c

TEMA:cc
cc

c

ccccccc


c  
ccc

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc

c

cc

c
De-a lungul existentei si dezvoltarii societatii mondiale industriale, economiile multor
state s-au confruntat cu stări de criză, cu simptome similare: încetinirea produc iei, acumulare
de mărfuri pe pia ă, căderea pre urilor, prăbu irea sistemelor bancare etc.
Până în secolul al XX-lea, crizele economice s-au limitat la una, două sau trei ări, apoi
au început, treptat, să capete caracter interna ional. Din punct de vedere cronologic crizele
economice au avut următoarea desfă urare:

c G
cPrima criză mondială interna ională a început în Austria i Germania.

m
  boomul de creditare în America Latină, fenomen alimentat din Anglia, precum i
cre terea speculativă a pie ei imobiliare din Germania i Austria, aceasta din urmă încheindu-
se cu prăbu irea pie ei financiare din Viena, în luna mai, urmată de cele din Zürich i
Amsterdam. În SUA, panica bancară s-a declan at după o cădere puternică a ac iunilor la
Bursa din New York i falimentul principalului finan ist al acesteia, Jay Cook, pre edintele
căilor ferate.

c GGc Criza financiara interna ională, generată de izbucnirea primei conflagra ii

mondiale.
cm
  vânzarea în masă a titlurilor emiten ilor străini de către guvernele SUA, Marii
Britanii, Fran ei i Germaniei pentru finan area opera iunilor militare. Spre deosebire de
altele, această criză nu s-a răspândit din centru spre periferie, ea începând, practic, concomitent,
în mai multe ări după ce păr ile beligerante au trecut la lichidarea activelor străine.
m  prăbu irea tuturor pie elor monetare i de mărfuri.

c GGc
 c 
c ü c

c
ü
c ‰
 A: Bursa din
New York înregistrează o puternică prăbu ire a ac iunilor, ceea ce va deveni semnalul
izbucnirii uneia dintre cele mai mari crize economice mondiale. Titlurile listate au pierdut 60%-
70%, s-a redus considerabil activitatea industriala. Până la sfar itul lunii, posesorii de ac iuni ai
marilor companii na ionale au pierdut peste 15 miliarde dolari, până la încheierea anului,
această cifră ajungând la 40 de miliarde. Redresarea s-a produs abia în 1933.
m  produc ia industrială s-a redus în SUA, pe perioada crizei, cu 46%, în Marea
Britanie cu 24%, în Germania cu 41%, în Fran a cu 32%. Potrivit datelor oficiale, în 1933, în 32
de state dezvoltate, numărul omerilor a atins 30 de milioane de oameni, din care 14 milioane
numai în SUA.

c G
c 
 c 
 c c   a izbucnit spre sfar itul
anului 1957. A cuprins SUA, Marea Britanie, Canada, Belgia, Olanda i alte state. Produc ia
industrială a scăzut în aceste ări cu 4%, iar armata omerilor a numărat aproape 10 milioane
de oameni.

c G
c 
c  izbucnită în SUA a depă it, prin amploare, durată,
profunzime i for a de distrugere, criza anterioară, apropiindu-se, prin unele caracteristici, de
Marea Depresie. Indicii industriali au scăzut în SUA cu 13%, în Japonia cu 20%, în Germania cu
22%, în Marea Britanie cu 10%, în Fran a cu 13%, iar în Italia cu 14%. 1973 a fost, de
asemenea, anul primei crize energetice, declan ata cu sprijinul statelor membre OPEC, care au
redus volumul de produc ie, în încercarea de a ridica pre ul aurului negru pe pie ele
mondiale. La 16 octombrie tarifele au sărit cu 67%, de la 3 la 5 dolari, pentru ca în 1974 să
atingă 12 dolari.

c G
c 
c  a fost marcata prin cea mai amplă cădere a pie elor
financiare asiatice de după cel de-al Doilea Război Mondial. Detonatorul l-a constituit retragerea
investitorilor străini din ările Asiei de Sud-Est. Motivul - devalorizarea principalelor valute
regionale i o puternică desincronizare a opera iunilor financiare. Potrivit calculelor
economi tilor, criza a redus PIB mondial cu 2,0 trilioane de dolari.

c G c
c

c- una dintre cele mai grele din istoria ării.
m
  uria a datorie de stat, pre urile mici la materii prime i piramida obliga iunilor de
stat pe termen scurt, care nu au putut fi achitate la termen.

