Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice

Secția de Relații Internaționale și Studii Europene

Politica de cercetare și inovare

Bârsan Andreea
Anul III, Semestrul II, Grupa V

1
 Cuprins

1. Politica de cercetare și inovare în Uniunea Europeană

1.1. Apariție, evoluție
1.2. Al 7-lea Program Cadru
1.2.1. Obiective
1.2.2. Implementarea Programului Cadru
1.2.2.1. Instrumente
1.2.2.2. Buget
2. Politica de cercetare și inovare în România
2.1. Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II
2.1.1. Obiectivele Planului Naţional
2.1.2. Programe
2.2. Studiu pe anul 2009
3. Concluzii
4. Bibliografie

2
 1. Politica de cercetare și inovare în Uniunea Europeană

„Știința nu cunoaște granițele unui stat deoarece cunoașterea aparține umanității și este
torța care luminează lumea”. (Louis Pasteur)

1.1. Apariție și evoluție

Prin cercetarea Uniunii Europene trebuie să se înțeleagă activitățile de dezvoltare în

domeniul cercetării și tehnologiei realizate de UE și finanțate de către aceasta, așa cum
dictează Tratatele Constitutive. Cercetarea din UE are ca scop realizarea competiției
industriale și contribuția la alte politici UE.1
De la Euratom la Programul Cadru
Colaborarea europeană de azi din domeniul cercetării își are rădăcinile în tradiția
veche de secole a universităților europene. Imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial,
unele țări europene și-au unit forțele în crearea CERN2 (Organizația Europeană pentru
Cercetare Nucleară) în 1953, și mai apoi, în 1975, cele 6 state au creat Euratom.
CERN este o organizație științifică non-profit, cu sediul la Geneva, Elveția. Scopurile
de cercetare sunt acelea de augmentare a cunoașterii umane în fizica particulelor. Acest
domeniu de cercetare are nevoie de echipament complex și costisitor pe care nici un stat
membru nu și-l poate permite în mod individual. De-a lungul anilor, la CERN s-au făcut
multe descoperiri importante, fapt ce a contribuit la dezvoltarea unei culturi științifice
internaționale între comunitățile de cercetători europeni. În domeniul cercetării, CERN a fost
comparat cu o „inima capabilă să accelereze circulația ideilor și persoanelor în sectorul fizicii
energetice”. Ca și completare la numeroase rezultate științifice, au fost obținute rezultate
tehnologice importante care au avut un impact mare asupra societății civile – precum World
Wide Web.
Euratom a fost un centru de cercetare din Ispra, Italia. În contrast cu CERN, Euratom
nu poate fi considerat un succes: ideea fondatoare a fost aceea de a mări producția de energie
pentru a satisface cerințele energetice pentru reconstrucția și dezvoltarea europeană.
Electricitatea generată prin fisiune nucleară era văzută ca o sursă de energie ieftină în viitor.
Într-un spirit nuclear optimist și mai ales sub presiunea lobby-ului exercitat de americani,

1
Ronald Holzhacker, Markus Haverland, European reasearch reloaded, Springer, Netherlands, 2006, p. 262-
265.
2
Bart Funnekotter, Eureka!, Amsterdam University Press, Amsterdam, 2005, p. 40.

