Anexa nr.

1
la ordinul Agenţiei
Agroindustriale „Moldova-Vin”
nr. ____ din ___________ 2009

STRATEGIA
de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne destinate obţinerii
producţiei vitivinicole solicitate pe principalele pieţe de desfacere

Introducere
Dezvoltarea sectorului vitivinicol din Republica Moldova se realizează în baza
Programului de stat privind restabilirea şi dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei în
anii 2002-2020 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1313 din 07.10.2002),
Strategiei naţionale de dezvoltare durabilă a complexului agroindustrial al
Republicii Moldova (Hotărârea Guvernului nr.282 din 11.03.2008), altor
programe şi proiecte sectoriale.
Conform programului de stat nominalizat, până în anul 2020, se preconizează
înfiinţarea a 100,0 mii ha de plantaţii viticole moderne, fiind stipulate obiective
concrete pentru fiecare an şi etape de cinci ani în parte. În primii şapte ani de
implementare a programului au fost plantate cca 25,7 mii ha, faţă de cele 25,2 mii
ha preconizate, asigurându-se o creştere doar cu 2,0 la sută.
În baza datelor statistice ale ultimului recensământ al plantaţiilor multianuale,
efectuat în anul 1994, structura sortimentală a viilor existente la acea perioadă, cu
suprafaţa totală în gospodăriile producţie-marfă de cca 145,2 mii ha, se prezenta
astfel: soiuri de struguri pentru masă – 27,2 mii ha sau 18,7 %; soiuri de struguri
pentru vin – 107,2 mii ha sau 73,9 % ; soiuri de tip Isabella – 10,8 mii ha sau 7,4
%. În structura plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru masă predominau
soiurile Moldova (26,7 %), Rannii Magaracea (17,5%), Chaselass dore (12,3%),
Muscat iantarnîi (10,3%), soiurilor Cardinal şi Coarnă neagră revenindu-le
respectiv 4,4 şi 4,1 %. În plantaţiile cu soiuri pentru vin cu boabe albe principale
soiuri erau: Aligote – 33,3%, Rkaţiteli – 20,2% şi Sauvignon – 12,5%.. O pondere
mai semnificativă în structura viilor cu soiuri pentru vin cu boabe roşii aveau
soiurile Merlot - 27,7% , Pinot noir – 26,9% şi Cabernet Sauvignon - 24,7%. Pe
suprafeţe mai mici de 10 la sută se cultivau soiurile Chardonnay (8,5%), Feteasca
albă (8,1%), Traminer rose (5,0%), Bastardo Magaraciski (5,3%), Doina (4,2%),
Muscat ottonel (3,3%), Pinot gris (2,5%), Riesling de Rhin (2,4%) şi Saperavi
(2,1%).
În perioada anilor 1995- 2003 au sporit suprafeţele de vii ocupate cu soiurile de
masă - Moldova (pînă la 45 %), Alb de Suruceni (3,8%), Leana (2,3%),
Ialovenschii ustoicivîi (1,6%), cu soiurile pentru vin - Sauvignon (15,1%),
Chardonnay (9,5%), Rkaţiteli (21,3%), Merlot (33,5%), Cabernet Sauvignon
(31,5%), micşorându-se, totodată, cele cu soiurile Aligote (29,3%), Muscat Ottonel
(2,8%) şi Bastardo Magaraciski (2,9%). Ponderea soiurilor Chardonnay, Feteasca
albă, Traminer rose şi soiurilor de tip Isabella s-a menţinut, practic, fără schimbări
