040
0,0035
0,0027
0,0030
0,0025
0,0020 0,0013
0,0015
0,0010
0,005
RE/CA CA/At

Influenta ratei de eficienta a activului total

0,0350 0,0214
0,0300
0,0250 0,0123
0,0200
0,0150
0,0100
0,0050
0,0000
CA/Ai CA/Ac

Concluzii:
Rata rentabilităţii economice a înregistrat o creştere cu 0,004 %, aspect considerat
pozitiv.
Rata rentabilităţii economice reflectă modul în care a fost utilizat activul economic al
societăţii. Din punct de vedere teoretic această rată ar trebui să fie superioară unui procent de
15%.
Creşterea ratei rentabilităţii economice s-a datorat influenţelor exercitate de cei doi factori
de influenţă:
 Rata rentabilităţii comerciale a determinat creşterea cu 0,0013 % a ratei rentabilităţii
economice, deoarece anumite servicii au fost realizate cu cheltuieli mai mici;

26
 Rata de eficienţă a activului total a avut o influenţă pozitivă conducând la creşterea ratei
rentabilităţii economice cu 0,0027%. Acest factor a fost influenţat de factorii de gradul II
după cum urmează:
 Rata de eficienţă a activelor imobilizate a avut o influenţă pozitivă, ce a condus la
creşterea ratei de eficienţă a activului total cu 0,0123%;
 Viteza de rotaţie a activelor circulante a avut tot o influenţă pozitivă, ce a condus la
creşterea ratei de eficienţă a activului total cu 0,0214%.

Măsuri:
Se impune pentru perioada următoare:
- creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante;
- echilibrul între volumul vânzărilor şi cel al stocurilor;
- îmbunătăţirea utilizării activelor imobilizate ale societăţii;
- micşorarea adaosurilor de prelucrare;
- înlocuirea materialelor existente cu altele având proprietăţi similare, dar mai ieftine;
- eliminarea unor timpi de aşteptare în livrarea comenzilor;
- o nouă politică de preţuri care să vizeze în principal creşterea preţurilor;
- eliminarea cauzelor creşterii cheltuielilor din exploatare.
- utilizarea la maxim a dotărilor existente şi renunţarea la cele cu performanţe scăzute.

TEMA 7: Analiza situatiei financiare a intreprinderii

Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii


Ratele de structură reprezintă principalele instrumente de analiză financiară pe bază de
Bilanţ, ele fiind construite pe baza Bilanţului patrimonial prin raportarea unui element de
activ sau pasiv fie la masa patrimonială care îl conţine, fie la totalul patrimonial.

27
BILANT
La data de 31/12/2009
Pagina 1
Formularul: 10 - lei-
Nr. SOLD LA
01.01.2009 31.12.2009
rd
Denumirea indicatorului
A. ACTIVE IMOBILIZATE
1 6313876 6440188
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
II. IMOBILIZARI CORPORALE 2 9850835 11457378
III. IMOBILIZARI FINANCIARE 3 2190 3050
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL
4 16166901 17900616
(rd. 01 la 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
5 13204780 13747521
I. STOCURI
II. CREANTE 6 4200020 5240253
III.INVESTITII FINANCIARE PE
7 0 0
TERMEN SCURT
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 8 58531 72597
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL
9 17463331 19060371
(rd. 05 la 08)
C. CHELTUIELI IN AVANS 10 0 0
D. DATORII CE TREBUIE
PLATITE PANA INTR-O 11 24421290 32656327
PERIOADA PANA LA UN AN

28
Pagina 2
Formularul: 10 - lei-
Nr. SOLD LA
2008 2009
rd
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE,
RESPECTIV DATORII CURENTE 12 -2699408 -5283106
NETE (rd. 09+10-11)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
13 26320494 27077944
CURENTE (rd. 04+12-17)
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE
INTR-O PERIOADA MAI MARE DE 14 0 0
UN AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI
15 0 0
SI CHELTUIELI
I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18) 16 0 0
- subventii pentru investitii 17 0 0
- venituri inregistrate in avans 18 0 0
J. CAPITAL SI REZERVE
19 15414699 9199089
I. CAPITAL (rd. 20 LA 22), din care:
-capital subscris nevarsat 20 0 0
- capital subscris varsat 21 15141699 9199089
- patrimoniul regiei 22 0 0
II. PRIME DE CAPITAL 23 0 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE
24 0 0
Sold C
Sold D 25 0 0
IV. REZERVE 26 0 0
V. REZULTATUL REPORTAT Sold C 27 0 0
Sold D 28 0 0
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI
29 58399908 69447810
Sold C
FINANCIAR Sold D 30 0 0
Repartizarea profitului 31 0 0
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 32 58399908 69447810

29
(rd. 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31)
Patrimoniul public 33 0 0

