Universitatea “ Dunarea de jos “ Galati

Proiect: Economia serviciilor internationale

Student:
Mironcic Ana Maria
Master An I
Afaceri Internationale
 CUPRINS

CAP I. TURISMUL – DELIMITARII CONCEPTUALE

I.1. Forme de activitati turistice

CAP.II. TURISMUL IN ROMANIA

II.1. Succinta prezentare
II.2. Mediul economic
II.3. Mediul social-cultural
II.4. Mediul politic
II.5. Mediul ecologic

CAP.III. ANALIZA PIETEI TURISTICE

III.1. Cererea turistica
III.2. Oferta turistica
III.3. Tipologii de cerere turistica
III.4. Resurse turistice – naturale si antropice ale Romaniei

CAP.IV. ROMANIA CA DESTINATIE TURISTICA –

ANALIZA SWOT

CAP.V. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ECONOMIEI

V.1. Impactul macroeconomic al turismului
V.2. Turismul si ocuparea fortei de munca
V.3. Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe
 CAP I. TURISMUL – DELIMITARI CONCEPTUALE
I.1. Forme ale activitatii turistice

In cadrul activitatilor turistice se pot identifica urmatoarele forme:

•turismul intern (domestic tourism) - rezidentii uneitari care calatoresc in
propria tara turismul international receptor - vizitarea unei tari date de catre non-
rezidenti;
•turismul internaţional emitent – rezidentii unei tari date care viziteaza alte
tari.
Aceste trei forme de baza se pot combina, rezultand alte trei forme derivate
de turism:
•turism interior - incluzand turismul intern si turismul receptor;
•turism national - incluzand turismul intern si turismul emitator;
•turism international - incluzand turismul receptor (incoming) şi turismul
emitator.
Evenimentele de dupa 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru
turismulromanesc. Managerii au fost obligati sa faca fata concurentei destinatiilor
externe, interzise pana atunci in Romania. Marile orase din vest si statiunile de la Marea
Neagra au fost principalele tinte. La inceput, majoritatea romanilor au preferat tot
litoralul romanesc. In prezent, agentii de turism spun ca destinatiile externe se vand foarte
bine. Dupa ce a pierdut clar cursa cu Turcia si Grecia, iar destinatii precum Spania sau
Egipt sunt din ce in ce mai solicitate,din acest an si litoralul bulgaresc pare sa fi luat o
felie consistenta din piata romaneasca. In ultimii ani, turismul romanesc a suferit
modificari semnificative. Importanta litoralului a scazut, iar infrastructura invechita i-a
determinat pe multi turisti sa se orienteze catre alte locuri. Marii castigatori par a fi
agroturismul, zonele montane si Delta Dunării. Specialistii sunt de parere ca ar putea
aparea noi statiuni cu potential turistic.
In tara noastra sunt prezente aceste forme de turism si sunt intrate de mai
multe decenii atat in teoria turismului, cat si in activitatile turistice desfasurate de catre
unitatile prestatoare de servicii turistice. Activitatea turistica, datorita complexitatii si
multiplelor abordari pe care le suporta, se mai poate clasifica si in functie de urmatoarele
criterii:
a) dupa  motivele calatoriei.
• recreere si vacanţă (odihnă);
• vizite la rude si prieteni;
• afaceri si motive profesionale;
• tratament medical;
• religie/pelerinaje;
• alte motive.

b) dupa  gradul de mobilitate al turistului distingem:

• turismul de sejur (lung/rezidential; mediu; scurt).
• turismul itinerant (de circulatie);
• turismul de tranzit.
 CAP. II. TURISMUL IN ROMANIA
1.Succinta prezentare

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua jumatate a

secolului XX. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de transport, dar
si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor.
In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi
turisti din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera.
Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere
cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri
bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. De asemeni,
Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate “Micul Paris”, cu arhitectura si viata
culturala demne de capitala franceza.
Mai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor hoteluri si
restaurante amenajate conform standardelor occidentale.
Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru
drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti – un lant de munti primitori in
toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite
iubitorilor de sporturi de iarna.
Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice unei
zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa, Romania
este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in lume. Prin acest
proiect, voi incerca sa le enumar.
Vulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita
prezentei sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca,
pelinul s.a.

Delta Dunarii
Delta Dunarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a format
intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile marii, a
vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si mari, garle si
canale legate intre ele sau de fluviu.
Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie
naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din numeroase
specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor urcatoare. De
asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si nevertebrate, cu
numeroase unicate nationale, europene si mondiale.
Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea
peisajelor sale, ea constituie o importanta zona turistica.

Chei si defilee in Romania

Cheii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt
locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea
acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa
versant. In alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de
cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul natural
care a dus la scaderea mare a valorii initiale.
Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae ingusta,
dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o lungime
multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale caror pante
permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt strabatute de cai
de comunicatie si au multe amenajari turistice.
Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a florei si
faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.

Valea Prahovei
Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata
perioada anului, nu doar sezonier.
Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii Bucegi
si Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si situarii la
aproximativ 100 km de Bucuresti.
Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De –a lungul
istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania. Actualul
DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3 sunt
construite de-a lungul Vaii Prahovei.
Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de
iarna. Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si
Breaza.
Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.
Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din
Carpatii Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara destinatie
turistica Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi, unde factori
metamorfici externi – vantul, ploaia – au transformat unele roci in niste figuri
spectaculoase cum ar fi Sphinx-ul si Babele.
Masivul Bucegi este grupat in trei parti:
- Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)
- Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)
- Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)
Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe
timpuri fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.

