P. 1
LicentaCashFlow

LicentaCashFlow

|Views: 414|Likes:
Published by Camy Camelia

More info:

Published by: Camy Camelia on Jun 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2012

pdf

text

original

ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1. Situaţia netă
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

POSTA ATLASSIB CURIER RAPID s-a infiintat in august 2003 avand sediul central in Sibiu, strada Autogarii Nr. 1. De atunci si pana in prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltare datorita interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clientilor. Incepand din ianuarie 2006 detinem certificarea SR EN ISO 9001:2001 025/25.01.2006. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID ofera sevicii de curierat atat la nivel national prin cele peste 80 de depozite si agentii, cat si in afara tarii prin cele peste 150 de agentii Atlassib, astfel se pot transporta colete in aproape toate colturile Europei. Parcul auto apartinand POSTA ATLASSIB CURIER RAPID este compus din peste 150 de autoutilitare. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. efectueaza servicii postale conform Ordonantei de Guvern nr 31/2002 privind serviciile postale,aprobata prin legea 642/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Decizia nr. 2.858/2007 a presedintelui A.N.R.C.T.I S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., este o societate cu capital sută la sută românesc. Timp de opt ani am funcţionat ca un serviciu în cadrul societăţii Atlassib. Din anul 2002 s-a înfiinţat S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., tot în acelaşi an s-a obţinut certificatul de înregistrare a mărcii. De atunci şi până în prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltarea datorită interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clienţilor. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. expediază în condiţii de maximă eficienţă şi confidenţialitate plicuri şi colete în ţară şi în străinătate. Reţeaua internă cuprinde toate oraşele mari din ţară, fiind formată din peste 80 de agenţii. Toate acestea sunt dotate cu aparatură tehnică şi informaţională de ultimă oră fiind conectate non-stop la reţele de

comunicare. În vederea înregistrării şi urmăririi trimiterilor poştale dispune de soft specializat şi de alte echipamente tehnice precum cititoarele mobile de coduri bară. Depozitul central are în dotare o bandă transportoare Mulag Orbiter pentru manipularea coletelor. Parcul auto propriu care poate face faţă oricărei solicitări, acesta numărând până în prezent peste 150 de autovehicule.

2.

POSTA ATLASSIB se extinde in criza:

SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL, societate cu capital 100% românesc, inregistreaza succes in 2009, un an de criza si de fuziuni in domeniu, si anunta ca, din 1 iulie 2009, va introduce un serviciu nou, numit EXPRESS Local in Bucuresti, ceea ce va insemna trimiteri la doua ore, cu tarife sub pretul pietei, a declarat marti directorul companiei, Alexandru Avramescu. “Serviciul de EXPRESS Local va fi operabil din luna iulie, in Bucuresti. Noutatea este ca vom putea face orice fel de trimitere postala in maxim doua or,e in orice zona a Capitalei, la tarife sub cele existente pe piata. Speram ca prin extinderea serviciilor sa reusim sa ne mentinem cresterea din ultimii ani, chiar daca este criza “, a precizat Alexandru Avramescu. {mosgoogle right} Acesta a explicat ca Posta Atlassib se afla in crestere si in acest an de criza. Conform ultimelor date ale firmei, lunar au loc 200.000 de trimiteri, din care 150.000 interne si 50.000 externe. Anual, Posta Atlassib efectueaza 1,8 milioane de trimiteri postale in România, la care se adauga 600.000 de trimiteri postale in 13 tari europene. “Pe noi nu ne afecteaza deloc criza, din contra. Vrem sa ne extindem unde am deschis agentii. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, noi suntem cu peste 20% in crestere, la trimiteri postale si cantitativ si valoric. Sunteti in primii 5 din România. Ca firma româneasca, cu servicii de curierat international, suntem primii, tinând cont ca suntem o firma integral româneasca”, a spus Avramescu. Posta Atlassib este singura firma de curierat din România care ofera doua servicii dedicate clientilor, din care unul gratis. Primul se refera, la posibilitatea de urmarire a oricarei trimiteri postale, la orice ora, gratuit, pe site-ul www.postaatlassib.ro. Pentru clientii persoane juridice, Posta Atlassib este singura firma de curierat care si-a dezvoltat un program adaptat la nevoile fiecarei firme partenere, conform directorului Alexandru Avramescu. Cea mai performanta firma de curierat din judetul Sibiu in anii 2007 si 2008, conform Camerei de Comert din Sibiu si una dintre primele cinci din tara, Posta Atlassib este o societate cu capital 100% românesc, care face parte din Holdingul Atlassib. Posta Atlassib a ocupat locul 1 in 2006, in Topul companiilor performante, in activitatea de curierat, dar si de servicii, realizat de Camera de Comert si Industrie a României. Posta Atlassib are 450 de angajati in cele 180 de agentii din România si din strainatate. De asemenea, dispune de un parc auto format din peste 200 de autovehicule. Posta Atlassib a fost prima firma de curierat din România care a introdus scuterele, in urma cu cinci ani. Timp de opt ani, Posta Atlassib a functionat ca un serviciu in cadrul societatii Atlassib. Din 2003, a fost infiintata SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL.