Analiza structurii plantaţiilor viticole înfiinţate în perioada anilor 2004-2008,
raportată la suprafeţele prezentate pentru acordarea subvenţiilor (cca 2/3 din
suprafaţa totală plantată), demonstrează sporirea ponderii soiurilor de struguri
pentru masă de la 7,6% în anul 2004 pînă la 41,7% în anul 2008, micşorându-se
respectiv cea a soiurilor pentru vin (de la 92,4 % pînă la 60,3%). Concomitent au
diminuat suprafeţele plantate cu soiurile pentru vin roşii (de la 80,8 % pînă la
39,9%) şi au crescut cele cu soiuri albe (de la 19,2 % pînă la 60,3%).
În perioada nominalizată s-au redus suprafeţele plantate cu soiul Moldova (de la
74,1% în anul 2004 pînă la 33,5% în 2008), fiind în creştere cele înfiinţate cu
soiurile de masă (ponderea medie) – Cardinal 14,7%, Victoria (6,9%), Codreanca
(5,1%), Muscat de Hamburg (3,0%), Caraburnu (2,3%), şi Italia (2,2%). Pe
suprafeţe relativ mici au fost plantate şi alte soiuri de masă ca, Arcadia, Talisman,
Isa, Danlas, Original şi altele. Soiurile aperene, înregistrate cu titlu de testare în
condiţii de producţie, au fost plantate pe suprafeţe nesemnificative, ponderea
acestora fiind sub 1,0 %.
Din soiurile albe pentru vin, suprafeţe mai mari anual au fost plantate cu
soiurile Chardonnay (27,8%) şi Sauvignon (27,7%), iar din cele roşii – cu Cabernet
Sauvignon (43, 6%) şi Merlot (43,1%). În creştere au fost suprafeţele cu soiurile
Aligote (7,7%), Muscat Ottonel (7,7%), Riesling de Rhein (6,3%) şi Feteasca
albă (3,6%), iar în descreştere cele cu soiurile Pinot noir (6,6%), Bianca (3,2%) şi
Riton (2,0%). Suprafeţe neesenţiale au fost plantate cu unele soiuri noi pentru
vinuri ca, Cabernet Franc, Syrah, Ugni Blanc, Pinot Blanc, Pinot Menier, Feteasca
regală, Feteasca neagră şi altele.
Tendinţele înregistrate în ultimii 5 ani au condiţionat unele schimbări în
structura sortimentală a plantaţiilor viticole. Astfel, în viile cu soiuri de struguri
pentru masă s-a redus ponderea soiurilor Moldova (40%), Rannii Magaracea
(8,6%), Chaselass dore (6,2%), Muscat iantarnîi (5,1%), majorându-se cea a
soirilor Cardinal (6,4%), Victoria (3,1%), Codreanca (2,8%), Muscat de Hamburg
(2,4%), Caraburnu (1,2%), şi Italia (1,0%). Structura plantaţiilor viticole cu soiuri
pentru vin, estimativ, se prezintă astfel: soiuri cu boabe albe – cca 60%; soiuri cu
boabe roşii – 35%, inclusiv ale speciei Vitis Labrusca – 5%. Mai reprezentative în
structura plantaţiilor cu soiuri albe pentru vin sunt soiurile Aligote – cca 29%,
Sauvignon – cca 23%, Chardonnay - cca 14%, Rkaţiteli – 8% şi iar cu soiuri roşii
- Cabernet Sauvignon – cca 40%; Merlot – cca 30% şi Pinot noir – 12%.
Analiza structurii sortimentale a plantaţiilor viticole existente la situaţia din
01.01.2009 denotă că aceasta nu corespunde pe deplin cerinţelor pieţelor de
desfacere a producţiei vitivinicole şi necesită a fi perfecţionată reieşind din
tendinţele mondiale înregistrate în ultimii ani.