Manastirea Putna
Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una dintre
cele mai importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei medievale.
Alaturi de multe altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost intemeiata pe
malul raului Putna, care izvoraste din muntii Obcina Mare din Bucovina.
Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea Chilia,
din dorinta de a –I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466 a inceput
constructia manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul pe care a fost
construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr –o cronica
contemporana se mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la Stan
Babici, Iachim Babici si Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat
manastirii.
La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel mai
important centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la ceremonie. Se
crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume Theodor, insa este o
eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel adevaratul arhitect
ramanand necunoscut.

Baile Herculane
Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului
Cerna, intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m.
Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele
descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor
are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.
Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a
se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau
vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin
de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie
din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul orasului.
In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare
termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer
ionizat. Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie
populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada
comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte
din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat
in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de
peisajul montan foarte frumos.

II.2. Mediu economic

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenteaza industria

turismului dintr-o tara atat din punct de vedere al cererii, cat si al ofertei. Din punct de
vedere turistic,factorii care pot influenta comportamentul de consum sunt rata dobanzii,
cursul de schimb, disponibilitatea creditului, cresterea si stabilitatea economica si rata
inflatiei, precum si structura economica a industriilor relevante turismului si
profitabilitatea lor (costul capacitatii de cazare, costul calatoriilor etc).
Preturile, care reprezinta costuri pentru consumatori, au cea mai
semnificativa influenta asupra puterii acestora de cumparare. De aceea, pretul unei
destinatii turistice ramane cel mai important factor asupra cererii turistice. In acelasi timp,
preturile pot avea efecte negative, in sensul ca acestea pot fi influentate de cursul de
schimb intre tara de origine si tara de destinatie, precum si de nivelul de inflatie.
In cazul Romaniei, puterea lirei asupra leului este foarte puternica, putand
avea efecte pozitive asupra cererii pentru servicii turistice, intrucat costurile cu
transporturile si cazarea sunt relativ mici, cu exceptia Bucurestiului unde costul unei
camere pe noapte este de cel putin25$, iar pretul unei mese in oraa este de cel putin 5$.
Cu toate acestea, costul unei vizite la muzeu sau calatoria cu autobuzul sau cu
trenul este foarte mic.

II.3. Mediul social-cultural

Modificarile din mediul socio-cultural pot determina noi oportunitati sau

amenintari pentru turism. Principalele schimbari socio-culturale care ar putea avea un
impact asupra turismului national sunt:
-schimbari in structura familiei si reducerea natalitatii; schimbari in structura
varstei pe piata turistica;
-schimbari in stilul de viata si nevoia de detasare din rutina de zi cu zi;
-schimbarea atitudinii fata de calitatea vietii si cresterea nevoii de a invata
lucruri noi manifestata de noi regiuni si culturi;
-cresterea numarului de turisti bine informati ca urmare a scolarizarii si a
mijloacelor de comunicare.
„Nevoile de calatorie in epoca moderna au fost create de societate si modelate
de viata de zi cu zi. Motivatia individului de a calatori pentru a descoperi in afara
granitelor ceea ce nupoate gasi in propria tara este creata nu numai de un impuls
instinctiv, dar este creata in principal sub influenta mediului social in care individul isi
stabileste normele. Decizia individuala este predeterminata social, in special in ceea ce
priveste calatoriile si vacantele. Ceea ce societatea ofera individului obosit de rutina este
turismul, o varietate de concedii in afara vietii de zi cu zi, identificandu-le ca modalitate
de evadare, ofertanti de putere, energie si fericire..."
Pietele potentiale pentru turismul international, darsi intern sunt influentate de
numarul de persoane cu venit mare, timp liber si mobilitatea de a genera si sustine
cresterea pietei turistice pentru urmatoarea decada. Din punct de vedere al marketingului,
un factor important il reprezinta atitudinile si comportamentul potentialilor turisti fata de
calatoriile turistice in comparatie cu celelalte servicii de recreare.
Un alt factor semnificativ in generarea cererii turistice il reprezinta atitudinea
fata de protectia mediului inconjurator sau cel putin exercitarea standardelor minime de
reducere a poluarii si aglomerarii statiunilor turistice.

II.4. Mediul politic

Schimbarile in structura politica, a deciziilor politice si aparitia de evenimente