3
industria nucleară a fost prezentată ca un sector matur ce avea nevoie doar de construcția unor
centrale nucleare. Politicienii europeni nu au luat însă în calcul trendurile de pe piața
energetică, perspectivele pentru noi câmpuri petroliere și cercetări pentru noi surse de energie.
Combinația de reducere a prețurilor combustibilului datorită descoperirii unor noi câmpuri
petroliere, a unei conștiințe de mediu, a mișcărilor guvernamentale și a problemelor de
siguranță nucleară a condus multe guverne europene să reducă sau să blocheze programele de
producție nucleară în deceniile următoare Euratomului. Această situație a cauzat o lungă
perioadă de declin pentru organizație. Când a devenit clar că proiectul nu mai era conform
priorităților CEE, Consiliul European nu mai putea demonta Eratom datorită presiunilor
uniunilor comerciale și a guvernului italian. Așa că Euratom a supraviețuit ca o structură
costisitoare, rigidă în căutarea unui sens de existență. Când majoritatea personalului a atins
vârsta de pensionare în 1990, Euratom a fost reîntinerit și avea noi obiective. Structura a fost
modificată și Centrul pentru Cercetare Comună s-a format ca o organizație care să realizeze
cercetări pentru a sprijini politicile comunitare, oferind sfaturi imparțiale tehnice și
cunoștințele necesare pentru a efectua activitățile instituționale ale Uniunii.3
O mai bună investiție în cunoaștere
Consiliul European a insistat în ultimii ani pe importanța unei cercetări susținute și pe
dezvoltarea tehnologică. În același sens, Parlamentul European a atras atenția asupra nevoii
Europei de a crește investițiile în știință și tehnologie.4

1.2. Al 7-lea Program Cadru

Percepția crescândă cum că ceva trebuie făcut a apărut din contextul unei noi politici
care a pus accent pe cunoaștere, cercetare, educație și inovație. Consiliul European din
Lisabona, martie 2000, a creat acest context în cadrul căruia a fost posibil trasarea unui
Program Cadru mult mai ambițios în dimensiuni și scop decât celelalte care l-au precedat.
Europa trebuie să se transforme într-o societate bazată pe cunoaștere. Obiectivul de a investi
mai mult în cercetare s-a axat pe conceptul de Spațiu European de Cercetare.
Programul Cadru a avut un impact pozitiv: a îmbunătățit performanța științifică,
tehnologică și inovativă a Europei, a întărit capitalul uman, a integrat infrastructura de

3
Attilio Stajano, Reasearch, quality, competitiveness, Editura Springer, New York, 2006, p. 290-291.
4
Commission of the European Communities, Towards a European research area, Brussels, 2000, p. 5-6.

4
cercetare europeană și a consolidat coordonarea politicilor cercetării și acțiunile statelor
membre. De asemenea, a generat beneficii economice, sociale și de mediu.5
Al șaptelea program cadru pentru cercetare si dezvoltare tehnologică (PC7) este
instrumentul principal al Uniunii Europene pentru a finanța cercetarea în perioada 2007-2013.
El stabilește un cadru comun pentru inițiativele de cercetarea UE, considerate a avea un rol
crucial pentru creșterea competivității si crearea de locuri de muncă.

1.2.1. Obiective

Obiectivele extinse ale PC7 au fost grupate în patru categorii: cooperare, idei, oameni
şi capacitãţi, corespunzând celor patru obiective ale politicii europene de cercetare:
1. Cooperare - are ca principal scop câştigarea sau consolidarea poziţiei de conducere
în arii cheie ale ştiinţei şi tehnologiei, sprijinind cooperarea dintre universitãţi, industrie,
centre de cercetare şi autoritãţi publice în întreaga UE şi în restul lumii. Cooperarea
transnaţionalã este vãzutã ca un element cheie în toate activitãţile de cercetare.
2. Idei - are ca scop principal îmbunãtãţirea excelenţei bazei ştiinţei UE prin
îmbunãtãţirea concurenţei dintre echipele individuale de cercetare la nivel european. Lansat în
2007, Consiliul European de Cercetare (ERC) – organism autonom – sprijinã „cercetarea
frontalierã” desfãşuratã de echipe de cercetare, fie individual, fie în parteneriat, concurând la
nivel european, în toate domeniile ştiinţifice şi tehnologice, inclusiv inginerie, ştiinţe socio-
economice şi umane.
3. Oameni - are ca scop principal consolidarea prospectivelor de carierã, deopotrivã
mobilitatea şi pregãtirea profesionalã transnaţionalã şi inter-sectorialã a cercetãtorilor
Europei. Activitãţile programului sprijinã cercetãtorii individuali, construind pe baza
experienţelor pozitive ale acţiunilor program „Marie Curie” existente. De asemenea,
mobilitatea cercetãtorilor între universitate şi industrie este încurajatã.
4. Capacitãţi - are ca scop principal dezvoltarea capacitãţii de cercetare, astfel încât
comunitatea de ştiinţã europeanã sã aibã la îndemânã cea mai bunã infrastructurã pentru
cercetare posibilã. Activitãţile sunt sprijine în şase arii mari: infrastructurã pentru cercetare,
cercetare pentru şi de cãtre întreprinderi mici şi mijlocii, cooperare regionalã, stimularea

