Locul si rolul concurentei in cadrul

economiei de piata

Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul

firmelor. Concurenţa determină oportunitatea acelor activită ţi ale unei firme
care pot contribui la performanţa acesteia, cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară
sau implementare judicioasă .

Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa

economică , dar şi pentru viaţa socială , deoarece ea reprezintă factorul motor
care motivează , atâ t afacerile, câ t si existenţa oamenilor. Este cert că omul, de
câ nd se naşte şi pâ nă moare, va încerca să se adapteze mediului natural, social şi
economic în care tră ieşte, ceea ce presupune că va trebui să cunoască ce
înseamnă competiţia. În primul râ nd, va concura cu sine însuşi, pentru a-şi
depă şi limitele şi pentru a se situa într-o poziţie favorabilă în societate. Apoi, va
trebui să concureze cu alţi competitori, evidenţiindu-şi anumite abilită ţi, care îi
vor permite situarea pe o poziţie avantajoasă . Dacă ne referim la sfera
economică , un agent economic va trebui să se raporteze permanent la ceilalţi
competitori de pe piaţă , jocul competiţiei fiind cel care va determina locul
competitorilor în cadrul pieţei. Desigur, că nu hazardul va fi cel care va
determina această poziţie ocupată în cadrul unei pieţe, ci toate resursele şi
competenţele de care dispune un agent economic şi pe care le utilizează în lupta
pentru câ ştigarea unei poziţii dominante pe piaţă .

Dacă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla

numai în mă sura în care, pe ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic,
se înregistrează o creştere semnificativă de la o perioadă la alta, iar la nivelul
unei unită ţi economice, deci la nivel microeconomic, se observă câ ştigarea unei
poziţii competitive mai bune faţă de perioada anterioară . Se ştie că datorită
concurenţei existente într-o economie de piaţă vor exista întotdeauna şi
învingă tori dar şi învinşi. Astfel, învingă torul, întreprinderea sau organizaţia în
cauză , va considera benefică concurenţa, deoarece i-a permis să -şi mobilizeze
toate eforturile, resursele şi abilită ţile de care dispune pentru a atinge o poziţie

Banita George Madalin XI A Page 1

competitivă superioară prin obţinerea unui avantaj competitiv cert faţă de
ceilalţi competitori. Odată cu atingerea unei poziţii de lider sau challanger pe o
anumită piaţă de referinţă , agentul economic trebuie să fie conştient că lupta
concurenţială nu s-a terminat. El va trebui să continue să se adapteze la mediu
concurenţial, să fie flexibil la noile modifică ri din mediul la care se raportează , să
caute noi strategii competitive, cu alte cuvinte să fie permanent “în alertă ”, să
caute noi soluţii, să inoveze chiar, astfel încâ t să -şi poată pă stra poziţia
câ ştigată .Este evident că pentru un agent economic situat în poziţia de “învins”,
concurenţa va fi mai puţin benefică , deoarece aceasta l-a eliminat, el nereuşind
să câ ştige un loc în cadrul pieţei de referinţă . Dar, poate paradoxal, ea poate
deveni benefică , dacă acest agent economic va conştientiza că a piedut datorită
propriilor greşeli, din care va trebui să înveţe pe viitor. Şi poate că aici intervine
cel mai clar conceptul de strategie, dacă ne referim la felul în care sunt utilizate
resursele existente, deoarece demersul strategic este singurul care determină
rezultatele activită ţii agentului economic. Piaţa va fi dominată de cel care va şti
să -şi folosească cel mai eficient resursele de care dispune, de cel care va şti să
adopte o strategie competitivă avantajoasă . Un “învins” are poate şansa de a
imita strategiile învingă torilor, în felul acesta putâ nd reuşi să -şi recâ ştige o
poziţie în cadrul pieţei respective.

Pentru a înţelege mai bine ce reprezintă concurenţa pentru o economie

de piaţă , atunci trebuie cunoscut însă şi conceptul de concurenţă , aşa cum a fost
el definit în literatura de specialitate de-a lungul timpului. Prezentarea funcţiilor
concurenţei, a tipurilor de concurenţă existente într-o economie, precum şi a
rolului acesteia, permite formarea unei imagini mai complexe asupra acestui
fenomen numit “concurenţă ” , fiind ilustrată importanţa deplină a acesteia
pentru societate.

