ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1. Situaţia netă
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

POSTA ATLASSIB CURIER RAPID s-a infiintat in august 2003 avand sediul central in Sibiu, strada Autogarii Nr. 1. De atunci si pana in prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltare datorita interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clientilor. Incepand din ianuarie 2006 detinem certificarea SR EN ISO 9001:2001 025/25.01.2006. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID ofera sevicii de curierat atat la nivel national prin cele peste 80 de depozite si agentii, cat si in afara tarii prin cele peste 150 de agentii Atlassib, astfel se pot transporta colete in aproape toate colturile Europei. Parcul auto apartinand POSTA ATLASSIB CURIER RAPID este compus din peste 150 de autoutilitare. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. efectueaza servicii postale conform Ordonantei de Guvern nr 31/2002 privind serviciile postale,aprobata prin legea 642/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Decizia nr. 2.858/2007 a presedintelui A.N.R.C.T.I S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., este o societate cu capital sută la sută românesc. Timp de opt ani am funcţionat ca un serviciu în cadrul societăţii Atlassib. Din anul 2002 s-a înfiinţat S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., tot în acelaşi an s-a obţinut certificatul de înregistrare a mărcii. De atunci şi până în prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltarea datorită interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clienţilor. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. expediază în condiţii de maximă eficienţă şi confidenţialitate plicuri şi colete în ţară şi în străinătate. Reţeaua internă cuprinde toate oraşele mari din ţară, fiind formată din peste 80 de agenţii. Toate acestea sunt dotate cu aparatură tehnică şi informaţională de ultimă oră fiind conectate non-stop la reţele de

comunicare. În vederea înregistrării şi urmăririi trimiterilor poştale dispune de soft specializat şi de alte echipamente tehnice precum cititoarele mobile de coduri bară. Depozitul central are în dotare o bandă transportoare Mulag Orbiter pentru manipularea coletelor. Parcul auto propriu care poate face faţă oricărei solicitări, acesta numărând până în prezent peste 150 de autovehicule.

2.

POSTA ATLASSIB se extinde in criza:

SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL, societate cu capital 100% românesc, inregistreaza succes in 2009, un an de criza si de fuziuni in domeniu, si anunta ca, din 1 iulie 2009, va introduce un serviciu nou, numit EXPRESS Local in Bucuresti, ceea ce va insemna trimiteri la doua ore, cu tarife sub pretul pietei, a declarat marti directorul companiei, Alexandru Avramescu. “Serviciul de EXPRESS Local va fi operabil din luna iulie, in Bucuresti. Noutatea este ca vom putea face orice fel de trimitere postala in maxim doua or,e in orice zona a Capitalei, la tarife sub cele existente pe piata. Speram ca prin extinderea serviciilor sa reusim sa ne mentinem cresterea din ultimii ani, chiar daca este criza “, a precizat Alexandru Avramescu. {mosgoogle right} Acesta a explicat ca Posta Atlassib se afla in crestere si in acest an de criza. Conform ultimelor date ale firmei, lunar au loc 200.000 de trimiteri, din care 150.000 interne si 50.000 externe. Anual, Posta Atlassib efectueaza 1,8 milioane de trimiteri postale in România, la care se adauga 600.000 de trimiteri postale in 13 tari europene. “Pe noi nu ne afecteaza deloc criza, din contra. Vrem sa ne extindem unde am deschis agentii. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, noi suntem cu peste 20% in crestere, la trimiteri postale si cantitativ si valoric. Sunteti in primii 5 din România. Ca firma româneasca, cu servicii de curierat international, suntem primii, tinând cont ca suntem o firma integral româneasca”, a spus Avramescu. Posta Atlassib este singura firma de curierat din România care ofera doua servicii dedicate clientilor, din care unul gratis. Primul se refera, la posibilitatea de urmarire a oricarei trimiteri postale, la orice ora, gratuit, pe site-ul www.postaatlassib.ro. Pentru clientii persoane juridice, Posta Atlassib este singura firma de curierat care si-a dezvoltat un program adaptat la nevoile fiecarei firme partenere, conform directorului Alexandru Avramescu. Cea mai performanta firma de curierat din judetul Sibiu in anii 2007 si 2008, conform Camerei de Comert din Sibiu si una dintre primele cinci din tara, Posta Atlassib este o societate cu capital 100% românesc, care face parte din Holdingul Atlassib. Posta Atlassib a ocupat locul 1 in 2006, in Topul companiilor performante, in activitatea de curierat, dar si de servicii, realizat de Camera de Comert si Industrie a României. Posta Atlassib are 450 de angajati in cele 180 de agentii din România si din strainatate. De asemenea, dispune de un parc auto format din peste 200 de autovehicule. Posta Atlassib a fost prima firma de curierat din România care a introdus scuterele, in urma cu cinci ani. Timp de opt ani, Posta Atlassib a functionat ca un serviciu in cadrul societatii Atlassib. Din 2003, a fost infiintata SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL.

În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a societatii, dar si numarul clientilor de renume s-au dublat de la an la an. Posta Atlassib este singura firma româneasca care efectueaza trimiteri postale in alte 13 tari europene: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia si Franta. “Cele mai solicitate destinatii externe sunt Italia, Spania si Germania. Iar cele mai solicitate perioade sunt sarbatorile de Pasti si de Craciun. Spre exemplu, volumul de lucru de Pasti este de cinci ori mai mare fata de normal, iar de Craciun creste de trei ori”, ne-a declarat directorul Posta Atlassib. Conducerea Atlassib urmareste adaptarea preturilor in asa fel incât sa faca fata concurentei si sa aiba tarife cât mai mici. Un român care trimite cu Posta Atlassib un colet de pâna la 5 kg, in Italia, plateste 10 euro. Acest colet va fi livrat in maxim 60 de ore, iar clientul poate urmari pe internet, pe site-ul firmei, drumul pachetului sau a plicului sau pâna la destinatie. Conform datelor furnizate de Posta Atlassib, persoanele fizice prefera sa trimita pachete in ultima perioada, mai ales din si spre strainatate, iar plicurile sunt expediate mai ales de companii. Traficul postal total a fost, in anul 2007, de 702,98 milioane trimiteri postale, revenind in medie 32,65 de trimiteri postale pe cap de locuitor, fata de 26,72 in 2006 si 22,67 la nivelul anului 2005, potrivit raportului de date statistice privind piata serviciilor postale din România in anul 2007 pub licat de Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC). Traficul postal reprezinta totalul scrisorilor, imprimatelor, coletelor si serviciilor express. Raportul arata ca 97,32% din traficul postal total a fost intern (684.175.553 trimiteri), doar 18.806.154 fiind trimiteri postale internationale, adica 2,68% din totalul traficului postal. Cifra de afaceri =4,809,648 EURO (2009)

3. Servicii interne ATLAS PAK

Atlas Pak este un serviciu sigur de curierat rapid , oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Romania. Important:
• •

Pachetele pot fi expediate, fie in ambalajele de care dispune clientul, fie in ambalajele puse la dispozitie de POSTA ATLASSIB. La preluare, pe fiecare colet sau plic, se va aplica eticheta proprie (document de transport) POSTEI ATLASSIB, pe care vor trebui inscrise citet, numele si adresa, atat a expeditorului, cat si a destinatarului.

10 LEI -format A4 . confirmare de primire semnata de catre destinatar AVANTAJELE SERVICIULUI ATLAS PAK • • • • timp redus de distribuire posibilitatea urmaririi permanente a trimiterii postale acoperire nationala formalitati simple de expediere TARIFE TRANSPORT COLETE SI PLICURI IN ROMANIA COLETE PLICURI -primul kg se va taxa cu 15 LEI. iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0.• Pentru fiecare colet va trebui completata o LISTA DE CONTINUT . pe care il gasiti gratuit in toate agentiile ATLASSIB.7 LEI Expedieri LOCO COLETE -format A5 . EXPEDIERI PLIC SAU COLET IN SISTEM: • • • • DOOR-TO-DOOR sau AGENTIE -> AGENTIE EXPEDITOR -> AGENTIE AGENTIE -> DESTINATAR EXPEDIERI LOCO EXPEDIERI TUR-RETUR pentru acte trimise si care doriti sa se reintoarca semnate sau avizate (tarif initial x 2) EXPEDIERI .formular tipizat.CONFIRMARE de PRIMIRE (tarif initial + tarif plic corespondenta).15 LEI PLICURI .

..2 euro/kg GERMANIA -pana la 10 kg . PORTUGALIA -pana la 10 kg.. Franta.....1 euro/kg .. Grecia..... Colectarea trimiterilor poştale de la o adresa desemnata de către expeditor... Anglia. Asigurarea automată a expediţiilor cu o valoare de până la 50 euro...... 4...5 LEI -7 LEI Preturile sunt cu TVA inclus !!! Valori adăugate serviciilor ( servicii gratuite): Serviciul de transmitere înregistrata a trimiterii poştale...... Încercări multiple de livrare..Belgia...... Portugalia.. Servicii internationale CURIER RAPID CURIER RAPID este un serviciu de curierat rapid....... iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0.... Olanda si Germania.. TARIFE DE TRANSPORT COLETE DIN ROMANIA SPRE: SPANIA......10 euro -peste 10 kg ......-primul kg se va taxa cu 11 LEI..... Livrarea trimiterilor poştale potrivit priorităţii.........20 euro -peste 10 kg. international. Alte servicii speciale privind modul de transmitere: Monitorizarea electronica a traseului trimiterii poştale pe toata durata transportului..... Garantarea timpului de distribuire.. Eliberarea dovezii privind distribuirea trimiterii poştale.. Depozitarea si păstrarea trimiterilor poştale la dispoziţia destinatarilor. ANGLIA.. Italia. Garantarea livrării trimiterii poştale la o data si o ora anume stabilite.. Posibilitatea de schimbare a destinaţiei sau a destinatarului în timpul transportului. oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Spania.. Austria.

....15 euro -peste 10 kg .....intre 5 si 10 kg kg........ITALIA -intre 0 si 5 kg kg. Servicii internationale Express ............................... BELGIA ........................15 euro -peste 10 kg............1.......2 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg.8 euro/kg coletele preluate din TORINO si SICILIA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ................................15 euro -peste 10 kg.20 euro -peste 10 kg ..... format A5 se vor taxa cu 5 euro............1 euro/kg -pana la 10 kg ....... Moldova Sud........1.1......1......... Moldova Nord.......... Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ..............5 euro/kg AUSTRIA...................... Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ............... 5......... GRECIA..15 euro -peste 10 kg .....5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.......... Moldova Nord...10 euro -peste 10 kg .....5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman................... Moldova Sud....... iar cele format A4 se vor taxa cu 10 euro..18 euro -peste 10 kg.1.1............................5 euro/kg coletele preluate din ROMA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg............15 euro -peste 10 kg ..20 euro -peste 10 kg ..5 euro/kg SUEDIA -pana la 10 kg ....... BREMEN si BERLIN se vor taxa astfel: .10 euro coletele preluate de pe liniile HAMBURG.........................2 euro/kg Plicurile fara valoare.....OLANDA -pana la 10 kg ..