În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a societatii, dar si numarul clientilor de renume s-au dublat de la an la an. Posta Atlassib este singura firma româneasca care efectueaza trimiteri postale in alte 13 tari europene: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia si Franta. “Cele mai solicitate destinatii externe sunt Italia, Spania si Germania. Iar cele mai solicitate perioade sunt sarbatorile de Pasti si de Craciun. Spre exemplu, volumul de lucru de Pasti este de cinci ori mai mare fata de normal, iar de Craciun creste de trei ori”, ne-a declarat directorul Posta Atlassib. Conducerea Atlassib urmareste adaptarea preturilor in asa fel incât sa faca fata concurentei si sa aiba tarife cât mai mici. Un român care trimite cu Posta Atlassib un colet de pâna la 5 kg, in Italia, plateste 10 euro. Acest colet va fi livrat in maxim 60 de ore, iar clientul poate urmari pe internet, pe site-ul firmei, drumul pachetului sau a plicului sau pâna la destinatie. Conform datelor furnizate de Posta Atlassib, persoanele fizice prefera sa trimita pachete in ultima perioada, mai ales din si spre strainatate, iar plicurile sunt expediate mai ales de companii. Traficul postal total a fost, in anul 2007, de 702,98 milioane trimiteri postale, revenind in medie 32,65 de trimiteri postale pe cap de locuitor, fata de 26,72 in 2006 si 22,67 la nivelul anului 2005, potrivit raportului de date statistice privind piata serviciilor postale din România in anul 2007 pub licat de Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC). Traficul postal reprezinta totalul scrisorilor, imprimatelor, coletelor si serviciilor express. Raportul arata ca 97,32% din traficul postal total a fost intern (684.175.553 trimiteri), doar 18.806.154 fiind trimiteri postale internationale, adica 2,68% din totalul traficului postal. Cifra de afaceri =4,809,648 EURO (2009)

3. Servicii interne ATLAS PAK

Atlas Pak este un serviciu sigur de curierat rapid , oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Romania. Important:
• •

Pachetele pot fi expediate, fie in ambalajele de care dispune clientul, fie in ambalajele puse la dispozitie de POSTA ATLASSIB. La preluare, pe fiecare colet sau plic, se va aplica eticheta proprie (document de transport) POSTEI ATLASSIB, pe care vor trebui inscrise citet, numele si adresa, atat a expeditorului, cat si a destinatarului.

confirmare de primire semnata de catre destinatar AVANTAJELE SERVICIULUI ATLAS PAK • • • • timp redus de distribuire posibilitatea urmaririi permanente a trimiterii postale acoperire nationala formalitati simple de expediere TARIFE TRANSPORT COLETE SI PLICURI IN ROMANIA COLETE PLICURI -primul kg se va taxa cu 15 LEI.• Pentru fiecare colet va trebui completata o LISTA DE CONTINUT .7 LEI Expedieri LOCO COLETE -format A5 . pe care il gasiti gratuit in toate agentiile ATLASSIB.10 LEI -format A4 .CONFIRMARE de PRIMIRE (tarif initial + tarif plic corespondenta).formular tipizat. EXPEDIERI PLIC SAU COLET IN SISTEM: • • • • DOOR-TO-DOOR sau AGENTIE -> AGENTIE EXPEDITOR -> AGENTIE AGENTIE -> DESTINATAR EXPEDIERI LOCO EXPEDIERI TUR-RETUR pentru acte trimise si care doriti sa se reintoarca semnate sau avizate (tarif initial x 2) EXPEDIERI .15 LEI PLICURI . iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0.

