ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1. Situaţia netă
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

POSTA ATLASSIB CURIER RAPID s-a infiintat in august 2003 avand sediul central in Sibiu, strada Autogarii Nr. 1. De atunci si pana in prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltare datorita interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clientilor. Incepand din ianuarie 2006 detinem certificarea SR EN ISO 9001:2001 025/25.01.2006. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID ofera sevicii de curierat atat la nivel national prin cele peste 80 de depozite si agentii, cat si in afara tarii prin cele peste 150 de agentii Atlassib, astfel se pot transporta colete in aproape toate colturile Europei. Parcul auto apartinand POSTA ATLASSIB CURIER RAPID este compus din peste 150 de autoutilitare. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. efectueaza servicii postale conform Ordonantei de Guvern nr 31/2002 privind serviciile postale,aprobata prin legea 642/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Decizia nr. 2.858/2007 a presedintelui A.N.R.C.T.I S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., este o societate cu capital sută la sută românesc. Timp de opt ani am funcţionat ca un serviciu în cadrul societăţii Atlassib. Din anul 2002 s-a înfiinţat S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., tot în acelaşi an s-a obţinut certificatul de înregistrare a mărcii. De atunci şi până în prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltarea datorită interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clienţilor. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. expediază în condiţii de maximă eficienţă şi confidenţialitate plicuri şi colete în ţară şi în străinătate. Reţeaua internă cuprinde toate oraşele mari din ţară, fiind formată din peste 80 de agenţii. Toate acestea sunt dotate cu aparatură tehnică şi informaţională de ultimă oră fiind conectate non-stop la reţele de

comunicare. În vederea înregistrării şi urmăririi trimiterilor poştale dispune de soft specializat şi de alte echipamente tehnice precum cititoarele mobile de coduri bară. Depozitul central are în dotare o bandă transportoare Mulag Orbiter pentru manipularea coletelor. Parcul auto propriu care poate face faţă oricărei solicitări, acesta numărând până în prezent peste 150 de autovehicule.

2.

POSTA ATLASSIB se extinde in criza:

SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL, societate cu capital 100% românesc, inregistreaza succes in 2009, un an de criza si de fuziuni in domeniu, si anunta ca, din 1 iulie 2009, va introduce un serviciu nou, numit EXPRESS Local in Bucuresti, ceea ce va insemna trimiteri la doua ore, cu tarife sub pretul pietei, a declarat marti directorul companiei, Alexandru Avramescu. “Serviciul de EXPRESS Local va fi operabil din luna iulie, in Bucuresti. Noutatea este ca vom putea face orice fel de trimitere postala in maxim doua or,e in orice zona a Capitalei, la tarife sub cele existente pe piata. Speram ca prin extinderea serviciilor sa reusim sa ne mentinem cresterea din ultimii ani, chiar daca este criza “, a precizat Alexandru Avramescu. {mosgoogle right} Acesta a explicat ca Posta Atlassib se afla in crestere si in acest an de criza. Conform ultimelor date ale firmei, lunar au loc 200.000 de trimiteri, din care 150.000 interne si 50.000 externe. Anual, Posta Atlassib efectueaza 1,8 milioane de trimiteri postale in România, la care se adauga 600.000 de trimiteri postale in 13 tari europene. “Pe noi nu ne afecteaza deloc criza, din contra. Vrem sa ne extindem unde am deschis agentii. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, noi suntem cu peste 20% in crestere, la trimiteri postale si cantitativ si valoric. Sunteti in primii 5 din România. Ca firma româneasca, cu servicii de curierat international, suntem primii, tinând cont ca suntem o firma integral româneasca”, a spus Avramescu. Posta Atlassib este singura firma de curierat din România care ofera doua servicii dedicate clientilor, din care unul gratis. Primul se refera, la posibilitatea de urmarire a oricarei trimiteri postale, la orice ora, gratuit, pe site-ul www.postaatlassib.ro. Pentru clientii persoane juridice, Posta Atlassib este singura firma de curierat care si-a dezvoltat un program adaptat la nevoile fiecarei firme partenere, conform directorului Alexandru Avramescu. Cea mai performanta firma de curierat din judetul Sibiu in anii 2007 si 2008, conform Camerei de Comert din Sibiu si una dintre primele cinci din tara, Posta Atlassib este o societate cu capital 100% românesc, care face parte din Holdingul Atlassib. Posta Atlassib a ocupat locul 1 in 2006, in Topul companiilor performante, in activitatea de curierat, dar si de servicii, realizat de Camera de Comert si Industrie a României. Posta Atlassib are 450 de angajati in cele 180 de agentii din România si din strainatate. De asemenea, dispune de un parc auto format din peste 200 de autovehicule. Posta Atlassib a fost prima firma de curierat din România care a introdus scuterele, in urma cu cinci ani. Timp de opt ani, Posta Atlassib a functionat ca un serviciu in cadrul societatii Atlassib. Din 2003, a fost infiintata SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL.

În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a societatii, dar si numarul clientilor de renume s-au dublat de la an la an. Posta Atlassib este singura firma româneasca care efectueaza trimiteri postale in alte 13 tari europene: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia si Franta. “Cele mai solicitate destinatii externe sunt Italia, Spania si Germania. Iar cele mai solicitate perioade sunt sarbatorile de Pasti si de Craciun. Spre exemplu, volumul de lucru de Pasti este de cinci ori mai mare fata de normal, iar de Craciun creste de trei ori”, ne-a declarat directorul Posta Atlassib. Conducerea Atlassib urmareste adaptarea preturilor in asa fel incât sa faca fata concurentei si sa aiba tarife cât mai mici. Un român care trimite cu Posta Atlassib un colet de pâna la 5 kg, in Italia, plateste 10 euro. Acest colet va fi livrat in maxim 60 de ore, iar clientul poate urmari pe internet, pe site-ul firmei, drumul pachetului sau a plicului sau pâna la destinatie. Conform datelor furnizate de Posta Atlassib, persoanele fizice prefera sa trimita pachete in ultima perioada, mai ales din si spre strainatate, iar plicurile sunt expediate mai ales de companii. Traficul postal total a fost, in anul 2007, de 702,98 milioane trimiteri postale, revenind in medie 32,65 de trimiteri postale pe cap de locuitor, fata de 26,72 in 2006 si 22,67 la nivelul anului 2005, potrivit raportului de date statistice privind piata serviciilor postale din România in anul 2007 pub licat de Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC). Traficul postal reprezinta totalul scrisorilor, imprimatelor, coletelor si serviciilor express. Raportul arata ca 97,32% din traficul postal total a fost intern (684.175.553 trimiteri), doar 18.806.154 fiind trimiteri postale internationale, adica 2,68% din totalul traficului postal. Cifra de afaceri =4,809,648 EURO (2009)

3. Servicii interne ATLAS PAK

Atlas Pak este un serviciu sigur de curierat rapid , oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Romania. Important:
• •

Pachetele pot fi expediate, fie in ambalajele de care dispune clientul, fie in ambalajele puse la dispozitie de POSTA ATLASSIB. La preluare, pe fiecare colet sau plic, se va aplica eticheta proprie (document de transport) POSTEI ATLASSIB, pe care vor trebui inscrise citet, numele si adresa, atat a expeditorului, cat si a destinatarului.

CONFIRMARE de PRIMIRE (tarif initial + tarif plic corespondenta). iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0.formular tipizat. confirmare de primire semnata de catre destinatar AVANTAJELE SERVICIULUI ATLAS PAK • • • • timp redus de distribuire posibilitatea urmaririi permanente a trimiterii postale acoperire nationala formalitati simple de expediere TARIFE TRANSPORT COLETE SI PLICURI IN ROMANIA COLETE PLICURI -primul kg se va taxa cu 15 LEI. pe care il gasiti gratuit in toate agentiile ATLASSIB.7 LEI Expedieri LOCO COLETE -format A5 .15 LEI PLICURI . EXPEDIERI PLIC SAU COLET IN SISTEM: • • • • DOOR-TO-DOOR sau AGENTIE -> AGENTIE EXPEDITOR -> AGENTIE AGENTIE -> DESTINATAR EXPEDIERI LOCO EXPEDIERI TUR-RETUR pentru acte trimise si care doriti sa se reintoarca semnate sau avizate (tarif initial x 2) EXPEDIERI .• Pentru fiecare colet va trebui completata o LISTA DE CONTINUT .10 LEI -format A4 .

.. Eliberarea dovezii privind distribuirea trimiterii poştale..... oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Spania. Depozitarea si păstrarea trimiterilor poştale la dispoziţia destinatarilor..... Asigurarea automată a expediţiilor cu o valoare de până la 50 euro..2 euro/kg GERMANIA -pana la 10 kg ... TARIFE DE TRANSPORT COLETE DIN ROMANIA SPRE: SPANIA.......1 euro/kg ...... Livrarea trimiterilor poştale potrivit priorităţii.5 LEI -7 LEI Preturile sunt cu TVA inclus !!! Valori adăugate serviciilor ( servicii gratuite): Serviciul de transmitere înregistrata a trimiterii poştale. Anglia.. Grecia.... Garantarea timpului de distribuire........ Italia...10 euro -peste 10 kg ... Alte servicii speciale privind modul de transmitere: Monitorizarea electronica a traseului trimiterii poştale pe toata durata transportului........ Posibilitatea de schimbare a destinaţiei sau a destinatarului în timpul transportului.. Servicii internationale CURIER RAPID CURIER RAPID este un serviciu de curierat rapid. PORTUGALIA -pana la 10 kg. ANGLIA. Olanda si Germania... international...... Franta....20 euro -peste 10 kg.. Încercări multiple de livrare.... Austria..... Colectarea trimiterilor poştale de la o adresa desemnata de către expeditor.... Portugalia..-primul kg se va taxa cu 11 LEI....Belgia.. Garantarea livrării trimiterii poştale la o data si o ora anume stabilite. 4. iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0..

....intre 5 si 10 kg kg. Servicii internationale Express ............1.....2 euro/kg Plicurile fara valoare......5 euro/kg SUEDIA -pana la 10 kg ... Moldova Nord..10 euro coletele preluate de pe liniile HAMBURG..20 euro -peste 10 kg ..15 euro -peste 10 kg............ Moldova Sud...ITALIA -intre 0 si 5 kg kg...............18 euro -peste 10 kg......15 euro -peste 10 kg ................1......5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.............................10 euro -peste 10 kg ...............5 euro/kg AUSTRIA...1.....5 euro/kg coletele preluate din ROMA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg.................. Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ..............1. BELGIA .....15 euro -peste 10 kg .2 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg.... GRECIA................1 euro/kg -pana la 10 kg .. 5.. format A5 se vor taxa cu 5 euro.... Moldova Nord......................1........................... BREMEN si BERLIN se vor taxa astfel: .5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.................8 euro/kg coletele preluate din TORINO si SICILIA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ......................... iar cele format A4 se vor taxa cu 10 euro... Moldova Sud...1...............20 euro -peste 10 kg . Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ......15 euro -peste 10 kg.........................OLANDA -pana la 10 kg ..................15 euro -peste 10 kg ......

.....4 euro/kg Plicuri fara valoare format A5 se vor taxa cu 15 euro..20....... iar cele format A4 se vor taxa cu 30 euro.... Italia.. Olanda....30 euro -peste 10 kg ..... Franta.....EXPRESS este un serviciu sigur.................3..... Spania.......... respectiv 3 euro/kg ITALIA -pana la 10 kg ......... o facilitate oferita persoanelor ce au nevoie de transmiterea unor colete sau plicuri in regim de urgenta din Germania. AUSTRIA -pana la 10 kg.40 euro -peste 10 kg ..2......... respectiv 4 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg ....... 6.... TARIFELE DE EXPEDIERE COLETE prin serviciul EXPRESS GERMANIA ..3 euro/kg SPANIA -pana la 10 kg ........ respectiv 30 euro -peste 10 kg .. CUM EXPEDIEM??? CONDITII DE TRANSPORT: . Austria.. Portugalia.. Belgia...30-40 euro -peste 10 kg ......... Suedia...