Spania......20........... CUM EXPEDIEM??? CONDITII DE TRANSPORT: ......3 euro/kg SPANIA -pana la 10 kg . Portugalia.. AUSTRIA -pana la 10 kg...30-40 euro -peste 10 kg .... 6.. Suedia... respectiv 3 euro/kg ITALIA -pana la 10 kg ...... Olanda. Austria... TARIFELE DE EXPEDIERE COLETE prin serviciul EXPRESS GERMANIA . Italia....... o facilitate oferita persoanelor ce au nevoie de transmiterea unor colete sau plicuri in regim de urgenta din Germania.............. Franta....... respectiv 4 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg .. respectiv 30 euro -peste 10 kg ......30 euro -peste 10 kg ..... iar cele format A4 se vor taxa cu 30 euro..........4 euro/kg Plicuri fara valoare format A5 se vor taxa cu 15 euro. Belgia.....3........EXPRESS este un serviciu sigur.40 euro -peste 10 kg ...........2.....

neindepartate. materiale iritante. nu sunt admise la transport materiale explozive. lichide infalamabile (acetona. ACCEPTUL CLIENTULUI REFERITOR LA CONDITIILE DE TRANSPORT Termenii si conditiile prezentate mai jos impreuna cu alte reglementari existente la centrele Postei Atlassib reprezenta clauzele contractului intre expeditor si serviciul Posta Atlassib in momentul remiterii expedierii . precum si toate celelalte articole mentionate ca fiind interzise prin hotararile aflate in vigoare. veterinare si fitosanitare. transport si livrare: a) Trimiteri postale constand din bunuri al caror transport este interzis prin dispozitii legale. munitie. • 7. transport si livrare. Ambalajul folosit de expeditor se considera suficient in cazul in care se apreciaza ca protejeaza trimiterea postala de la depunerea ei la punctul de acces pana la eliberarea ei destinatarului in conditii normale de colectare. e) Trimiteri postale care prin greutatea si volumul lor prezinta greutati la manipulare si transbordare. b) Trimiteri postale al caror ambalaj prezinta inscriptii care contravin ordinii publice si bunelor moravuri.gaze comprimate (butan. sortare. orice reclamatie ulterioara nu va mai fi luata in considerare. Se exclud de la colectare. In cazul deteriorarii coletelor in timpul transportului. transport si livrare. c) Trimiteri postale care prezinta etichete sau inscriptii vechi. TERMENI SI CONDIŢII DE ACCEPTARE A TRIMITERILOR POŞTALE Extras din REGULAMENT POSTA ATLASSIB CONDITII DE PREZENTARE A COLETELOR PENTRU TRANSPORT Expeditorul are obligatia de a proteja bunurile care fac obiectul unei trimiteri postale intr-un ambalaj corespunzator astfel incat sa fie ferite de pierderea totala sau partiala precum si de deteriorare si sa nu poata pricinui pagube persoanelor. firma nusi asuma nici o raspundere in cazul deteriorari pe timpul transportului. instalatiilor utilizate sau celorlalte bunuri transportate pe toata durata operatiunii de colectare.I sau pasaport) si semnatura.• • • Pentru produsele fragile. orice reclamatie se va face direct delegatului firmei. ambalate necorespunzator. benzina). d) Trimiterile postale de marfuri perisabile care nu sunt protejate prin ambalaje si conditii speciale la transport pentru respectarea normelor sanitare. oxigen). in momentul sosirii la destinatie. artificii. mediului. propan. Din motive de siguranta. Coletele vor fi eliberate numai pe baza actului de identitate (B. sortare.

pot fi acceptate la transport alimente neperisabile si bunuri fragile. sortare. raspunderea privind modul de ambalare. 31 din 30 ian. infracţiuni: 1. Furnizorul de servicii poştale este obligat să recunoască şi să folosească inscripţionările şi etichetele aplicate de expeditor. Nici un angajat al Sericiului Posta Atlassib sau nimeni altcineva nu are autoritatea de a schimba sau modifica vreunul din termenii sau conditiile contractului. dacă sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie. (2) Furnizorul de servicii poştale este obligat să accepte bunul ambalat de către expeditor atunci când ambalajul folosit corespunde standardelor şi normelor tehnice în vigoare. Extras din ORDONANŢA nr. precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. 2002 privind serviciile postale (1) Sunt excluse la colectare. funcţie de natura lor. provocate de vicii ascunse prin ambalare. instalaţiilor utilizate ori celorlalte bunuri. Furnizorul de servicii poştale poate pune la dispoziţie expeditorului etichete tipizate. dar acesta nu este garantat. EXPEDITII INTARZIATE Transportatorul va depune toate eforturile pentru a livra expedierea potrivit programului normal de livrari. c) trimiterile poştale care prezintă etichete sau inscripţii vechi neîndepărtate. atunci când acestea corespund standardelor şi normelor tehnice în vigoare. furnizorul de servicii poştale trebuie să aplice etichete sugestive care să indice modul de manipulare şi depozitare. pagubelor pricinuite persoanelor. (3) Dacă pentru anumite trimiteri poştale sunt necesare măsuri speciale de manipulare şi depozitare. Termenul de expeditie desemneaza toate documentele sau coletele care sunt trimise pe baza unui document de transport. In acest caz. dacă se depun neambalate. Transportatorul nu este raspunzator pentru intarzieri de orice natura. potrivit legii penale. deteriorării. Cu asumarea in scris a raspunderii expeditorului. transport şi livrare: a) trimiterile poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. În această situaţie responsabilitatea pierderii totale sau parţiale. fie chiar şi numai pe o porţiune de parcurs. Expeditorul accepta clauzele contractului atat din partea sa cat si din partea altei persoane care ar putea avea un interes asupra exoedierii respective indiferent daca a semnat documentul de transport sau nu. mediului.catre Posta Atlassib. revine expeditorului. revine in totalitate expeditorului. depunerea la un punct de acces a următoarelor categorii de trimiteri poştale: . b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Constituie contravenţii următoarele fapte.

Extras din DECIZIA nr. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care nu îndeplinesc condiţiile de adresare sau asamblare. precum şi trimiterile constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care conţin obiecte interzise. d) animalelor e) armelor. nici distribuite destinatarilor şi nici returnate expeditorului. economice. muniţiilor. sanitare. Extras din Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale . fie chiar şi numai pe o porţiune din parcurs. f) trimiterilor poştale pentru diverşi destinatari. părţilor şi accesoriilor acestora. 2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale În afara dispoziţiilor din reglementări speciale şi din Ordonanţa privind serviciile poştale. transportul acestora se efectuează pe riscul expeditorului. veterinare. c) obiectelor obscene sau imorale. cu încălcarea condiţiilor obligatorii prevăzute prin aceste dispoziţii. c) trimiteri poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. 2. Nu sunt admise la prezentarea în reţeaua poştală publică trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia specială în domeniul serviciilor poştale. trimiterile nu sunt îndrumate la destinaţie. b) substanţelor explozive.a) trimiteri poştale constând în bunuri. d) trimiteri poştale constând în bunuri pentru care sunt stabilite condiţii speciale de transport. fitosanitare şi altele similare. mediului. pot pricinui pagube persoanelor. inflamabile sau a substanţelor periculoase. dacă se depun neambalate. instalaţiilor utilizate sau celorlalte bunuri. prin dispoziţii legale administrative. introducerea în trimiteri poştale cu tarif inferior a unor trimiteri poştale pentru care sunt stabilite tarife superioare sau tarife care prin însumare depăşesc tariful trimiterii în care au fost introduse. precizând interdicţia sub incidenţa căreia intră aceasta. precum şi a substanţelor radioactive. În acest caz furnizorul de servicii poştale este obligat să informeze expeditorul trimiterii poştale despre tratamentul aplicat acelei trimiteri. 118 din 19 mar. care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate. este interzisă introducerea în orice categorie de trimiteri poştale a: a) stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri.

1. animalele vii. pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul poştal. 1. stupefiantele si substanţele psihotrope. c).7. fara scop comercial (1).5 si 1. bilete de banca sau valori la purtător. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete: 1.8. obiectele a căror importanta sau circulaţie este interzisa in tara de destinaţie.3. 2. Este interzis sa se introducă in colete cu valoare declarata. fiecare administraţie are posibilitatea sa interzică introducerea de aur in lingouri in trimiterile cu sau fără valoare declarata. contin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei sale.6. 3. prezinta caracter ocazional. bijuterii si alte obiecte preţioase.2.1. sunt trimise de catre expeditor catre destinatar fara nici o obligatie de plata. pietre preţioase. Sunt scutite de la plata drepturilor vamale. d).12. obiectele care. pot prezenta un pericol pentru agenţi. materiile explozive. prin natura lor sau prin ambalajul lor. schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala. 31. 1. cu conditia ca acestea sa nu fie de natura Comerciala.2. . inflamabile sau alte materii periculoase.2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale Scutiri de la plata drepturilor vamale Colete expediate de la o persoana fizica la alta. b). materiile radioactive. (2). In aplicarea alin. bunurile expediate prin colete de o persoana fizica dintr-o tara terta la o alta persoana fizica. platina. Totuşi coletele conţinând obiectele vizate la pct. cu provenienţa sau destinaţia teritoriului sau transmise in tranzit prin teritoriul sau.7 nu sunt in nici un caz îndrumate la destinaţie. 545 din 18. nici returnate la origine. bancnote. altele decât expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. nici predate destinatarilor. In plus.4. 1. Extras din LEGEA nr. Excepţiile privind interdicţiile si prelucrarea coletelor acceptate din greşeala reies din regulament. aur sau argint.Interdicţii 1.5. (1) nu sunt de natura comerciala coletele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : a). 1. manufacturate sau nu. precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane. 1. 1. contin bunuri care prin natura lor sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializarii. sub rezerva dispozitiilor art. 1. 1. obiectele obscene sau imorale.

31 din 30 ian. tinandu-se seama de faptul ca valoarea unui bun nu poate fi fractionata. inclusiv bunurile mentionate la art. dacă aceste împrejurări au survenit între momentul depunerii trimiterii poştale la punctul de acces şi momentul livrării la destinatar. cu exceptia celor care lezeaza moralitatea publica. (8) Termenul pentru introducere a cererii de chemare în judecată este de 6 luni pentru trimiterile poştale interne şi de un an pentru cele internaţionale. tafia.e). sunt scutite de la plata drepturilor vamale. în cazul în care nu s-a răspuns la reclamaţia prealabilă. (4) bunurile introduse peste limitele prevazute la alin (2) sunt supuse platii drepturilor de import potrivit prevederilor legale in vigoare. (9) Termenul prevăzut la alin. (7) Termenele prevăzute în prezentul articol se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale. dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel. (6) Termenul de păstrare pentru trimiterile poştale este de 18 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. ziarele si publicatiile periodice . furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită. . sunt constituite din bunuri a caror valoare totala nu depaseste 45 euro/colet. scutirea va fi acordata doar pana la concurenta acestei sume pentru bunurile care. (5) Reclamaţia prealabilă poate fi introdusă de expeditor sau de destinatar. de la expirarea termenului de soluţionare a acesteia. vinuri spumoase. (1) este limitata . potrivit legii. 30 alin. 2002 privind serviciile postale (1) Furnizorul de servicii poştale este răspunzător faţă de utilizatori pentru prestarea serviciului în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat cu expeditorul. Pentru bunurile enumerate mai jos scutirea prevazuta la art. 31.(1) este termen de prescripţie şi curge de la data primirii răspunsului la reclamaţia prealabilă sau. lichioruri : 1 litru sau o combinatie proportionala a acestor produse. (2) În cazul pierderii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale. lit. alcool si bauturi alcoolice a) bauturi distilate si spirtoase cu un continut de alcool ce depaseste 22% din volum: alcool etilic netratat de 80% din volum si peste: 1 litru. (4) Termenul de soluţionare a reclamaţiei prealabil adresate furnizorului de servicii poştale este de 3 luni şi se calculează de la data introducerii reclamaţiei. importate separat. ar fi putut beneficia de scutire. si c) parfumuri : 50 ml sau apa de toaleta : 250 ml. sake sau bauturi similare cu un continut alcoolic ce nu depaseste 22% din volum. sau b) bauturi distilate si spirtoase si aperitive pe baza de vin sau alcool. RĂSPUNDEREA PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR POŞTALE Extras din ORDONANŢA nr. (5) cartile. (3) daca valoarea globala a bunurilor din colet depaseste suma prevazuta la alin (2). pe colet la urmatoarele cantitati: 2. (3) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de servicii poştale este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. e).

cu cota-parte din suma prevăzută la lit. b) în caz de pierdere parţială. distrugerea totală sau parţială sau prin deteriorarea trimiterii. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. 43 furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii: a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului. a) pct. se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tarifele aplicabile pentru serviciul poştal standard. d) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit. cu întreaga valoare a rambursului. altele decât coletele. distrusă sau deteriorată. pentru trimiterile postale cu valoare declarata. furtul. în condiţiile prevăzute de art. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. valoare care nu va depăşi limitele prevăzute la art. în caz de pierdere parţială. înscrisă în nota de inventar. (1) lit. distrugere parţială sau deteriorare a trimiterilor poştale. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. . pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată.(10) Cererea de chemare în judecată va fi însoţită de dovada îndeplinirii procedurii reclamaţiei prealabile. despăgubirea este la nivelul valorii declarate. (16) În afara despăgubirilor prevăzute la alin. (11) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare valorii reale a prejudiciului cauzat prin pierderea. 4. cu excepţia tarifului de asigurare. (15) Când expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală. 3. în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate. nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale. cu întreaga valoare declarată. a) se restituie şi tarifele încasate la depunerea trimiterii poştale la punctul de acces. 2. cu întreaga valoare declarată. (18) În toate cazurile menţionate la art.46. distrugere parţială sau deteriorare: 1. cu valoarea declarată pentru partea lipsă. (13) Furnizori de servicii poştale răspund pentru trimiterile poştale interne. 5. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate nu se despăgubesc. c) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar. pentru trimiterile poştale depuse deschise. cu suma prevăzută la lit. până în momentul livrării la destinatar. cu întreaga sumă depusă la punctul de acces. (17) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor cu valoare adăugată. după livrarea acesteia destinatarului. cu cota-parte corespunzătoare greutăţii lipsă din valoarea declarată. stabilită în raport cu greutatea lipsă sau cu greutatea conţinutului deteriorat. a) pct. 4. 3. pentru trimiterile poştale depuse închise. 2. (12) Expeditorul poate renunţa la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. să răspundă. 5. când furnizorul de servicii poştale a omis încasarea rambursului de la destinatar. furt sau distrugere totală: 1.43. după cum urmează: a) în caz de pierdere. b) paguba s-a produs ca urmare a faptei unei terţe persoane pentru care furnizorul de servicii nu este chemat. potrivit legii. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. (14) Pierderea completă a conţinutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poştale.