Tendinţele înregistrate pe pieţele de desfacere a producţiei vitivinicole

Analiza principalelor pieţe de desfacere a strugurilor pentru masă denotă că mai
solicitate sunt soiurile cu struguri şi boabe măşcate, de diferite forme şi culori,
cu miezul cărnos şi fără seminţe. Preferinţe mai mari sunt la soiurile cu culoarea
roză a boabelor. Corespund cerinţelor nominalizate soiurile de masă cu seminţe -
Victoria, Prezentabil, Guzun, Leana, Karaburnu, Regina viilor, Italia, Arcadia,
Talisman, Codreanca, Cardinal, Dunav, Crasnîi şar, Original şi altele, precum şi
cele fără seminţe (apirene) - Crasaviţa bessemennaia, Fantasy, Jemciujenca,
Monuca, Plamenîi bessemennîi, Rassvetnîi bessemennîi, Rubinovîi bessemennîi,
Thompson bessemeanîi, Sublima seedless. Deasemenea prezintă interes pentru
uscare şi soiurile apirene de selecţie locală– Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru
de Grozeşti, Kişmiş lucistîi, Kişmiş moldovenesc.
Ponderea soirilor nominalizate în structura plantaţiilor viticole actualmente este
nesemnificativă şi pentru a stimula plantarea viilor cu cele mai solicitate soiuri de
masă, binevenită ar fi propunerea de acordare a compensaţiilor majorate pentru
această categorie de soiuri, listă cărora urmează a fi definitivată şi aprobată de
Consiliul tehnico-ştiinţific al Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”.
Exportul strugurilor de masă, pe parcursul ultimilor 3 ani, a înregistrat o
creştere de cca 2,5 ori, sporind de la 8,0 mii tone în anul 2006, pînă la 20,4 mii
tone în 2008. În structura exportului de struguri pentru masă în anul precedent cea
mai mare pondere le-a revenit Federaţiei Ruse – cca 60%, Republicii Belarusi -
cca25 % şi Ucrainei – cca 15%.
Referitor la soiurile pentru vin analiza preferinţelor consumatorilor pe
principalele pieţe de desfacere a producţiei vinicole denotă că mai solicitate sunt
vinurile naturale îmbuteliate din soiurile europene clasice, în descreştere fiind
vinurile roşii şi respectiv în creştere cele albe. Un interes deosebit manifestă
consumatorii faţă de vinurile albe cu aromă de tămâie (muscat), mai sporite fiind
şi preferinţele pentru vinurile din soirile autohtone. Solicitările importatorilor faţă
de vinurile materie primă şi vinurile în vrac sunt vectorizate spre vinurile materie
primă pentru spumante şi vinurile naturale de soi, preponderent albe. În ultimii
ani se atestă o micşorare a cererii faţă de divinurile şi băuturile tari din struguri
îmbuteliate, în creştere fiind solicitările de distilate de vin şi divinuri în vrac.
Tendinţele înregistrate pe pieţele de desfacere a producţiei vinicole denotă că
structura sortimentală a plantaţiilor viticole ce urmează a fi înfiinţate necesită a fi
perfecţionată şi ajustată la preferinţele consumatorilor.

Obiectivele Programului de stat privind restabilirea şi dezvoltarea viticulturii

şi vinificaţiei în anii 2002-2020 referitor la structura sortimentală a plantaţiilor
Concomitent cu obiectivele de reînnoire a plantaţiilor viticole, Programul
respectiv preconiza şi perfecţionarea structurii sortimentale a acestora, ajustând-o
la recomandările ştiinţifice şi cerinţele pieţii de desfacere a producţiei vitivinicole.
Astfel, în structura plantaţiilor viticole soiurile de struguri pentru masă urmau să
ocupe cel puţin 15 la sută, iar cele pentru vin – cel mult 85 la sută, raportul între
soirile albe şi roşii pentru vin urmând a fi de 60 la 40 la sută. În structura
plantaţiilor cu soiuri de struguri pentru masă, soirile de selecţie nouă urmau să
ocupe cca 80 la sută, iar cu soiuri pentru vin, soiurilor clasice urmau să le revină
cca 75 la sută şi celor autohtone şi de selecţie nouă – cca 25 la sută.
Raportând structura plantaţiilor viticole la obiectivele Programului privind
structura fabricării producţiei vinicole, estimativ se poate deduce că soiurile pentru
producerea vinurilor din struguri urmau să ocupe cca 50 la sută, vinurilor materie
primă pentru spumante – cca 30 la sută, vinurilor brute pentru distilare – cca 12,5
la sută şi pentru obţinerea sucurilor – cca 7,5 la sută.
Analiza structurii sortimentale a plantaţiilor viticole înfiinţate în anii 2002-2008
denotă că în acest domeniu nu s-a ţinut cont pe deplin de recomandările ştiinţifice,
fiind înregistrate plantări masive de viţă de vie cu soiuri pentru vin roşii (cca 60%).
De asemenea, cu abateri de la recomandările ştiinţifice au fost înfiinţate plantaţii
viticole cu soiuri pentru fabricarea vinurilor brute pentru spumante şi distilare în
regiunea vitivinicolă „Sud”.