• • • Pentru produsele fragile. in momentul sosirii la destinatie. ambalate necorespunzator. firma nusi asuma nici o raspundere in cazul deteriorari pe timpul transportului. lichide infalamabile (acetona. transport si livrare. nu sunt admise la transport materiale explozive. e) Trimiteri postale care prin greutatea si volumul lor prezinta greutati la manipulare si transbordare. c) Trimiteri postale care prezinta etichete sau inscriptii vechi. Ambalajul folosit de expeditor se considera suficient in cazul in care se apreciaza ca protejeaza trimiterea postala de la depunerea ei la punctul de acces pana la eliberarea ei destinatarului in conditii normale de colectare. neindepartate. sortare.gaze comprimate (butan. orice reclamatie ulterioara nu va mai fi luata in considerare. instalatiilor utilizate sau celorlalte bunuri transportate pe toata durata operatiunii de colectare. orice reclamatie se va face direct delegatului firmei. Coletele vor fi eliberate numai pe baza actului de identitate (B. munitie. TERMENI SI CONDIŢII DE ACCEPTARE A TRIMITERILOR POŞTALE Extras din REGULAMENT POSTA ATLASSIB CONDITII DE PREZENTARE A COLETELOR PENTRU TRANSPORT Expeditorul are obligatia de a proteja bunurile care fac obiectul unei trimiteri postale intr-un ambalaj corespunzator astfel incat sa fie ferite de pierderea totala sau partiala precum si de deteriorare si sa nu poata pricinui pagube persoanelor. veterinare si fitosanitare. transport si livrare: a) Trimiteri postale constand din bunuri al caror transport este interzis prin dispozitii legale. artificii. • 7. ACCEPTUL CLIENTULUI REFERITOR LA CONDITIILE DE TRANSPORT Termenii si conditiile prezentate mai jos impreuna cu alte reglementari existente la centrele Postei Atlassib reprezenta clauzele contractului intre expeditor si serviciul Posta Atlassib in momentul remiterii expedierii . sortare. b) Trimiteri postale al caror ambalaj prezinta inscriptii care contravin ordinii publice si bunelor moravuri. precum si toate celelalte articole mentionate ca fiind interzise prin hotararile aflate in vigoare. oxigen). transport si livrare. propan. Din motive de siguranta. mediului. benzina).I sau pasaport) si semnatura. Se exclud de la colectare. In cazul deteriorarii coletelor in timpul transportului. materiale iritante. d) Trimiterile postale de marfuri perisabile care nu sunt protejate prin ambalaje si conditii speciale la transport pentru respectarea normelor sanitare.

transport şi livrare: a) trimiterile poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. revine expeditorului. mediului. fie chiar şi numai pe o porţiune de parcurs. Expeditorul accepta clauzele contractului atat din partea sa cat si din partea altei persoane care ar putea avea un interes asupra exoedierii respective indiferent daca a semnat documentul de transport sau nu. În această situaţie responsabilitatea pierderii totale sau parţiale. potrivit legii penale. Furnizorul de servicii poştale este obligat să recunoască şi să folosească inscripţionările şi etichetele aplicate de expeditor. instalaţiilor utilizate ori celorlalte bunuri. sortare. dacă se depun neambalate. 31 din 30 ian. provocate de vicii ascunse prin ambalare. infracţiuni: 1. pagubelor pricinuite persoanelor. EXPEDITII INTARZIATE Transportatorul va depune toate eforturile pentru a livra expedierea potrivit programului normal de livrari. precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Furnizorul de servicii poştale poate pune la dispoziţie expeditorului etichete tipizate. dar acesta nu este garantat. furnizorul de servicii poştale trebuie să aplice etichete sugestive care să indice modul de manipulare şi depozitare.catre Posta Atlassib. (3) Dacă pentru anumite trimiteri poştale sunt necesare măsuri speciale de manipulare şi depozitare. dacă sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie. Extras din ORDONANŢA nr. Constituie contravenţii următoarele fapte. funcţie de natura lor. revine in totalitate expeditorului. depunerea la un punct de acces a următoarelor categorii de trimiteri poştale: . (2) Furnizorul de servicii poştale este obligat să accepte bunul ambalat de către expeditor atunci când ambalajul folosit corespunde standardelor şi normelor tehnice în vigoare. Cu asumarea in scris a raspunderii expeditorului. 2002 privind serviciile postale (1) Sunt excluse la colectare. deteriorării. In acest caz. atunci când acestea corespund standardelor şi normelor tehnice în vigoare. Transportatorul nu este raspunzator pentru intarzieri de orice natura. Nici un angajat al Sericiului Posta Atlassib sau nimeni altcineva nu are autoritatea de a schimba sau modifica vreunul din termenii sau conditiile contractului. Termenul de expeditie desemneaza toate documentele sau coletele care sunt trimise pe baza unui document de transport. raspunderea privind modul de ambalare. pot fi acceptate la transport alimente neperisabile si bunuri fragile. b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. c) trimiterile poştale care prezintă etichete sau inscripţii vechi neîndepărtate.

2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale În afara dispoziţiilor din reglementări speciale şi din Ordonanţa privind serviciile poştale. f) trimiterilor poştale pentru diverşi destinatari. Nu sunt admise la prezentarea în reţeaua poştală publică trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia specială în domeniul serviciilor poştale. este interzisă introducerea în orice categorie de trimiteri poştale a: a) stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. pot pricinui pagube persoanelor. Extras din Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale . nici distribuite destinatarilor şi nici returnate expeditorului. 118 din 19 mar. transportul acestora se efectuează pe riscul expeditorului. precum şi a substanţelor radioactive. instalaţiilor utilizate sau celorlalte bunuri. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care nu îndeplinesc condiţiile de adresare sau asamblare. introducerea în trimiteri poştale cu tarif inferior a unor trimiteri poştale pentru care sunt stabilite tarife superioare sau tarife care prin însumare depăşesc tariful trimiterii în care au fost introduse. c) obiectelor obscene sau imorale. În acest caz furnizorul de servicii poştale este obligat să informeze expeditorul trimiterii poştale despre tratamentul aplicat acelei trimiteri. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care conţin obiecte interzise. muniţiilor. b) substanţelor explozive. precizând interdicţia sub incidenţa căreia intră aceasta. părţilor şi accesoriilor acestora. veterinare. care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate. dacă se depun neambalate. precum şi trimiterile constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. c) trimiteri poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. d) animalelor e) armelor. cu încălcarea condiţiilor obligatorii prevăzute prin aceste dispoziţii. mediului. b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. fie chiar şi numai pe o porţiune din parcurs. economice. prin dispoziţii legale administrative. Extras din DECIZIA nr. trimiterile nu sunt îndrumate la destinaţie. inflamabile sau a substanţelor periculoase.a) trimiteri poştale constând în bunuri. sanitare. 2. fitosanitare şi altele similare. d) trimiteri poştale constând în bunuri pentru care sunt stabilite condiţii speciale de transport.

fara scop comercial (1). cu provenienţa sau destinaţia teritoriului sau transmise in tranzit prin teritoriul sau.2.12. contin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei sale. Extras din LEGEA nr. bilete de banca sau valori la purtător. sunt trimise de catre expeditor catre destinatar fara nici o obligatie de plata.1. 1. Totuşi coletele conţinând obiectele vizate la pct.8. (2). bijuterii si alte obiecte preţioase. 1. 1. 2.3. 3. obiectele obscene sau imorale. obiectele a căror importanta sau circulaţie este interzisa in tara de destinaţie. c). nici returnate la origine. 545 din 18. precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane. inflamabile sau alte materii periculoase. schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede. manufacturate sau nu. Excepţiile privind interdicţiile si prelucrarea coletelor acceptate din greşeala reies din regulament. altele decât expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. In aplicarea alin. d).7. sub rezerva dispozitiilor art.7 nu sunt in nici un caz îndrumate la destinaţie. fiecare administraţie are posibilitatea sa interzică introducerea de aur in lingouri in trimiterile cu sau fără valoare declarata. pot prezenta un pericol pentru agenţi. pietre preţioase.2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale Scutiri de la plata drepturilor vamale Colete expediate de la o persoana fizica la alta. contin bunuri care prin natura lor sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializarii. 1. pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul poştal. 1. prin natura lor sau prin ambalajul lor. cu conditia ca acestea sa nu fie de natura Comerciala. 1. 31. obiectele care.6. 1. Sunt scutite de la plata drepturilor vamale. 1. nici predate destinatarilor. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete: 1.4. animalele vii. bancnote. platina. (1) nu sunt de natura comerciala coletele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : a). In plus. prezinta caracter ocazional.Interdicţii 1. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala. b). Este interzis sa se introducă in colete cu valoare declarata. stupefiantele si substanţele psihotrope. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri. materiile radioactive.5 si 1. bunurile expediate prin colete de o persoana fizica dintr-o tara terta la o alta persoana fizica.2.5. materiile explozive. 1. aur sau argint. .

dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel. (3) daca valoarea globala a bunurilor din colet depaseste suma prevazuta la alin (2). importate separat. sunt constituite din bunuri a caror valoare totala nu depaseste 45 euro/colet. tafia. 30 alin. lichioruri : 1 litru sau o combinatie proportionala a acestor produse. inclusiv bunurile mentionate la art. ar fi putut beneficia de scutire. în cazul în care nu s-a răspuns la reclamaţia prealabilă. lit.31 din 30 ian. Pentru bunurile enumerate mai jos scutirea prevazuta la art. (9) Termenul prevăzut la alin. (6) Termenul de păstrare pentru trimiterile poştale este de 18 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. sunt scutite de la plata drepturilor vamale. vinuri spumoase. scutirea va fi acordata doar pana la concurenta acestei sume pentru bunurile care. dacă aceste împrejurări au survenit între momentul depunerii trimiterii poştale la punctul de acces şi momentul livrării la destinatar. sau b) bauturi distilate si spirtoase si aperitive pe baza de vin sau alcool. (5) cartile. (3) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de servicii poştale este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. cu exceptia celor care lezeaza moralitatea publica. (4) Termenul de soluţionare a reclamaţiei prealabil adresate furnizorului de servicii poştale este de 3 luni şi se calculează de la data introducerii reclamaţiei. (5) Reclamaţia prealabilă poate fi introdusă de expeditor sau de destinatar. de la expirarea termenului de soluţionare a acesteia. 31. (8) Termenul pentru introducere a cererii de chemare în judecată este de 6 luni pentru trimiterile poştale interne şi de un an pentru cele internaţionale. si c) parfumuri : 50 ml sau apa de toaleta : 250 ml. (4) bunurile introduse peste limitele prevazute la alin (2) sunt supuse platii drepturilor de import potrivit prevederilor legale in vigoare. sake sau bauturi similare cu un continut alcoolic ce nu depaseste 22% din volum. pe colet la urmatoarele cantitati: 2. . alcool si bauturi alcoolice a) bauturi distilate si spirtoase cu un continut de alcool ce depaseste 22% din volum: alcool etilic netratat de 80% din volum si peste: 1 litru. (1) este limitata . (2) În cazul pierderii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale.(1) este termen de prescripţie şi curge de la data primirii răspunsului la reclamaţia prealabilă sau. RĂSPUNDEREA PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR POŞTALE Extras din ORDONANŢA nr. 2002 privind serviciile postale (1) Furnizorul de servicii poştale este răspunzător faţă de utilizatori pentru prestarea serviciului în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat cu expeditorul. (7) Termenele prevăzute în prezentul articol se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale.e). potrivit legii. e). ziarele si publicatiile periodice . tinandu-se seama de faptul ca valoarea unui bun nu poate fi fractionata. furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită.

pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. 5. valoare care nu va depăşi limitele prevăzute la art. . pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. furtul. 4. (16) În afara despăgubirilor prevăzute la alin. pentru trimiterile poştale depuse deschise. (15) Când expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală. stabilită în raport cu greutatea lipsă sau cu greutatea conţinutului deteriorat. 5. d) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit. distrugerea totală sau parţială sau prin deteriorarea trimiterii. cu întreaga valoare a rambursului. când furnizorul de servicii poştale a omis încasarea rambursului de la destinatar. a) pct. după livrarea acesteia destinatarului. c) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar. a) se restituie şi tarifele încasate la depunerea trimiterii poştale la punctul de acces. b) în caz de pierdere parţială. 2. furt sau distrugere totală: 1. (18) În toate cazurile menţionate la art. (12) Expeditorul poate renunţa la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. a) pct. cu cota-parte din suma prevăzută la lit. în caz de pierdere parţială. se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tarifele aplicabile pentru serviciul poştal standard. (17) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor cu valoare adăugată. distrusă sau deteriorată. cu cota-parte corespunzătoare greutăţii lipsă din valoarea declarată. (1) lit. cu valoarea declarată pentru partea lipsă. 43 furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii: a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate nu se despăgubesc. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. (14) Pierderea completă a conţinutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poştale. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. despăgubirea este la nivelul valorii declarate. 3. distrugere parţială sau deteriorare: 1. cu întreaga sumă depusă la punctul de acces. (13) Furnizori de servicii poştale răspund pentru trimiterile poştale interne. înscrisă în nota de inventar. pentru trimiterile postale cu valoare declarata. potrivit legii. (11) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare valorii reale a prejudiciului cauzat prin pierderea. cu întreaga valoare declarată. cu întreaga valoare declarată. b) paguba s-a produs ca urmare a faptei unei terţe persoane pentru care furnizorul de servicii nu este chemat.(10) Cererea de chemare în judecată va fi însoţită de dovada îndeplinirii procedurii reclamaţiei prealabile. 2. în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate. cu suma prevăzută la lit.43. distrugere parţială sau deteriorare a trimiterilor poştale. pentru trimiterile poştale depuse închise. până în momentul livrării la destinatar. altele decât coletele. 3. în condiţiile prevăzute de art. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. după cum urmează: a) în caz de pierdere. nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale.46. 4. cu excepţia tarifului de asigurare. să răspundă.

după caz. nr. 8 Str. B6. 11. bl. sc. 4 B-dul Republicii. nr. 25 Str. Sasilor. 2-4 Str.jud. nr. RETEAUA INTERNA: Agentia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Adjud Posta Atlassib Agnita Posta Atlassib Alba Iulia Posta Atlassib Alexandria Auto Posta Atlassib Alexandria Posta Atlassib Arad Posta Atlassib Avrig Posta Atlassib Bacau Posta Atlassib Baia Mare Posta Atlassib Barlad Posta Atlassib Bistrita Posta Atlassib Blaj Posta Atlassib Oras Adjud Agnita Alba Iulia Alexandria Alexandria Arad Avrig Bacau Baia Mare Barlad Bistrita Blaj Adresa Str. 40 alin. Stroe Belloescu. (6) sau (7). 8. L2. ap. 12 str. 10 Telefon 0237-640030 0269-510066 0258-834228 0247/421166 0247-421033 0257-256595 0269-523708 0234-588020 0262-250029 0235-412555 0263-235020 0258-710333 Fax 0237640030 0269513160 0258834228 0247/42116 6 0247421018 0257256595 0269523708 0234588020 0262250029 0235412555 0263235020 0258710333 E-mail - . Vaslui B-dul Decebal. bl. 1 Str. 218. 3 Strada Mircea cel Batran nr 83 Str. Nicolae Balcescu. nr. nr. 25 B-dul Traian. nr 10. nr. Avram Iancu. nr. Energiei. piata jud Vrancea Str. Dunarii. nr. 48. Bradului. nr. nr. B. ap.Trimiterile poştale care nu au putut fi livrate destinatarilor şi nici expeditorilor devin proprietatea furnizorului de servicii poştale după expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. Calea 6 Vanatori.

88 A. 103. Gh. B D-dul Dacia. Traian Viua. Alexandriei (Autogara Rahova) nr. 9. G2. nr. Galati. 9 - 0231-538080 0239-627710 0268-474135 0268-327121 021-3110113 021-4205782.13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Botosani Posta Atlassib Braila Posta Atlassib Brasov Bartolomeu Posta Atlassib Brasov Posta Atlassib Buc. Ion Mihalache. Bucuresti. 18F. 13-15 Str. Cindrelu. Unirii. bl. 39 Complex Come and Go Calea Bucuresti. 17 A B-dul Mamaia. 33 bis. 2 Str. Gheorghe Sincai. bl.Giurgiului Posta Atlassib Bucuresti-gara Posta Atlassib Bucuresti-Obor Posta Atlassib Buzau Posta Atlassib Campia Turzii Posta Atlassib Calarasi Posta Atlassib Campulung Posta Atlassib Caracal Posta Atlassib Caransebes-Posta Atlassib Cisnadie Posta Atlassib Cluj Intern Posta Atlassib Cluj Posta Atlassib Constanta Autogara Posta Atlassib Constanta Posta Atlassib-Delfinariu Craiova Posta Atlassib Dej Posta Atlassib Deva Posta Atlassib Dorohoi Posta Atlassib Fagaras Posta Atlassib Falticeni Posta Atlassib Focsani Posta Atlassib Galati Posta Atlassib Giurgiu Posta Atlassib Hunedoara Posta Atlassib Iasi Posta Atlassib Lugoj Posta Atlassib Angelina Voiaj Colaborator Posta Atlassib Botosani Braila Brasov Brasov Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Buzau C. 314. 164 Sos. nr. nr. 13. B 1. nr. I.Calea Mosilor. bl. bl. nr. nr. nr. sc. parter Str. 7 B-dul Iuliu Maniu. 4. 3 Str. Nr. Garii. A. parter Str. nr. nr. J. Libertatii. parter Str. ap. 4B Str. Verde Nr. Brailei. 4 Obor . Antonio Caracalla. Iasilor. 206 Str.81 B-dul Unirii. bl. 3. 1 Str. Garii. Nr. sc. bl. 31-33 Sos. ap. parter. sector 4 Str. nr. nr. bl. parter Str. Sc. 2 B-dul Republicii. Prelungirea Bucuresti. C 2 B-dul Unirii. A. Nr. L 1. nr. bl. Brezoianu. bl. nr. 21. 23 B-dul Dimitrie Pompeiu. 16-18 Str. BR 5b Str. 5. 60. nr. bl. Morilor. ap. bl. 101 Str. Laminoristilor Str. parter Str. bl. 18 Str. 0214202520 0213350809 021-2232976 021-2520345 0238-720571 0264-365554 0242-331344 0248-511301 0249-514411 0255-511773 0269-563708 0741-194048 0264-536838 0241 626001 0241-543021 0251-412470 0264-211011 0254-231505 0231-614999 0268-218004 0230-543758 0237-610045 0236-480002 0246-210742 0254-748784 0232-213673 0256-356648 - 0231538080 0239627710 0268474135 0268327121 0213110113 0214202520 0213350809 0212232976 0212522636 0238720571 0264367111 0242331344 0249515168 0255511611 0269563708 0264536838 0241543021 0251412470 0264212283 0254231505 0231614999 0268218004 0230546676 0237610045 0236480002 0246210742 0254748784 0232213673 0256356648 - . 21 D.Turzii Calarasi Campulung Caracal Caransebes Cisnadie Cluj Cluj Constanta Constanta Craiova Dej Deva Dorohoi Fagaras Falticeni Focsani Galati Giurgiu Hunedoara Iasi Lugoj LUPENI Str. ap. parter Calea Bucuresti. nr. Brezoianu Posta Atlassib Bucuresti Posta Atlassib Bucuresti. 24 Str. ap. 266. nr. Giurgiului nr. Duca. I 37. nr. sc. 12. bl.

Kogalniceanu. 14 Str. Vasile Alecsandri. M Kogalniceanu. Depoului. Primaverii. Str Stefan Cel Mare. Posta Atlassib Pitesti Posta Atlassib Ploiesti . nr. nr. 30 Str. nr 50. 1 Decembrie 1918. 1 B-dul Cosminului. 10A. Iernutei. Morii. 2-8 Str. Miko Imre.Valcea Roman Satu Mare Sebes Sf. bl. Garii ( Complex Comercial Gara). 5 B-dul Vanatori. nr. Autogarii. 4 Str. nr. FA 23 A. sc. 70 Str. nr. bl. nr. nr. sc. 3 str 1 Decembrie 1918. Primariei. 21 Str. Gib Mihaescu. bl 13. 23A Str. Mures B-dul Independentei. nr. Tudor Vladimirescu. nr. Gheorghe Posta Atlassib Magazie Atlassib Sibiu-P. nr. 8.Valcea Posta Atlassib Roman Posta Atlassib Satu Mare Posta Atlassib Sebes Posta Atlassib Sf. nr. i 2. Nr. nr 24 Str. nr. bl. bl. nr 38. 7 Str. nr. Stefan cel Mare. nr. ap. 163 0751-519239 0269-844355 0266-311616 0234-363571 0242-515876 0234-321537 0259-475388 0252-360203 0232-710172 0254-540120 0233-212300 0248-223618 0244-529528 0244-510700 0230-567225 0238-561180 0265-511651 0255-210144 0250-733378 0250-732175 0233-741989 0261-750505 0258-730177 0267-320050 0269-224101 0269-218152 0265-770108 0249-437286 0243-236020 0230-531466 0245-210511 0236-813136 0265-268401 0751519239 0269844355 0266311616 0234363572 0242515505 0234321537 0259475388 0252360203 0232710172 0254540660 0233212300 0248223618 0244407759 0244510700 0230567225 0238561180 0265511014 0255210144 0250733378 0250732175 0233741989 0261711636 0258730177 0267310395 0269226474 0269242578 0265777249 0249437286 0243236020 0230531466 0245210511 0236813136 0265268401 . A. 24 C Str. 4 Str. nr. 43.-Magazia Centrala Sighisoara Posta Atlassib Slatina Posta Atlassib Slobozia Posta Atlassib Suceava Posta Atlassib Targoviste Posta Atlassib Tecuci Posta Atlassib Tg. 3. ap. nr. nr. 161 Str. 10 Calea lui Traian. Republicii. ap. ap. nr. ap.Valcea Rm. nr. Argesului. parter Str. nr. ap. parter Str. Eroilor. 14 Str. R1. 123. 1 Str. 1 Str Eroilor.Autogara Posta Atlassib Ploiesti Posta Atlassib Radauti Posta Atlassib Rm Sarat Posta Atlassib Reghin Posta Atlassib Resita Posta Atlassib Rm Valcea II Posta Atlassib Rm. B2. bl. A. Gheorghe Sibiu Sibiu Sighisoara Slatina Slobozia Suceava Targoviste Tecuci Tg. 9-11 (Autogara Ploiesti Sud) Str. parter Str. Bl E1. parter B-dul 1 Decembrie.6 Str. Tractorului. parter Str. nr.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 Medgidia Posta Atlassib Medias Posta Atlassib Miercurea Ciuc Posta Atlassib Moinesti Posta Atlassib Oltenita Posta Atlassib Onesti Posta Atlassib Oradea Posta Atlassib Orsova Posta Atlassib Pascani Posta Atlassib Petrosani Posta Atlassib Piatra N. Toamnei. M 7 Calea Traian. 41 B-dul Timisoarei. Mures Posta Atlassib Medgidia Medias Miercurea Ciuc Moinesti Oltenita Onesti Oradea Orsova Pascani Petrosani Piatra Neamt Pitesti Ploiesti Ploiesti Radauti Ramnicu Sarat Reghin Resita Rm. Colinei. 1 P-ta M.A. 10 Str. Tineretului. 18. nr. incinta Auto Mondotrans Gh Patrascu. nr.

parter Nicolae Titulescu INTRARE AUTOGARA DREAPTA Calea Lugojului str Dorobantilor nr 59-63 Str. Smardan.Jiu Timisoara Tr. 1 Str. sc. B Str. nr. A 27. Magurele Posta Atlassib Drobeta T. 23 0233-790075 0253-215171 0256-499897 0247-411209 0252-314509 0240514853 0235-310970 0230-372585 0260-611400 0233790075 0253212425 0256499897 0247411209 0252314509 0240514853 0235310970 0230372585 0260611400 9. Jiu Posta Atlassib Timisoara Posta Atlassib Tr. ap. nr. Neamt Posta Atlassib Tg. bl. bl. nr. bl 176. M 7.RETEAUA INTERNATIONALA: Agentii Internationale Anglia Franta Spania Portugalia Germania Olanda Austria Elvetia Ungaria Republica Moldova Suedia Danemarca .Severin Tulcea Vaslui Vatra Dornei Zalau B-dul Mihai Eminescu. 34. Stefan cel Mare. Republicii. Posta Atlassib Tulcea Posta Atlassib Vaslui Posta Atlassib Vatra Dornei Posta Atlassib Zalau Posta Atlassib Tg.79 80 81 82 83 84 85 86 87 Tg. Neamt Tg.Magurele Tr. nr 66. Simion Barnutiu. 36 Str Pacii. sc D Str.S. David Praporgescu. 57 Str. bl.