2-4 Str. 8. sc. Dunarii. 3 Strada Mircea cel Batran nr 83 Str. 10 Telefon 0237-640030 0269-510066 0258-834228 0247/421166 0247-421033 0257-256595 0269-523708 0234-588020 0262-250029 0235-412555 0263-235020 0258-710333 Fax 0237640030 0269513160 0258834228 0247/42116 6 0247421018 0257256595 0269523708 0234588020 0262250029 0235412555 0263235020 0258710333 E-mail - . nr. 4 B-dul Republicii.Trimiterile poştale care nu au putut fi livrate destinatarilor şi nici expeditorilor devin proprietatea furnizorului de servicii poştale după expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. B6. 218. nr. Calea 6 Vanatori. 1 Str. B. piata jud Vrancea Str. ap. Bradului. nr. 25 Str. ap. nr. 12 str. 11. (6) sau (7). nr. nr. 25 B-dul Traian. nr 10. bl. Stroe Belloescu. 8 Str. nr. Energiei.jud. 40 alin. RETEAUA INTERNA: Agentia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Adjud Posta Atlassib Agnita Posta Atlassib Alba Iulia Posta Atlassib Alexandria Auto Posta Atlassib Alexandria Posta Atlassib Arad Posta Atlassib Avrig Posta Atlassib Bacau Posta Atlassib Baia Mare Posta Atlassib Barlad Posta Atlassib Bistrita Posta Atlassib Blaj Posta Atlassib Oras Adjud Agnita Alba Iulia Alexandria Alexandria Arad Avrig Bacau Baia Mare Barlad Bistrita Blaj Adresa Str. 48. bl. nr. Avram Iancu. Nicolae Balcescu. Sasilor. nr. L2. Vaslui B-dul Decebal. nr. după caz.

23 B-dul Dimitrie Pompeiu. sc. 16-18 Str. B D-dul Dacia. G2. bl. sc. 33 bis. Nr. 5. 17 A B-dul Mamaia. Brezoianu Posta Atlassib Bucuresti Posta Atlassib Bucuresti.13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Botosani Posta Atlassib Braila Posta Atlassib Brasov Bartolomeu Posta Atlassib Brasov Posta Atlassib Buc. nr. 164 Sos. Giurgiului nr. bl. nr. 7 B-dul Iuliu Maniu. bl. Iasilor. nr. parter Str. sc. BR 5b Str. Prelungirea Bucuresti. ap. 60.Calea Mosilor. 3 Str. ap. 101 Str. bl. C 2 B-dul Unirii. nr. Traian Viua. Sc. nr.Giurgiului Posta Atlassib Bucuresti-gara Posta Atlassib Bucuresti-Obor Posta Atlassib Buzau Posta Atlassib Campia Turzii Posta Atlassib Calarasi Posta Atlassib Campulung Posta Atlassib Caracal Posta Atlassib Caransebes-Posta Atlassib Cisnadie Posta Atlassib Cluj Intern Posta Atlassib Cluj Posta Atlassib Constanta Autogara Posta Atlassib Constanta Posta Atlassib-Delfinariu Craiova Posta Atlassib Dej Posta Atlassib Deva Posta Atlassib Dorohoi Posta Atlassib Fagaras Posta Atlassib Falticeni Posta Atlassib Focsani Posta Atlassib Galati Posta Atlassib Giurgiu Posta Atlassib Hunedoara Posta Atlassib Iasi Posta Atlassib Lugoj Posta Atlassib Angelina Voiaj Colaborator Posta Atlassib Botosani Braila Brasov Brasov Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Buzau C. 21 D. 314. 4 Obor . Garii. Duca. ap.81 B-dul Unirii. 13. I. 4. bl. Antonio Caracalla. parter. bl. 2 Str. 12. parter Str. A. nr. 31-33 Sos. nr. 206 Str. 88 A. bl. sector 4 Str. Cindrelu. Morilor. parter Calea Bucuresti. nr. nr. bl. Brezoianu. 39 Complex Come and Go Calea Bucuresti. I 37. nr. Alexandriei (Autogara Rahova) nr. Libertatii. 0214202520 0213350809 021-2232976 021-2520345 0238-720571 0264-365554 0242-331344 0248-511301 0249-514411 0255-511773 0269-563708 0741-194048 0264-536838 0241 626001 0241-543021 0251-412470 0264-211011 0254-231505 0231-614999 0268-218004 0230-543758 0237-610045 0236-480002 0246-210742 0254-748784 0232-213673 0256-356648 - 0231538080 0239627710 0268474135 0268327121 0213110113 0214202520 0213350809 0212232976 0212522636 0238720571 0264367111 0242331344 0249515168 0255511611 0269563708 0264536838 0241543021 0251412470 0264212283 0254231505 0231614999 0268218004 0230546676 0237610045 0236480002 0246210742 0254748784 0232213673 0256356648 - . 4B Str. parter Str. Brailei. Verde Nr. 2 B-dul Republicii. nr. bl. 24 Str. bl. 21. nr. Nr. bl. Garii. 103. 9 - 0231-538080 0239-627710 0268-474135 0268-327121 021-3110113 021-4205782.Turzii Calarasi Campulung Caracal Caransebes Cisnadie Cluj Cluj Constanta Constanta Craiova Dej Deva Dorohoi Fagaras Falticeni Focsani Galati Giurgiu Hunedoara Iasi Lugoj LUPENI Str. nr. parter Str. bl. bl. Laminoristilor Str. 13-15 Str. 1 Str. J. 266. 3. Unirii. Ion Mihalache. nr. 18F. 18 Str. B 1. parter Str. L 1. nr. ap. Galati. ap. 9. nr. nr. Gh. Gheorghe Sincai. Bucuresti. A. Nr.

incinta Auto Mondotrans Gh Patrascu. nr 24 Str. 163 0751-519239 0269-844355 0266-311616 0234-363571 0242-515876 0234-321537 0259-475388 0252-360203 0232-710172 0254-540120 0233-212300 0248-223618 0244-529528 0244-510700 0230-567225 0238-561180 0265-511651 0255-210144 0250-733378 0250-732175 0233-741989 0261-750505 0258-730177 0267-320050 0269-224101 0269-218152 0265-770108 0249-437286 0243-236020 0230-531466 0245-210511 0236-813136 0265-268401 0751519239 0269844355 0266311616 0234363572 0242515505 0234321537 0259475388 0252360203 0232710172 0254540660 0233212300 0248223618 0244407759 0244510700 0230567225 0238561180 0265511014 0255210144 0250733378 0250732175 0233741989 0261711636 0258730177 0267310395 0269226474 0269242578 0265777249 0249437286 0243236020 0230531466 0245210511 0236813136 0265268401 . R1. nr. nr 50. sc. nr. Iernutei. nr. 21 Str. 10 Calea lui Traian. ap. 1 Decembrie 1918. sc. parter Str. ap. 4 Str. nr. Vasile Alecsandri. Tineretului. ap. nr. nr. Gheorghe Posta Atlassib Magazie Atlassib Sibiu-P. 41 B-dul Timisoarei. nr 38. Gheorghe Sibiu Sibiu Sighisoara Slatina Slobozia Suceava Targoviste Tecuci Tg. Morii. bl. 161 Str. 1 Str. 5 B-dul Vanatori.A. 2-8 Str. bl. bl. Kogalniceanu. 3 str 1 Decembrie 1918. 1 P-ta M.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 Medgidia Posta Atlassib Medias Posta Atlassib Miercurea Ciuc Posta Atlassib Moinesti Posta Atlassib Oltenita Posta Atlassib Onesti Posta Atlassib Oradea Posta Atlassib Orsova Posta Atlassib Pascani Posta Atlassib Petrosani Posta Atlassib Piatra N. ap. nr. bl. parter Str.Valcea Rm. Str Stefan Cel Mare. 1 B-dul Cosminului. nr.-Magazia Centrala Sighisoara Posta Atlassib Slatina Posta Atlassib Slobozia Posta Atlassib Suceava Posta Atlassib Targoviste Posta Atlassib Tecuci Posta Atlassib Tg. A. parter B-dul 1 Decembrie.Autogara Posta Atlassib Ploiesti Posta Atlassib Radauti Posta Atlassib Rm Sarat Posta Atlassib Reghin Posta Atlassib Resita Posta Atlassib Rm Valcea II Posta Atlassib Rm. nr.Valcea Posta Atlassib Roman Posta Atlassib Satu Mare Posta Atlassib Sebes Posta Atlassib Sf. nr. nr. nr. M 7 Calea Traian. Nr. nr. nr. 4 Str. parter Str. Stefan cel Mare. Eroilor. nr. 123. Tractorului. Depoului.6 Str. Argesului. Primariei. Mures Posta Atlassib Medgidia Medias Miercurea Ciuc Moinesti Oltenita Onesti Oradea Orsova Pascani Petrosani Piatra Neamt Pitesti Ploiesti Ploiesti Radauti Ramnicu Sarat Reghin Resita Rm. ap. 30 Str. 23A Str. 18. Mures B-dul Independentei. Primaverii. i 2. nr. Gib Mihaescu. A. nr. FA 23 A. nr. nr. 10 Str. 8. 14 Str. ap. Colinei. bl 13. 43. 7 Str. nr. Tudor Vladimirescu. Toamnei. M Kogalniceanu. Autogarii. Posta Atlassib Pitesti Posta Atlassib Ploiesti . parter Str. 70 Str. Bl E1. 10A. nr. 3. 9-11 (Autogara Ploiesti Sud) Str.Valcea Roman Satu Mare Sebes Sf. 1 Str Eroilor. bl. 24 C Str. Garii ( Complex Comercial Gara). nr. nr. Republicii. Miko Imre. B2. 14 Str.

79 80 81 82 83 84 85 86 87 Tg. Neamt Posta Atlassib Tg. Smardan.Jiu Timisoara Tr. Republicii. Jiu Posta Atlassib Timisoara Posta Atlassib Tr. David Praporgescu. Posta Atlassib Tulcea Posta Atlassib Vaslui Posta Atlassib Vatra Dornei Posta Atlassib Zalau Posta Atlassib Tg. Magurele Posta Atlassib Drobeta T. parter Nicolae Titulescu INTRARE AUTOGARA DREAPTA Calea Lugojului str Dorobantilor nr 59-63 Str. bl.S. B Str. nr 66. 1 Str. nr. 23 0233-790075 0253-215171 0256-499897 0247-411209 0252-314509 0240514853 0235-310970 0230-372585 0260-611400 0233790075 0253212425 0256499897 0247411209 0252314509 0240514853 0235310970 0230372585 0260611400 9.Severin Tulcea Vaslui Vatra Dornei Zalau B-dul Mihai Eminescu. A 27. 34.Magurele Tr. 57 Str. sc. bl 176. Neamt Tg. 36 Str Pacii. ap. nr. nr. bl. Simion Barnutiu. sc D Str. M 7. Stefan cel Mare. bl.RETEAUA INTERNATIONALA: Agentii Internationale Anglia Franta Spania Portugalia Germania Olanda Austria Elvetia Ungaria Republica Moldova Suedia Danemarca .