neasteptate au implicatii majore asupra distributiei turistice si uneori astfel de situatii nu
pot fi controlate de industria turismului tarii respective.
Liberalizarea turismului in Romania dupa 1989, precum si a tarilor din Europa
de Est,au marit interesul turistilor pentru aceasta arie geografica, in special pentru
obiectivele turistice legate de prabusirea comunismului. Democratizarea fostelor tari
comuniste si reforma turistica a acestora pot avea un impact major asupra cererii turistice
din Europa de Vest.
Anumiti factori politici si guvernamentali pot avea o
importanta semnificativa asupra modului in care cererea pentru servicii de turism
evolueaza pe plan intern si international. Astfel, regulile si legile privind protectia
consumatorului pot decide trendul cererii turistice, precum si legile anti-trust in stabilirea
unei piete competitive.
Exista patru factori importanti care au influenta asupra turismului:
1. Legea transporturilor
În cazul transportului aerian, acesta poate influenta rutele si liniile aeriene,
numarul de zboruri, capacitatea locurilor si preturile acestora. Taxele de aeroport
reprezintă de asemenea o problema, intrucat sunt platite de turisti.
Modernizat si reorganizat, transportul feroviar raspunde, in acest moment,
tuturor exigentelor pasagerilor, mai ales pe rutele deservite de trenuri Inter - City sau
rapide. In completarea acestora, trenurile accelerate permit accesul vizitatorilor in
aproape toate statiunile sau orasele Romaniei, in acelasi timp, conexiunile cu liniile
internationale inlesnesc utilizarea facilitatilor internationale pentru diferite tipuri de
legitimatii de calatorie.
Transportul auto, atat cel intern, cat si cel international, cu microbuze sau
autocare, s-a dezvoltat foarte mult, in ultima perioada de timp acoperindu-se in intregime
teritoriul romanesc (rute interjudetene, dar si judetene sau locale), cat si rute
internationale. In acest sens, exista curse-linii permanente, care fac legatura dintre
Romania si alte tari:Marea Britanie, Italia, Austria, Germania, Spania, Olanda, Franta etc.
Toate resedintele de judet, principalele orase, respectiv statiuni turistice din
Romania, sunt legate printr-o retea densa de transport auto in comun, care se
realizeaza atat cu autocare moderne, cat si cu microbuze.
Intre porturile romanesti ale Dunarii fluviale nu exista relatii de transport
fluvial regulat de persoane. Exista, in schimb, rute de transport de pasageri intre Romania
si Bulgaria sau Romania si Iugoslavia ori rute de transport de autovehicule. Din pacate,
nu exista curse regulate de feribot in acest moment pe Marea Neagra, cu plecare din
porturile romanesti.
Totodata se are in vedere maximizarea efectelor pozitive asupra mediului si
minimizarea impactului global si local pe care activitatile de transport le genereaza s i
sunt axate in general pe:
- stoparea de gradarii infrastructurii si mentinerea in exploatare a
sistemului de transport ;
- aducerea in parametrii de functionare si valorificare a capacitatilor existente
prin repararea si modernizarea infrastructurilor;
- inlaturarea sau prevenirea aparitiei restrictiilor de circulatie si eliminarea
blocajelor si aglomerarilor;
- promovarea tehnologiilor de transport ecologice;
- integrarea drumurilor de interes local in reteaua de infrastructura nationala.
Calatoriile aeriene se efectueaza in conformitate cu reglementarile
internaţionale referitoare la conditiile generale de transport aerian al pasagerilor si
bagajelor, precum si in baza conditiilor de transport inscrise pe biletele de avion, iar
taxele platite de pasager sunt cele impuse de autoritatile guvernamentale sau de
operatorul aeroportuar.
Numarul companiilor internationale si nationale de inchiriere a autoturismelor
a crescut considerabil in ultimul timp.
 II.5. Mediul ecologic

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a fost infiintat in 1990 si

are ca responsabilitati monitorizarea factorilor ecologici si promovarea masurilor stricte
de protectie a mediului inconjurator, precum si reprezentarea Guvernului Romaniei in
relatie cu organizatii internationale de specialitate.
Printre alte responsabilitati se numara promovarea si coordonarea unor
programe de cercetare in domeniul protectiei mediului inconjurator şi administrarea
apelor si padurilor. Ministerul controleaza  41 de agentii de protectie a mediului
inconjurator regionale, autoritati locale care aplica politica si strategia referitoare la
mediul inconjurator pe o scara locala, precum si Administratia Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii.
A fost creat, de asemenea, un program de strategii de promovare a
managementului apelor si padurilor si a protectiei mediului. Dezvoltarea modalitatilor de
actiune privind protectia mediului s-au bazat pe analiza mediului natural din Romania ce
contine doua documente: Conferinta Natiunilor asupra Mediului si Dezvoltarii (UNCED)si
Strategia Romana privind Mediul Inconjurator, creata in colaborare cu un numar mare de
organizatii internationale, precum Banca Mondiala, Comunitatea Europeana, Banca
Europeana, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD). Strategia
forestiera se bazeaza pe Conferinta de la Helsinki privind protectia padurilor din Europa,
iar cantitatea de lemn taiat a fost limitata la 15 milioane cubi metrici.
In concordanta cu obiectivele incluse in strategie, au fost identificate 14 zone
majore si anumite strategii au fost puse in actiune pentru prevenirea si reducerea poluarii.
In afara de investitiile locale sau ale celor alocate din bugetul statului pentru aceste zone,
au fost oferite resurse financiare suplimentare din partea Ministerului Mediului
Inconjurator, reprezentanda proximativ 3000 mil. lei pentru accelerarea rezolvarii unor
probleme serioase de poluare.