5
Ugur Muldur, Fabienne Corvers, Henri Delanghe, Jim Dratwa, Daniela Heimberger, Brian Sloan, and Sandrijn
Vanslembrouck, A new deal for an effective European research policy, Editura Springer, The Netherlands, 2006,
255-258.

5
potenţialului de cercetare în regiunile de „convergenţã” ale UE, aducerea ştiinţei şi a societãţii
mai aproape precum şi îmbunãtãţirea cooperãrii internaţionale.6
Programul este sub-divizat în 10 teme:
• Sãnãtate
• Alimentaţie, agriculturã, pescuit, biotehnologie
• Tehnologii informaţionale şi de comunicare
• Nanoştiinţe
• Energie
• Mediu înconjurãtor (inclusiv schimbarea climei)
• Transport (inclusiv aeronauticã)
• Ştiinţe socio-economice şi umane
• Spaţiu
• Securitate. 7

1.2.2. Implementarea Programului Cadru

1.2.2.1. Instrumente

Instrumentele de implementare a Programului Cadru sunt următoarele:

• Proiectele integrate – creează premisele pentru realizarea domeniilor tematice
prioritare ale Programului Cadru prin gruparea unor activități de cercetare,
demonstrație, training, inovație și managementul resurselor (resurse umane, abilități,
infrastructuri și echipament).
• Rețele de excelență – grupează și interconectează centre de excelență într-un domeniu
specific cu scopul de a depăși fragmentarea europeană a activităților de cercetare.
• Programele de coordonare a cercetării naționale – sprijină asocierea și colaborarea
dintre programele de cercetare națională a statelor membre.
• Proiecte cu costuri împărțite – numite și Proiecte de Cercetare cu un Target Specific
(STREP), dezvoltă activități de cercetare ce țintesc dezvoltarea de noi produse,
procese sau servicii (sau îmbunătățirea produselor existente, a proceselor sau a
serviciilor) pentru a satisface nevoile societății și pentru a implementa politicile UE.

6
http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C34/44/
7
http://cordis.europa.eu/fp7/wp-2011_en.html

6
 • Acțiuni coordonate – țintesc să promoveze și să sprijine interconexiunea și
coordonarea activităților de cercetare și inovare.
• Acțiuni de sprijin – integrează activitățile de cercetare și caută să sprijine
implementarea Programului Cadru. Ele includ studii, prezentări ale rezultatelor
cercetării, seminarii și studii de grup.
• Instrumente pentru mobilitate și training (acțiunile Marie Curie) oferă cercetătorilor
câteva oportunități de mobilitate transnațională la diferite stadii ale carierei lor și
sprijină instituțiile care cazează cercetătorii ce participă în programe de mobilitate.
• Instrumente pentru infrastructura de cercetare – promovează crearea unui sistem de
infrastructură pentru cercetare de calitate înaltă și este folosit efectiv în Europa.8

1.2.2.2. Buget

Comisia a propus un buget de 50. 521 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013.
Bugetul va fi împărțit astfel:
• Cooperare: 32.413 milioane de euro
• Idei: 7.513 milioane de euro
• Resurse umane: 4.750 milioane de euro
• Capacități: 4. 097 milioane
• Acțiuni non-nucleare desfășurate de JRC (Centrul pentru Cercetare Comună): 1.751
milioane de euro
• Euratom: 2.700 milioane de euro (2007-2011).
Mai mult, cercetarea fuziunii şi fisiunii nucleare, precum şi a protecţiei contra
radiaţiilor este acoperitã de Programul Cadru Euratom.