832 437 .183 478.426 3.322.Italia Belgia Grecia (nou) 10.107 9.372 474.322 679.490 352.969 48.600.171 366.113 465.175.283.279.863.879 17.157.851 3.093.902.178 328 2008 14.605 2007 693.720 30.422 2008 2.955 1.990.379.868.671 N/A 103.832 2006 287.425 5.595.609 287.853.325 1.996 5. Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati * Valori exprimate in mii Lei.970 18.052 4.074 498.290 1.099 13.101.922 21.034.180 2.104.489 1.455 1.116.934 28.370. 2005 3.623.928 392 2009 20.237 1.336 499.759 1.692 30.831 4.850 557.440.161.045.680 439.799 30.792 14.900 9.902.872.979 23.145.387 * Valori exprimate in mii Lei.000 N/A 1.904 3.672 2009 4.100 N/A 4.255.009 15.911.528 4.544 2.281.000 N/A 697.000 N/A 845.244.201.755 2.100 N/A 3.367.659 3.073.015.717 580.230 120 2006 5.472 30.714 231 2007 9.683.674 818. TABELE BILANT: Indicatori din Bilant ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total 2005 302.513 30.

3424 1.2650 63.5019 2.1786 13.5407 0.9802 11. corectat cu TVA .4282 3.0429 15.Indicatori Derivati din Bilant pentru POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 2005 2006 2007 2008 2009 1.7323 18.0439 .4282 2007 1.7977 2006 1.8682 1.8437 2.2333 12.3712 Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile.0036 Indicatori de Profitabilitate ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL 2005 2006 2007 2008 2009 Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) 11.0066 9.0397 1.0401 1.6446 Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare -823.6941 75.3222 35.2293 102.4335 7.9265 2.8159 2.4207 48.8355 1.2371 2.0439 1.6729 2009 0.1895 123.6090 2.2628 47.0490 58.4500 15.8871 2.0780 2008 1.0482 2.6729 0.4338 29.19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2005 1.8770 4.7977 1.9873 0.0780 2.7617 Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare -987.9269 1.0647 29.6122 5.

a obţinut: . ediţia 2006”.certificarea ISO 9001:2001 .în activitatea de curierat.11.pe judeţ.în activitatea de curierat.locul 4 . în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE.R.în activitatea de curierat.2006.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. . datorită serviciilor de înaltă calitate încă din data de 25.Sibiu. . pentru servicii. . POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.01. ediţia 2007”.L. .C. ediţia 2005”. ediţia a-XIII-a -2006. .locul 8 pe ţară în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – ediţia 2005”.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE.locul 1 în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR”. Industrie şi Agricultură . . realizat de Camera de Comerţ. CERTIFICATE: Ca urmare a activităţii depuse S.în activitatea de curierat.

100 lei .12.550135. reg. CONTACT: SEDIUL CENTRAL Adresa : RO . Autogarii Nr 1 (Autogara Turnisor) Sibiu Telefon Fix: • Telefon Mobil: • • Fax: • 0269/228821 0269/218152 0741/269788 0741/194045 0269/242578 • Cod fiscal: RO 15673471 Nr. comertului J32/1036/2003 Capital social: 30. Str.

ro personal@postaatlassib. Descompunerea se face în trepte. la nivelul si calitatea performantelor sale. BILANŢUL CONTABIL Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea.1. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.ro office@postaatlassib. El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina. tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe. De aceea. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica.Numar Telefon UNIC pentru Romania: 08010300300 (tarif fara suprataxa) E-mail General: Informatii (Relatii Clienti) Reclamatii Departamentul vanzari Relatii Servicii Internationale Departamentul Resurse Umane posta@atlassib.ro posta@atlassib. în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic. de la complex la simplu în . Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte.2 . dinamica si complexa. 1.2. dinamica si perspectivele unui agent economic.ro asistmanager@postaatlassib. la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic.ro control@postaatlassib. analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.ro 1. Cuvântul “diagnostic” este de origine greaca si înseamna “apt de a discerne”. Indiferent de domeniul de utilizare.

EUROCONSTRUCT S.vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt. Corectiile aplicate bilantului contabil. analizei echilibrului financiar. prin agregarea anumitor date sau divizarea altora. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate. analizei rentabilitatii financiare. Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt: institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor. privesc: . EUROCONSTRUCT S. informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant. astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar. prezentând interes pentru actionari. Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese. prezentând o situatie de fapt. Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului. care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor.2. Bilantul “lichiditate-exigibilitate” urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Punctul de pornire al unei analize financiare.2. Dar. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic.C. persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati. dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor. Pentru a efectua analiza financiara a S. a riscurilor si a bonitatii financiare. BILANŢUL FINANCIAR Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial.A. fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute. respectiv exigibilitate. Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare. dupa mecanismul clasic. Construirea bilantului financiar al S. Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 .C. contabil si fiscal. 1. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere. salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste.2000 în anexe.A.

Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii.a) retratarea bilantului care presupune: eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocazionate de majorarea sau reducerea capitalului.în capitalurile proprii. ciclul de finantare. sa dea imaginea derularii diverselor cicluri. luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii. actiunilor atribuite salariatilor . caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare. BILANŢUL FUNCŢIONAL Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse. daca participarea este destinata sa fie varsata întro perioada mai mica de un an.reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. diferente de conversie activ. decontari cu asociatii privind capitalul. cât si din pasivul bilantului.2. riscuri si cheltuieli. conturi de regularizare si asimilate. Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii . Astfel. - Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului. cu aceeasi suma. caruia îi corespunde ansamblul resurselor. resursele . retratarea grupei „ Conturi de regularizare – pasiv”. se clasifica astfel: . Activul cuprinde activele imobilizate. cheltuieli de cercetare – dezvol-tare. se înregistreaza la „ Datorii pe termen scurt”. ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni.3. reclasificarea participarii salariatilor la profit. datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt c) înregistrarea datoriei fiscale 1. ciclul de investitii. caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv. daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma .în fapt. veniturile înregistrate în avans. activele circulante (stocuri. disponibilitati). Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului. creante . ciclul de exploatare. cheltuieli înregistrate în avans. b) regruparea elementelor bilantiere. ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare. se disting: stabile. .în datorii pe termen scurt. ele neaco-perind . având un termen de exigibilitate mai mic de un an . prime de rambursare a obligatiunilor).

cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.1 Nevoia de fond de rulment Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. 2.1). Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme: 2.1. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Active imobilizate (AI) Active circulante (AC) (DTS) Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant.Prin felul cum este conceput. deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii. Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment.1. 2.1. necesarul de fond de rulment. trezoreria.1.1.1 Fondul de rulment net Se calculeaza pe baza bilantului financiar. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment. face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile. Indicatorii echilibrului financiar 2. Acest excedent de resurse permanente. PASIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Capital permanent (CP) FRN Datorii pe termen scurt . lichiditatea si solvabilitatea. în acelasi timp. iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si. bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate). ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4. este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilantului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante. Figura 4. rezultat din partea de sus a bilantului.

se prezinta conform tabelului 4.ACTIVE IMOBILIZATE NETE FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S.Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri: FRN= CAPITAL PERMANENT .A. EUROCONSTRUCT S. .1. .C.

604.562.256.997 24.208 46.085.710.426.448.25 30.300.426.432 7.855.139.448.882 -2.682 6.682 6.500.742 8.562.256.812 916.615 14.412 6.890 53.1.778. 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung.371 -5.120 8.909 96.828. Specificatie Capital permanent Active imobilizate nete FRN Active circulante Datorii pe termen scurt FRN 1997 1998 1999 2000 9.175.690 1.315 12.050 80.36 -0.464.412 6.2.Fondul de rulment net [mii lei] Tabelul 4. AC.300.371 84.255 7.170. cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4. Specificatie FRN CA AC NFR rFR rfAC U/M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Zile/an % 1998 1997 1999 2000 -2.203 20.855.783 77.84 27 15 16.412 1.879 21.562 16 -22.406.464.293.): rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”) rFR = (FRN / CA) * 360 rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment .336 -4.742 În anii 1997.882 6.122 150.562.062.active circulante rfAC = (FRN / AC) * 100 - rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR = (FRN / NFR) * 100 Analiza fondului de rulment net Tabelul 4.737.453.591 102.197 10.682 6.395.890 53.197 10.882 -2.983.203 20. În anul 1998 fondul de rulment net este negativ .256. capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.570.63 12.513 1.175.835.2.838 40.255 -1.432.448. Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor.742 30.988.464.13 . situatie nefavorabila de dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.

742 20.562.464.776 -14.656 7. variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma.882 -2.06 682.882 -2.562.412 6. din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate.95 Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an.1.500. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment.448.682 0 0 8.034 -1. valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .831.3.909 1.448.1. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment. 2. Se determina pe baza relatiilor : FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate nete FRP= FRN – Datorii pe termen mediu si lung Fondul de rulment propriu [mii lei] Tabelul 4.245 1.1.245 Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu. Specificatie Capital propriu Active imobilizate nete FRP FRN Datorii pe termen mediu si lung FRP 1997 9.927.783 77.77 -107.253.034 6.256.997.997.139. Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima . 2. astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.664 2000 81.983.2.rfNFR % -1.676.432. Fondul de rulment propriu Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si re prezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.062.3.882 -2.463.463.690 -14.879 1998 21.371 1999 75.412 -1.412 96.448. Fondul de rulment strain Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calcule aza cu relatiile: FRS = FRN – FRP FRS = Capital permanent – Capital propriu .927 1.828.562.12 56.1. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net. între 20% si 45%.997 24. ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.

412 6.197 10.256. Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN Tabelul 4.076 40.253.256.63 2000 6.006.927 20.742 15.448.463.203 20.255 12.464. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat. Specificatie FRN ( mii lei) Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % ) 1997 1.656 0 0 8.604.464.2.664 81.36 -25.412 6.22 1998 -2.432 9.855.1.432.412 3.253.1.16 2000 6.990.371 75.879 21.4.43 1999 6.927.882 -2.682 5. Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR Tabelul 4.882 -2.18 30.562.676.927.432.3.591 102.742 53. creditori etc).882 -2.464.562.831.Fondul de rulment strain [mii lei] Tabelul 4.900 -75.5.682 8.062 72.340.500.311 117. Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de . NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare .890 16.448.562.085. din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori. Specificatie FRN FRP FRS Capital permanent Capital propriu FRS 1997 1998 1999 2000 1.396.448.879 21. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si v aloarea activelor circulante de finantat.448.245 -14.682 6. sunt acoperite.371 84.776 2.882 2.034 0 0 8.4.997.562.1. în cea mai mare parte.500.412 -1.43 2.776 9.300.12 (mii lei) r FRN/AC (%) 2.256.927 20.175. Specificatie FRN (mii lei) Active circulante 1997 1998 1999 1.6.742 1.426.

336 1998 10.855.255 12. volumul de activitate.170.119 2000 53.) .035.988.175. 2000 .218 (AC-Disp. valoarea creantelor. reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.) –( DTS – CBTS) AC.166.513 -5.315 0 (DTS-CBTS) 7.979 7.615 -4.208 1.406.570. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor. Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.208 0 14. înregistrând tendinte similare (Figura 4.170.293.197 2.563 15.737.615 0 12.846.742.active circulante Disp.426. organizarea gestiunii firmei.562 Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare.2. nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa . Specificatia AC Disp.300. în raport cu sursele temporare.disponibilitati DTS. situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.327 14. sezonalitatea activitatii.391.. durata ciclului de exploatare.835.credite bancare pe termen scurt Necesarul de fond de rulment [mii lei] Tabelul 4.453. NFR= Active curente – Pasive curente NFR = (AC – Disp.890 5. structura exploatarii.737.400 8. respectiv . Active curente DTS CBTS Pasive curente NFR 1997 8.513 0 46. 1997.) 6. durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc.112.datorii pe termen scurt CBTS.221. În ceilalti ani. Altfel spus.803 12.exploatare si datoriile de exploatare.008. ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . natura secto-rului de activitate.812 1999 20.951 46.304 40.203 2.315 -1.835. 1998.7.406.