CAP III. ANALIZA PIETEI TURISTICE ROMANESTI

III.1. Cererea turistica

Cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi

manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru
alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul de destinatie.
Consumul turistic este o expresie a cererii solvabile a populatiei pentru
serviciile turistice, care isi gaseste echivalent in oferta turistica, in timp si spatiu.
Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice
pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica.
Gama de servicii pe care un turist le poate solicita in timpul unei calatorii
turistice, in decursul unui sejur de vacanta sau in cadrul unei forme specifice de
turism, este foarte variata, depinzand de insasi forma de turism practicata, de diversitatea
produselor turistice in cadrul fiecarei forme de turism, de distanta dintre localitatea de
resedinta a turistului si locul unde se va realiza respectivul consum turistic, de
sezonalitatea activitatii turistice, de felul atractiilor turistice majore care
polarizeaza curentele turistice spre anumite destinatii, de puterea de cumparare a
clientului potential (cererea solvabila) si, intr-o proportie importanta, de gusturile,
preferintele, aspiratiile etc, intr-un cuvant, de motivatiile nevoilor sociale pentru servicii
turistice ale clientelei potentiale.
Încercand o sintetizare a acestor multiple aspecte, rezulta ca cererea
turistica se manifesta practic într-un numar infinit de variante, nuantate de la un client
potential la altul, in functie de:
- tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism in care se
desfasoara calatoria turistica a clientului interesat;
- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de
transport, modalitatile de cazare etc);
- sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor
turistice in functie de structura serviciilor;
- motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite.
Volumul, structura, dinamica, dispersia in timp si spatiu si tendintele de ale
cererii turistice sunt influentate in permanenta, de o serie de factori cu actiune
continua sau ocazionala, care determina de altfel si dezvoltarea ansamblului industriei
turistice pe plan mondial.
Comparativ cu cererea de marfuri, cererea turistica prezinta o serie de
particularitati, ce decurg inerent din sfera nevoilor sociale pentru marfuri si servicii ale
populatiei.
Spre deosebire de cererea solvabila de marfuri a populatiei, care se
identifica cu consumul propriu-zis al marfurilor (chiar in cazul produselor de
indelungata), cererea de servicii turistice nu se identifica in totalitate consumul turistic,
situatie explicabila prin faptul ca acele categorii de populatie care, din diferite motive,
nu-si parasesc localitatea de resedinta in timpul concediilor, nu se manifesta de regula ca
solicitanti de servicii turistice.
Daca in consumul de marfuri se poate stabili o anumita ierarhizare a formelor
demodificare a cererii pentru diferite grupe de marfuri, cererea turistica nu se
caracterizeaza, de obicei, printr-un consum periodic al aceluiasi produs turistic, oferit la
aceeasi destinatie a calatoriilor turistice. Din aceste considerente, desi in practica
turistica se accepta  clasificarea cererii in periodica s i ocazionala, periodicitatea trebuie
inteleasa ca o manifestare generala a cererii de servicii turistice in cursul unei perioade de
referinta, avandu-se în vedere ca, totodata, periodicitatea consumului turistic nu
afecteaza decat intr-o mica masura aceeasi oferta de servicii la intervale apropiate.
Rationamentul face în mod deliberat abstractie de unele forme impuse de
manifestare periodica a cererii turistice, ca de exemplu cazul calatoriilor de afaceri
(asimilate cu calatoriile turistice), in cazul recomandarilor medicale pentru anumite
proceduri de tratament balneomedicalcare necesita repetare la intervale regulate de
timp si in aceeasi statiune turistica, sau chiar si in cazul unor forme cu predilectie de
turism (de exemplu, vanatoarea sau pescuitul sportiv) legate de aceeasi destinatie a
calatoriilor.
Periodicitatea cererii turistice este o functie a veniturilor disponibile, a
timpului liber si a sezonalitatii activitatii turistice, care genereaza diferite forme de turism
bazate pe o oferta anuala periodica (de exemplu: turismul in statiunile de sporturi de
iarna, turismul estival pe litoral etc). In acest context merita sa fie reamintit faptul
ca factorul esential al formarii periodice (sezoniere) a cererii turistice si, in consecinta si a
repartitiei inegale in timp si spatiu a cererii, este reprezentat de limitele timpului liber
disponibil pentru turism in decursul unui an calendaristic.
Se au in vedere, in primul rand, concediile si vacantele anuale, care
reprezinta perioade mai lungi si neintrerupte de timp liber si care influenteaza formarea
cererii turistice prin:
- durata concediilor si vacantelor; cu cat acestea sunt de mai lunga durata,
permit fragmentarea lor in mai mare masura si, ca atare atenueaza caracterul sezonier
al cererii;
- limitele caracteristice impuse acestora, cunoscand ca, pentru anumite
categorii de populatie activa, concediile pot fi utilizate în scopuri turistice numai in
anumite perioade de an (de exemplu in agricultura).
Timpul liber saptamanal are in schimb o influenta mai pronuntata asupra
periodicitatii cererii turistice, din cauza frecventei mai constante de utilizare pentru
turism a sfarsitului de saptamana in cursul unui an.
Din practica  mai rezulta ca cererea turistica are un grad ridicat de
spontaneitate in comparatie cu cererea de marfuri. Cu toate ca in turism s-a
adoptat clasificarea cererii in ferma si spontana, insasi cererea ferma comporta in toate
imprejurarile un grad ridicat de urgenta si se manifesta cu elasticitate variabila la diferite
categorii de populatie.
Ca rezultat al elasticitatii nevoilor de consum ale populatiei, ordinea de
urgenta a satisfacerii nevoilor pentru marfuri si pentru servicii turistice se manifesta si
ea diferentiat de la o categorie de populaţie la alta. Cu anumite exceptii (de exemplu, in
cazul cererii pentru tratament balneomedicale), cererea turistica este mai putin legata de
conditiile de existenta ale populatiei decat cererea de marfuri, fiind in general mult mai
sensibil influentata de nivelul veniturilor populatiei si de nivelul tarifelor pentru
aranjamentele (pachetul de servicii) turistice. Prin analogie cu cererea de
marfuri, elasticitatea cererii turistice se exprima prin intermediul coeficientilor de
elasticitate.
Evident, valorile pe care le vor imbraca coeficientii de elasticitate depind de
natura produsului turistic si de natura si categoria cumparatorilor virtuali ale caror
niveluri de venituri sunt luate in considerare.
Nivelul veniturilor, tarifele, distanta si durata calatoriilor nu sunt singurele
elemente care pot influenta cererea turistica. In egala masura trebuie cunoscute si
obiceiurile de a calatori ale cetatenilor si motivatiile care-i incita sa intreprinda calatorii
in scopuri turistice.