.. Garantarea livrării trimiterii poştale la o data si o ora anume stabilite. Italia. Grecia.. Încercări multiple de livrare....... 4....1 euro/kg . Asigurarea automată a expediţiilor cu o valoare de până la 50 euro.. Servicii internationale CURIER RAPID CURIER RAPID este un serviciu de curierat rapid... Franta.......... Portugalia...Belgia. Colectarea trimiterilor poştale de la o adresa desemnata de către expeditor..-primul kg se va taxa cu 11 LEI.20 euro -peste 10 kg.......... Alte servicii speciale privind modul de transmitere: Monitorizarea electronica a traseului trimiterii poştale pe toata durata transportului.. oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Spania.. Austria... international.. ANGLIA......10 euro -peste 10 kg .. Livrarea trimiterilor poştale potrivit priorităţii..... Posibilitatea de schimbare a destinaţiei sau a destinatarului în timpul transportului.5 LEI -7 LEI Preturile sunt cu TVA inclus !!! Valori adăugate serviciilor ( servicii gratuite): Serviciul de transmitere înregistrata a trimiterii poştale....2 euro/kg GERMANIA -pana la 10 kg ..... Eliberarea dovezii privind distribuirea trimiterii poştale.. PORTUGALIA -pana la 10 kg. Garantarea timpului de distribuire... Depozitarea si păstrarea trimiterilor poştale la dispoziţia destinatarilor. iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0... Anglia.. TARIFE DE TRANSPORT COLETE DIN ROMANIA SPRE: SPANIA........... Olanda si Germania.

........1.... BREMEN si BERLIN se vor taxa astfel: . BELGIA .......1.....................................10 euro -peste 10 kg .....20 euro -peste 10 kg . Moldova Nord............5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.. Moldova Sud.intre 5 si 10 kg kg...................15 euro -peste 10 kg...........2 euro/kg Plicurile fara valoare..5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.........................15 euro -peste 10 kg ................................8 euro/kg coletele preluate din TORINO si SICILIA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ..... iar cele format A4 se vor taxa cu 10 euro..................ITALIA -intre 0 si 5 kg kg.......15 euro -peste 10 kg ...10 euro coletele preluate de pe liniile HAMBURG................5 euro/kg SUEDIA -pana la 10 kg .5 euro/kg AUSTRIA..... Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ......5 euro/kg coletele preluate din ROMA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg....... Servicii internationale Express ... Moldova Nord... GRECIA....... Moldova Sud.......20 euro -peste 10 kg ................1.......1..1 euro/kg -pana la 10 kg ............. Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ...................... 5.....15 euro -peste 10 kg..........OLANDA -pana la 10 kg .......1.15 euro -peste 10 kg ........1............... format A5 se vor taxa cu 5 euro..18 euro -peste 10 kg.2 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg...................

iar cele format A4 se vor taxa cu 30 euro........ respectiv 3 euro/kg ITALIA -pana la 10 kg .. respectiv 30 euro -peste 10 kg .3 euro/kg SPANIA -pana la 10 kg . CUM EXPEDIEM??? CONDITII DE TRANSPORT: .EXPRESS este un serviciu sigur....... Spania.. Olanda.................... Franta...... o facilitate oferita persoanelor ce au nevoie de transmiterea unor colete sau plicuri in regim de urgenta din Germania.........30-40 euro -peste 10 kg ... Portugalia...2.... 6. Austria...30 euro -peste 10 kg ....... Belgia... Italia..20. respectiv 4 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg .............3...4 euro/kg Plicuri fara valoare format A5 se vor taxa cu 15 euro....... Suedia..40 euro -peste 10 kg ...... TARIFELE DE EXPEDIERE COLETE prin serviciul EXPRESS GERMANIA ......... AUSTRIA -pana la 10 kg.......