8.2 -11.395. prin metoda ratelor.119 -5.453.02 -43.37 -207.035. Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.988.221.94 412.562 30.3 5 -3.2.400 5.336 -4.Figura 4.218 2.293.120 -4.050 80.304 -212. 2.2 Trezoreria netă.95 Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.710.453.742. .122 150.778.838 40.008.563 12.9 2. rata necesarului de fond de rulment rNFR = NFR / CA * 360 rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie rT = T / NFR * 100 analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 4.812 1.570. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general . Specificatie NFR CA rNFR T rT U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei % 1997 1998 1999 2000 -1.

304 Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani .119 -5. mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente .Credite de trezorerie T – trezoreria Trezoreria [mii lei] Tabelul 4.563 12.682 6.453.400 5.218 2. care trebuie sa asigure rentabilitatea.3. fara a afecta continuitatea activitatii.293.218 2.221.448. LICHIDITATEA .256.400 5. Specificatia FRN NFR T Disp.742.400 5.453.563 12.570.562 2.563 12. Evolutia trezoreriei.742 -1.3.035.562. si plasamente Credite de trezorerie T 1997 1998 1999 2000 1.812 1.008. înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci.304 0 0 0 0 2. Figura 4.304 2. siguranta si lichiditatea optima.464.008.742. 2.882 -2.218 2.9.742.035.336 -4.008. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor .035.Se calculeaza astfel: T= FRN-NFR sau T= Disponibilitati si plasamente .453.412 6.988.

175.se cu relatia : Dp lfr = —— PC Valoarea optima se înscrie în intervalul [0. 2] 2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante lichide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt) ACl lr = —— PC Valoarea optima apartine intervalului [0.Lichiditatea.203 20. se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani. Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori: 1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati AC lc = ——— PC PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt ) AC – active circulante Valoarea optima se situeaza în intervalul [1. Specificatie Active circulante Datorii pe termen scurt U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 8.208 46.6 .315 12.406.737.426.3.10.197 10.835.615 14. 1] 3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente.170. 1] Dp – disponibilitati si plasamente ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si plasamente) Lichiditatea firmei Tabelul 4. ca forma a echilibrului financiar. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante.255 Mii lei 7. calculându.513 .2 .855. obligatiile pe termen scurt.300.890 53.

Valorile ridicate .035.179 46. Lichiditatea firmei.453.835.27 Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori.615 0.615 0.563 14.737. exceptie facând anul 1998 când . 60%].835.44 15.36 1. din activele totale.218 2. calculându-se cu relatia : AT AT – activ total . SOLVABILITATEA Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung.315 12.513 0. atât lichiditatea curenta.capital social Nivelul sau optim este cuprins între [40%.14 37.513 0.8 12.315 12. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung.737. limita minima fiind 30% • solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti .92 0.849.778.406.06 5. 2.579 14.310.406.170. în cazul falimentului.086.008. din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.4. lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima.208 1.304 46.170.37 0.400 Mii lei 7. determinându-se cu relatia: CS SP = ――——— * 100 ÎTML+CS ÎTML – împrumuturi pe termen mediu si lung CS.20 0.135 6.4.80 Mii lei 6. Figura 4.303 Mii lei 7.53 Mii lei 2.208 0. se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate: • solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung.Lichiditatea curenta Active circulante lichide Datorii pe termen scurt Lichiditate rapida Disponibilitati si plasamente Datorii pe termen scurt Lichiditate foarte rapida 1.16 1.742.

170.839.513 16. Solvabilitatea generala. în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.11.5.359 17.689 5.357.315 12.689 0 0 1.532.26 149. ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung.243.359 17.135 2.402.38 1997 2000 71.194 34.223.417 100 100 91.532.943 88. Solvabilitatea firmei Tabelul 4.737.394.27 16.237.359 74.68 4. .208 0 0 6.439.359 68.357.424.728 16.27 2.238 7.528.799 7.315 12.402.SG =—————— DTS+ÎTML+DT DTS – datorii pe termen scurt DT – dobânzi totale aferente Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.752.615 14.725.255.710.728 0 0 6.945 46.986 98.21 Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% .406.671 81.833 67. Specificatia CS ÎTML ÎTML+CS SP AT DTS ÎTML DT DTS+ÎTML+DT U/M Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei SG 1998 1999 5.835. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent.528. Figura 4.406.289 2.763.986 22.943 4.737.

precum si toate . Cum sa alegem un contabil bun? Raspunsul este greu de dat. sau de a beneficia de TVA deductibil de la bugetul de stat. pentru a beneficia de informatii de specialitate inainte de a lua decizii.I. Nu exista o reteta de a gasi cel mai potrivit contabil pentru fiecare. un contabil autorizat. este obligatoriu sa aveti un dialog preliminar cu contabilul pentru a efectua anumite cheltuieli deductibile dorite. Modalitatea cea mai frecventa este de a-l alege pe baza de referinte acordate de catre cunoscuti. 1994). Dar cel mai important aspect este sa aveti un dialog permanent cu acesta. iar contabilul dumneavoastra sa se rezume la a intocmi intregistrarile si documnetele contabile necesare. In concluzie este mai bine sa-i oferiti contabilului un salariu motivant prin care sa beneficiati si de consultanta sa de specialitate. in lucrarea sa „Summa de aritmetica. fara indoiala. Principalele concepte utilizate in contabilitate De realizarea evidentei contabile a firmei dumneavoastra se va ocupa. Ce este contabilitatea? Prima definitie data contabilitatii ii apartine italianului Luca Paciolo. portioni et proportionalita” (Venetia. geometria. Este mult mai usor sa previi decat sa vindeci. decat sa optati pentru a-i plati acestuia un salariu minim.1 Contabilitate primara si notiuni de baza CASH FLOW CONTABILITATE PRIMARA SI CASH-FLOW I.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE 3.3. Pentru minimizarea obligatiilor fiscale de plata catre bugetele publice. Aceasta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor.

apartinand unei persoane fizice sau juridice. Resursele atrase de societate isi gasesc reflectarea in contabilitate in Pasivul bilantier. a doua trateaza ca tehnica de c 424t192e ulegere. 1. Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul economic. transmitere si analiza a informatiilor (un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice. Egalitatea fundamenala intre resurse si modul de utilizare a acestora se poate scrie ca Activ=Pasiv. Principiile contabile Realizarea contabilitatii unei intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa respecte anumite principii si reguli contabile. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii. Modul in care aceste resurse sunt utilizate isi gaseste reflectarea in contabilitate in Activul bilantier. Echilibrul pe care se bazeaza inregistrarile contabile il reprezinta echilibrul dintre resursele mobilizate intr-o activitate si utilizarea acestora.  Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica. in ordinea in care acestea au avut loc. prelucrare. stocare. Principiul continuitatii activitatii – aceasta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. In cazul in care situatiile financiare anuale simplificate nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii.afacerile acestuia. Partida dubla era definita prin schimbul dintre avere si capital. . Activul si Pasivul reprezinta asadar cele 2 parti ale bilantului societatii. Principiul permanentei metodelor – aceasta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea. 2. separate ca entitati patrimoniale). Cele doua conceptii nu sunt insa antitetice: contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o tehnica de lucru:  prima trateaza contabilitatea ca o teorie stiintifica (reprezinta un sistem de principii si cunostinte care fundamenteaza modelul contabil de cunoastere si gestiune). In timp s-au delimitat doua conceptii referitoare la contabilitate. precum si bunurile economice la care se refera. aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei confrom careia persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor.

5. sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice. 4. chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii si data intocmirii bilantului. Persoanele prevazute la art. indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pirdere. cel putin anual. . In caz de pierdere. editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Intocmirea. in vederea stabilirii valorii corespunzatoare unei pozitii din bilant.II. la incheierea exercitiului financiar. care se pastreaza timp de 50 de ani. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. potrivit reglementarilor emise in acest scop. in orice moment. Registrul-jurnal. Registrul-inventar si Cartea mare. Registrul-inventar si Cartea mare. Principiul independentei exercitiului – aceasta presupune ca se va lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzaroare exercitiului finanicar pentru care se face raportarea. se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare. cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv . fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii partilor. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile. Principiul prudentei – aceasta presupune: a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului finaciar. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita.aceasta presupune ca. I. cu exceptia statelor de salarii. sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare. identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. b) se va tine seama de toate obligatiiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor.3. precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute timp de 10 ani.

2007). divizarii sau incetarii activitatii acestora. cu exceptia institutiilor de credit. cont de profit si pierdere. Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar. cu exceptia institutiilor de credit. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama. inclusiv in situatia fuziunii. de regula. daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama.01. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara situatiile financiare anuale se compun din bilant. situatia fluxurilor de trezorerie. daca exercitiul financiar difera pentru societate. potrivit legii. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevazute la alin. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01. (3) aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si intocmesc situatii financiare anuale. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar. Exercitiul financiar al unitatilor nou-infiintate incepe la data infiintarii. care se compun din bilant.III.I. . Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama.2007): a) pentru sucursalele cu sediul in Romania. b) pentru filialele consolidate ale societatii-mama. politici contabile si note explicative. situatia modificarilor capitalului propriu. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. in cadrul exercitiului financiar. in conditiile legii. situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01. Situatii financiare anuale Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si. care apartin unei persoane juridice straine. Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual. indiferent de durata sa.01. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale. precum si pentru filialele filialelor. coincide cu anul calendaristic. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. cont de profit si pierdere. politici contabile si note explicative.

Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor juridice prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale. Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorilor. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului. potrivit legii. conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.Pentru persoanele juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se compun din bilant. raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat raport anual pentru propria activitate. in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice . potrivit reglementarilor contabile aplicabile. Pentru sucursalele dinRomania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate. persoane fizice sau juridice autorizate. si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. Persoanele juridice au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale pe perioada premergatoare aplicarii reglementarilor armonizate. care se efectueaza de catre auditori financiari. politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale consolidate. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. raportul administratorilor. Acestea cuprind bilantul consolidat. contul de profit si pierdere consolidat. . b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare. politici contabile si note explicative. Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. si vor fi facute publice impreuna cu situatiile financiare anuale individuale ale societatii-mama. auditului financiar situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii. Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar. contul rezultatului exercitiului. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Sunt supuse. Institutia respectiva stabileste si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor. divizarii sau incetarii activitatii persoanelor juridice. cat si raport anual consolidat. dupa caz. precum si celelalte componente. Raportul anual cuprinde situatiile financiare anuale. Ministerul Fianntelor Publice stabileste continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. respectiv informatii referitoare la activitatea grupului. c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. Obiectivul situatiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare. de asemenea.

inclusiv pentru situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006. ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite. fara nici o discriminare. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale. Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului. I. respectiv a municipiului Bucuresti. 26 alin.IV. in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar. 26 alin. Ministerele. astfel: a) persoanele prevazute la art. Actionarii si angajatii unei societati au dreptul sa se informeze in legatura cu situatiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societatii-mama. (3) din Legea contabilitatii 81/1991. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. b) persoanele prevazute la art. Verificarea de catre cenzori a situatiilor financiare anuale se efectueaza potrivit legii. in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite. dupa caz. alte autoritati publice. de la constituire. potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. c) persoanele care. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice. in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar. raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice judetene. dupa caz. depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior. institutiile publice autonome si unitatile administrativ-teritoriale. la Directia generala de administrare a marilor contribuabili. in conformitate cu prevederile legale in materie. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Prevederile prezentului alineat se aplica pana la data de 31 decembrie 2006. precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. (4) si (6) din Legea contabilitatii 81/1991.Criteriile in functie de care situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Institutiile publice si celelalte persoane juridice. la termenele stabilite de acesta. nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens. situatiile financiare anuale. depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale. Forma si continutul situatiilor finanicare anuale simplificate In continuare vom detalia foarte succint urmatoarele situatii finanicare: Bilantul . care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate. sau. precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului.