8
Attilio Stajano, Op. cit., p. 315-316.

7
 2. Politica de cercetare și inovare în România

Principalul instrument prin care Uniunea Europeană finanțează cercetarea și

dezvoltarea este Programul Cadru. La nivelul Uniunii, acest tip de programe se derulează încă
din 1984 iar în Romania ele au devenit funcționale după 1990 (FP5, FP6). 9
Cel de al şaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7) se
va derula în perioada 2007- 2013. Până în octombrie 2008, organizaţiile române de cercetare
obţinuseră contribuţii ale CE de aproximativ 15 milioane de euro prin intermediul PC7.

2.1. Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare II

Viziunea pe termen lung (2007-2013) legată de sistemul național de CDI (Cercetare,

Dezvoltare și Inovare) și rolul acestuia în societate sunt cuprinse în Planul National de
Cercetare, Dezvoltare si Inovare II (PNCDI II). 10

2.1.1. Obiectivele Planului Naţional

În conceperea Planului Naţional s-a avut în vedere rolul sistemului naţional CDI, care
are trei obiective strategice, formulate prin Strategia Naţională:
• crearea de cunoaştere în scopul creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării
româneşti;
• creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, cu impact la
nivelul agenţilor economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică,
• creşterea calităţii sociale, prin găsirea de soluţii tehnice şi ştiinţifice care susţin
dezvoltarea socială şi îmbunătăţesc condiţia umană a acesteia. Investiţia
publică are în vedere dezvoltarea cunoaşterii, motivată de nevoile socio-
economice, iar cercetarea este evaluată referitor la capacitatea sa inovativă.

Organizaţiile române de cercetare au succes în special în următoarele domenii de

cercetare: „Tehnologii ale informaţiei şi comunicării” (aproape 6,5 milioane de euro),

9
http://www.business-point.ro/consultanta/17/fp7-o-sansa-pentru-dezvoltarea-si-cercetarea-din-
romania.html
10
http://www.marketwatch.ro/articol/1985/Planul_national_CDI_2007-2013_-_Privire_in_viitor/

8
„Sănătate” (aproape un milion de euro) şi „Alimentaţie, agricultură şi biotehnologie”
(peste 500.000 de euro).
În plus, acestea au obţinut finanţări semnificative prin „Acţiunile Marie Curie”
pentru formare în domeniul cercetării, dezvoltarea carierei şi programe de mobilitate pentru
cercetători (aproape 1,5 milioane de euro), „Potenţial de cercetare”, care stimulează
capacităţile şi potenţialul de cercetare în regiunile de convergenţă şi în cele ultraperiferice
(peste 1,4 milioane de euro) şi „Infrastructuri de cercetare”, care optimizează utilizarea şi
dezvoltarea unor excelente infrastructuri de cercetare şi a celor existente (peste 1,3 milioane
de euro). Românii sunt coordonatori principali în 12 proiecte din cadrul PC7 şi 142 de
organizaţii române sunt implicate în 100 de proiecte.11
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului prin Autoritatea Națională
pentru Cercetare Științifică și alte instituții de finanțare promoveză și susține participarea
cercetătorilor romani la proiecte europene de cercetare în parteneriate internaționale prin
puncte naționale de contact de informare (National Contact Points - NCP) pe domenii
prioritare de la nivelul Comisiei Europene.12