Structura fabricării şi exportului producţiei vinicole sub aspectul

categoriilor de produse
Analiza structurii fabricării producţiei vinicole în perioada anilor 2006-2009
denotă că faţă de anul 2005 producerea vinului îmbuteliat s-a redus cu cca 80 la
sută, vinurilor spumante şi spumoase – cu cca 50 %, divinului – cu cca 40%,
brandy – cu cca 55%, distilatelor de vin - cu cca 10 la sută.
În structura exportului producţiei vinicole, vinul de struguri îmbuteliat, în
perioada de referinţă, a înregistrat o descreştere cu cca 85%, vinurile spumante şi
spumoase – cu cca 70 %, vinul materie primă şi vin în vrac - cu cca 10%, divinul
– cu cca 45% şi brandy – cu 55%. Totodată, exportul distilatelor de vin şi divinul
în vrac a crescut vertiginos de cca 7 ori.
Prelucrarea strugurilor şi respectiv producerea vinurilor materie primă, în
perioada nominalizată, au înregistrat, de asemenea, o descreştere cu cca 30 la sută.
Din volumul mediu de vinuri brute (15,7 mil. dal) cca 45% a fost direcţionat la
fabricarea vinurilor din struguri, 30% - vinurilor spumante şi 25% - distilatelor de
vin. Sub aspect sortimental, în ultimii doi ani, cea mai mare pondere le revine
vinurilor materie primă din soiurile: albe – Aligote (20%), Sauvignon (18%),
Chardonnay (16%), Rkaţiteli (12%), Pinot griş (8%), Feteasca albă (6%), Muscat
Ottonel şi Muscat Frontignan (6%), Riesling de Rhin (4%), Traminer rose (3%),
Bianca(2%); roşii – Merlot (26%), Cabernet – Sauvignon (24%), Pinot noir
(18%), Saperavi (6%), Codrinskii (4%).

Sortimentul actual al viţei de vie şi tendinţele de utilizare a acestuia

Actualmente în Registrul soiurilor de plante al Republicii Moldova sunt
înregistrate 135 soiuri de viţă de vie pentru struguri, inclusiv 80 de soiuri
omologate şi 55 – cu titlu de testare în condiţii de producţie. Din numărul total de
soiuri 73 sunt pentru masă, 50 - pentru vin şi 12 - pentru produse alimentare.
Din soiurile de struguri pentru masă 35 sunt omologate şi 38 cu titlu de testare
în condiţii de producţie. Din cele omologate 21 ( 60% ) sunt de origine autohtonă
şi 14 (40%) de cea străină. Soiurile admise temporar pentru testare în condiţii de
producţie sunt integral de origine străină. În structura soiurilor omologate de masă
mai reprezentativă este grupa soiurilor cu seminţe cu boabe albe – 21 de soiuri,
cea cu boabe negre include 8 soiuri şi grupa soiurilor apirene enumără 6 soiuri.
Din soiurile pentru testare în condiţii de producţie 26 sunt cu boabe albe şi 12 cu
negre, 11 din ele sunt apirene. După origine soiurile din grupa respectivă, 14
soiuri sunt din SUA, 9 din Ucraina, 6 din Franţa, cîte 3 din Ungaria şi Rusia, 2 din
Italia şi un soi din România. Din soirile omologate de masă 11 sunt cu epoca de
coacere timpurie, 12 – medie şi 12- târzie. Grupa soiurilor pentru testare în condiţii
de producţie după epoca de coacere este reprezentată, de asemenea, proporţional,
cîte 12-13 soiuri de fiecare epocă.
 Lista soiurilor omologate pentru vin include 25 soiuri cu boabe albe, 10 cu
boabe negre şi 10 cu boabe preponderent negre pentru produse alimentare.
După origine 12 soiuri sunt autohtone (27%), 10 franceze (22%), 7 ucrainene
(16%), 3 germane, 3 americane şi cîte 1-2 soiuri de origine ungară, austriacă, rusă,
georgiană, armenească, uzbecă, bulgară şi siriană. După epoca de coacere a
boabelor 60% sunt soiuri medii şi 40% tîrzii. Pentru testare în condiţii de producţie
sunt înregistrate 15 soiuri pentru vin, majoritatea fiind de origine franceză (73%) şi
2 pentru produse alimentare.
Sortimentul viţei de vie autorizat pentru cultivare este destul de variat şi vast,
fapt ce permite producătorilor viticoli, în funcţie de scopul afacerii, să aleagă cele
mai competitive şi solicitate soiuri. Deşi, lista soiurilor de viţă de vie înregistrate
este numeroasă, producătorii de struguri acordă preferinţe unui număr limitat de
soiuri, şi anume:

soiuri pentru masă – Codreanca, Cardinal, Victoria, Arcadia, Talisman,

Prezentabil, Caraburnu, Italia, Regina viilor, Leana, Muscat de Hamburg,
Ialovenschii ustoicivîi, Crasnîi Şar (Red Globe), Jemciujenca (Loose Perlette),
Thompson bessemeanîi (Sultanina);
soiuri pentru vin – Chardonnay, Sauvignon, Aligote, Muscat Ottonel, Riesling
de Rhin, Feteasca albă, Fetească regală, Fetească neagră, Pinot griş, Traminer
rose, Bianca, Riton, Cabernet – Sauvignon, Merlot, Pinot noir.