Pagina 3
Formularul: 10 - lei-
Nr. SOLD LA
01.01.2009 31.12.2009
rd
CAPITALURI - TOTAL 34 58399908 69447810

ADMINISTRATOR, INTOCMIT,
Numele si prenumele Numele si prenumele
Semnatura Semnatura
Ştampila unitatii

NUMAR MEDIU DE Nr. 2008 2009


SALARIATI Rd.
Numar mediu de salariati 1 48 38

30
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
LA DATA DE 31/12/2009
Pagina 1
Formularul: 20 - lei-
Nr. EXERCITIUL FINANCIAR
2008 2009
DENUMIREA INDICATORULUI rd
1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04) 1 52993277 61261329
Productia vanduta 2 31930,34 55830,63
Venituri din vanzarea marfurilor 3 2293369 3513517
Venituri din subventii de exploatare
4 0 0
aferent cifrei de afaceri nete
2. Variatia stocurilor Sold C 5 0 0
Sold D 6 47404695 54354990
3. Productia imobilizata 7 0 0
4. Alte venituri din exploatare 8 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE –
9 7173282 9923931
TOTAL (rd. 01+05-06+07+08)
5.a) Cheltuieli cu materiile prime si
10 744500 1535900
materiale consumabile
Alte cheltuieli materiale 11 189000 274332
b) Alte cheltuieli din afara (cu energie si
12 522891 893019
apa)
c) Cheltuieli privind marfurile 13 1899000 3511159
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16),
14 489220 506601
din care
a) Salarii 15 370246 383461
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia
16 118974 123140
sociala
7. a) Amortizari si provizioane pentru
deprecierea imobilizarilor corporale si 17 522165 539817
necorporale (rd. 18-19)
a.1) Cheltuieli 18 522165 539817
a.2) Venituri 19 0 0
b) Ajustarea valorii activelor circulante 20 0 0
Pagina 2
Formularul: 20 - lei-
Nr. EXERCITIUL FINANCIAR
PRECEDENT INCHEIAT
DENUMIREA INDICATORULUI rd
b.1) Cheltuieli 21 0 0
b.2) Venituri 22 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 27) 23 724751 868948
8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 24 396039 474835

31
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
25 328712 394113
varsaminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si
26 0 0
active cedate
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri
27 0 0
si cheltuieli (rd. 28-29)
- Cheltuieli 28 0 0
- Venituri 29 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE –
30 2480636 5931902
TOTAL(rd.10 la 14+17+20+23+27)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
31 4692646 3992029
– Profit (rd. 09-30)
- Pierdere (rd.30 – 09) 32 0 0
9. Venituri din interese de participare 33 0 0
- din care, in cadrul grupului 34 0 0
10. Venituri din alte investitii financiare,
creante care fac parte din activele 35 0 0
imobilizate
- din care, in cadrul grupului 36 0 0
11. Venituri din dobanzi 37 0 14
- din care, in cadrul grupului 38 0 0
Alte venituri financiare 39 0 0
VENITURI FINANCIARE – TOTAL
40 0 14
(rd 33+35+37+39)
12. Ajustarea valorii imob. Financ. si a
investitiilor financ. detinute ca active circ. 41 0 0
(rd. 42-43)

Pagina 3
Formularul: 20 - lei-
Nr. EXERCITIUL FINANCIAR
PRECEDENT INCHEIAT
DENUMIREA INDICATORULUI rd
- Cheltuieli 42 0 0
- Venituri 43 0 0
13. Cheltuieli privind dobanzile 44 0 0
- din care, in cadrul grupului 45 0 0
Alte cheltuieli financiare 46 0 0
CHELTUIELI FINANCIARE –TOTAL
47 0 0
rd. (41+44+46)
REZULTATUL FINANCIAR
48 0 14
- Profit (rd. 40-47)
- Pierdere (rd. 47-40) 49 0 0
14. REZULTATUL CURENT 50 4692646 21442033

32
- Profit (rd. 09+40-30-47)
- Pierdere (rd.30+47-09-40) 51 0 0
15. Venituri exceptionale 52 13807 0
16. Cheltuieli exceptionale 53 12510 0
17. REZULTATUL EXCEPTIONAL 54
0 0
- Profit (rd.52-53)
- Pierdere (rd.53-52) 55 0 0
VENITURI TOTALE (rd.09+40+52) 56 21735689 27373235
CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 2493146 5931902
18. REZULTATUL BRUT
58 25174445 21441333
- Profit (rd.56-57)
- Pierdere (rd. 57-56) 59 0 0
19. IMPOZITUL PE PROFIT 60 4027911 3430613
20. IMPOZITUL PE VENIT 61 0 0
21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI
FINANCIAR 62 21146534 18010720
- Profit (rd. 58-60-61)
- Pierdere ( rd. 60+61-58) 63 0 0

33
34