175.000 N/A 697.672 2009 4.831 4.325 1.832 437 .201.970 18.255.100 N/A 4.440.528 4.922 21.157.902.178 328 2008 14.863.934 28.379.692 30.171 366.683.902.161.009 15.990.490 352.955 1.322.093.107 9.422 2008 2.387 * Valori exprimate in mii Lei.101.600.Italia Belgia Grecia (nou) 10.623.372 474.928 392 2009 20.052 4.904 3.281.853.755 2.455 1.290 1.283.609 287.659 3.015.104.073.879 17.680 439.714 231 2007 9. 2005 3.237 1.370.832 2006 287.336 499.244.969 48.074 498.116.717 580.425 5.489 1.979 23.671 N/A 103.230 120 2006 5.900 9.183 478.000 N/A 1.180 2. TABELE BILANT: Indicatori din Bilant ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total 2005 302. Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati * Valori exprimate in mii Lei.674 818.145.720 30.911.367.799 30.000 N/A 845.113 465.100 N/A 3.513 30.472 30.595.759 1.868.034.322 679.996 5.544 2.426 3.045.850 557.279.605 2007 693.851 3.872.099 13.792 14.

7617 Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare -987.4282 3.1895 123.3424 1.8437 2.6122 5.2293 102.0490 58.Indicatori Derivati din Bilant pentru POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 2005 2006 2007 2008 2009 1.4282 2007 1.19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2005 1.9873 0.6729 0.0429 15.0066 9.2371 2.0780 2008 1.3222 35.7323 18.8871 2.9265 2.9269 1.6090 2.2333 12.7977 1.0482 2.2650 63.1786 13.0439 .8770 4.4500 15.0036 Indicatori de Profitabilitate ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL 2005 2006 2007 2008 2009 Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) 11.0397 1.8682 1.8355 1.6446 Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare -823.9802 11.3712 Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile.7977 2006 1.4338 29.6941 75.0439 1.0401 1.6729 2009 0.0780 2. corectat cu TVA .5019 2.4335 7.8159 2.5407 0.4207 48.0647 29.2628 47.

ediţia a-XIII-a -2006. . ediţia 2007”. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S. ediţia 2005”. .Sibiu. CERTIFICATE: Ca urmare a activităţii depuse S. a obţinut: .locul 1 în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR”. .01. datorită serviciilor de înaltă calitate încă din data de 25. . ediţia 2006”. realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.certificarea ISO 9001:2001 . în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE.L.în activitatea de curierat.2006. realizat de Camera de Comerţ.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. . pentru servicii.în activitatea de curierat.locul 8 pe ţară în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – ediţia 2005”.11.pe judeţ.R.în activitatea de curierat.C.locul 4 . . Industrie şi Agricultură .locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE.în activitatea de curierat.

comertului J32/1036/2003 Capital social: 30.100 lei .550135.12. CONTACT: SEDIUL CENTRAL Adresa : RO . Autogarii Nr 1 (Autogara Turnisor) Sibiu Telefon Fix: • Telefon Mobil: • • Fax: • 0269/228821 0269/218152 0741/269788 0741/194045 0269/242578 • Cod fiscal: RO 15673471 Nr. Str. reg.

Cuvântul “diagnostic” este de origine greaca si înseamna “apt de a discerne”.ro personal@postaatlassib. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica.ro office@postaatlassib. de la complex la simplu în .ro 1. în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic. dinamica si perspectivele unui agent economic. 1. De aceea. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.ro asistmanager@postaatlassib. la nivelul si calitatea performantelor sale.2.1. BILANŢUL CONTABIL Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea. dinamica si complexa.ro posta@atlassib.2 . la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic. demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.Numar Telefon UNIC pentru Romania: 08010300300 (tarif fara suprataxa) E-mail General: Informatii (Relatii Clienti) Reclamatii Departamentul vanzari Relatii Servicii Internationale Departamentul Resurse Umane posta@atlassib. Indiferent de domeniul de utilizare. El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina. Descompunerea se face în trepte. Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte. tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe.ro control@postaatlassib. analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta.

prezentând interes pentru actionari. persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati. salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere. EUROCONSTRUCT S. EUROCONSTRUCT S.C. Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate. Construirea bilantului financiar al S.2. BILANŢUL FINANCIAR Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial. fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute. respectiv exigibilitate. Corectiile aplicate bilantului contabil. analizei rentabilitatii financiare. un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor. care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor. contabil si fiscal. astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar.C. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 .2000 în anexe.2. prin agregarea anumitor date sau divizarea altora. informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant. dupa mecanismul clasic. Pentru a efectua analiza financiara a S.A. a riscurilor si a bonitatii financiare. Dar.A. privesc: . analizei echilibrului financiar. prezentând o situatie de fapt. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare. Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic.vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt. Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni. Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar. Bilantul “lichiditate-exigibilitate” urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Punctul de pornire al unei analize financiare. Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt: institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor. 1. dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor).

ciclul de exploatare. . cu aceeasi suma. Astfel. retratarea grupei „ Conturi de regularizare – pasiv”. Activul cuprinde activele imobilizate. daca participarea este destinata sa fie varsata întro perioada mai mica de un an. ele neaco-perind . Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii .în capitalurile proprii.a) retratarea bilantului care presupune: eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocazionate de majorarea sau reducerea capitalului. b) regruparea elementelor bilantiere. Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului. reclasificarea participarii salariatilor la profit. decontari cu asociatii privind capitalul. caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv.reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . creante . Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii. având un termen de exigibilitate mai mic de un an . conturi de regularizare si asimilate. cheltuieli de cercetare – dezvol-tare. caruia îi corespunde ansamblul resurselor. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii. resursele . luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii. actiunilor atribuite salariatilor .2. prime de rambursare a obligatiunilor). daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma . veniturile înregistrate în avans.în fapt. sa dea imaginea derularii diverselor cicluri. ciclul de finantare. se disting: stabile. cât si din pasivul bilantului.3. se clasifica astfel: . Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele.în datorii pe termen scurt. BILANŢUL FUNCŢIONAL Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse. caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare. ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare. riscuri si cheltuieli. ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni. cheltuieli înregistrate în avans. ciclul de investitii. - Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului. diferente de conversie activ. datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt c) înregistrarea datoriei fiscale 1. disponibilitati). activele circulante (stocuri. se înregistreaza la „ Datorii pe termen scurt”.

necesarul de fond de rulment.1).1.1.1. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment. 2. PASIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Capital permanent (CP) FRN Datorii pe termen scurt . Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme: 2. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Active imobilizate (AI) Active circulante (AC) (DTS) Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant. lichiditatea si solvabilitatea. este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilantului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante. cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.1. iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si. ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4.Prin felul cum este conceput.1.1 Nevoia de fond de rulment Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. trezoreria.1 Fondul de rulment net Se calculeaza pe baza bilantului financiar. rezultat din partea de sus a bilantului. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate). bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare. face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile. Acest excedent de resurse permanente. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante. 2. Figura 4. în acelasi timp. deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii. Indicatorii echilibrului financiar 2. Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment.

EUROCONSTRUCT S. .C.Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri: FRN= CAPITAL PERMANENT .1.A. .ACTIVE IMOBILIZATE NETE FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S. se prezinta conform tabelului 4.

855.256. situatie nefavorabila de dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Specificatie Capital permanent Active imobilizate nete FRN Active circulante Datorii pe termen scurt FRN 1997 1998 1999 2000 9.882 6.448.336 -4.778.448.690 1.737. Specificatie FRN CA AC NFR rFR rfAC U/M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Zile/an % 1998 1997 1999 2000 -2.2.562. 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung. capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. AC.139.890 53.615 14.500.432 7.203 20.255 7.062.997 24.122 150.882 -2.464.406.13 .570.882 -2.085.742 8.682 6.active circulante rfAC = (FRN / AC) * 100 - rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR = (FRN / NFR) * 100 Analiza fondului de rulment net Tabelul 4. Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor.371 -5.591 102.2.300.1.909 96.197 10.682 6.983.84 27 15 16.812 916.): rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”) rFR = (FRN / CA) * 360 rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment .562.426.293.63 12.300.562.255 -1.562 16 -22.175.426.175.412 1.742 30.256.464.208 46.710.464.835.783 77.855.742 În anii 1997.371 84.448.203 20.256.988.604. cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.412 6.36 -0.315 12.453.682 6.890 53.197 10.879 21.412 6.170.828.25 30.838 40.395.050 80. În anul 1998 fondul de rulment net este negativ .513 1.Fondul de rulment net [mii lei] Tabelul 4.120 8.432.

997.562. Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima .676.034 6.783 77.77 -107.371 1999 75. valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .463.448.448. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment.rfNFR % -1.1. astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.690 -14.664 2000 81. Se determina pe baza relatiilor : FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate nete FRP= FRN – Datorii pe termen mediu si lung Fondul de rulment propriu [mii lei] Tabelul 4. între 20% si 45%. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment.412 -1. din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate.831.983.828.062. 2.1.909 1.997 24.3.463.412 6.464.562.882 -2.432.927 1.882 -2.139. ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.927. Fondul de rulment propriu Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si re prezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.997. 2.06 682.562.1.034 -1.12 56.656 7.412 96.742 20.245 1.448. Specificatie Capital propriu Active imobilizate nete FRP FRN Datorii pe termen mediu si lung FRP 1997 9.882 -2.95 Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an.245 Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu.682 0 0 8.1.776 -14.3.500. Fondul de rulment strain Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calcule aza cu relatiile: FRS = FRN – FRP FRS = Capital permanent – Capital propriu .253.2.879 1998 21.256. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net. variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma.

Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR Tabelul 4.742 15.927 20.426. sunt acoperite.742 53.562.927 20.1.256.253.882 -2.990.890 16.463.1. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.371 84.36 -25.432 9.776 2. Specificatie FRN (mii lei) Active circulante 1997 1998 1999 1.562.085.340. Specificatie FRN ( mii lei) Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % ) 1997 1.4.175.604.6.997.562.034 0 0 8. din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori.245 -14.43 2.879 21.16 2000 6.927.464.742 1.676.855.591 102.882 -2.879 21.12 (mii lei) r FRN/AC (%) 2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare .464.076 40.882 2.2.882 -2. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si v aloarea activelor circulante de finantat.4.63 2000 6.18 30.831.432.776 9.203 20.682 8.664 81.396. Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN Tabelul 4.412 6.Fondul de rulment strain [mii lei] Tabelul 4.562.448.255 12. creditori etc).197 10.500.448.256.464.253. Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de . în cea mai mare parte.371 75.900 -75.432.300.656 0 0 8.006.412 -1.682 6.1.448.412 3.311 117.927.682 5.256.22 1998 -2.062 72. Specificatie FRN FRP FRS Capital permanent Capital propriu FRS 1997 1998 1999 2000 1.448.3.43 1999 6.412 6.5.500.

737. structura exploatarii.175.disponibilitati DTS.119 2000 53.300. Active curente DTS CBTS Pasive curente NFR 1997 8. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri.742. volumul de activitate.327 14.221.835.513 0 46.203 2.406.513 -5.400 8. durata ciclului de exploatare.208 0 14.890 5. NFR= Active curente – Pasive curente NFR = (AC – Disp. Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.737. 1997. sezonalitatea activitatii.315 0 (DTS-CBTS) 7.336 1998 10.979 7.562 Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare.570. valoarea creantelor. înregistrând tendinte similare (Figura 4.803 12. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor. situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.112.datorii pe termen scurt CBTS.208 1.exploatare si datoriile de exploatare.563 15.) 6.255 12..406. durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc. ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . În ceilalti ani.170. Specificatia AC Disp.7.active circulante Disp.166. organizarea gestiunii firmei. 1998.293.951 46.391.453.035. natura secto-rului de activitate.988.615 -4. reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.315 -1. nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa .170.835.2. în raport cu sursele temporare.304 40.197 2.) .812 1999 20.426. 2000 .credite bancare pe termen scurt Necesarul de fond de rulment [mii lei] Tabelul 4. respectiv .) –( DTS – CBTS) AC. Altfel spus.218 (AC-Disp.615 0 12.846.855.008.