Obiectivele de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne cu o structură

sortimentală optimă pentru anii 2010-2015
Obiectivul general al Strategiei este înfiinţarea plantaţiilor viticole moderne
pentru obţinerea unei producţii vitivinicole competitive pe principalele pieţe de
desfacere a acesteia.
Ca obiective operaţionale ale Strategiei se configurează următoarele:
optimizarea structurii sortimentale de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne
sub aspectul direcţiilor de utilizare a strugurilor, categoriilor de produse vinicole şi
arealului vitivinicol;
redirecţionarea la înfiinţarea plantaţiilor viticole moderne cu soiuri de struguri
pentru masă destinate exportului, solicitate pe principale pieţe de desfacere şi
asigurarea unui conveier raţional de producere şi livrare a strugurilor în cea mai
oportună perioada;
revederea structurii de înfiinţare a plantaţiilor viticole cu soiuri pentru vin
destinate fabricării principalelor categorii de produse vinicole, competitive pe
pieţele de desfacere;
asigurarea înfiinţării plantaţiilor viticole cu soiuri pentru promovarea brandului
„vinuri moldoveneşti”;
stimularea înfiinţării plantaţiilor viticole moderne cu soiuri solicitate pe
principalele pieţe de desfacere, care asigură o producţie vitivinicolă competitivă;
sporirea interesului economic a producătorilor viticoli faţă de înfiinţarea
plantaţiilor moderne cu soiuri solicitate;
promovarea imaginii Republicii Moldova ca o ţară vitivinicolă.
 Realizarea obiectivelor nominalizate se preconizează a fi asigurată prin
următoarele activităţi:
menţinerea ritmurilor anuale de plantare a viilor, stipulate în Programul de
stat, la nivel de 7,0 mii ha;
stabilirea unui raport optim de înfiinţare a plantaţiilor viticole moderne cu
soiuri pentru masă - 20-25% şi cu soiuri pentru vin – 75-80%, inclusiv pentru
vinurile albe -60%, roşii – 35% şi pentru sucuri – 5%;
determinarea ca solicitate pentru export a următoarelor soiuri de struguri
pentru masă: timpurii – Arcadia, Codreanca, Cardinal, Prezentabil, Flame Sedless
(Plamenîi bessemennîi); medii – Victoria, Leana, Mărgăritar, Original, Thompson
bessemeanîi (Sultanina); tîrzii – Guzun, Ialovenschii ustoucivîi, Caraburnu, Italia,
Crasnîi Şar (Red Globe);
autorizarea înfiinţării plantaţiilor viticole cu soiuri târzii pentru masă destinate
exportului doar în regiunea vitivinicolă „sud”;
organizarea unui conveier optim de producere şi livrare a strugurilor de masă
pentru export: soiuri timpurii -25-30% ( în medie cîte 5-6% pentru un soi); soiuri
medii –20-25% (4- 5% per. soi ); tîrzii – 45-55% (9- 11% per. soi);
racordarea structurii de înfiinţare a plantaţiilor viticole cu soiuri pentru vin la
structura optimă de fabricare a principalelor categorii de produse vinicole: vinuri
materie primă pentru vinuri de struguri – 50%, spumante – 25%, distilate de vin –
25%;
recomandarea ca soiuri de bază pentru producerea vinurilor materie primă a
soiurilor europene: pentru vinuri de struguri albe – Chardonnay, Sauvignon,
Aligote, Feteasca albă, Riesling de Rhein, Muscat Ottonel; roşii – Cabernet-
Sauvignon, Merlot, Pinot noir; pentru spumante – grupa Pinot, Chardonnay;
pentru distilatele de vin – Sauvignon, Aligote, Rkaţiteli, Perveneţ Magaracea,
Bianca, Riton;
optimizarea ponderii soiurile de bază europene în structura plantaţiilor viticole
nou înfiinţate la nivel de 50-60 la sută, iar celor suplimentare – 20-25%;
sporirea ponderii soiurilor cu aromă de tămâie (muscat) (Muscat Ottonel,
Muscat Frontignan, Feteasca regală, Viorica, Muscat Petit Grain) în structura
plantaţiilor viticole cu soiuri albe pentru vinuri de struguri şi spumante pînă la 25-
30 la sută;
extinderea suprafeţelor de plantare a viilor cu soiurile autohtone europene şi de
selecţie nouă (Feteasca regală, Feteasca negră, Rară neagră, Floricica, Viorica,
Legenda, Riton, Muscat de Ialoveni, Alb de Oniţcani) pînă la 20-25%;
determinarea ca solicitate a următoarelor soiuri de struguri pentru vin: Aligote,
Muscat Ottonel, Muscat Frontignan, Feteasca regală, Viorica, Floricica, Muscat
Petit Grain, Riesling de Rhein, Pinot griş, Traminer rose, Fetească neagră, Rară
neagră;
stimularea înfiinţării plantaţiilor viticole moderne cu soiurile omologate
solicitate pe pieţele de desfacere a producţiei vitivinicole prin acordarea
subvenţiilor majorate sau alocarea investiţiilor capitale parţial rambursabile.
 Căile şi modalităţile de optimizare a structurii sortimentale
a plantaţiilor viticole noi înfiinţate
Optimizarea structurii sortimentale a plantaţiilor viticole se va realiza pe două
căi: prima – reînnoirea plantaţiilor viticole existente; a doua – plantarea viilor pe
trenuri noi favorabile pentru cultivarea viţei de vie. Ambele căi pot fi practicate atît
de gospodăriile viticole, cît şi întreprinderile vinicole. În primul caz urmează să fie
încheiate contacte de lungă durată cu companiile vinicole din centrul vinicol
respectiv.
O variantă modernă de optimizare a structurii sortimentale a plantaţiilor viticole
ar fi crearea centrelor de producere a strugurilor de masă pentru export şi celor
pentru vin, orientate spre direcţii concrete de utilizare a materiei prime, cu
dimensiuni optime şi infrastructură adecvată.
Ca modalităţi de stimulare a înfiinţării plantaţiilor viticole moderne cu o
structură sortimentală optimă se configurează următoarele:
sporirea interesului economic a producătorilor de struguri prin aplicarea unor
preţuri de achiziţie a materiei prime mai înalte la cele mai solicitate soiuri ( cel
puţin cu 10-15%);
acordarea compensaţiilor majorate (cel puţin cu 20-25%) la plantarea viilor cu
soirile solicitate pentru masă şi pentru vin;
alocarea investiţiilor capitale parţial rambursabile pertu crearea centrelor
specializate de producere a strugurilor.