2.1.2. Programe

În stabilirea programelor din cadrul PN II s-a avut în vedere faptul că trebuie

întreprinse cu prioritate acţiuni concrete pentru creşterea numărului de cercetători,
îmbunătăţirea performanţelor acestora şi creşterea atractivităţii carierei în cercetare. În acest
sens a fost creat programul Resurse umane.
Pentru a permite cercetătorilor să lucreze utilizând aparatură performantă, să
beneficieze de un management adecvat şi să menţină o relaţie permanentă cu nevoile socio-
economice, a fost creat programul Capacităţi.
Având în vedere importanţa cercetării fundamentale în dezvoltarea cunoaşterii şi
faptul că ea asigură o bază solidă cercetării aplicative şi dezvoltării tehnologice, atât prin idei,
cât şi prin capacitatea de formare a personalului cu calificare înaltă necesar acestor activităţi,
în Plan a fost introdus programul numit Idei.
Prin cel de-al patrulea program numit Parteneriate în domeniile prioritare, care este
cel mai amplu program al Planului, s-a avut în vedere crearea condiţiilor pentru o mai bună

11
Comisia Europeană, România. Realizări majore ale UE în domeniul științei și cercetării 2004-2009, p. 7-8.
12
http://www.euraxess.ro/ro/cercetatori-straini/cercetare-in-romania.html

9
colaborare între diferitele entităţi de CDI , agenţi economici şi/sau unităţi ale administraţiei
publice, pentru a oferi soluţii la probleme identificate în cadrul direcţiilor de cercetare.
Având în vedere importanţa finalizării cercetărilor prin rezultate practice, legate de
dezvoltările tehnice şi tehnologice, în Plan a fost introdus programul Inovare. Acesta va
susţine proiecte de cercetare pre-competitivă şi competitivă precum şi de dezvoltare a
infrastructurii de inovare.
Programul Susţinerea performanţei instituţionale stabileşte mecanisme de finanţare
instituţională prin competiţie, care să permită entităţilor de cercetare performante, publice sau
non-profit, să-şi implementeze strategiile proprii de dezvoltare în acord cu Strategia Naţională
pentru CDI . Evaluarea performanţelor instituţionale se face cu participare internaţională, la
intervale de 3-5 ani. Acest program va asigura concentrarea resurselor şi dezvoltarea
instituţională necesare obţinerii unor performanţe internaţionale.13

2.2. Studiu pe anul 2009

În anul 2009, criza economică a afectat profund domeniul cercetării în România,

finanţarea programelor naţionale reducându-se semnificativ. Efectul asupra Planului National
a fost acela că finanţarea pentru 2009 a fost diminuată la cote de 26%-50% faţă de
angajamentele iniţiale. Totuşi, ANCS a urmat liniile directoare ale Strategiei Naţionale CDI
pentru perioada 2007-2013, adoptate prin HG 217/ 2007, și anume:
• creşterea performanţei stiintifice,
• dezvoltarea resurselor sistemului,
• antrenarea sectorului privat,
• extinderea cooperării internaţionale,
cu o orientare clară spre rezultatelele cercetării şi o evaluare continuă a eficacităţii acestora,
prin monitorizarea eficienţei cheltuielilor la toate nivelurile: proiect, program, plan naţional.
Alte documente de referinţă pentru etapa respectivă au fost Planul Naţional CDI
pentru perioada 2007-2013 adoptat prin HG 475/2007, Programul de guvernare 2009-2012, și
Memorandumul de înțelegere între Comisia Europeană și România privind împrumutul
contractat de țara noastra cu UE.14

13
Guvernul României, Planul Național de cercetare, dezvoltare și inovare 2007-2013, p. 9.
14
Autoritatea Națională pentru cercetare științifică, Raport 2009 privind Planul Naţional de Cercetare,
Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, p. 3.