III.2. Oferta turistica

Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiva

vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei tari (zone, statiuni) cuprinde totalitatea
elementelor care pot fi puse in valoare la un moment dat pentru stimularea cererii
turistice.
Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistica se imparte in
primara, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale si secundara, incluzand
ansamblul resurselor create de mana omului (valori istorice, arhitecturale, culturale,
folclorice etc.).
 Ansamblul ofertei primare si secundare constituie oferta turistica potentiala a
unui teritoriu, care va deveni oferta reala (efectiva) numai in masura in care va intruni o
serie de caracteristici pentru stimularea consumului turistic, respectiv atunci cand se vor
dezvolta conditiile necesare de primirea turistilor si de petrecere a sejurului lor in
ambianta caracteristica a resurselor primare si secundare, ca rezultat al dezvoltarii bazei
materiale a turismului si a infrastructurii sale tehnice.
Oferta turistica primara si secundara constituie deci "materia prima" pentru
industria turismului, care se va modela in diferite produse turistice numai printr-un
consum efectiv de munca vie, inglobata in prestatiile de servicii turistice specifice pentru
fiecare produs turistic.
In literatura de specialitate se regasesc si sub numele de resurse turistice
antropice.
Aceasta "materie prima", desi abundenta in aparenta, devine din ce in ce mai
limitata, ceea ce ingusteaza "spatiul turistic"si deci posibilitatea folosirii unui teritoriu in
scopuri preponderent sau exclusiv turistice. In acest context, se impune o identificare
realista a resurselor turistice corespunzand motivatiilor efective, ca si evaluarea corecta a
posibilitatilor de a transforma resursele potentiale si resursele utilizabile in scopuri
turistice.
Cererea si oferta turistica se gasesc in relatii de cauzalitate, atat oferta, cat si
cererea putandu-se situa una fata de cealalta pe pozitie de factor determinant de evolutie
sau pe pozitie de rezultanta a acestei evolutii.
Din aceasta cauza, particularitatile produsului turistic imprima si ofertei
turistice anumite particularitati specifice, adaptate ca volum, structura si ca diversitate
directionate spre satisfacerea cererii de consum a clientelei participante la diferite
forme de turism, cu luarea in considerare a factorilor care stimuleaza sau
limitează circulatia turistica.
Oferta turistica se caracterizeaza printr-un ansamblu de bunuri si servicii, a
caror materializare este o functie a capacitatilor receptoare. Deoarece capacitatile de
primire limiteaza oferta turistica in spatiu, aceasta se caracterizeaza printr-o rigiditate
relativa in comparatie cu elasticitatea cererii turistice.
Oferta turistica are si anumite limite de ordin temporal, putand avea caracter
permanentsau sezonier, in functie de conditiile minime pe care le intrunesc resursele
naturale pentru a putea fi acceptate de turisti intr-o anumita perioada din an.
Interesul pentru consumatia turistica nu este ceva innascut: el apare in
contextul factorilor de influentare a cererii turistice la locul de origine a turistilor
potentiali. Aceste conditii, conjugate cu impulsurile de ordin personal (deci strict
individualizate) ale fiecarui consumator de servicii turistice, provoaca interesul turistic,
cu alte cuvinte - motivatiile turistice.
Analiza interdependentei diferitilor factori motivationali care stimuleaza sau
franeaza circulatia turistica permite adaptarea mai operativa a ofertei turistice la nevoile
de consum ale populatiei pentru serviciile turistic.
 III.4. Resursele turistice

A. Cadrul natural
Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o
structura peisagistica deosebit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si
gradul sau de atractivitate, în general, sunt in stransa corelatie cu treapta de relief si cresc
progresiv, de la campie catre munti – exceptie facand Delta Dunarii si Litoralul Marii
Negre.
B. Potentialul turistic antropic.
De-a lungul existentei sale de peste doua mii de ani, poporul roman a creat un
extrem de variat si bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in scopuri turistice.
Romania dispune de monumente care, prin specificul lor pot fi considerate unicate
mondiale. De exemplu: cetatile dacice din Muntii Orastiei care au rezistat multi ani
atacurilor stralucitelor legiuni romane, cetatile taranesti si bisericile "fortificate" din
Transilvania, bisericile de lemn din Maramures, manastirile din Bucovina, Moldova si
nordul Olteniei, monumentele stilului brancovenesc din Muntenia si Oltenia etc., ca
si creatiile lui Eminescu, Brancusi, Enescu sau ale lui Grigorescu s.a.m.d. Fiecare dintre
acestea au o valoare turistica deosebita.
Vestigiile antichitatii sunt numeroase si de mare valoare pentru istoria culturii
si civilizatiei poporului nostru.