Impactul Strategiei
Implementarea cu succes a Strategiei se va solda cu efecte economice şi sociale,
va permite plasarea ramurii vitivinicole la un nivel calitativ nou. În primul rînd
înfiinţarea plantaţiilor viticole moderne cu o structură optimală va permite
obţinerea unei producţii vitivinicole competitive pentru exportul acestei pe
principalele pieţe de desfacere. În al doilea rînd – va asigura sporirea
productivităţii plantaţiilor viticole şi creşterea eficienţei economice a producţiei
de struguri şi celei vinicole.
Efectele economice nominalizate vor condiţiona dezvoltarea echilibrată,
durabilă şi profitabilă a întreprinderilor vitivinicole din ramură, majorarea
defalcărilor la bugetul public naţional.
Efectele sociale vor fi crearea locurilor noi de muncă, reîntoarcerea cetăţenilor
în sate, reîntregirea acestora în câmpul muncii şi soluţionarea altor probleme
sociale din spaţiul rural.
 Anexa nr.2

Lista
soiurilor solicitate preconizate pentru
acordarea compensaţiilor majorate

Nr. Denumirea soiului Notă

d/o
Soiuri de struguri pentru masă
1 Codreanca
2 Cardinal
3 Prezentabil
4 Leana
5 Mărgăritar
6 Ialovenschii Ustoicivîi
7 Caraburnu
8 Guzun
Soiuri de struguri pentru vin
9 Aligote
10 Muscat Ottonel
11 Muscat frontignan
12 Viorica
13 Floricica
14 Riesling de Rhein
15 Pinot Gris
16 Traminer rose
17 Rară neagră