75% 0.5% ( Bugetul Asigurarilor individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) – . bilanturile contabile se intocmesc semestrial.CAS contributie Sociale de Stat)- . la CASS 6. pana la data de 25 a acestei luni. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora.ITM munca - (Camera de Munca) – comision pentru cartea fondul consumul Pentru individuala angajat: - de mediu de 2 ori pe an in mijlocului de transport (benzina. respectiv natura si exigibilitate. Persona juridica va depune in fiecare luna la institutiile publice urmatoarele obligatii: .5% ( Bugetul Asigurarilor de individuala de asigurari pentru somaj CAS 19. Pentru IMM-uri. grupate dupa natura si lichiditate. motorina.75% ( Bugetul Asigurarilor contributie individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) Somaj) – de Stat) Contributie de asigurari pentru accidente de profesionale in functie de obiectul de activitate (CAEN) Contributii 0. iar cel de-al doilea la 30 decembrie.Contul de profit si pierdere Politicile contabile si notele explicative Optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ.75% pentru concedii si indemnizatii de la munca si PJ sau de . primul la 30 iunie. precum si in celelalte situatii prevazute de lege. la incheierea exercitiului finanicar.5% (Bugetul Asigurarilor pentru asigurari sociale de sanatate 9.pentru – contributie – boli PF angajator: CASS 7% (Bugetul Asigurarilor Sociale contributie pentru asigurari sociale de sanatate somaj 2. datorii si capital propriu ale persoani juridice. Referitor la gestiunea fiscala a intreprinderilor facem urmatoarele precizari suplimentare. etc) Asigurarilor de Somaj) – functie de somaj 1% ( Bugetul pentru asigurari pentru somaj contributie contrib.

pana la data de 25 a acestei luni. redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente. precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Veniturile din dobanzi. iar cel deal doilea la 30 decembrie. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care. conform contractului. al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract. astfel:    venituri din exploatare. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri. pe baza contabilitatii de angajamente. dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate). a taxei pe valoarea adaugat si a altor impozite si taxe aferente. Contul de profit si pierdere Pentru IMM-urile. care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. veniturile si cheltuielile exercitiului.V. ca parte integranta a obiectului sau de activitate. Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri. cum ar fi: vanzari. Asadar. contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afceri neta. primul la 30 iunie. Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori. contul de profit si pierdere se intocmeste semestrial. daunele pretinse de detinatorii de politie in urma producerii unor calamitati). Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice. grupate dupa natura lor. comisioane. pe masura generarii venitului respectiv. remizele si alte reduceri acordate clientilor). de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. dividende. nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat. venituri extraordinare (de exemplu. precum si activitatile conexe acestora. venituri financiare. dupa scaderea reducerilor comerciale (rabaturile. In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente. dupa natura lor. catre clienti. cat si castigurile din orice alte surse (cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta. redevente si dividende se recunosc astfel:  dobanzile se recunosc periodic.I. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica. in mod proportional. dobanzi.  . Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. prin urmare.

reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli. b) credibile in sensul ca:     reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice. cheltuieli financiare. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente pentru care nu exista valori atat in exercitiul finaciar curent. Pentru fiecare element semnificativ din bilant si contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative. respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. Notele explicative Notele explicative se prezinta sistematic. Politicile contabile trebuie eleborate astfel incat sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare anuale simplificate. Politicile contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate Politicile contabile reprezinta ansamblul de principii. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare) I. baze. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite. sunt neutre. dupa natura lor. sunt prudente. dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de ale incasa. sunt complete sub toate aspectele semnificative. . cat si in cel precedent.VI. a unor informatii care trebuie sa fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor. Structura bilantului si acontului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. conventii. Este obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul prezentat. astfel:    cheltuieli de exploatare. in general anual sau semestrial acolo unde nevoia de informatii o cere.

I. daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii. O lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit. Aptitudinile de baza ale unui manager financiar incep in punctele critice: gestionarea banilor si contabilitatea.VII. taxele. fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate de mai sus poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat. Un profit mare nu inseamna ca ai mai multi bani lichizi. patronii si managerii unor mici intreprinderi trebuie sa invete macar bazele managementului financiar. cheltuiesti bani! . Ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plati salariile. b) faptul ca situatiile finaciare anuale simplificate sunt proprii acesteia. Nu poti cheltui profit. Analiza financiara arata situatia reala a afacerii . In notele explicative. n-o sa ai parte decat de probleme. Cash flow In prezent. Daca astepti ca altcineva din organizatie sa se ocupe de partea financiara. profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv. Banii lichizi sunt acei bani pe care trebuie sa-i ai mereu pentru a tine afacerea pe picioare. Managerii noilor intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa invete sa genereze rapoarte financiare. care nu este prevazut in formatul cerut. Pe termen lung. timp in care te ocupi de aducerea profitului. chiria. fiecare element din conntul de profit si pierdere poate fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala. managementul financiar este cea mai importanta parte a managementului. pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. c) anuale  data la care simplificate. sa le analizeze si sa inteleaga stadiul in care se afla afacerea din punct de vedere financiar. e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei). Profitul reprezinta acei bani pe care te astepti sa ii ai daca toti clientii platesc la timp si daca ti-ai impartit corect costurile pentru perioada respectiva.vazut in acest fel. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar. care trebuie sa fie supusa unor controale financiare pentru a asigura bunul mers al organizatiei.In notele explicative. s-au incheiat sau perioad ala care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale simplificate.VII.1. I. Gestionarea cash-flow-ului (previzionari de numerar) Ce sunt banii lichizi? Banii gheata sunt banii pe care ii ai in banca sau in firma. Acest modul te va ajuta sa intelegi practicile de baza ale managementului financiar si sa iti construesti un sistem de practici absolut necesare pentru sanatatea afacerii tale.

Cash-flow-ul pozitiv Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies. Componentele cash-flow-ului Cash-flow-ul are. chiria si creditorii. Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la clienti.de necolectarea la timp a banilor de la clienti. Cash-flow-ul negativ Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca ai un cashflow negativ. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. actionari.de exemplu . Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern. in mijloacele fixe. inseamna ca ai si control asupra ei. debitori si investitori. Gestionarea eficienta a cash-flow-ului Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata. in mod normal. platesti un imprumut. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata. Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament. te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv doar atunci cand nu-l ai. firma are un cash-flow pozitiv. 2) Cash-flow-ul de investitii Acestia sunt banii generati intern. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci sand platesti salariile. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat . dar din activitati non-operationale.Ce este cash-flow-ul (previziunea de numerar)? Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei tale pe o perioada determinata de timp. 3) Cash-flow-ul financiar Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori. Acest lucru presupune: . Acorzi un imprumut. investitori. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus! Precum sanatatea. platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar. Aceste investitii reprezinta profitul tau pe temen lung. trei componente: 1) Cash-flow-ul operational Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne. trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul.

orientativ. .Sa stii care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale de bani lichizi .: ce rata de crestere/scadere a vânzarilor se presupune. efortul depus pentru realizarea previziunilor va va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate pe care le veti purta ulterior cu ofiterul de credit. Intrarea de pe linia 1 în coloana "Anul 1". . incepand cu "Luna 1". acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de client. ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar reale. la fel ca si numerarul detinut la sediul firmei. Aceasta cifra este calculata chiar la începutul perioadei considerate. Primul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar. intrarile/iesirile de numerar reale. aceasta coloana se completeaza avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal precedent. pe diferitele categorii. fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei viitoare.. Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal.flow) . În plus. pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei.Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat.Sa stii cind. se refera doar la miscarile de numerar înspre si în afara afacerii. ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci când un activ se amortizeaza.Spre deosebire de bilantul contabil. daca se iau in considerare variatiile sezonale. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus se vor lua in considerare valorile precedente. care prezinta informatia financiara istorica. Luna 1 este prima luna in care o rata la credit trebuie rambursata si/sau de platit dobanzile aferente. Anexa nr. de exemplu. care va poate ajuta în planificare generala a viitorului afacerii dvs. Concluzii: Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei. de ex. 2a Instructiuni privind intocmirea proiectiei fluxului de lichiditati (cash . aceasta înseamna. cat si pe termen lung (anual. ea nu este obligatoriu imediat urmatoare lunii B. ce rata a dobânzii se ia în consideratie. lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi. din nou. pentru chiar inceputul lucrarii. Luna 0 este luna acordarii creditului BCR.Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va intocmi o lista de ipoteze pentru determinarea previziunilor. trebuie sa fie aceeasi cu soldul .Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important în analiza creditului. se porneste in completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor respective. se vor reflecta. de unde si cum apar nevoile de bani lichizi . . .Când se calculeaza previziunile fluxului de numerar este important sa se ia în consideratie toate sursele de numerar ale afacerii. valoarea numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra în functie de celelalte informatii care vor fi incluse.Sa fii pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori. ce moneda se utilizeaza? .Dupa cum o spune si numele. Valorile din coloana "Anul 1" de la dreapta paginii se calculeaza pe baza insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie. Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate.

contul de profit si pierdere. adica. asupra evolutiei acestei structuri. diferitele resurse financiare.confera o viziune statica asupra structurii financiare. obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare. sub forma de "stocuri".in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau deprecierii ale monedei nationale in raport cu alte valute.atat incasarile cat si platile includ TVA (acolo unde este cazul). nici bilantul. de care dispune o întreprindere pasiv). aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final din perioada/luna 12. Nota bene : .numerotarea se refera la liniile din formular. Dar. Altfel spus. . Cat priveste contul de profit si pierdere.initial din perioada/luna 1. .. El permite determinarea capacitatii de autofinantare. nici contul de profit si pierdere nu permit. . o viziune dinamica asupra activit 555h78f 59. O atare viziune cade sub incidenta interesului. la o anumita data de obicei. atât a analistului financiar. Dupa cum este cunoscut. extern întreprinderii.2. a elementelor fizice sau financiare care caracterizeaza o întreprindere. punând în lumina efectele pe care deciziile trecute continua sa le exercite asupra situatiei prezente. Elemente introductive Utilizarea documentelor de sinteza ar fi incompleta daca s-ar limita la cele doua elemente ale situatiilor financiare anuale: bilantul. acesta cuprinde soldurile fluxurilor generate de operatiile întreprinderii. care au. bilantul descrie. si utilizarea care este data acestor resurse activ).ti. care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2" din previziuni. bilantul .1. o incidenta asupra rezultatului unei perioade date exercitiul contabil).2 Tabloul de finanţare 3. 3. închiderea exercitiului contabil). apriori. El este o reprezentare. iar contul de rezultate. existente).

mai mult sau mai putin evidente. La toate aceste cerinte. • tablou care furnizeaza o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar. si înca multe altele. desemnarea acestei situatii financiare de sinteza: tabloul de finantare. Astfel. Diferentele intre diferitele expresii. Un conducator de întreprindere este adesea determinat sa se întrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii profitului in structurile patrimoniale trezorerie. sa utilizam termenul comun de "tablou de finantare". atunci când constata o discordanta intre cresterea productiei si cifrei de afaceri. tabloul fluxurilor. tabloul de finantare este acreditat cu urmatoarele acceptii: Literatura de specialitate propune mai multi termeni pentru • tablou care permite sa explice variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de închidere. • tablou orientat spre o analiza patrimoniala a întreprinderii. tabloul de utilizari si resurse. Anumiti autori au încercat sa faca o distinctie terminologie intre tabloul de finantare si tabloul de flux . pe de o parte. nu ne im piedica. din motive de simplificare. . si volumul trezoreriei.cat si a managerilor acesteia. stocuri.). In sfârsit. tabloul de trezorerie. doctrina si practica mondiala au raspuns prin crearea unui instrument extrem de interesant: TABLOUL DE FINANTARE. el ataseaza un interes deosebit posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in opera. Toate aceste denumiri au un numitor comun: ele se refera la o situatie a fluxurilor. teoria. imobilizari etc. Perplexitatea il cuprinde. pe de alta parte.

Utilitatea tabloului de finantare plecând de la. acestuia ii sunt conferite urmatoarele sensuri: • tablou care privilegiaza o conceptie economica. • un mijloc de a evoca fluxurile economice si financiare care au traversat întreprinderea si au modificat patrimoniul sau. • un mijloc pentru a judeca gestiunea financiara a întreprinderii trata de investire. aspecte ale comportamentului si perspectivelor sale. opiniile extrem de diverse ale diferitilor utilizatori. asupra marimilor informatiilor) . • un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a întreprinderii. tabloul de finantare apare ca: • un instrument indispensabil de gestiune si de previziune. politica de autofinantare. generate de operatiile . orientate catre descrierea fluxurilor întreprinderii. repartizarea intre finantarea interna si cea externa). printr-o abordare mai globala si mai dinamica decât cea care face apel la rate. • un mijloc pentru a analiza politica de investire a întreprinderii prin raportarea investitiilor la capacitatea de autofinantare. • tablou care arata legatura dintre operatiile întreprinderii si echilibrul financiar.In ceea ce priveste termenul de tablou de flux. • un mijloc de a realiza un diagnostic al întreprinderii. precum si de a explica principalele. Astfel.care sunt structurate in tabloul de finantare. la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la începutul exercitiului). • tablou orientat catre o explicatie a evolutiei trezoreriei in timpul anului.