10
 Distribuţia proiectelor derulate în anul 2009, pe programe şi pe domenii
prioritare15
PROGRAM Resurse Capacităţi Idei Parteneriate Inovare TOTA
DOMENIU PRIORITAR umane L

1 – Tehnologia Informaţiei şi 45 50 125 138 30 388

Comunicaţii
2 – Energie 11 40 62 136 25 274
3 – Mediu 9 39 67 167 28 310
4 – Sănătate 63 43 183 158 11 458
5 – Agricultură, siguranţă şi 17 32 116 149 5 319
securitate alimentară
6 - Biotehnologii, biologie şi 7 23 45 105 5 185
genetică
7– Materiale, procese şi 78 67 187 228 159 719
produse inovative
8 – Spaţiu si securitate 6 23 4 121 20 164
9 – Cercetare socio- 24 27 337 119 2 509
economică şi umanistă
10 – Ştiinţe de bază 92 126 161 33 0 422
TOTAL 362 460 1287 1354 285 3748

Indicatori de rezultat ai Planului Naţional, pe programele componente, în anul

200916
REZULTATE Resurse Capacităţi Idei Parteneriate Inovare TOTAL
umane
Brevete naţionale depuse / 0 0 72 / 0 71 / 6 145 / 13 288 / 19
obţinute
Produse, tehnologii, servicii 0 8 0 103 11 144
de experiment (certificate)

15
Autoritatea Națională pentru cercetare științifică, Op. cit., p. 9.
16
Ibidem, p. 13.

11
 Alte produse, tehnologii, 0 31 0 435 13 479
servicii
Alte categorii (studii, 0 8 0 874 124 998
proiecte, proto-tipuri, desene,
cărţi tehnice, ghiduri,
manuale de utilizare, metode,
proceduri)
Număr de produse 0 0 0 22 13 35
transferabile
Articole şi comunicări 66 115 1307 1389 0 2177
indexate (ISI sau echivalent)
Cărţi, atlase, dicţionare 6 0 0 234 12 252
Alte publicaţii ştiinţifice 51 26 1478 3919 111 5508
(articole, comunicări)
Investiţii în infrastructura de 0 28 850 580 5 244 135 34 809
comunicaţii (mii lei)
Participări în proiecte 0 264 0 31 13 308
europene
Teze de doctorat finalizate 44 0 0 0 0 44

În anul 2009, activităţile de conducere au fost perturbate, în principal din cauza

apariţiei crizei financiare şi diminuarea bugetelor proiectelor, care a condus la:
• reeşalonarea (întârzierea) plăţilor către contractori;
• diminuarea (uneori anularea completă) a unor plăţi;
• suspendarea, pe timp nedeterminat, a unor activităţi de contractare.
Toate acestea au condus la instaurarea unei atmosfere de incertitudine, nemulţumiri şi
contestări, cu consecinţe care afectează pe termen lung credibilitatea sistemului CDI public.

12
 3. Concluzii

În ultimii ani ai secolului XX am intrat într-o societate bazată pe cunoaștere.