Adeseori, concurenţa este privită ca o rivalitate sau o întrecere într-un

anumit domeniu de activitate. Conform dicţionarului explicativ al limbii româ ne,
concurenţa reprezintă : “o rivalitate comercială , lupta dusă cu mijloace
economice între industriaşi, comercianţi, monopoluri, ţă ri etc. pentru
acapararea pieţei, desfacerea unor produse, clientelă şi pentru obţinerea unor
câ ştiguri câ t mai mari”.Concurenţa sau competiţia presupune existenţa a două
sau mai multe întreprinderi care activează în cadrul unei pieţe pentru atragerea
unui numă r câ t mai mare de clienţi în vederea atingerii unor obiective propuse.
Ca urmare, concurenţa îi determină pe agenţii economici să se orienteze că tre

Banita George Madalin XI A Page 2

consumatori, mai precis că tre nevoile acestora, încercâ nd să le satisfacă câ t mai
bine prin oferirea unor produse sau servicii diferenţiate faţă de cele ale celorlalţi
competitori. Acest lucru presupune adoptarea unui anumit comportament
concurenţial, comportament care se manifestă în relaţiile de concurenţă
existente într-un domeniu de activitate sau într-o piaţă .

De-a lungul timpului, pentru definirea conceptului de concurenţă au fost

folosite noţiuni, atâ t din domeniul economic câ t şi din cel juridic. Astfel, potrivit
unei definiţii mai cuprinză toare din domeniul juridic, “prin concurenţă se
înţelege lupta dusă , atâ t pe plan naţional, câ t şi internaţional, între firme
capitaliste de producţie, comerciale, bancare, etc, în scopul realiză rii unor
profituri câ t mai mari, ca urmare a acapară rii unor segmente tot mai largi de
piaţă şi, în consecinţă , a sporirii volumului de afaceri”. Deoarece concurenţa se
manifestă , atâ t pe plan naţional, câ t şi pe plan internaţional, ea a fost definită şi
reglementată de că tre Organizaţia de Cooperare Economică şi de Dezvoltare
(OECD), organism internaţional ce militează pentru crearea unui climat
economic şi de afaceri optim pentru statele membre, astfel: “concurenţa exprimă
situaţia de pe o piaţă în care firme sau vâ nză tori se luptă în mod independent
pentru a câ ştiga clientela cumpă ră torilor, în scopul de a atinge un obiectiv
economic, de exemplu, profituri, vâ nză ri şi/sau împă rţirea pieţei. În acest
context, concurenţa este adesea echivalentă cu rivalitatea. Această rivalitate
poate să se refere la preţuri, calitate, servicii sau combinaţii ale acestor sau altor
factori pe care clienţii îi preţuiesc”.

Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare

realizate de că tre unii agenţi economici, de a aloca resursele pentru anumite
utiliză ri necesare societă ţii, de a determina firmele să producă bunuri de calitate
la costuri reduse şi în cantită ţile dorite de consumatori, de a stimula
introducerea inovaţiilor tehnologice. De aceea, competiţia trebuie vă zută ca un
proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul să u. De aici
rezultă avantajele certe ale concurenţei, şi anume:repartizarea echilibrată a
veniturilor, ceea ce conduce la maximizarea profiturilor agenţilor economici
competitivi;folosirea eficientă a resurselor; oferirea unei game largi de produse
şi servicii de calitate superioară ; promovarea inovaţiei tehnice, ceea ce
contribuie la reducerea costurilor pe termen lung.

Concurenţa este un factor de dinamism pentru progres şi eficienţă , ceea

ce contribuie la echilibrul economic şi bună starea societă ţii. În economia de
Banita George Madalin XI A Page 3
piaţă concurenţa este liberă , fiecare agent economic îşi manifestă libera
iniţiativă , acţionâ nd pentru realizarea propriilor interese, iar locul de
manifestare îl reprezintă piaţa. De aceea, concurenţa este legată de cerere şi
ofertă , de procesul schimbului, de tranzacţiile de piaţă existente. Ea are loc
atunci câ nd agenţii economici pot pă trunde liber pe o piaţă locală , regională ,
naţională sau chiar mondială , nefiind îngră diţi de existenţa unor bariere de
intrare. Acestea pot privi: capitalul impus de lege, economiile de scară , brevetele
şi licenţele, raritatea materiilor prime şi a distribuitorilor, constrâ ngerile de
imagine etc. Pe o piaţă liberă , concurenţa acţionează în strâ nsă legă tură cu
preţul, deoarece fiecare agent economic va urmă ri maximizarea profitului prin
minimizarea preţului şi creşterea calită ţii bunurilor produse.

Banita George Madalin XI A Page 4