• un document pentru informarea personalului. in diagnosticul realizat de bancher asupra întreprinderii . • un mijloc pentru reprezentarea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de firma. Conceptul de flux Conceptul de flux joaca un rol central in întelegerea meca nismului de elaborare a unui tablou de finantare. prin intermediul evolutiei datoriilor si creantelor comerciale. • un mijloc pentru aprecierea riscurilor. • un instrument esential. in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare. • un document pentru informarea altor categorii de terti clienti.2. • un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii.).• un mijloc pentru a judeca politica de distribuire de dividende a întreprinderii în special. • un instrument care permite sa se înteleaga circuitele si miscarile financiare intr-o întreprindere. furnizori etc. • un mijloc pentru a evalua politicile comerciale ale întreprinderii. Pentru "Comitetul de studii si de cercetare asupra economiei de întreprindere" . 3. prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare). • un document pentru informarea actionarilor. cliente.2.

de marfuri. platite imediat. dar nu conduc. de materii prime. numite tablouri de flux . fluxurile financiare si fluxurile monetare. Tabloul de finantare are ca obiect reliefarea fluxurilor financiare. . de prestatii de servicii etc. cheltuielile privind amortizarile genereaza un flux de diminuare. Totusi. Colasse apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu au. A treia categorie: fluxurile care nu au. un impact asupra disponibilitatilor. nici imediat. in timp ce fluxurile monetare. Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi si de obligatii înregistrate de contabilitate deoarece aceasta este "conceputa. imediat. cel de "financiare". Mai mult. un impact asupra disponibilitatilor întreprinderii. la un flux de lichiditati". nici ulterior.). exemple: toate cumpararile de imobilizari. exemplu: . O alta clasificare este facuta Stolowy. A doua categoric: fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilitatilor întreprinderii. in analizele lui apare o categorie distincta. pe de o parte. toate vânzarile încasate. luate in mod singular. cat se poate de neta. in mod obligatoriu. Bemard Colasse conchide prin a acorda calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale din prima categorie. dincolo de terminologie. exemple: cumpararile si vânzarile pe credit. fluxurilor din prima si a doua categoric. de asemenea. Este motivul pentru care el le clasifica in trei categorii: "Prima categoric: fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor. pentru a analiza si masura variatia sa periodica". aceea de fluxuri supletive. in nici un caz. pe de alta parte.Bemard Colasse* afirma ca elaborarea tabloului de finantare solicita o distinctie. ceea ce denota ca ansamblul fluxurilor financiare il include pe cel al fluxurilor monetare. pentru a descrie si a masura patrimoniul întreprinderii si. fac obiectul altor tipuri de tablouri. intre fluxurile patrimoniale.

timp. care au un impact imediat sau ulterior asupra trezoreriei. iar frontierele acestei categorii sunt dificil de stabilit. . la imobilizari terminate. • fluxuri financiare amânate (de exemplu: cumpararea unui bun pe credit). • Miscarile supletive: precum cheltuielile si veniturile constatate in avans si evaluarile de stocuri". Aceste miscari sunt calificate. dupa cum tranzactiile sunt decontate imediat sau pe credit. provizioanele.) si operatiile pur contabile precum: reevaluarea sau constatarea diferentelor de conversie privind operatiile in devize. de exemplu: amortizarile. • Miscarile corectoare de valori: ele au ca scop actualizarea valorii bunurilor si celorlalte elemente patrimoniale. • fluxuri de bunuri (de exemplu: cumparari de marfuri). • fluxurile financiare autonome. prin intermediul diferitelor proceduri contabile ca. Tablourile de finantare integreaza prima si a treia categorie. fiind generate de tranzactiile cu alti agenti economici: • fluxuri monetare: încasari si plati. adesea. care disting urmatoarele categorii de fluxuri: • fluxurile financiare care corespund fluxurilor reale sau fizice care au o incidenta imediata sau ulterioara asupra trezoreriei. a decalajelor de plata in. fara contrapartida fizica. in functie de existenta sau nu. O analiza si mai integratoare asupra miscarilor contabile apartine lui Esnault si Hoarau. in timp ce tablourile zise "de flux" nu iau in consideratie a treia categorie.• Fluxurile financiare: corespund miscarilor presupuse de activitatea întreprinderii. rectificarea formulelor contabile eronate etc. virarile de la un cont la altul (virarea imobilizarilor in curs. ca "negeneratoare de fluxuri".

miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect generarea de ajustari ale rezultatului, la inventar precum: evaluarea stocurilor; ajustarea cheltuielilor si veniturilor, in timp; miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect, fie actualizarea valorii bunurilor sau creantelor, prin intermediul procedurilor contabile, ca de exemplu, amortizarile, provizioanele sau virarile contabile de la un post la altul, precum si prin intermediul reevaluarii, fie sa contribuie la modificarea perimetrului întreprinderii (operatii de fuziune, de absorbsortie, aport partial de activ etc.)".

Ultima categorie de miscari contabile nu face obiectul tablourilor de finantare sau de flux. In schimb, primele trei sunt integrate in tablouri, total sau partial, in functie de model. Totusi, numai primele doua categorii de miscari sunt calificate drept fluxuri. Ele alimenteaza structurile tablourilor de fluxuri de trezorerie.

Clasificarea si analiza fluxurilor au facut obiectul cercetarilor, de aproximativ trei sferturi de secol. Primul autor care evoca "dinamica fluxurilor financiare" este genialul economist si profesor german E.Schmalenbach, in lucrarea "Bilantul dinamic" Studiul sau asupra fluxurilor financiare este organizat in trei etape: a) Mai întâi, el arata ca este posibil sa se calculeze rezultatul, pornind de la o situatie simpla a trezoreriei, daca sunt îndeplinite doua conditii: • • nu exista decalaje in timp privind operatiile care genereaza venituri si cheltuieli si încasarea, respectiv plata, acestora; fluxurile generate de operatiile care afecteaza patrimoniul corespund, in totalitate, veniturilor si cheltuielilor. Relatiile de echilibru degajate sunt:

Încasari - Plati = Variatia trezoreriei Venituri - Cheltuieli = Rezultat Variatia trezoreriei = Rezultat

Schema de principiu, privind relatiile intre aceste elemente, este urmatoarea:

REZULTA T

b) Schmalenbach

Apoi,

dezvolta modelul; prin luarea care in calcul in a decalajelor, timp, intre

exista

formarea rezultatului si miscarile trezoreriei. Astfel de decalaje necesita înscrierea, in activul sau pasivul bilantului, a creantelor, respectiv datoriilor de exemplu, clienti, furnizori etc:). Atunci când efectele fluxurilor asupra trezoreriei ,si rezultatului nu sunt concomitente, introducerea "conturilor de asteptare" cheltuieli de platit si venituri de încasat) permite transformarea fluxurilor in stocuri.
Tehnica acestor "conturi de asteptare" anticipeaza unele concepte folosite in analiza (financiara excedent brut din exploatare, fond de rulment, necesar in fond de rulment).

In consecinta, schema relatiilor dintre diferitele elemente devine:
REZULTAT
Cheltuieli de platit Venituri de încasat

Conturi de asteptare: -Datorii din exploatare -Datorii in afara exploatarii -Stocuri: materii prime, marfuri

Conturi de asteptare: -Creante din exploatare -Creante in afara exploatarii

Cheltuieli platite

-Stocuri de produse Venituri încasate

c) in sfârsit, modelul anterior este amendat cu fluxuri noi, generate de operatiile de capital: cresterile sau diminuarile de active, generate de operatiile de investire sau de dezinvestire; diminuarile sau cresterile de pasive, generate de operatiile de finantare. Aceste operatii de capital dau nastere fluxurilor de trezorerie simultane sau decalate in timp.

Schema anterioara devine:
REZULTAT

tablou de finantare Procedând la compararea a doua bilanturi succesive. Relatia bilant .TREZORERI E 3. apar ca o contrapartida a aporturilor primite. In timp ce bilantul înregistreaza stocurile.3. in întocmirea tabloului de finantare: Situatia variatiilor pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un "bilant diferential" sau o "balanta” a mutatiilor Prin gruparea acestor mutatii. se poate constata ca un bilant diferential permite identificarea a patru tipuri de miscari a caror semnificatie financiara este urmatoarea: • Anumite posturi -de pasiv au suportat o crestere ( P): angajamentele suplimentare. 'Toate modelele de tablouri de finantare (sau de flux) permit remarcarea diferentei intre notiunile de fluxuri si de stocuri. tabloul de finantare recenzeaza fluxurile. deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la .2. Relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri : Stoc initial (bilant de deschidere) + Fluxuri de intrare ale perioadei – Fluxuri de iesire ale perioadei = Stoc final (bilant de închidere) este utilizata. adesea. pe care o întreprindere le recunoaste. se pot determine variatiile pozitive si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi.

anumite posturi de pasiv au suportat diminuari ( P). fonduri suplimentare. Sistematizând utilizarile. Resurse Utilizari Activ Pasiv Activ Relatia cont de Pasiv profit si pierdere . bilantul diferential va releva: . • Anumite posturi de activ au suportat o crestere ( A): variatia lor este rodul intrarii (cresterii) anumitor bunuri sau angajarii de drepturi Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida unei decontari. si resursele. resurse pentru întreprindere. alte conturi de activ au suportat diminuari ( A). utilizari de fonduri este vorba de cvasitotalitatea cazurilor de plata unor datorii). altfel spus. • In sfârsit. . detinute anterior de întreprindere. Aceste cresteri. Cu exceptia unor evenimente accidentale (sinistre. de exemplu). pe de o parte.dispozitia sa. întreprinderea le contractase anterior. profit si pierdere (forma de cont).tablou de finantare Elie Cohen analizeaza aceasta relatie.in general. apelând la urmatorul model de structurare a. contului de. sunt catalogate in categoria resurselor. Dar aceasta stingere de datorii nu s-a realizat decât in contrapartida unei decontari. denotând stingerea anumitor angajamente pe care. deci a unei utilizari de fonduri. Se deduce ca diminuarile unor posturi de pasiv solicita . pe de alta parte. • In mod simetric. deci. Ele degaja. aceste miscari corespund realizarii (încasari) anumitor bunuri sau titluri. care afecteaza anumite conturi de pasiv.

2. ele nu dau nastere unor încasari imediate sau ulterioare. Profitul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere. in timpul exercitiului curent. cheltuielile cu personalul. nu dau nastere unor plati. cel putin. Cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau neplaptibile si simbolizate prin CNM. deoarece el genereaza sau va genera o plata in favoarea statului. nemonetare (VNM): desi conduc la cresterea efectiva a situatiei nete. care corespund deprecierii reale sau riscurilor probabile. in cadrul aceluiasi exercitiu.la valorile provizioanelor anterior constituite. Pierderea exercitiului (PE) corespunde rezultatului deficitar.Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri: 1. Veniturile. Veniturile monetare (VM). 4. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite si simbolizate prin CM. Sunt încadrabile in aceasta categorie veniturile din provizioane. care corespund unor consumatii sau pierderi reale. dar care. in aceasta categorie sunt incluse elementele productiei vândute. cota-parte a subventiilor pentru investitii virate la rezultatul exercitiului. . prelucrarile efectuate de terti. destinate celor care au împrumutat întreprinderea etc. Impozitul asupra profitului (IB) corespunde unui flux monetar efectiv sau potential. consumatiile de prestatii externe. dar care nu genereaza o plata. dobânzile si cheltuielile asimilate. care au dat sau vor da nastere la încasari efective. 3. el reprezentând o componenta a surplusului monetar virtual. In aceasta categorie sunt incluse: cumpararile de stocuri. 5. Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri: 1. 2. 3. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP). Alte cheltuieli. care corespund unei simple ajustari relative .