CAP.IV. ROMANIA CA DESTINATIE TURISTICA

ANALIZA SWOT

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al

Romaniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romaniei, ca destinatie turistica
internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si
modalitatile de intervenţie.
Analiza SWOT reprezintă o sinteza a auditului de marketing care
prezinta punctele forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si
amenintarile mediului extern. Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si
negative ale organizatiei analizate, care odiferentiaza de organizatiile concurente. In
realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara care
detine atat puncte slabe, cat si puncte forte si care actioneaza pe o piata in miscare,
beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente unei piete
imperfecte.
Puncte forte. Puncte slabe
Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de
care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de promovare
este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.
Puncte forte
Dupa o analiza a resurselor turistice romanesti am decis ca principalele puncte
tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si
diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse
turistice, potentialul balnear.
 Potentialul natural
Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a
turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin
varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se
situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei.
Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind
circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpaţii au cateva
particularităţi care ii deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra):
•diversitatea peisagistică - asociata structurilor geologice si alternantei
tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang), peisaje carstice
(Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinţi, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei
si defilee (Bicazului Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii);
•accesibilitate - datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroaselor vai si
defilee, dar si datorita altitudinii mai reduse;
•potentialul speologic bogat: peste 10000 de pesteri (care situeaza Romania pe
locul 3 în Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala;
•complexitate - varietatea formelor de relief, o bogat a retea hidrografica,
fond cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane.
Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin
bogatia si varietatea resurselor balneare. In Romania exista factori naturali, de o mare
diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de
gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativa), in peste
200 de localitati, situand Romania pe unul din primele locuri in Europa.
Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes
turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacuri
sarate, namoluri, ape minerale).
Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie
de caracteristici:
•orientarea spre est si sud-est;
•coborarea in mare cu o panta lina;
• calitatea nisipului;
• latimea plajei.
Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din
Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana.
Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:
•plajele intinse in zona litorala  ;
•dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);
•vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de
pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzand peste 1150 de specii de
plante;
•fauna piscicola si ornitologica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de
specii de pesti);
• fond cinegetic si piscicol.
Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri
(glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.
 Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si
pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar
constituie si un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cur a (climat
excitant-solicitant in zonele de litoral, sedativ in zonele de deal si podis, tonic-stimulent
in zonele montane).
Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si
pentru organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie
totodata mentionate si plantele medicinale care constituie un factor natural de
cura (fitoterapia) foarte apreciat.
Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de
unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestora a crescut de la 16 unitati
in 2000 la 492 unitati in 2009), pensiunile agroturistice (de la 61 unitati in 2003 la 461
unitati in 2009),hotelurile (150 unitati in 2002).
Dezvoltarea unitatilor de alimentatie s-a realizat atat pe baza dezvoltarii
unitatilor de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unitati care vin sa acopere cererea
rezidentilor din localitatile de resedinta. S-au dezvoltat atat lanturile de alimentatie
rapida (McDonald's, SpringTime, PizzaHut), in special in marile orase ale tarii, dar si
restaurantele clasice, restaurantele cu specific national (italienesc, francez, german, indian,
chinez), cat si cele specializate (restaurante vanătoresti, pescaresti, rotiserii, pensiuni) care
ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.
In ultimii ani, Romania a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale
prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turisti:
Romania tara Vinurilor, Dracula, Croaziere pe Dunare, Super Ski in Carpati, Agroturism
in Romania. Aceste programe turistice, la nivel national, au fost promovate la
manifestarile internationale de profil pentru diferite segmente de clientela, dar
fara evidentierea clara a unuia dintre cele la care celelalte sa fie considerate adiacente.
Este un prim pas pe care Romania l-a facut pentru recastigarea pietelor
internationale, pas care va trebui sustinut de politica turistica interna referitoare la
modernizarea unitatilor de primire turistica, la sustinerea investitiilor in turism si chiar la
coordonarea activitatii turistice la nivel guvernamental.
Potentialul balnear, chiar daca a fost amintit in cadrul potentialului natural –
zona dealurilor si podisurilor, merita o atentie deosebita atat datorita factorilor de
cura (unii dintre ei unici in Europa), cat si datorita bazei tehnico-materiale aferente.
Romania dispune de un potential balnear unic in zona Europei; au fost
identificate peste 200 localitati cu factori naturali de cura de o mare diversitate.
Cu ajutorul acestor factori naturali de cura se pot trata o gama larga de
afecţiuni: reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos central,
boli respiratorii, dermatologice, boli ale sistemului renal, afectiuni ORL (sinuzite,
laringite), ale aparatului respirator (bronsite, astm), afectiuni neurologice,
endocrinologice, boli profesionale, afectiuni cardiovasculare (tensiune arteriala,
cardiopatie ischemica, stari post infarct).
Puncte slabe
In deza cord cu nivelul asteptarilor clientelei turistice consideram a fi:
Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in
zonele rurale. Daca in marile orase ale tsrii exista modalitati diverse de petrecere a
timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, sali si terenuri de sport, discoteci,
cazinouri, oferte pentru excursii la obiective din zona, in orasele mai mici sau statiunile
turistice, aceste servicii se regasesc doar partial. Este un punct slab, care odata eliminat
va dezvolta mai ales industriile conexe, asigurand o dezvoltare armonioasa a zonelor
turistice.
Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european
reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei, un dezavantaj al tarii nu numai la
nivelul turismului, dar si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate.
Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania este de 78.836 km
(din care 25,3% sunt drumuri publice modernizate), distributia acestora fiind relativ
uniforma pe intreg teritoriul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov. Aceasta dispune
de o densitate mai mare a drumurilor publice, aproape jumatate dintre acestea fiind
modernizate.
Oportunitatile si amenintarile
Oportunitatile si amenintarile, tin mai mult de mediul extern al tarii nu pot fi
decat anticipate si sustinute sau prevenite prin masuri de natura sa maximizeze
efectele benefice si sa minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfasurata o analiza
permanenta a evolutiilor economice, sociale si politice din pietele tinta pentru a observa
schimbarile care apar, schimbari care pot influenta pozitiv sau negativ activitatea
turistica international-receptoare a României.
Oportunităţi
Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului, Romania
beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente. Romania se afla la intretaierea
celor mai importante rute comerciale ale continentului: se gaseste la jumatatea distantei
intre nordul si sudul Europei, precum si pe drumul care leaga Europa de Vest de Asia.
Acest avantaj se poate dezvolta din perspectiva turismului de tranzit, cat si din
perspectiva turismului de odihna si relaxare prin distantele relativ reduse intre Romania
si tarile vestice. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere de nivel occidental va reduce
timpul parcurs in conditiile in care calatoriile rutiere detin cea mai importanta pondere in
preferintele de transport ale turistilor straini sositi in Romania. Daca se mentioneaza s i
posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea
Caspicasa tranziteze Romania se accentueaza si mai mult importanta geopolitica a tarii in
zona central-europeana.
Intrarea Romaniei in NATO nu creeaza oportunitati imediate asa cum gresit se
crede de multe ori. Acest eveniment are o semnificatie importanta atat pentru noi - ca stat -
printr-odespartire clara de trecut, cat si pentru noii aliati, prin afirmarea clara a valorilor
democratiei. Pentru straini, aderarea Romaniei la NATO inseamnă siguranta, stabilitate,
inseamna garantia unei tari care, chiar in reconstructie economica, crede in valorile
democratiei mondiale si ale carei interese sunt legate de interesele tarilor aderante.
Din punct de vedere turistic, intrarea in NATO nu poate aduce beneficii
imediate decat prin amplasarea unor baze militare straine (americane) pe teritoriul
Romaniei in zonele de interes (litoral, Timisoara, Targoviste), baze militare care vor
aduce un important aport valutar care, prin efectele induse, vor dezvolta mai multe ramuri
ale economiei.
Siguranta Romaniei, comparativ cu alte state europene receptoare de turisti,
poate fi o oportunitate care poate fi exploatata in conditiile in care atentatele teroriste s-
au facut simtite si in tari care, pana nu demult, nu prezentau nici un fel de pericol.
 Printre tarile care s-au confruntat cu astfel de atacuri se numara Turcia si
Spania, ambele fiind destinatii importante pentru turismul de litoral.
Amenintari
Printre amenintarile cu care se poate confrunta Romania se numara si
deteriorarea situatiei economice a tarilor Europei de Vest si in special a marilor emitatori
de turisti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Italia, Austria la care se
adauga amenintarile unor noi atentate teroriste (dupa cele din Turcia si Spania), care vor
contracta si mai mult cererea turistica. Raportul FMI evidentiaza slabiciunea economiilor
din zona euro in raport cu restul lumii. Uniunea Europeana a inregistrat o tendinta de
crestere economica pe baza unei cereri externe mai viguroase, consumul intern pastrandu-
se la un nivel foarte redus. Cresterea consumului se lasa inca asteptata, cu toate ca rata
somajului da semne de scadere. Insa ultimii indicatori macroeconomici la nivelul UE
mentin incertitudinea unei depasiri clare a perioadei de recesiune. Astfel, mentinerea
consumului la un nivel scazut, chiar in conditiile unei cresteri economice, nu este de
natura sa favorizeze calatoriile, ci mai degraba investitiile si asteptarea unor momente mai
prielnice.
Cresterea pretului petrolului pe plan international va avea efecte negative si
asupra fluxurilor turistice, prin cresterea pretului la biletele de avion datorita ponderii
ridicate a costurilor legate de combustibil in totalul costurilor de operare a unei companii
aeriene. Pretul petrolului influenteaza si situatia economica a tarilor emitatoare de turisti,
incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra consumului.
Globalizarea poate aduce, la randul ei, pe langa efectele pozitive legate de
sporirea investitiilor, cresterea numarului de locuri de munca si efecte negative. Acestea
din urma se vor resimti mai ales in planul cultural prin deteriorarea, de dragul profiturilor
mai mari, a obiceiurilor si a modului de viata traditional.

CAP. V. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA ROMANIEI

V.1 .Impactul macroeconomic asupra economiei

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o

contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avand ca specific consumul mare de
munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o
masura mai mare decat alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de
dezvoltare.
De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii.
Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata in
mare parte de nevoile turismului.
Turismul reprezinta totodata  un mijloc de diversificare a structurii economiei
unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai
diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de
agrement, transport pe cablu.
In primele patru luni ale anului, deficitul de cont curent al balantei de plati,
calculat ca suma intre soldurile operatiunilor cu bunuri si servicii, veniturile inregistrate
si transferurile curente de bani din strainatate, a inregistrat 1,39 miliarde de euro, cu 77%
mai mult decat anul trecut. Tendinta este totusi de descrestere a deficitului, cum
dupa primele trei luni ale anului curent dezechilibrul era superior cu 85% fata de primul
trimestru al anului 2009. Schimburile comerciale in primele patru luni inregistreaza un
dezechilibru in favoarea importurilor de1,8 miliarde de euro, cu aproape 70% mai mult
decat in perioada similara din 2009. Sectorul serviciilor a inregistrat, de asemenea, un
deficit de 210 milioane de euro, un maxim negativ fiind atins pe segmentul transporturi,
respectiv 108 milioane de euro. In domeniul serviciilor turistice a fost inregistrat un
excedent de 20 milioane de euro. Potrivit datelor remise de BNR, datoria extern pe
termen mediu si lung a crescut cu 14,2% fata de finele anului trecut, pana la nivelul de
20,7 miliarde de euro. Din aceasta, peste jumatate, respectiv10,6 miliarde de euro, a fost
datoria externa publica si public garantata. In primele patru luni ale anului 2009, romanii
din strainatate au trimis in tara 897 milioane de euro, cu aproape otreime mai mult decat
in perioada corespunzatoare a anului 2008.
Pe langa toate acestea, turismul reprezinta si o cale (in unele cazuri chiar
singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si in special a celor
naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale,
conditiile de clima.
Exista tari care realizează pana la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea
turistica, dar si tari cu o economie dezvoltata (Franta 7.3% PIB, Elvetia 7.7% PIB) care
au ponderi ridicate ale activitatii turistice in PIB. Fata de aceasta situatie, in Romania,
turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.
Pentru tara noastra - in etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse
turistice neexploatate si insuficient puse in valoare, turismul constituie o ramura cu
posibilitati insemnate de crestere si deci ramane o sfera de activitate care poate absorbi o
parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica.
Trebuie mentionat si faptul ca  turismul este capabil sa asigure prosperitatea
unor zone defavorizate, putand fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta
prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare, dar cu
importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este
considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.
O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o
reprezinta contributia sa la  asigurarea unei circulatii banesti
echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.

V.2. Turismul si ocuparea fortei de munk

Turismul, prin faptul ca este un mare consumator de munca vie, joaca un

important rol in economie. El creeaza noi locuri de munca, participand astfel la atragerea
excedentului de forta de munca din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea
somajului. Numarul mare al celor care lucreaza in domeniul turismului are ca explicatie
faptul ca posibilitaţile de mecanizare-automatizare a operatiunilor turistice sunt limitate.
De la jocul copiilor, la distractia adultilor, animatorul a inceput sa fie o
persoana din ce in ce mai cautata si in Romania. Acum, in ofertele de joburi de vara se
intalnesc si anunturi de genul „Animatori Grecia care vor lucra în hoteluri.
Responsabilitati: buna desfasurare a programului de animatie, propunerea programului
catre oaspetii hotelului, activitati sportive in timpul zilei (polo de apa, volei, ping-pong,
aerobic, sporturi de apa), precum si evenimente culturale si sportive din cursul serii.
Trebuie sa fie o persoana dinamica, sa aiba spirit de echipa si capacitate de comunicare. "
Din pacate, in toti acesti ani, in Romania nu au debutat, decat sporadic, cursuri de
specializare reala a animatorilor, nici pentru copii, nici pentru adulti. Chiar daca, aparent,
jobul lui este distractia, responsabilitatea este enorma.
De asemenea, ramanand tot in sfera relatiei turism-forta de munca, trebuie
amintit efectul indirect al cresterii numarului celor ocupati in acest sector. Studiile
arata ca un loc de munca direct din turism poate crea 1-3 locuri de munca indirecte si
induse. Aceasta se explica prin aceea ca turismul, fiind un mare consumator de bunuri si
servicii, influenteaza benefic utilizarea fortei de munca in ramurile furnizoare ale acestuia
(agricultura, industria alimentara, constructii).

V.3.Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe

Una dintre trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale o

reprezinta cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca
o componenta importanta a relatiilor economice internationale.
Turismul egiptean reprezinta o industrie care a adus in 2008 un profit de 6,6
miliarde de dolari, bani scosi de pe urma celor peste 8 milioane de turisti care au vizitat
tara. Pentru multe alte natiuni, intre care ne numaram si noi, aceste cifre ar reprezenta un
obiectiv fantezist, numai ca egiptenii au priceput de foarte mult timp ca turismul poate fi
un colac de salvare pentru o tara saraca, dar care are ce arata, si au reusit sa transforme
acest sector intr-o veritabila masină de facut bani.
Adevarata lectie egipteana nu este insa felul in care au reusit locuitorii tarii
Faraonilor sa scoata 6,6 miliarde de dolari de la nemti, americani, englezi, francezi sau
rusi, ci faptul ca egiptenii n-au nici cea mai mica intentie sa se opreasca aici.
Este bine cunoscut faptul ca turismul face parte din structura comertului
invizibil mondial, reprezentand una dintre principalele componente ale acestuia.
Comertul invizibil este o forma a schimburilor economice internationale care
nu au ca obiect o marfa.Comertul invizibil se materializeaza si formeaza „balanta
invizibila" sau „balanta serviciilor", componenta importanta a balantei de plati externe a
unei tari.