c 
 c
c 
c 
c c ini ial denumită a a de către
speciali ti. Criza financiară a început practic în Iulie 2007 odată cu pierderea încrederii
investitorilor în activele financiare bazate pe portofoliile de credite ipotecare securizate (O c
O c  ) emise pe pia a americană care a dus la o criză de lichiditate de amploare
urmată de o infuzie importantă de lichidită i în sistem de către Rezerva Federală i Banca
Centrală Europeană.
Primul semnal de criză l-a dat HSBC Holdings plc (cea de-a patra bancă din lume
conform estimărilor Forbes în anul 2008 i cea mai profitabilă bancă în 2007) care a anun at
rezultate foarte slabe în anul 2006. În februarie 2008 criza financiară face prima victimă
importantă ± banca britanică Northern Rock care a fost na ionalizată.
Cele mai vulnerabile s-au dovedid a fi institu iile financiare implicate direct în
opera iunile de securitizare sau opera iunile de creditare ipotecară. Printre cele mai răsunătoare
falimentări i preluari se numără:
'c -  
 - c achizi ionată ulterior de către JP Morgan pe baza unui împrumut
acordat de Rezerva Federală în valoare de 29 mld. $ (martie 2008);c
'c m   


m  
 achizi ionată ulterior de către Bank of America
Corporation (iunie 2008);c
'c ? - - o bancă de economii federală considerată a fi una dintre cele
mai mari căderi a unei bănci din istoria SUA (cu active de 32 mld. $ este pe locul 3
după căderea băncii Continental Illinois National Bank din 1984 având active de 40
mld. $ i căderea băncii American Savings & Loan Association din 1988). Banca a
fost declarată în stare de faliment în august 2008 i pusă sub supraveghere de către
guvernul american;c
'c 
ð c
 ± institu ii financiare controlate de guvern i creată în
perioada marii Crize cu portofolii financiare ce acopereau mai mult de jumătate din
pia a ipotecară americană (12 mld. $). Băncile au fost puse sub supraveghere
guvernamentală în septembrie 2008, aceasta fiind considerată cea mai importantă
interven ie publică pe pia a americană;c
'c 
  ± achizi ionată de Bank of America Corporation în 5 decembrie 2008 la
un pre de 29 $/ac iune i la o valoare de aproximativ 50 mld. $. În noiembrie 2007
banca anun a o pierdere de 8,4 mld. $ ca urmare a crizei de pe pia a ipotecară iar în
iulie 2008 era anun at al patrulea trimestru cu pierderi importante pentru bancă la o
valoare de 4,9 mld. $;c
'c 
-  
? ± a fost declarată în stare de faliment în 13 septembrie
2008 i vândută par ial către Barclays plc i de către Nomura Holdings (partea
 asiatică i europeană). Este considerată una dintre cele mai mari căderi ale unei bănci
de investi ii având în momentul falimentului active de 639 mld. $, datorii de 613 mld.
$ i împrumuturi obligatare de 155 mld. $;c
Nu doar institu iile financiare au început să aibă probleme ci i companii implicate în
construc ia de locuin e (Derbyshire building Society, Cheshire Building society, Barnsley
Building Society, Scarborough Building Society) dar i companii din industrie (GM, Crysler).
ccOOcO Occ cOO pot fi structurate astfel:
G c Ê   
  



 

 criza financiară a dat na tere la
falimente răsunătoare, restructurări de companii i institu ii financiare, preluări i
fuziuni, su inere financiară directă cu fonduri importante din partea guvernului american
. O bună parte din aceste institu ii erau listate la bursa, ie irea lor de pe pia ă afectând
credibilitatea în pia a americană de capital i volumul tranzac iilor bursiere,
volatilitatea pre urilor, nivelul randamentelor;
ü c Ê     

 
  

  
Y volumul tranzac iilor bursiere este
în u oară scădere însă impactul cel mai puternic la avut criza asupra volatilită ii
(riscului) i asupra randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit
varabil;
Œ c Ê    
  
 



   
Y în condi iile unei pie e
care nu mai oferă siguran ă i randamente cât de cât stabile i în u oară cre tere
investitorii se îndepărtează tot mai mult de pia a de capital i î i modifică radical
op iunile investi ionale. Acest lucru are un impact direct asupra costului capitalului i
dobânzilor financiare;
c Ê  
 
 



Y s-au luat măsuri de intensificare
a controlului asupra unor zone rămase în afara jurisdic iei băncilor centrale sau
comisiilor de supraveghere a pie elor de capital. În paralel au fost aduse tot mai mult în
discu ie criteriile de acordare a finan ărilor i metodologiile de risc i de raiting
folosite în decizia de finan are. Interven ia statului pe pie ele financiare a trebuit i ea
legitimată printr-o serie de măsuri legislative nemaiîntâlnite de la Marea Criză.
c

c
c