Dezvoltarea economică și socială depinde în mod esențial de cunoaștere în diversele ei forme,
pe producția, achiziția și folosirea cunoașterii. Cercetările științifice și dezvoltările
tehnologice în mod particular constituie pulsul unei societăți. Din în ce în ce mai mult,
activitățile întreprinse în acest domeniu sunt pentru scopul expres al îndeplinirii cererilor
sociale și al satisfacerii nevoilor sociale, în special în conexiune cu evoluția spațiului muncii
și apariția unor noi moduri de viață și activitate.
Al 7-lea Program Cadru a fost creat ca o soluție la backgroundul european: continentul
are de a face cu probleme din punct de vedere economic, social și de mediu: nu sunt suficiente
locuri de muncă, Europa este caracterizată de inegalitate regională, există și problema
demografică, mediul se degradează. Așteptările din partea științei și tehnicii nu au fost
niciodată mai mari. Știința și tehnologia joacă un rol important în soluționarea noilor
provocări economice, sociale și de mediu. Ele reprezintă motorul creșterii economice și a
competitivității. Efectele științei și tehnologiei în aria forței de muncă sunt pozitive. Acestea
pot juca un rol major în ceea ce privește coeziunea, sănătatea publică și provocările de mediu.
Pentru ca Europa să facă față acestor așteptări, ea trebuie să se confrunte cu
slăbiciunile actuale care o împiedică să își atingă maximum de potențial. Trebuie să
cheltuiască mai mult pe cercetare și să implementeze mai bine resursele limitate printr-o
cooperare și cordonare puternice a politicilor științei și tehnologiei în Uniunea Europeană.
Acest lucru necesită îmbunătățiri continue în sistemul UE de guvernare a politicilor de
cercetare. Mai mult decât atât, relațiile diverse dintre cetățeni și știință și tehnologie trebuie
recunoscute și avute în vedere dacă Europa va dori să avanseze în anumite domenii cheie.
Obstacolele care stau în fața întreprinderii inovației în Europa vin din cadrul
instituțional și legal și de la atitudinea antreprenorilor. Instituțiile sunt birocratice și există
prea multe norme. Taxele mari descurajează antreprenorii să își asume riscuri în avansul
cercetării și de a deschide noi afaceri. Mai mult decât atât, investițiile publice și private în
cercetare și dezvoltare sunt destul de mici iar piața muncii este prea rigidă.17
În România, deși Planul Naţional este pozitiv, efectul este diluat din cauza limitării la
instrumente de implementare a politicilor de cercetare, și, în mai mică măsură, de inovare,
acestea nefiind susținute în mod adecvat de instrumente fiscale și de politica economică. Deși

17
Attilio Stajano, Op. cit., p. 361.

13
a beneficiat de o dinamică susținută în perioada 2006-2008, România se găsește mult sub
media europeană, atât din punctul de vedere al capacității sistemului CDI, cât și al
performanțelor acestuia, cu impact direct asupra competitivității economice.18
Obiectivele asumate prin Strategia Națională, acelea de ameliorare a calităţii vieţii
sociale prin crearea de cunoaştere, prin creşterea vizibilităţii cercetării româneşti şi a
capacităţii inovative a acesteia, sunt bine ţintite, prin intermediul obiectivului ancoră de
dezvoltare a sistemului CDI naţional. Totuși, lipsa de continuitate în derularea proiectelor și
programelor unui sistem care a fost adus în condiții limită din punct de vedere al resurselor
financiare face improbabilă sustenabilitatea atingerii obiectivelor.19

18
Autoritatea Națională pentru cercetare științifică, Op.cit., p. 25.
19
Ibidem, p. 26.

14
 4. Bibliografie

• Autoritatea Națională pentru cercetare științifică, Raport 2009 privind Planul Naţional
de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2007-2013;
• Comisia Europeană, România. Realizări majore ale UE în domeniul științei și
cercetării 2004-2009;
• Commission of the European Communities, Towards a European research area,
Brussels, 2000.
• Funnekotter Bart, Eureka!, Amsterdam University Press, Amsterdam, 2005;
• Guvernul României, Planul Național de cercetare, dezvoltare și inovare 2007-2013;
• Holzhacker Ronald, Haverland Markus, European reasearch reloaded, Springer,
Netherlands, 2006;
• Muldur Ugur, Corvers Fabienne, Delanghe Henri, Dratwa Jim, Heimberger Daniela,
Sloan Brian, Vanslembrouck Sandrijn, A new deal for an effective European research
policy, Editura Springer, The Netherlands;
• Stajano Attilio, Reasearch, quality, competitiveness, Editura Springer, New York,
2006;
• http://cordis.europa.eu/fp7/wp-2011_en.html
• http://www.business-point.ro/consultanta/17/fp7-o-sansa-pentru-dezvoltarea-si-
cercetarea-din-romania.html
• http://www.eu4journalists.eu/index.php/dossiers/romanian/C34/44/
• http://www.euraxess.ro/ro/cercetatori-straini/cercetare-in-romania.html
• http://www.marketwatch.ro/articol/1985/Planul_national_CDI_2007-2013_-
_Privire_in_viitor/

15