VNM) = VM . ajustarilor). vom obtine: CAP + BEN + (CNM . in principiu. deci unei resurse.cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc. deci. deci. In acest sens.Contrapuse. prin compararea 'fluxurilor de încasari cu fluxurile de plati. in . se poate constata ca: . . 'capacitatea de autofinantare (CAF) a întreprinderii. daca ne gândim la principiile de întocmire a tabloului de finantare.profitul exercitiului –(BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv ( P). fie prin diminuari de activ ( cazul provizioanelor pentru depreciere. A). ceea ce corespunde unei diminuari a activului ( A). atunci când diferenta CNM -VNM este nula sau neglijabila (elementele nemonetare corespund.CM Diferenta VM . fie prin cresteri de pasiv ( P). luând in calcul atât fluxurile efectiv generate de activitate cat si fluxurile potentiale. Acest surplus constituie. cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de echilibru (in varianta unui rezultat beneficiar): CM+CAP+CNM+IB+BE=VM+VNM Regrupând elementele relatiei si asimilând impozitul pe profit in categoria cheltuielilor monetare. in cazul . la o scadere a valorii posturilor de imobilizari.CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului. Elie Cohen remarca faptul ca. implicit. ca o resursa. CAF tinde câtre o formula redusa de calcul: CAF=VM-CM=CAP+BE Se poate deduce ca relatia dintre contul de rezultate si tabloul de finantare este mediata de capacitatea de autofinantare.cheltuielile cu provizioanele (CP) se traduc.

vom interpreta modificarile ca fiind resurse. in ambele variante.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Din analiza relatiilor intre primele doua conturi anuale si tabloul de finantare. Elie Cohen ajunge la urmatoarea schema de legaturi: .

.

De-a lungul timpului. care sunt prezentate în Figura nr. Cash flow-ul sintetizeazã variaþia rezultatelor operaþiunilor (de gestiune ºi de capital) ale întreprinderii. este asimilat cu trezoreria netã ºi cunoaºte douã forme: • • cash efectiv care se referã la disponibilitãþile bãneºti în conturi bancare.) ºi titluri monetare (certificate de depozit bancar. obligaþiuni etc. certificate de trezorerie etc. 2 din Anexa 3. cash-flow net. se foloseºte noþiunea anglo-saxonã de cash-flow. calculate prin deducerea cheltuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare. respective titlurile financiare (acþiuni.) cumpãrate pentru valorificarea temporarã a excedentului detrezorerie.3 Analiza cash-flow-rilor 3. rezultã douã forme de cash-flow: • • cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de gestiune (CFgest). Încã de la început. Cash-ul se referã la ansamblul de disponibilitãþi bãneºti.3. cash-flow-ul (CF) este variaþia (fluxul) trezoreriei nete (TN) de la începutul pânã la sfârºitul exerciþiului financiar. cash-flow brut. Aceste trei forme de cash-flow sunt prezentate în Figura nr. Corespunzãtor celor douã tipuri de operaþiuni ale întreprinderii. cash echivalent care reprezintã disponibilitãþi cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament. conceptul de cash-flow a cunoscut interpretãri ºi modalitãþi diferite de calcul. La rândul sãu. 1 din Anexa 2. Abordarea termenului de cash-flow acoperã ºi alte noþiuni legate de surplusul monetar degajat de activitatea de exploatare a unei întreprinderi într-o periadã datã ºi anume: • • • cash-flow curent. care este rezultatul brut înainte de deducerea impozitului pe profit. curente ºi în casã. inclusiv din România.3. structurat la rândul sãu în cash-flow-ul operaþiunilor de investiþii (CFinv) ºi cash-flow-ul operaþiunilor de finanþare (CFfin). . care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit. cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de capital (CFkap). trebuie sã facem o delimitare între cash ºi cash-flow.1 Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfãºrarea activitãþii întreprinderilor din þarã cu economie de piaþã.

Pornind de la utilizãrile sale prezentate anterior.2 Cash-flow-ul disponibil(CFD) . achiziþia de noi active pentru autofinanþare ºi/sau pentru rambursarea creditelor. se pot scrie relaþiile: CF = CFgest + CFkap.Pe baza celor afirmate anterior. remunerarea acþionarilor cu dividende ºi a creditorilor cu dobânzi. Dob = cheltuielile financiare anuale ale întreprinderii cu dobânzile de platã. CFD = CFgest + CFinv + CFfin unde: CFD = cash-flow disponibil Managementul financiar a consacrat noþiunea de cash-flow disponibil (free cash-flow) ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru esaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiþii. 3. CFkap = CFinv + CFfin. CFgest se determinã astfel: CFgest = PN + Dob + Amo unde: PN = profitul net (rezultatul exerciþiului). respective acþionarii ºi creditorii. Amo = amortizarea În cazul în care ºi celelalte activitãþi ale întreprinderii (de investiþii sau de finanþare) aduc fluxuri importante de numerar. În condiþiile în care majoritatea intrãrilor ºi ieºirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii. Se porneºte de la mãrimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintã fluxul de numerar rãmas la dispoziþia societãþii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere. valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determinã astfel: CFexpl = RE + Amo – Impozitul de profit unde: Re = rezultatul din exploatare. se determinã cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale cãrui destinaþii sunt urmãtoarele: • • • efectuarea plãþilor curente de gestiune. Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea întreprinderii. care se va diminua cu valoarea alocãrilor de numerar pentru menþinerea sau dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente. Calea cel mai frecvent adoptatã în determinarea cash-flow-ului disponibil este cea în cascadã.3.

de acþiuni ºi obligaþiuni deþinute. necorporale. se dovedeºte foarte utilã defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele douã destinaþii principale de alocare (pentru acþionari ºi creditori). Mãrimea cash-flow-ului disponibil este foarte importantã pentru acþionari ºi manageri. obþinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienþã a activitãþii sale. inclusive prin autodotare. cumpãrarea de acþiuni ºi obligaþiuni emise de alte întreprinderi. este prezentatã în Figura nr. întreprinderea trebuie sã atragã noi resurse de la acþionarii sau creditorii sãi. maºini ºi echipamente. mãrci. maºini. în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate. Plãþile se manifestã sub forma: • • rambursãrilor de împrumuturi pe termen mediu ºi lung. când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanþarea ºi remunerarea investitorilor sãi. cash-flow de exploatare. respective proprietãþi asupra terenurilor ºi construcþiilor. financiare. respective licenþe. din perspectiva acþionarilor sau a creditorilor. din moment ce sunt beneficiarii acestuia. Aceasta este o situaþie normalã în momentele de dezvoltare a întreprinderii. Încasãrile provin din: • • operaþiuni de majorãri de capital social (prin emisiune de acþiuni noi). Cash-flow-ul din activitãþile de finanþare (CFfin) cuprinde atât fluxuri de venituri generatoare de încasãri. dupã cum urmeazã: . O sintezã a fluxurilor de trezorerie prezentatã pe cele trei componente de bazã. de regulã. 3 din Anexa 4. brevete. Activitatea de investiþii cuprinde totodatã încasãri din vânzarea (concesiunea) de active fixe: vânzãri de proprietãþi. pentru a-ºi finanþa investiþia. precum ºi rãscumpãrãri ale obligaþiunilor deþinute sau ale avansurilor bãneºti acordate filialelor. majorãri de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin emisiunea de obligaþiuni ale întreprinderii). respective participaþii directe. Dacã valoarea cash-flow-ului disponibil este negativã. cât ºi fluxuri de cheltuieli generatoare de plãþi. În condiþiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectului de investiþii se face separat. cash-flow de finanþare. Însã.n conþinutul cash-flow-ului disponibil se mai cuprind cash-flow-ul de investiþii ºi cash-flow-ul de finanþare (alãturi de cash-flow-ul de gestiune): CFD = CFgest + CFinv + CFfin CFinv se referã. acordarea de avansuri financiare cãtre filiale. la plãþi pentru achiziþia de active noi: • • • corporale. cash-flow de investiþii. rãscumpãrãri de pe piaþa bursierã ºi extra-bursierã a propriilor acþiuni pe baza profitului net. echipamente.

respectiv numai a datoriilor sale. În prezent. totodatã. În accepþiunea francezã. O delimitare între cash-flow ºi profit net are la bazã argumentele urmãtoare: • profitul net exprimã un potenþial de obþinere a unor încasãri prezente ºi viitoare. de la începutul pânã la sfârºitul anului. se obþine variaþia trezoreriei nete care reprezintã. Ca urmare. el reprezintã rezultatul echilibrului dintre încasãri ºi plãþi. relaþia echilibrului financiar al întreprinderii. • cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de: CFDcr = Dob - ∆DATfin Unde: Dob = dobânzi plãtite creditorilor. cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operaþiuni de gestiune. Astfel. În accepþiunea anglo-saxonã. De exemplu. ∆CPR = variaþia capitalului propriu ca rezultat al majorãrii sau reducerii capitalului social. cash-flow-ul disponibil al întreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil acþionarilor ºi cash-flow-ul disponibil creditorilor: CFD = CFDacþ + CFDcr Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri. vânzarea produselor ºi serviciilor obþinute din exploatare se înregistreazã la venituri în .• cash-flow-ul disponibil ce revine acþionarilor (CFDacþ) poate fi estimate astfel: CFDacþ = Div .∆CPR = Div – (CPR1 – CPR0) Unde: Div = dividendele repartizate acþionarilor. existã douã curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez ºi anglo-saxon. în timp ce cashflow-ul este o certitudine. poate fi estimatã valoarea întregii întreprinderi sau numai a capitalurilor proprii. de investiþii ºi de finanþare (dupã cum s-a arãtat anterior): CF = CFgest + CFinv + CFfin Prezentarea conþinutului cash-flow-ului conduce ºi la diferenþierea acestuia de profitul net.∆NFR Unde: ∆TN = variaþia trezoreriei nete. ∆DATfin = variaþia mãrimii datoriilor financiare contractate de întreprindere de la terþi (în aceastã categorie nu intrã datoriile de exploatare). ∆NFR = variaþia necesarului de fond de rulment. cash-flow-ul se explicã prin diferenþa între variaþia fondului de rulment ºi variaþia necesarului de fond de rulment: ∆TN = ∆FR . ∆FR = variaþia fondului de rulment.

dar ele influenþeazã substanþial mãrimea cash-flow-ului. Valoarea adăugată 3. Marja comercială 2. Operaþiunile de capital nu se în contul de profit ºi pierdere. spre deosebire. Astfel. cât ºi de operaþiuni de capital (investiþii. finanþãri. De asemenea. care nu angajeazã cu certitudine fluxuri de lichiditãþi (cash-flow). rambursãri). dar încasarea va avea loc mai târziu ºi este incertã. dezinvestiþii. profitul net este rezultatul operaþiunilor de gestiune (de exploatare. o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie). Capacitatea de autofinanţare . se înregistreazã în contul de profit ºi pierderi venituri ºi cheltuieli nemonetare (venituri anticipate. 1. Profit de exploatare 5. dar acesta se va materializa în cash-flow numai în mãsura în care clientul este bun platnic ºi respectã angajamentele.momentul livrãrii. extraordinare). numai în condiþii de creºtere „0” a întreprinderii ºi de reînvestire a amortizãrii anuale. profitul net este egal cu cash-flow-ul. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. amortizãri ºi provizione calculate). a cãrui dimensiune o depãºeºte pe cea a profitului. financiare. 4.Profit net 7. Excedentul brut de exploatare 4. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). Aºadar.Profit curent 6. • pe termen scurt. cash-flow-ul este generat atât de operaþiuni de gestiune. alãturi de venituri ºi cheltuieli monetare (cu o scadenþã sigurã a încasãrilor ºi plãþilor).Bilantul Contabil B.

Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment 2. Marja comercială 2.5.2. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A.Fluxul de numerar B.3.3.1 FONDUL DE RULMENT 2. Fondul de rulment net 2. 2.2 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ. Excedentul brut de exploatare 4. Indicatorii echilibrului financiar 2.Profit curent 6. Capacitatea de autofinanţare .2.5.1. Valoarea adăugată 3. TREZORERIA 2. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment 2. LICHIDITATEA 2.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Contabilitate primarar si notiuni de baza Cash Flow ¨ Tabloul de finanţare ¨ Analiza cash-flow-rilor Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD) 4.1.Bilantul Contabil. SOLIVABILITATEA 3.1.4. Profit de exploatare 5.Cuprins ANALIZA CIFREI DE AFACERI 1. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 2.1.Situatia Neta 1.4. Fondul de rulment propriu 2.Profit net 7. 1. financiar si functional 8. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). Fondul de rulment net 2.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric) 1.1.1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful