Sunteți pe pagina 1din 4

Saruri

a.Definitie: Compus chimic cu structura cristalina , alcatuit din ioni metalici


sau ioni de amoniu cu sarcina pozitiva (cationi) si din ioni radical acid cu
sarcina negativa ( anioni)

Sarurile , in stare de agregare solida , se prezinta ca retele ionice si in


solutie apoasa sau in tpitura formeaza ioni care se misca liber.

b. Obtinere.1.Reactia acizilor cu bazele (neutralizarea )


2.Precipitarea sarurilor greu solubile , din solutii apoase
3.Reactia metalelor comune cu acizi
4.Reactia metalelor cu nemetale

c.Saruri,denumiri:
Floruri F(I), Cloruri Cl(I), Bromuri Br(I), Ioduri I(I), Sulfuri S(II), Sulfati
SO4(II), Azotati NO(I), Carbonati CO3(II), Fosfati PO4(III)

d.Saruri, formule:

1.Floruri : LiF, KF, CsF, AgF, NaF, RbF, FrF, AuF ;


BeF2, MgF2, CaF2, SrF2, BaF2, RaF2, GeF2, SnF2, PbF2, ZnF2,
HgF2, FeF2, CuF2 ;
AlF3, GaF3, InF3, TlF3, AsF3, SbF3, BiF3, CrF3, FeF3, CuF3 ;

2.Cloruri : LiCl, KCl, CsCl, AgCl, NaCl, RbCl, FrCl, AuCl ;


BeCl2, MgCl2, CaCl2, SrCl2, BaCL2, RaCl2, GeCl2, SnCl2,
PbCl2, ZnCL2, HgCl2, FeCl2, CuCl2 ;
AlCl3, GaCl3, InCl3, TlCl3, AsCl3, SbCl3, BiCl3, CrCl3, FeCl3,
CuCl3 ;

3.Bromuri LiBr, KBr, CsBr, AgBr, NaBr, RbBr, FrBr, AuBr ;


BeBr2, MgBr2, CaBr2, SrBr2, BaBr2, RaBr2, GeBr2, SnBr2,
PbBr2, ZnBr2, HgBr2, FeBr2, CuBr2 ;
AlBr3, GaBr3, InBr3, TlBr3, AsBr3, SbBr3, BiBr3, CrBr3, FeBr3,
CuBr3 ;

4.Ioduri: LiI, KI, CsI, AgI, NaI, RbI, FrI, AuI ;


BeI2, MgI2, CaI2, SrI2, BaI2, RaI2, GeI2, SnI2, PbI2, ZnI2,
HgI2, FeI2 CuI2 ;
AlI3, GaI3, InI3, TlI3, AsI3, SbI3, BiI3, CrI3, FeI3, CuI3 ;

Exemple de săruri:

NaCl –clorură de sodiu


KHSO4 –sulfat acid de potasiu
K2SO4 –sulfat de potasiu
(NH4)(CH3COOH) –acetat de amoniu
AgNO3 –azotat de argint
CaCl2 –clorură de calciu

La restul SARURILOR , se copie radicalul , se verifica valenta


elementului si a sarii,si se scrie formula dorita.

In toate reactiile dintre un acid si o baza are loc transferul unui proton
de la acid la baza. Acesta este procesul chimic esential care are loc in reactia
dintre un acid si o baza. Protonii sunt insa legati covalent atat in acizi, cat si
in baze; ei nu apar liberi in reactia dintre acizi si baze (sau in solutie).

Sarurile sunt compuse intotdeauna din ioni si anume din cationi si


anioni, intr-o asemenea proportie incat numarul sarcinilor pozitive sa fie egal
cu numarul sarcinilor negative.

Unii acizii pot ceda bazelor un singur proton si de aceea se numesc


acizi monobazici; altii pot ceda doi, trei sau patru protoni si se numesc acizi
bi-, tri- sau tetrabazici:

HCl H2SO4 H3PO4 H4SiO4


Acid clorhidric Acid sulfuric Acid fosforic Acid silicic
(monobazic) (bibazic) (tribazic) (tetrabazic)

La acizii polibazici, protonii sunt cedati pe rand. Intermediar se


formeaza saruri care mai contin hidrogen acid, numite saruri acide:

NaOH + H2SO4  Na+HSO4- + H2O


Hidroxid de sodiu Acid sulfuric Sulfat acid de sodiu Apa
(sulfat monosodic)

NaOH + Na+HSO4-  2Na+SO42- + H2O


Hidroxid de sodiu Sulfat acid de sodiu Sulfat de sodiu Apa
(sulfat monosodic) (sulfat disodic)
Acidul fosforic poate forma in mod similar, trei saruri: fosfat
monosodic, NaH2PO4, fosfat disoric, Na2HPO4 si fosfat trisodic, Na3PO4.
Exista de asemenea baze care pot primi unul sau mai multi protoni,
numite baze monoacide, biacide etc.

Reacţia dintre un acid şi o bază este una din cele mai vechi reacţii chimice
cunoscute omului. Putem scrie o ecuaţie generală pentru această reacţie:

Acid+Bază=Apă+Sare
Când se încălzeşte soluţia, apa poate fi îndepărtată. Cristalizează din soluţie
un compus, numit sare. Iată câteva ecuaţii care arată formarea unei sări:

HCl(aq)+NaOH(aq)=H2O+NaCl(aq)

H2SO4(aq)+KOH(aq)=H2O+KHSO4(aq)

H2SO4(aq)+2KOH(aq)=2H2O+K2SO4(aq)

Acidul sulfuric H2SO4, reacţionează cu o bază de tipul KOH şi formează două


săruri diferite. Sarea normală K2SO4, se formează atunci când 2 moli de bază
reacţionează cu un mol de acid. Sarea acidă se formează atunci când un mol
de bază reacţionează cu un mol de acid . KHSO 4 şi K2SO4 sunt solide
cristaline albe. Ca şi NaCl cristalină, aceste săruri au o structură ionică în
stare solidă.

Asociaţi formulele chimice cu denumirile corespunzătoare:

CaO silvină
CaCO3 ţipirig
KCl var
PbS vitricol
ZnO pirită
NH4Cl calcar
AgNO3 galenă
FeS2 piatra iadului
CaC2 alb de zinc
H2SO4 carbid

Reacţia bazelor cu oxizi acizi

oxid acid + bază  sare + apă

CO2 + Ca(OH)2 CaCO3  + H2O


Reacţia se numeşte „tulburarea apei de var”.

CO2 + 2 NaOH Na2CO3 + H2O

Reacţia acizilor cu oxizi bazici

oxid bazic + acid  sare + apă

CuO + 2HCl CuCl2 + H2O


CuO + H2SO4 CuSO4 + H2O
Reacţia unor oxizi acizi cu unii oxizi bazici

oxid acid + oxid bazic  sare

CaO + CO2 CaCO3


MgO + CO2 MgCO3

La tratarea unui acid cu o baza se obtine, în urma unei reactii de


neutralizare, o sare si apa, ca de exemplu în cazul neutralizarii acidului
clorhidric cu hidroxilul de sodiu:
HCl + NaOH = NaCl + H2O
acid baza sare apa
Sarurile rezultate pot avea un caracter acid, neutru sau bazic; astfel, clorura
de sodiu este o sare cu caracter neutru. O sare cu caracter acid, cum este
clorura de amoniu, se obtine din reactia unui acid puternic cu o baza slaba:
HCl + NH4OH = NH4Cl + H2O

De multe ori, la neutralizarea acizilor se folosesc în locul hidroxizilor,


carbonatii, care au o alcalinitate mai slaba. În acest caz, terminarea
neutralizarii este indicata prin terminarea efervescentei, efervescenta
datorata degajarii de dioxid de carbon. Spre exemplificare se afla mai jos
reactia dintre acidul sulfuric si carbonatul de sodiu:
H2SO4 + Na2CO3 = Na2SO4 + H2O + CO2.
Practic, terminarea neutralizarii se controleaza cu hârtii indicatoare, hârtii
îmbibate cu o substanta numita indicator. Aceasta substanta are
proprietatea de a-si schimba culoarea la modificarea aciditatii mediului.
Astfel, turnesolul în mediul acid este de culoare rosie, iar în mediul bazic
este albastru, iar fenolftaleina, în mediu acid este incolora, iar in mediu bazic
este rosie.

S-ar putea să vă placă și