Specificatie NFR CA rNFR T rT U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei % 1997 1998 1999 2000 -1.293. 2.8.562 30.050 80.3 5 -3.395.02 -43.95 Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%.453.570.218 2.838 40.2 Trezoreria netă.988.563 12. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.2 -11.94 412. prin metoda ratelor.778.008.122 150.400 5. rata necesarului de fond de rulment rNFR = NFR / CA * 360 rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie rT = T / NFR * 100 analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 4.812 1. Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.9 2.742.304 -212.37 -207.2.Figura 4.119 -5. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general .453.120 -4.710.035. .336 -4.221.

400 5.293.035.008.218 2.336 -4.Credite de trezorerie T – trezoreria Trezoreria [mii lei] Tabelul 4.035.453.412 6.400 5. LICHIDITATEA .563 12.218 2. Specificatia FRN NFR T Disp.9.453.742.035.570. înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci.882 -2.008.453. si plasamente Credite de trezorerie T 1997 1998 1999 2000 1.562 2.563 12.682 6.812 1. mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente .742.119 -5. Figura 4.Se calculeaza astfel: T= FRN-NFR sau T= Disponibilitati si plasamente .742.3.988.464.304 0 0 0 0 2.563 12. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor . siguranta si lichiditatea optima.448.562. 2.304 2. Evolutia trezoreriei. care trebuie sa asigure rentabilitatea.3.256. fara a afecta continuitatea activitatii.218 2.400 5.008.304 Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani .221.742 -1.

300. calculându.175. obligatiile pe termen scurt.se cu relatia : Dp lfr = —— PC Valoarea optima se înscrie în intervalul [0. 1] Dp – disponibilitati si plasamente ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si plasamente) Lichiditatea firmei Tabelul 4. 1] 3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente.835.10.255 Mii lei 7.170.426.3. Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori: 1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati AC lc = ——— PC PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt ) AC – active circulante Valoarea optima se situeaza în intervalul [1.2 . 2] 2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante lichide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt) ACl lr = —— PC Valoarea optima apartine intervalului [0. ca forma a echilibrului financiar.197 10. Specificatie Active circulante Datorii pe termen scurt U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 8.615 14. se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani.513 .203 20.6 . Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante.890 53.406.315 12.Lichiditatea.855.208 46.737.

315 12.778.303 Mii lei 7. din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.849.179 46.Lichiditatea curenta Active circulante lichide Datorii pe termen scurt Lichiditate rapida Disponibilitati si plasamente Datorii pe termen scurt Lichiditate foarte rapida 1.4. 60%].742.53 Mii lei 2. exceptie facând anul 1998 când .310.16 1. calculându-se cu relatia : AT AT – activ total .208 0.579 14. determinându-se cu relatia: CS SP = ――——— * 100 ÎTML+CS ÎTML – împrumuturi pe termen mediu si lung CS.37 0.06 5.14 37.513 0. Figura 4.170.835.36 1.170.737. SOLVABILITATEA Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung.737.406.615 0. din activele totale.315 12.615 0.44 15.453. atât lichiditatea curenta.135 6.008.4.035.835.563 14. lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima.8 12.capital social Nivelul sau optim este cuprins între [40%. Lichiditatea firmei. se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate: • solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung.92 0.80 Mii lei 6.406.218 2.400 Mii lei 7.208 1.086. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung.513 0.27 Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori. în cazul falimentului. limita minima fiind 30% • solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti . 2.304 46.20 0. Valorile ridicate .

402.27 16.986 98.5. Solvabilitatea generala.402.839.406.737.38 1997 2000 71.357. Solvabilitatea firmei Tabelul 4.135 2.359 17.943 88.945 46.943 4.315 12.513 16.359 68. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent.11.439.289 2.255.737.357. în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.194 34.689 5.752.710.833 67. Specificatia CS ÎTML ÎTML+CS SP AT DTS ÎTML DT DTS+ÎTML+DT U/M Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei SG 1998 1999 5.728 0 0 6.68 4.671 81.406. .424. Figura 4.532.208 0 0 6.359 17.532.763.238 7.359 74.237.394.689 0 0 1.986 22.170.799 7.528.615 14.27 2.728 16. ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung.528.725.243.26 149.21 Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% .835.SG =—————— DTS+ÎTML+DT DTS – datorii pe termen scurt DT – dobânzi totale aferente Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.417 100 100 91.223.315 12.

geometria. Modalitatea cea mai frecventa este de a-l alege pe baza de referinte acordate de catre cunoscuti. In concluzie este mai bine sa-i oferiti contabilului un salariu motivant prin care sa beneficiati si de consultanta sa de specialitate. iar contabilul dumneavoastra sa se rezume la a intocmi intregistrarile si documnetele contabile necesare. decat sa optati pentru a-i plati acestuia un salariu minim.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE 3. portioni et proportionalita” (Venetia. este obligatoriu sa aveti un dialog preliminar cu contabilul pentru a efectua anumite cheltuieli deductibile dorite. 1994). Cum sa alegem un contabil bun? Raspunsul este greu de dat. un contabil autorizat. Principalele concepte utilizate in contabilitate De realizarea evidentei contabile a firmei dumneavoastra se va ocupa. Nu exista o reteta de a gasi cel mai potrivit contabil pentru fiecare. pentru a beneficia de informatii de specialitate inainte de a lua decizii. Dar cel mai important aspect este sa aveti un dialog permanent cu acesta. Este mult mai usor sa previi decat sa vindeci.3. Aceasta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor.I. sau de a beneficia de TVA deductibil de la bugetul de stat. Pentru minimizarea obligatiilor fiscale de plata catre bugetele publice. in lucrarea sa „Summa de aritmetica.1 Contabilitate primara si notiuni de baza CASH FLOW CONTABILITATE PRIMARA SI CASH-FLOW I. precum si toate . Ce este contabilitatea? Prima definitie data contabilitatii ii apartine italianului Luca Paciolo. fara indoiala.

Egalitatea fundamenala intre resurse si modul de utilizare a acestora se poate scrie ca Activ=Pasiv. . Partida dubla era definita prin schimbul dintre avere si capital. in ordinea in care acestea au avut loc. Echilibrul pe care se bazeaza inregistrarile contabile il reprezinta echilibrul dintre resursele mobilizate intr-o activitate si utilizarea acestora. Cele doua conceptii nu sunt insa antitetice: contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o tehnica de lucru:  prima trateaza contabilitatea ca o teorie stiintifica (reprezinta un sistem de principii si cunostinte care fundamenteaza modelul contabil de cunoastere si gestiune). precum si bunurile economice la care se refera. separate ca entitati patrimoniale). apartinand unei persoane fizice sau juridice. Principiile contabile Realizarea contabilitatii unei intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa respecte anumite principii si reguli contabile. Principiul continuitatii activitatii – aceasta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. Principiul permanentei metodelor – aceasta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea. 2. In timp s-au delimitat doua conceptii referitoare la contabilitate. Activul si Pasivul reprezinta asadar cele 2 parti ale bilantului societatii. In cazul in care situatiile financiare anuale simplificate nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor. stocare. prelucrare.  Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica. transmitere si analiza a informatiilor (un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice. 1. aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei confrom careia persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea.afacerile acestuia. fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii. Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul economic. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. a doua trateaza ca tehnica de c 424t192e ulegere. Modul in care aceste resurse sunt utilizate isi gaseste reflectarea in contabilitate in Activul bilantier. Resursele atrase de societate isi gasesc reflectarea in contabilitate in Pasivul bilantier.

In caz de pierdere. Principiul independentei exercitiului – aceasta presupune ca se va lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzaroare exercitiului finanicar pentru care se face raportarea. 5. Persoanele prevazute la art. editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.3. Registrul-inventar si Cartea mare. cel putin anual.aceasta presupune ca. c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor. cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile. care se pastreaza timp de 50 de ani. sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice. fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii partilor. se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. 4. Registrul-jurnal. indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pirdere. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. Intocmirea. Principiul prudentei – aceasta presupune: a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului finaciar. in vederea stabilirii valorii corespunzatoare unei pozitii din bilant. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare. . sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare. in orice moment. I. la incheierea exercitiului financiar. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv . potrivit reglementarilor emise in acest scop. Registrul-inventar si Cartea mare.II. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita. controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii si data intocmirii bilantului. cu exceptia statelor de salarii. b) se va tine seama de toate obligatiiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute timp de 10 ani.

Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara situatiile financiare anuale se compun din bilant. coincide cu anul calendaristic. (3) aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si intocmesc situatii financiare anuale. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. care apartin unei persoane juridice straine. politici contabile si note explicative. in conditiile legii.01. politici contabile si note explicative. situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01. divizarii sau incetarii activitatii acestora. precum si pentru filialele filialelor. de regula. situatia fluxurilor de trezorerie.III. care se compun din bilant.I. daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevazute la alin. Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale. cu exceptia institutiilor de credit.2007).2007): a) pentru sucursalele cu sediul in Romania. situatia modificarilor capitalului propriu. cont de profit si pierdere. cont de profit si pierdere. Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual. inclusiv in situatia fuziunii.01. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. Situatii financiare anuale Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si. cu exceptia institutiilor de credit. . Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama. in cadrul exercitiului financiar. indiferent de durata sa. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. Exercitiul financiar al unitatilor nou-infiintate incepe la data infiintarii. potrivit legii. Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01. daca exercitiul financiar difera pentru societate. b) pentru filialele consolidate ale societatii-mama.

cat si raport anual consolidat. politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale consolidate. respectiv informatii referitoare la activitatea grupului. potrivit legii. Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor juridice prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. si vor fi facute publice impreuna cu situatiile financiare anuale individuale ale societatii-mama. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului. divizarii sau incetarii activitatii persoanelor juridice. Pentru sucursalele dinRomania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate. b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. de asemenea. raportul administratorilor. potrivit reglementarilor contabile aplicabile.Pentru persoanele juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se compun din bilant. conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. persoane fizice sau juridice autorizate. si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. care se efectueaza de catre auditori financiari. Acestea cuprind bilantul consolidat. contul de profit si pierdere consolidat. Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar. in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice . Sunt supuse. Persoanele juridice au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale pe perioada premergatoare aplicarii reglementarilor armonizate. precum si celelalte componente. politici contabile si note explicative. contul rezultatului exercitiului. Obiectivul situatiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. . Raportul anual cuprinde situatiile financiare anuale. raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. Institutia respectiva stabileste si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor. care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale. dupa caz. Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorilor. c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. auditului financiar situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii. Ministerul Fianntelor Publice stabileste continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat raport anual pentru propria activitate.

Institutiile publice si celelalte persoane juridice. situatiile financiare anuale. un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice judetene. astfel: a) persoanele prevazute la art. ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite. la Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Prevederile prezentului alineat se aplica pana la data de 31 decembrie 2006. inclusiv pentru situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006. ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite. in conformitate cu prevederile legale in materie. la termenele stabilite de acesta. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice. care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate. depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale. in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. 26 alin. Actionarii si angajatii unei societati au dreptul sa se informeze in legatura cu situatiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societatii-mama. 26 alin. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. fara nici o discriminare. raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. (3) din Legea contabilitatii 81/1991. alte autoritati publice. (4) si (6) din Legea contabilitatii 81/1991. de la constituire. precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului. respectiv a municipiului Bucuresti. in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar. Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului. dupa caz. sau. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania.Criteriile in functie de care situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens. in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar. dupa caz. precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale. institutiile publice autonome si unitatile administrativ-teritoriale. Forma si continutul situatiilor finanicare anuale simplificate In continuare vom detalia foarte succint urmatoarele situatii finanicare: Bilantul .IV. c) persoanele care. Ministerele. b) persoanele prevazute la art. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Verificarea de catre cenzori a situatiilor financiare anuale se efectueaza potrivit legii. potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior. I.

ITM munca - (Camera de Munca) – comision pentru cartea fondul consumul Pentru individuala angajat: - de mediu de 2 ori pe an in mijlocului de transport (benzina. grupate dupa natura si lichiditate.pentru – contributie – boli PF angajator: CASS 7% (Bugetul Asigurarilor Sociale contributie pentru asigurari sociale de sanatate somaj 2. primul la 30 iunie.75% ( Bugetul Asigurarilor contributie individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) Somaj) – de Stat) Contributie de asigurari pentru accidente de profesionale in functie de obiectul de activitate (CAEN) Contributii 0.5% ( Bugetul Asigurarilor de individuala de asigurari pentru somaj CAS 19. datorii si capital propriu ale persoani juridice. respectiv natura si exigibilitate.Contul de profit si pierdere Politicile contabile si notele explicative Optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ.75% pentru concedii si indemnizatii de la munca si PJ sau de .5% ( Bugetul Asigurarilor individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) – . bilanturile contabile se intocmesc semestrial. etc) Asigurarilor de Somaj) – functie de somaj 1% ( Bugetul pentru asigurari pentru somaj contributie contrib. Referitor la gestiunea fiscala a intreprinderilor facem urmatoarele precizari suplimentare. Persona juridica va depune in fiecare luna la institutiile publice urmatoarele obligatii: . precum si in celelalte situatii prevazute de lege. pana la data de 25 a acestei luni. la CASS 6. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora.75% 0. Pentru IMM-uri.CAS contributie Sociale de Stat)- . la incheierea exercitiului finanicar. motorina.5% (Bugetul Asigurarilor pentru asigurari sociale de sanatate 9. iar cel de-al doilea la 30 decembrie.

Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice. care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri. Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori. astfel:    venituri din exploatare. conform contractului. iar cel deal doilea la 30 decembrie. dupa natura lor. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica.I. primul la 30 iunie. Veniturile din dobanzi. cat si castigurile din orice alte surse (cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta. prin urmare.  . venituri extraordinare (de exemplu. catre clienti. pana la data de 25 a acestei luni. cum ar fi: vanzari.V. dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate). redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente. venituri financiare. contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afceri neta. contul de profit si pierdere se intocmeste semestrial. remizele si alte reduceri acordate clientilor). dobanzi. pe masura generarii venitului respectiv. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. Contul de profit si pierdere Pentru IMM-urile. in mod proportional. al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract. Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri. ca parte integranta a obiectului sau de activitate. comisioane. a taxei pe valoarea adaugat si a altor impozite si taxe aferente. Asadar. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care. pe baza contabilitatii de angajamente. precum si activitatile conexe acestora. Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente. de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. daunele pretinse de detinatorii de politie in urma producerii unor calamitati). veniturile si cheltuielile exercitiului. nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat. redevente si dividende se recunosc astfel:  dobanzile se recunosc periodic. dupa scaderea reducerilor comerciale (rabaturile. grupate dupa natura lor. dividende.

a unor informatii care trebuie sa fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor. respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. baze. b) credibile in sensul ca:     reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite. Structura bilantului si acontului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. sunt prudente. Pentru fiecare element semnificativ din bilant si contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative. Politicile contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate Politicile contabile reprezinta ansamblul de principii.VI. sunt complete sub toate aspectele semnificative. astfel:    cheltuieli de exploatare. dupa natura lor. cat si in cel precedent. in general anual sau semestrial acolo unde nevoia de informatii o cere. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli. sunt neutre. Este obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul prezentat. dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de ale incasa. conventii. Politicile contabile trebuie eleborate astfel incat sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare anuale simplificate. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente pentru care nu exista valori atat in exercitiul finaciar curent. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare) I. . Notele explicative Notele explicative se prezinta sistematic. cheltuieli financiare.

taxele. Gestionarea cash-flow-ului (previzionari de numerar) Ce sunt banii lichizi? Banii gheata sunt banii pe care ii ai in banca sau in firma. Cash flow In prezent. Pe termen lung. profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv. Aptitudinile de baza ale unui manager financiar incep in punctele critice: gestionarea banilor si contabilitatea. Acest modul te va ajuta sa intelegi practicile de baza ale managementului financiar si sa iti construesti un sistem de practici absolut necesare pentru sanatatea afacerii tale. In notele explicative.vazut in acest fel. managementul financiar este cea mai importanta parte a managementului. care trebuie sa fie supusa unor controale financiare pentru a asigura bunul mers al organizatiei.In notele explicative. I. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar. s-au incheiat sau perioad ala care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale simplificate. daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii.VII. Ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plati salariile. care nu este prevazut in formatul cerut. Nu poti cheltui profit.VII. c) anuale  data la care simplificate. Banii lichizi sunt acei bani pe care trebuie sa-i ai mereu pentru a tine afacerea pe picioare. e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei). Analiza financiara arata situatia reala a afacerii . cheltuiesti bani! . Managerii noilor intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa invete sa genereze rapoarte financiare. fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate de mai sus poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat.1. I. Daca astepti ca altcineva din organizatie sa se ocupe de partea financiara. pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. patronii si managerii unor mici intreprinderi trebuie sa invete macar bazele managementului financiar. Un profit mare nu inseamna ca ai mai multi bani lichizi. O lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit. b) faptul ca situatiile finaciare anuale simplificate sunt proprii acesteia. Profitul reprezinta acei bani pe care te astepti sa ii ai daca toti clientii platesc la timp si daca ti-ai impartit corect costurile pentru perioada respectiva. fiecare element din conntul de profit si pierdere poate fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala. sa le analizeze si sa inteleaga stadiul in care se afla afacerea din punct de vedere financiar. timp in care te ocupi de aducerea profitului. n-o sa ai parte decat de probleme. chiria.

Acest lucru presupune: .Ce este cash-flow-ul (previziunea de numerar)? Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei tale pe o perioada determinata de timp. dar din activitati non-operationale. Cash-flow-ul pozitiv Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies. platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar. Aceste investitii reprezinta profitul tau pe temen lung. investitori. Cash-flow-ul negativ Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca ai un cashflow negativ. te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv doar atunci cand nu-l ai. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata. Gestionarea eficienta a cash-flow-ului Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata. debitori si investitori. trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul. chiria si creditorii. Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la clienti. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern. firma are un cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat .de necolectarea la timp a banilor de la clienti. trei componente: 1) Cash-flow-ul operational Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. platesti un imprumut. Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. 2) Cash-flow-ul de investitii Acestia sunt banii generati intern. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci sand platesti salariile. Acorzi un imprumut. 3) Cash-flow-ul financiar Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori. in mijloacele fixe. actionari. in mod normal. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus! Precum sanatatea. inseamna ca ai si control asupra ei.de exemplu . Componentele cash-flow-ului Cash-flow-ul are.

Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal. Luna 0 este luna acordarii creditului BCR. . Primul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar. care va poate ajuta în planificare generala a viitorului afacerii dvs. 2a Instructiuni privind intocmirea proiectiei fluxului de lichiditati (cash . pe diferitele categorii. pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus se vor lua in considerare valorile precedente. pentru chiar inceputul lucrarii. orientativ. lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi. În plus. aceasta înseamna. .Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important în analiza creditului. . care prezinta informatia financiara istorica. Valorile din coloana "Anul 1" de la dreapta paginii se calculeaza pe baza insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie.flow) . ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci când un activ se amortizeaza.Sa stii care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale de bani lichizi . acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de client. trebuie sa fie aceeasi cu soldul . de unde si cum apar nevoile de bani lichizi .Sa fii pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori. fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei viitoare.Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va intocmi o lista de ipoteze pentru determinarea previziunilor. de ex. se refera doar la miscarile de numerar înspre si în afara afacerii. incepand cu "Luna 1".Când se calculeaza previziunile fluxului de numerar este important sa se ia în consideratie toate sursele de numerar ale afacerii.Dupa cum o spune si numele. aceasta coloana se completeaza avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal precedent. ce moneda se utilizeaza? . valoarea numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra în functie de celelalte informatii care vor fi incluse. la fel ca si numerarul detinut la sediul firmei. se porneste in completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor respective. intrarile/iesirile de numerar reale. efortul depus pentru realizarea previziunilor va va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate pe care le veti purta ulterior cu ofiterul de credit. . Luna 1 este prima luna in care o rata la credit trebuie rambursata si/sau de platit dobanzile aferente. ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar reale. ea nu este obligatoriu imediat urmatoare lunii B. Aceasta cifra este calculata chiar la începutul perioadei considerate.Spre deosebire de bilantul contabil. Anexa nr. daca se iau in considerare variatiile sezonale. Concluzii: Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei.. din nou. se vor reflecta.: ce rata de crestere/scadere a vânzarilor se presupune. de exemplu. Intrarea de pe linia 1 în coloana "Anul 1". Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate. cat si pe termen lung (anual.Sa stii cind. ce rata a dobânzii se ia în consideratie.Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat.

adica. El este o reprezentare. . închiderea exercitiului contabil). aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final din perioada/luna 12. . bilantul descrie.. El permite determinarea capacitatii de autofinantare. Elemente introductive Utilizarea documentelor de sinteza ar fi incompleta daca s-ar limita la cele doua elemente ale situatiilor financiare anuale: bilantul. Nota bene : . diferitele resurse financiare. . a elementelor fizice sau financiare care caracterizeaza o întreprindere. Dupa cum este cunoscut.2 Tabloul de finanţare 3. Dar. Altfel spus. o viziune dinamica asupra activit 555h78f 59. 3. o incidenta asupra rezultatului unei perioade date exercitiul contabil). extern întreprinderii.ti. care au. contul de profit si pierdere. nici contul de profit si pierdere nu permit. la o anumita data de obicei.confera o viziune statica asupra structurii financiare. acesta cuprinde soldurile fluxurilor generate de operatiile întreprinderii. si utilizarea care este data acestor resurse activ). nici bilantul. Cat priveste contul de profit si pierdere. atât a analistului financiar. de care dispune o întreprindere pasiv). iar contul de rezultate. sub forma de "stocuri". O atare viziune cade sub incidenta interesului. existente). apriori. obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare. care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2" din previziuni.atat incasarile cat si platile includ TVA (acolo unde este cazul).in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau deprecierii ale monedei nationale in raport cu alte valute. bilantul .numerotarea se refera la liniile din formular.2.initial din perioada/luna 1.1. punând în lumina efectele pe care deciziile trecute continua sa le exercite asupra situatiei prezente. asupra evolutiei acestei structuri.

Toate aceste denumiri au un numitor comun: ele se refera la o situatie a fluxurilor. La toate aceste cerinte. imobilizari etc. • tablou orientat spre o analiza patrimoniala a întreprinderii. tabloul de finantare este acreditat cu urmatoarele acceptii: Literatura de specialitate propune mai multi termeni pentru • tablou care permite sa explice variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de închidere. pe de o parte. Astfel. sa utilizam termenul comun de "tablou de finantare". . el ataseaza un interes deosebit posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in opera. si volumul trezoreriei. teoria. pe de alta parte. nu ne im piedica. si înca multe altele. Perplexitatea il cuprinde. Diferentele intre diferitele expresii. tabloul fluxurilor. • tablou care furnizeaza o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar. din motive de simplificare. tabloul de trezorerie. doctrina si practica mondiala au raspuns prin crearea unui instrument extrem de interesant: TABLOUL DE FINANTARE. Anumiti autori au încercat sa faca o distinctie terminologie intre tabloul de finantare si tabloul de flux . Un conducator de întreprindere este adesea determinat sa se întrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii profitului in structurile patrimoniale trezorerie. stocuri. atunci când constata o discordanta intre cresterea productiei si cifrei de afaceri.cat si a managerilor acesteia. mai mult sau mai putin evidente. tabloul de utilizari si resurse. desemnarea acestei situatii financiare de sinteza: tabloul de finantare.). In sfârsit.

• un mijloc de a evoca fluxurile economice si financiare care au traversat întreprinderea si au modificat patrimoniul sau. orientate catre descrierea fluxurilor întreprinderii. • tablou orientat catre o explicatie a evolutiei trezoreriei in timpul anului. politica de autofinantare. precum si de a explica principalele. aspecte ale comportamentului si perspectivelor sale. asupra marimilor informatiilor) . tabloul de finantare apare ca: • un instrument indispensabil de gestiune si de previziune. Astfel. acestuia ii sunt conferite urmatoarele sensuri: • tablou care privilegiaza o conceptie economica. • un mijloc pentru a analiza politica de investire a întreprinderii prin raportarea investitiilor la capacitatea de autofinantare. • un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a întreprinderii. generate de operatiile .care sunt structurate in tabloul de finantare. la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la începutul exercitiului).In ceea ce priveste termenul de tablou de flux. Utilitatea tabloului de finantare plecând de la. repartizarea intre finantarea interna si cea externa). printr-o abordare mai globala si mai dinamica decât cea care face apel la rate. opiniile extrem de diverse ale diferitilor utilizatori. • un mijloc de a realiza un diagnostic al întreprinderii. • tablou care arata legatura dintre operatiile întreprinderii si echilibrul financiar. • un mijloc pentru a judeca gestiunea financiara a întreprinderii trata de investire.

cliente.2. Pentru "Comitetul de studii si de cercetare asupra economiei de întreprindere" . 3. • un mijloc pentru a evalua politicile comerciale ale întreprinderii. • un instrument esential. furnizori etc.• un mijloc pentru a judeca politica de distribuire de dividende a întreprinderii în special. • un document pentru informarea altor categorii de terti clienti. • un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii. prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare). in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare. • un instrument care permite sa se înteleaga circuitele si miscarile financiare intr-o întreprindere. prin intermediul evolutiei datoriilor si creantelor comerciale. • un mijloc pentru aprecierea riscurilor.). Conceptul de flux Conceptul de flux joaca un rol central in întelegerea meca nismului de elaborare a unui tablou de finantare. in diagnosticul realizat de bancher asupra întreprinderii .2. • un mijloc pentru reprezentarea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de firma. • un document pentru informarea personalului. • un document pentru informarea actionarilor.

). de materii prime. Colasse apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu au. Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi si de obligatii înregistrate de contabilitate deoarece aceasta este "conceputa. toate vânzarile încasate. la un flux de lichiditati". fluxurilor din prima si a doua categoric. in mod obligatoriu.Bemard Colasse* afirma ca elaborarea tabloului de finantare solicita o distinctie. dincolo de terminologie. de prestatii de servicii etc. exemplu: . in timp ce fluxurile monetare. de marfuri. de asemenea. exemple: toate cumpararile de imobilizari. aceea de fluxuri supletive. . dar nu conduc. numite tablouri de flux . in analizele lui apare o categorie distincta. imediat. pe de alta parte. Bemard Colasse conchide prin a acorda calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale din prima categorie. nici imediat. A treia categorie: fluxurile care nu au. nici ulterior. Mai mult. un impact asupra disponibilitatilor. ceea ce denota ca ansamblul fluxurilor financiare il include pe cel al fluxurilor monetare. cel de "financiare". pentru a descrie si a masura patrimoniul întreprinderii si. cheltuielile privind amortizarile genereaza un flux de diminuare. Este motivul pentru care el le clasifica in trei categorii: "Prima categoric: fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor. A doua categoric: fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilitatilor întreprinderii. Tabloul de finantare are ca obiect reliefarea fluxurilor financiare. in nici un caz. un impact asupra disponibilitatilor întreprinderii. pe de o parte. exemple: cumpararile si vânzarile pe credit. Totusi. intre fluxurile patrimoniale. platite imediat. pentru a analiza si masura variatia sa periodica". O alta clasificare este facuta Stolowy. fac obiectul altor tipuri de tablouri. fluxurile financiare si fluxurile monetare. luate in mod singular. cat se poate de neta.

iar frontierele acestei categorii sunt dificil de stabilit. in functie de existenta sau nu. a decalajelor de plata in. • fluxuri financiare amânate (de exemplu: cumpararea unui bun pe credit). care au un impact imediat sau ulterior asupra trezoreriei. adesea. de exemplu: amortizarile. Tablourile de finantare integreaza prima si a treia categorie. fara contrapartida fizica. prin intermediul diferitelor proceduri contabile ca. provizioanele. O analiza si mai integratoare asupra miscarilor contabile apartine lui Esnault si Hoarau. • Miscarile supletive: precum cheltuielile si veniturile constatate in avans si evaluarile de stocuri". • fluxuri de bunuri (de exemplu: cumparari de marfuri). virarile de la un cont la altul (virarea imobilizarilor in curs. • Miscarile corectoare de valori: ele au ca scop actualizarea valorii bunurilor si celorlalte elemente patrimoniale. Aceste miscari sunt calificate. • fluxurile financiare autonome. fiind generate de tranzactiile cu alti agenti economici: • fluxuri monetare: încasari si plati.• Fluxurile financiare: corespund miscarilor presupuse de activitatea întreprinderii. care disting urmatoarele categorii de fluxuri: • fluxurile financiare care corespund fluxurilor reale sau fizice care au o incidenta imediata sau ulterioara asupra trezoreriei. timp. dupa cum tranzactiile sunt decontate imediat sau pe credit. ca "negeneratoare de fluxuri". la imobilizari terminate.) si operatiile pur contabile precum: reevaluarea sau constatarea diferentelor de conversie privind operatiile in devize. rectificarea formulelor contabile eronate etc. in timp ce tablourile zise "de flux" nu iau in consideratie a treia categorie. .

miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect generarea de ajustari ale rezultatului, la inventar precum: evaluarea stocurilor; ajustarea cheltuielilor si veniturilor, in timp; miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect, fie actualizarea valorii bunurilor sau creantelor, prin intermediul procedurilor contabile, ca de exemplu, amortizarile, provizioanele sau virarile contabile de la un post la altul, precum si prin intermediul reevaluarii, fie sa contribuie la modificarea perimetrului întreprinderii (operatii de fuziune, de absorbsortie, aport partial de activ etc.)".

Ultima categorie de miscari contabile nu face obiectul tablourilor de finantare sau de flux. In schimb, primele trei sunt integrate in tablouri, total sau partial, in functie de model. Totusi, numai primele doua categorii de miscari sunt calificate drept fluxuri. Ele alimenteaza structurile tablourilor de fluxuri de trezorerie.

Clasificarea si analiza fluxurilor au facut obiectul cercetarilor, de aproximativ trei sferturi de secol. Primul autor care evoca "dinamica fluxurilor financiare" este genialul economist si profesor german E.Schmalenbach, in lucrarea "Bilantul dinamic" Studiul sau asupra fluxurilor financiare este organizat in trei etape: a) Mai întâi, el arata ca este posibil sa se calculeze rezultatul, pornind de la o situatie simpla a trezoreriei, daca sunt îndeplinite doua conditii: • • nu exista decalaje in timp privind operatiile care genereaza venituri si cheltuieli si încasarea, respectiv plata, acestora; fluxurile generate de operatiile care afecteaza patrimoniul corespund, in totalitate, veniturilor si cheltuielilor. Relatiile de echilibru degajate sunt:

Încasari - Plati = Variatia trezoreriei Venituri - Cheltuieli = Rezultat Variatia trezoreriei = Rezultat

Schema de principiu, privind relatiile intre aceste elemente, este urmatoarea:

REZULTA T

b) Schmalenbach

Apoi,

dezvolta modelul; prin luarea care in calcul in a decalajelor, timp, intre

exista

formarea rezultatului si miscarile trezoreriei. Astfel de decalaje necesita înscrierea, in activul sau pasivul bilantului, a creantelor, respectiv datoriilor de exemplu, clienti, furnizori etc:). Atunci când efectele fluxurilor asupra trezoreriei ,si rezultatului nu sunt concomitente, introducerea "conturilor de asteptare" cheltuieli de platit si venituri de încasat) permite transformarea fluxurilor in stocuri.
Tehnica acestor "conturi de asteptare" anticipeaza unele concepte folosite in analiza (financiara excedent brut din exploatare, fond de rulment, necesar in fond de rulment).

In consecinta, schema relatiilor dintre diferitele elemente devine:
REZULTAT
Cheltuieli de platit Venituri de încasat

Conturi de asteptare: -Datorii din exploatare -Datorii in afara exploatarii -Stocuri: materii prime, marfuri

Conturi de asteptare: -Creante din exploatare -Creante in afara exploatarii

Cheltuieli platite

-Stocuri de produse Venituri încasate

c) in sfârsit, modelul anterior este amendat cu fluxuri noi, generate de operatiile de capital: cresterile sau diminuarile de active, generate de operatiile de investire sau de dezinvestire; diminuarile sau cresterile de pasive, generate de operatiile de finantare. Aceste operatii de capital dau nastere fluxurilor de trezorerie simultane sau decalate in timp.

Schema anterioara devine:
REZULTAT

adesea.TREZORERI E 3. Relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri : Stoc initial (bilant de deschidere) + Fluxuri de intrare ale perioadei – Fluxuri de iesire ale perioadei = Stoc final (bilant de închidere) este utilizata. Relatia bilant . se poate constata ca un bilant diferential permite identificarea a patru tipuri de miscari a caror semnificatie financiara este urmatoarea: • Anumite posturi -de pasiv au suportat o crestere ( P): angajamentele suplimentare. 'Toate modelele de tablouri de finantare (sau de flux) permit remarcarea diferentei intre notiunile de fluxuri si de stocuri.3. In timp ce bilantul înregistreaza stocurile. pe care o întreprindere le recunoaste. in întocmirea tabloului de finantare: Situatia variatiilor pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un "bilant diferential" sau o "balanta” a mutatiilor Prin gruparea acestor mutatii. se pot determine variatiile pozitive si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi. tabloul de finantare recenzeaza fluxurile.tablou de finantare Procedând la compararea a doua bilanturi succesive.2. apar ca o contrapartida a aporturilor primite. deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la .

alte conturi de activ au suportat diminuari ( A). altfel spus. si resursele. • In sfârsit. deci a unei utilizari de fonduri.dispozitia sa. aceste miscari corespund realizarii (încasari) anumitor bunuri sau titluri. întreprinderea le contractase anterior. anumite posturi de pasiv au suportat diminuari ( P). Dar aceasta stingere de datorii nu s-a realizat decât in contrapartida unei decontari. detinute anterior de întreprindere. • In mod simetric.tablou de finantare Elie Cohen analizeaza aceasta relatie.in general. . bilantul diferential va releva: . profit si pierdere (forma de cont). • Anumite posturi de activ au suportat o crestere ( A): variatia lor este rodul intrarii (cresterii) anumitor bunuri sau angajarii de drepturi Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida unei decontari. Ele degaja. apelând la urmatorul model de structurare a. utilizari de fonduri este vorba de cvasitotalitatea cazurilor de plata unor datorii). sunt catalogate in categoria resurselor. pe de o parte. pe de alta parte. Sistematizând utilizarile. de exemplu). denotând stingerea anumitor angajamente pe care. Cu exceptia unor evenimente accidentale (sinistre. deci. fonduri suplimentare. Se deduce ca diminuarile unor posturi de pasiv solicita . resurse pentru întreprindere. Resurse Utilizari Activ Pasiv Activ Relatia cont de Pasiv profit si pierdere . care afecteaza anumite conturi de pasiv. contului de. Aceste cresteri.

In aceasta categorie sunt incluse: cumpararile de stocuri. 5. dobânzile si cheltuielile asimilate. care corespund unor consumatii sau pierderi reale. Sunt încadrabile in aceasta categorie veniturile din provizioane. 2. 4. Cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare. Impozitul asupra profitului (IB) corespunde unui flux monetar efectiv sau potential. deoarece el genereaza sau va genera o plata in favoarea statului. Veniturile. dar care. 3. cheltuielile cu personalul.la valorile provizioanelor anterior constituite. consumatiile de prestatii externe. 3. Pierderea exercitiului (PE) corespunde rezultatului deficitar. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau neplaptibile si simbolizate prin CNM. nemonetare (VNM): desi conduc la cresterea efectiva a situatiei nete. care au dat sau vor da nastere la încasari efective. ele nu dau nastere unor încasari imediate sau ulterioare. in cadrul aceluiasi exercitiu. . care corespund deprecierii reale sau riscurilor probabile. care corespund unei simple ajustari relative . cel putin. Veniturile monetare (VM). nu dau nastere unor plati. Profitul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere.Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri: 1. dar care nu genereaza o plata. prelucrarile efectuate de terti. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite si simbolizate prin CM. el reprezentând o componenta a surplusului monetar virtual. in aceasta categorie sunt incluse elementele productiei vândute. Alte cheltuieli. Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri: 1. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP). cota-parte a subventiilor pentru investitii virate la rezultatul exercitiului. in timpul exercitiului curent. destinate celor care au împrumutat întreprinderea etc. 2.

atunci când diferenta CNM -VNM este nula sau neglijabila (elementele nemonetare corespund. in principiu. deci. .CM Diferenta VM . deci. vom obtine: CAP + BEN + (CNM .Contrapuse. ca o resursa.cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc. 'capacitatea de autofinantare (CAF) a întreprinderii. deci unei resurse. prin compararea 'fluxurilor de încasari cu fluxurile de plati. A).CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului. Acest surplus constituie.profitul exercitiului –(BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv ( P). Elie Cohen remarca faptul ca. in . la o scadere a valorii posturilor de imobilizari.VNM) = VM . CAF tinde câtre o formula redusa de calcul: CAF=VM-CM=CAP+BE Se poate deduce ca relatia dintre contul de rezultate si tabloul de finantare este mediata de capacitatea de autofinantare. se poate constata ca: . In acest sens. cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de echilibru (in varianta unui rezultat beneficiar): CM+CAP+CNM+IB+BE=VM+VNM Regrupând elementele relatiei si asimilând impozitul pe profit in categoria cheltuielilor monetare. in cazul . ceea ce corespunde unei diminuari a activului ( A). implicit. fie prin cresteri de pasiv ( P). fie prin diminuari de activ ( cazul provizioanelor pentru depreciere.cheltuielile cu provizioanele (CP) se traduc. daca ne gândim la principiile de întocmire a tabloului de finantare. ajustarilor). luând in calcul atât fluxurile efectiv generate de activitate cat si fluxurile potentiale.

Elie Cohen ajunge la urmatoarea schema de legaturi: . vom interpreta modificarile ca fiind resurse. in ambele variante. Din analiza relatiilor intre primele doua conturi anuale si tabloul de finantare.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.

.

care este rezultatul brut înainte de deducerea impozitului pe profit.1 Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfãºrarea activitãþii întreprinderilor din þarã cu economie de piaþã. cash-flow-ul (CF) este variaþia (fluxul) trezoreriei nete (TN) de la începutul pânã la sfârºitul exerciþiului financiar. Corespunzãtor celor douã tipuri de operaþiuni ale întreprinderii. 2 din Anexa 3. trebuie sã facem o delimitare între cash ºi cash-flow. cash echivalent care reprezintã disponibilitãþi cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament. certificate de trezorerie etc.3 Analiza cash-flow-rilor 3. cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de capital (CFkap).) cumpãrate pentru valorificarea temporarã a excedentului detrezorerie. obligaþiuni etc. se foloseºte noþiunea anglo-saxonã de cash-flow. Abordarea termenului de cash-flow acoperã ºi alte noþiuni legate de surplusul monetar degajat de activitatea de exploatare a unei întreprinderi într-o periadã datã ºi anume: • • • cash-flow curent. cash-flow brut.3. calculate prin deducerea cheltuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare. inclusiv din România.3. cash-flow net. care sunt prezentate în Figura nr. curente ºi în casã. respective titlurile financiare (acþiuni. Aceste trei forme de cash-flow sunt prezentate în Figura nr. De-a lungul timpului. structurat la rândul sãu în cash-flow-ul operaþiunilor de investiþii (CFinv) ºi cash-flow-ul operaþiunilor de finanþare (CFfin). este asimilat cu trezoreria netã ºi cunoaºte douã forme: • • cash efectiv care se referã la disponibilitãþile bãneºti în conturi bancare.) ºi titluri monetare (certificate de depozit bancar. Cash-ul se referã la ansamblul de disponibilitãþi bãneºti. 1 din Anexa 2. . Încã de la început. La rândul sãu. rezultã douã forme de cash-flow: • • cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de gestiune (CFgest). conceptul de cash-flow a cunoscut interpretãri ºi modalitãþi diferite de calcul. Cash flow-ul sintetizeazã variaþia rezultatelor operaþiunilor (de gestiune ºi de capital) ale întreprinderii. care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit.

remunerarea acþionarilor cu dividende ºi a creditorilor cu dobânzi.3. achiziþia de noi active pentru autofinanþare ºi/sau pentru rambursarea creditelor. valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determinã astfel: CFexpl = RE + Amo – Impozitul de profit unde: Re = rezultatul din exploatare.Pe baza celor afirmate anterior. Pornind de la utilizãrile sale prezentate anterior. Amo = amortizarea În cazul în care ºi celelalte activitãþi ale întreprinderii (de investiþii sau de finanþare) aduc fluxuri importante de numerar. CFgest se determinã astfel: CFgest = PN + Dob + Amo unde: PN = profitul net (rezultatul exerciþiului). se determinã cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale cãrui destinaþii sunt urmãtoarele: • • • efectuarea plãþilor curente de gestiune. CFkap = CFinv + CFfin. Se porneºte de la mãrimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare. Calea cel mai frecvent adoptatã în determinarea cash-flow-ului disponibil este cea în cascadã. respective acþionarii ºi creditorii. Dob = cheltuielile financiare anuale ale întreprinderii cu dobânzile de platã. Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea întreprinderii.2 Cash-flow-ul disponibil(CFD) . se pot scrie relaþiile: CF = CFgest + CFkap. CFD = CFgest + CFinv + CFfin unde: CFD = cash-flow disponibil Managementul financiar a consacrat noþiunea de cash-flow disponibil (free cash-flow) ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru esaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiþii. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintã fluxul de numerar rãmas la dispoziþia societãþii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere. care se va diminua cu valoarea alocãrilor de numerar pentru menþinerea sau dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente. 3. În condiþiile în care majoritatea intrãrilor ºi ieºirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii.

dupã cum urmeazã: . O sintezã a fluxurilor de trezorerie prezentatã pe cele trei componente de bazã. Încasãrile provin din: • • operaþiuni de majorãri de capital social (prin emisiune de acþiuni noi). majorãri de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin emisiunea de obligaþiuni ale întreprinderii). acordarea de avansuri financiare cãtre filiale. cumpãrarea de acþiuni ºi obligaþiuni emise de alte întreprinderi. din perspectiva acþionarilor sau a creditorilor. la plãþi pentru achiziþia de active noi: • • • corporale. respective licenþe. cash-flow de investiþii. se dovedeºte foarte utilã defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele douã destinaþii principale de alocare (pentru acþionari ºi creditori).n conþinutul cash-flow-ului disponibil se mai cuprind cash-flow-ul de investiþii ºi cash-flow-ul de finanþare (alãturi de cash-flow-ul de gestiune): CFD = CFgest + CFinv + CFfin CFinv se referã. respective participaþii directe. Plãþile se manifestã sub forma: • • rambursãrilor de împrumuturi pe termen mediu ºi lung. 3 din Anexa 4. Cash-flow-ul din activitãþile de finanþare (CFfin) cuprinde atât fluxuri de venituri generatoare de încasãri. Dacã valoarea cash-flow-ului disponibil este negativã. pentru a-ºi finanþa investiþia. echipamente. în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate. Aceasta este o situaþie normalã în momentele de dezvoltare a întreprinderii. Activitatea de investiþii cuprinde totodatã încasãri din vânzarea (concesiunea) de active fixe: vânzãri de proprietãþi. financiare. cash-flow de finanþare. necorporale. Însã. În condiþiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectului de investiþii se face separat. mãrci. cash-flow de exploatare. întreprinderea trebuie sã atragã noi resurse de la acþionarii sau creditorii sãi. maºini. Mãrimea cash-flow-ului disponibil este foarte importantã pentru acþionari ºi manageri. din moment ce sunt beneficiarii acestuia. obþinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienþã a activitãþii sale. maºini ºi echipamente. cât ºi fluxuri de cheltuieli generatoare de plãþi. rãscumpãrãri de pe piaþa bursierã ºi extra-bursierã a propriilor acþiuni pe baza profitului net. respective proprietãþi asupra terenurilor ºi construcþiilor. de regulã. este prezentatã în Figura nr. de acþiuni ºi obligaþiuni deþinute. brevete. când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanþarea ºi remunerarea investitorilor sãi. precum ºi rãscumpãrãri ale obligaþiunilor deþinute sau ale avansurilor bãneºti acordate filialelor. inclusive prin autodotare.

vânzarea produselor ºi serviciilor obþinute din exploatare se înregistreazã la venituri în . În prezent. • cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de: CFDcr = Dob - ∆DATfin Unde: Dob = dobânzi plãtite creditorilor.∆CPR = Div – (CPR1 – CPR0) Unde: Div = dividendele repartizate acþionarilor. ∆CPR = variaþia capitalului propriu ca rezultat al majorãrii sau reducerii capitalului social. el reprezintã rezultatul echilibrului dintre încasãri ºi plãþi. de la începutul pânã la sfârºitul anului. se obþine variaþia trezoreriei nete care reprezintã. O delimitare între cash-flow ºi profit net are la bazã argumentele urmãtoare: • profitul net exprimã un potenþial de obþinere a unor încasãri prezente ºi viitoare. totodatã. respectiv numai a datoriilor sale. cash-flow-ul disponibil al întreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil acþionarilor ºi cash-flow-ul disponibil creditorilor: CFD = CFDacþ + CFDcr Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri. În accepþiunea anglo-saxonã. De exemplu. Astfel. relaþia echilibrului financiar al întreprinderii. cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operaþiuni de gestiune.• cash-flow-ul disponibil ce revine acþionarilor (CFDacþ) poate fi estimate astfel: CFDacþ = Div . ∆DATfin = variaþia mãrimii datoriilor financiare contractate de întreprindere de la terþi (în aceastã categorie nu intrã datoriile de exploatare). Ca urmare. ∆NFR = variaþia necesarului de fond de rulment. În accepþiunea francezã. existã douã curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez ºi anglo-saxon. cash-flow-ul se explicã prin diferenþa între variaþia fondului de rulment ºi variaþia necesarului de fond de rulment: ∆TN = ∆FR . ∆FR = variaþia fondului de rulment. de investiþii ºi de finanþare (dupã cum s-a arãtat anterior): CF = CFgest + CFinv + CFfin Prezentarea conþinutului cash-flow-ului conduce ºi la diferenþierea acestuia de profitul net. în timp ce cashflow-ul este o certitudine. poate fi estimatã valoarea întregii întreprinderi sau numai a capitalurilor proprii.∆NFR Unde: ∆TN = variaþia trezoreriei nete.

Operaþiunile de capital nu se în contul de profit ºi pierdere. spre deosebire. alãturi de venituri ºi cheltuieli monetare (cu o scadenþã sigurã a încasãrilor ºi plãþilor). profitul net este rezultatul operaþiunilor de gestiune (de exploatare.momentul livrãrii. rambursãri). dar ele influenþeazã substanþial mãrimea cash-flow-ului. dezinvestiþii. extraordinare). De asemenea. cash-flow-ul este generat atât de operaþiuni de gestiune. care nu angajeazã cu certitudine fluxuri de lichiditãþi (cash-flow). financiare. o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie). profitul net este egal cu cash-flow-ul. cât ºi de operaþiuni de capital (investiþii. Marja comercială 2. Aºadar. finanþãri. Excedentul brut de exploatare 4. 4. Profit de exploatare 5. • pe termen scurt. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). Astfel. dar acesta se va materializa în cash-flow numai în mãsura în care clientul este bun platnic ºi respectã angajamentele. amortizãri ºi provizione calculate). a cãrui dimensiune o depãºeºte pe cea a profitului.Profit net 7.Bilantul Contabil B.Profit curent 6. numai în condiþii de creºtere „0” a întreprinderii ºi de reînvestire a amortizãrii anuale. 1. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. Capacitatea de autofinanţare . dar încasarea va avea loc mai târziu ºi este incertã. Valoarea adăugată 3. se înregistreazã în contul de profit ºi pierderi venituri ºi cheltuieli nemonetare (venituri anticipate.

Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).Situatia Neta 1.1.2 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.Bilantul Contabil. Fondul de rulment propriu 2.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Contabilitate primarar si notiuni de baza Cash Flow ¨ Tabloul de finanţare ¨ Analiza cash-flow-rilor Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD) 4.4. financiar si functional 8. Fondul de rulment net 2.5.3.1.2. Fondul de rulment net 2. SOLIVABILITATEA 3.1. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 2.1.Profit net 7.4.Cuprins ANALIZA CIFREI DE AFACERI 1. 2.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric) 1. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment 2. Valoarea adăugată 3.1 FONDUL DE RULMENT 2.5. TREZORERIA 2.3. Indicatorii echilibrului financiar 2.1.2.Profit curent 6. 1. Marja comercială 2.Fluxul de numerar B. Excedentul brut de exploatare 4. LICHIDITATEA 2. Profit de exploatare 5. Capacitatea de autofinanţare .1. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful