Sunteți pe pagina 1din 3

5

Societatea femeilor române


pentru ajutorarea răniţilor
[corespondentă particulară]

Iaşi, 25 aprilie. Cu bucurie vin a vă raporta un fapt care probează


înaltul sentiment de patriotism al femeilor române. Un număr consi¬
derabil de dame române din Iaşi, din societatea cea mai înaltă, a
constituit un comitet pentru ajutorarea ostaşilor români răniţi în
resboi 1 . Comitetul acesta a oferit Măriei Sale Doamnei 2 preşedinţia,
care a şi primit-o. [...]
Iacă şi apelul adresat de Comitetul Central din Iaşi la toate
româncele:
Către doamnele române!
în momentul când ţara, pentru apărarea fruntariilor sale poate
fi nevoită a face apel la sângele şi bravura copiilor ei, femeia română
nu poate să nu simtă că după ce şi-a dat soţul sau copilul, mai este
încă loc în inima ei pentru îndeplinirea şi a altor sacre îndatoriri.
în ajunul grelelor vremi ce se pregătesc, acei ce rămân, nu trebuie
să uite pe acei care pleacă şi nu ne îndoim că românii îşi vor face
datoria, dacă mai ales şi româncele vor îngriji de a lor.
Ţara trece prin o criză grea, în care mâna Atotputernicului nu ne
va părăsi, dacă fiecare din noi va fi la postul său, când împrejurările
o vor cere.
Nouă româncelor ne revine sarcina şi onorul de a aduce alinare
suferinţei, de a veghea lângă răniţi şi a-i reda ţării lor: pentru

1. Este vorba de participarea României la războiul ruso-turc din 1877-1878,


în vederea dobândirii independenţei sale faţă de Imperiul Otoman. Printre
comitetele create în sprijinul frontului se aflau şi cele ale femeilor din
toate provinciile locuite de români.
2. Regina Elisabeta (1843-1916); pseudonimul literar Carmen Sylva; fonda-
toare de orfelinate şi societăţi de binefacere; a înfiinţat Institutul suro-
rilor de caritate din România. Opere : Poveştile Peleşului, 1884; Vârful
cu dor, 1884; Astra, roman, 1887; Poveştile unei regine, 1914 etc.
74 DIN ISTORIA F E M I N I S M U L U I ROMANESC

aceasta nu trebuie să cruţăm nici bani, nici stăruinţi. Rolul nostru


este de a fi peste tot locul unde se va cere acel spirit de adânc şi
curajos devotament ce face una din virtuţile cele mai frumoase ale
sexului nostru.
Româncelor!
Să vărsăm fiecare din noi obolul nostru întru realizarea scopului
ce ne propunem, şi unite în sacrificii, ca şi în iubire pentru scumpa
noastra ţară, Dumnezeu ne va lăsa dulcea satisfacere de a fi avut şi
noi ca fiice ale acestui pământ partea noastră în îndeplinirea măre¬
ţei misiuni de a apăra moşia strămoşească.
Maria Rosnovano, Săftica Paladi, Esmeralda Mavrocordato, Aglae
Mourouzi, Catinca Ghyka, Maria A. Catargi, Sofia Ceaur Aslan,
Lucia Rozovano, Maria Cazimir, Smaranda Carp, Zoe Sturdza, Catinca
Stoianovici, Agripina Sturdza, Maria C. Catargi, E. Boronesco, Elena
Steege, Eleonora Latesco, Natalia Soutzo, Eliza Liteano, Eufrosina
Paladi, Natalia Paladi, Alice Soutzo, Profira Sturdza, Lucia Liteano,
Catinca Rosetti Balanesco, Elena Michail Soutzo, Elena Grigore
Soutzo, Lucia Soutzo, Efharia Duca, Maria Negrutzi, Profira Prajesco,
Natalia Bogdan, Eufrosina Bogdan.
Comitetul central al doamnelor din Iasi,
9 '

spre ajutorul si îngrijirea răniţilor români


Proces verbal
Astăzi, în 18 aprilie 1877;
Subsemnatele, în vederea gravelor evenimente ce se pregătesc
pentru ţara română şi a atitudinii ce ea poate fi chemată a lua faţă
cu acele evenimente, au decis a forma un „comitet central" pentru a
veni în ajutorul ostaşilor noştri răniţi.
Acest comitet se va compune:
1. Din o preşedintă, două subpreşedinte, două casiere şi două
secretare.
2. Preşedinţia de onoare se va oferi Măriei Sale Doamnei Elisabeta.
3. Din un „comitet executiv", compus din 35 persoane, care deo¬
camdată se va întruni de două ori pe săptămână, şi anume
joile şi duminicile seara, iar mai târziu în toate zilele, dacă
împrejurările o vor cere.
4. Din toate doamnele române care vor binevoi a vărsa o contri-
buţiune lunară de 6 franci.
5. Din doi medici: d-nii doctori Russu şi Ciure[a].
Scopul acestui comitet este:
a. De a primi toate ofrandele, de orişice natură ar fi ele ;
SOCIETATEA FEMEILOR ROMANE P E N T R U AJUTORAREA... 75

b. De a chibzui modul întrebuinţării lor celei mai nimerite;


c. De a intra în relaţiuni cu corpul serviciului al armatei;
d. De a forma, la caz de trebuinţă, ajutoare pentru ambulanţe;
e. De a veghea, în fine, şi a îngriji de răniţi, de a duce mângâiere
şi putincioase ajutorinţi familiei celora ce vor fi căzut apărând
ţara lor.
[Urmează toate semnăturile de mai sus.]
Familia, anul X I I I , nr. 19,
din 8/20 mai 1877, pp. 224-225.