veterinare si fitosanitare. munitie. firma nusi asuma nici o raspundere in cazul deteriorari pe timpul transportului. Coletele vor fi eliberate numai pe baza actului de identitate (B. orice reclamatie ulterioara nu va mai fi luata in considerare.gaze comprimate (butan. in momentul sosirii la destinatie. benzina). ambalate necorespunzator. instalatiilor utilizate sau celorlalte bunuri transportate pe toata durata operatiunii de colectare. b) Trimiteri postale al caror ambalaj prezinta inscriptii care contravin ordinii publice si bunelor moravuri.I sau pasaport) si semnatura. propan. Din motive de siguranta. sortare. nu sunt admise la transport materiale explozive. d) Trimiterile postale de marfuri perisabile care nu sunt protejate prin ambalaje si conditii speciale la transport pentru respectarea normelor sanitare. c) Trimiteri postale care prezinta etichete sau inscriptii vechi. lichide infalamabile (acetona. e) Trimiteri postale care prin greutatea si volumul lor prezinta greutati la manipulare si transbordare. sortare. neindepartate. TERMENI SI CONDIŢII DE ACCEPTARE A TRIMITERILOR POŞTALE Extras din REGULAMENT POSTA ATLASSIB CONDITII DE PREZENTARE A COLETELOR PENTRU TRANSPORT Expeditorul are obligatia de a proteja bunurile care fac obiectul unei trimiteri postale intr-un ambalaj corespunzator astfel incat sa fie ferite de pierderea totala sau partiala precum si de deteriorare si sa nu poata pricinui pagube persoanelor. Ambalajul folosit de expeditor se considera suficient in cazul in care se apreciaza ca protejeaza trimiterea postala de la depunerea ei la punctul de acces pana la eliberarea ei destinatarului in conditii normale de colectare. oxigen). mediului. Se exclud de la colectare. transport si livrare. materiale iritante. transport si livrare. ACCEPTUL CLIENTULUI REFERITOR LA CONDITIILE DE TRANSPORT Termenii si conditiile prezentate mai jos impreuna cu alte reglementari existente la centrele Postei Atlassib reprezenta clauzele contractului intre expeditor si serviciul Posta Atlassib in momentul remiterii expedierii . transport si livrare: a) Trimiteri postale constand din bunuri al caror transport este interzis prin dispozitii legale. precum si toate celelalte articole mentionate ca fiind interzise prin hotararile aflate in vigoare. • 7. orice reclamatie se va face direct delegatului firmei.• • • Pentru produsele fragile. artificii. In cazul deteriorarii coletelor in timpul transportului.

revine expeditorului. Transportatorul nu este raspunzator pentru intarzieri de orice natura. funcţie de natura lor. EXPEDITII INTARZIATE Transportatorul va depune toate eforturile pentru a livra expedierea potrivit programului normal de livrari. dacă se depun neambalate. revine in totalitate expeditorului.catre Posta Atlassib. potrivit legii penale. Furnizorul de servicii poştale poate pune la dispoziţie expeditorului etichete tipizate. raspunderea privind modul de ambalare. (3) Dacă pentru anumite trimiteri poştale sunt necesare măsuri speciale de manipulare şi depozitare. b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Expeditorul accepta clauzele contractului atat din partea sa cat si din partea altei persoane care ar putea avea un interes asupra exoedierii respective indiferent daca a semnat documentul de transport sau nu. dacă sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie. precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Termenul de expeditie desemneaza toate documentele sau coletele care sunt trimise pe baza unui document de transport. 31 din 30 ian. Cu asumarea in scris a raspunderii expeditorului. c) trimiterile poştale care prezintă etichete sau inscripţii vechi neîndepărtate. depunerea la un punct de acces a următoarelor categorii de trimiteri poştale: . pagubelor pricinuite persoanelor. mediului. atunci când acestea corespund standardelor şi normelor tehnice în vigoare. provocate de vicii ascunse prin ambalare. (2) Furnizorul de servicii poştale este obligat să accepte bunul ambalat de către expeditor atunci când ambalajul folosit corespunde standardelor şi normelor tehnice în vigoare. deteriorării. Extras din ORDONANŢA nr. Furnizorul de servicii poştale este obligat să recunoască şi să folosească inscripţionările şi etichetele aplicate de expeditor. dar acesta nu este garantat. In acest caz. Nici un angajat al Sericiului Posta Atlassib sau nimeni altcineva nu are autoritatea de a schimba sau modifica vreunul din termenii sau conditiile contractului. pot fi acceptate la transport alimente neperisabile si bunuri fragile. infracţiuni: 1. transport şi livrare: a) trimiterile poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. 2002 privind serviciile postale (1) Sunt excluse la colectare. furnizorul de servicii poştale trebuie să aplice etichete sugestive care să indice modul de manipulare şi depozitare. sortare. instalaţiilor utilizate ori celorlalte bunuri. fie chiar şi numai pe o porţiune de parcurs. Constituie contravenţii următoarele fapte. În această situaţie responsabilitatea pierderii totale sau parţiale.

care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate. 2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale În afara dispoziţiilor din reglementări speciale şi din Ordonanţa privind serviciile poştale. dacă se depun neambalate. 118 din 19 mar. părţilor şi accesoriilor acestora.a) trimiteri poştale constând în bunuri. prin dispoziţii legale administrative. d) animalelor e) armelor. Extras din DECIZIA nr. mediului. trimiterile nu sunt îndrumate la destinaţie. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care conţin obiecte interzise. c) trimiteri poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. Extras din Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale . d) trimiteri poştale constând în bunuri pentru care sunt stabilite condiţii speciale de transport. inflamabile sau a substanţelor periculoase. muniţiilor. b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. economice. sanitare. instalaţiilor utilizate sau celorlalte bunuri. cu încălcarea condiţiilor obligatorii prevăzute prin aceste dispoziţii. precum şi a substanţelor radioactive. 2. introducerea în trimiteri poştale cu tarif inferior a unor trimiteri poştale pentru care sunt stabilite tarife superioare sau tarife care prin însumare depăşesc tariful trimiterii în care au fost introduse. fitosanitare şi altele similare. c) obiectelor obscene sau imorale. pot pricinui pagube persoanelor. nici distribuite destinatarilor şi nici returnate expeditorului. precum şi trimiterile constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care nu îndeplinesc condiţiile de adresare sau asamblare. Nu sunt admise la prezentarea în reţeaua poştală publică trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia specială în domeniul serviciilor poştale. b) substanţelor explozive. veterinare. precizând interdicţia sub incidenţa căreia intră aceasta. transportul acestora se efectuează pe riscul expeditorului. este interzisă introducerea în orice categorie de trimiteri poştale a: a) stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. În acest caz furnizorul de servicii poştale este obligat să informeze expeditorul trimiterii poştale despre tratamentul aplicat acelei trimiteri. fie chiar şi numai pe o porţiune din parcurs. f) trimiterilor poştale pentru diverşi destinatari.

contin bunuri care prin natura lor sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializarii. materiile explozive. materiile radioactive. c). Excepţiile privind interdicţiile si prelucrarea coletelor acceptate din greşeala reies din regulament. 1. 1. bijuterii si alte obiecte preţioase. 1. b). Este interzis sa se introducă in colete cu valoare declarata.5. 1. 545 din 18. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala. obiectele a căror importanta sau circulaţie este interzisa in tara de destinaţie. sunt trimise de catre expeditor catre destinatar fara nici o obligatie de plata. sub rezerva dispozitiilor art. Totuşi coletele conţinând obiectele vizate la pct.12. animalele vii. 1. 1. cu conditia ca acestea sa nu fie de natura Comerciala. aur sau argint. fiecare administraţie are posibilitatea sa interzică introducerea de aur in lingouri in trimiterile cu sau fără valoare declarata. pot prezenta un pericol pentru agenţi. manufacturate sau nu. Extras din LEGEA nr.6. nici predate destinatarilor. prin natura lor sau prin ambalajul lor.1. stupefiantele si substanţele psihotrope. (2). schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede. platina.7 nu sunt in nici un caz îndrumate la destinaţie. bunurile expediate prin colete de o persoana fizica dintr-o tara terta la o alta persoana fizica. Sunt scutite de la plata drepturilor vamale. inflamabile sau alte materii periculoase. prezinta caracter ocazional. In aplicarea alin. 1. 1. bancnote. . d). nici returnate la origine.7.4. pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul poştal.2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale Scutiri de la plata drepturilor vamale Colete expediate de la o persoana fizica la alta. contin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei sale. precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane.2.2. In plus. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri. obiectele obscene sau imorale. 31. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete: 1. 1.Interdicţii 1. altele decât expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei.3. obiectele care. cu provenienţa sau destinaţia teritoriului sau transmise in tranzit prin teritoriul sau.5 si 1. 2. (1) nu sunt de natura comerciala coletele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : a). pietre preţioase. fara scop comercial (1). 3. bilete de banca sau valori la purtător.8.

furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită. cu exceptia celor care lezeaza moralitatea publica. tinandu-se seama de faptul ca valoarea unui bun nu poate fi fractionata. (8) Termenul pentru introducere a cererii de chemare în judecată este de 6 luni pentru trimiterile poştale interne şi de un an pentru cele internaţionale. (9) Termenul prevăzut la alin. potrivit legii. de la expirarea termenului de soluţionare a acesteia. sau b) bauturi distilate si spirtoase si aperitive pe baza de vin sau alcool. (3) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de servicii poştale este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. ar fi putut beneficia de scutire. RĂSPUNDEREA PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR POŞTALE Extras din ORDONANŢA nr. importate separat. lichioruri : 1 litru sau o combinatie proportionala a acestor produse. sake sau bauturi similare cu un continut alcoolic ce nu depaseste 22% din volum. dacă aceste împrejurări au survenit între momentul depunerii trimiterii poştale la punctul de acces şi momentul livrării la destinatar. 2002 privind serviciile postale (1) Furnizorul de servicii poştale este răspunzător faţă de utilizatori pentru prestarea serviciului în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat cu expeditorul. (5) cartile. (1) este limitata . scutirea va fi acordata doar pana la concurenta acestei sume pentru bunurile care. tafia. (6) Termenul de păstrare pentru trimiterile poştale este de 18 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces.31 din 30 ian. si c) parfumuri : 50 ml sau apa de toaleta : 250 ml. pe colet la urmatoarele cantitati: 2. sunt constituite din bunuri a caror valoare totala nu depaseste 45 euro/colet. inclusiv bunurile mentionate la art. (4) Termenul de soluţionare a reclamaţiei prealabil adresate furnizorului de servicii poştale este de 3 luni şi se calculează de la data introducerii reclamaţiei. sunt scutite de la plata drepturilor vamale. (3) daca valoarea globala a bunurilor din colet depaseste suma prevazuta la alin (2). în cazul în care nu s-a răspuns la reclamaţia prealabilă. (4) bunurile introduse peste limitele prevazute la alin (2) sunt supuse platii drepturilor de import potrivit prevederilor legale in vigoare. alcool si bauturi alcoolice a) bauturi distilate si spirtoase cu un continut de alcool ce depaseste 22% din volum: alcool etilic netratat de 80% din volum si peste: 1 litru.(1) este termen de prescripţie şi curge de la data primirii răspunsului la reclamaţia prealabilă sau. (5) Reclamaţia prealabilă poate fi introdusă de expeditor sau de destinatar. e). (7) Termenele prevăzute în prezentul articol se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale. Pentru bunurile enumerate mai jos scutirea prevazuta la art. (2) În cazul pierderii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale. 31. ziarele si publicatiile periodice . vinuri spumoase.e). . dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel. 30 alin. lit.

furt sau distrugere totală: 1. . pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. stabilită în raport cu greutatea lipsă sau cu greutatea conţinutului deteriorat. cu întreaga sumă depusă la punctul de acces. 4. distrugere parţială sau deteriorare: 1. cu cota-parte din suma prevăzută la lit. 3. pentru trimiterile postale cu valoare declarata. despăgubirea este la nivelul valorii declarate. distrusă sau deteriorată. (1) lit.(10) Cererea de chemare în judecată va fi însoţită de dovada îndeplinirii procedurii reclamaţiei prealabile. altele decât coletele. în condiţiile prevăzute de art. cu excepţia tarifului de asigurare. distrugerea totală sau parţială sau prin deteriorarea trimiterii. (11) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare valorii reale a prejudiciului cauzat prin pierderea. a) se restituie şi tarifele încasate la depunerea trimiterii poştale la punctul de acces. 43 furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii: a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului. se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tarifele aplicabile pentru serviciul poştal standard. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. c) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar. (18) În toate cazurile menţionate la art. cu întreaga valoare a rambursului. (14) Pierderea completă a conţinutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poştale. 2. când furnizorul de servicii poştale a omis încasarea rambursului de la destinatar. cu întreaga valoare declarată. 5. după cum urmează: a) în caz de pierdere. (13) Furnizori de servicii poştale răspund pentru trimiterile poştale interne. 3. după livrarea acesteia destinatarului. cu valoarea declarată pentru partea lipsă. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. să răspundă. pentru trimiterile poştale depuse închise. (16) În afara despăgubirilor prevăzute la alin. (12) Expeditorul poate renunţa la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. 2. (17) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor cu valoare adăugată. distrugere parţială sau deteriorare a trimiterilor poştale. d) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit. a) pct. b) paguba s-a produs ca urmare a faptei unei terţe persoane pentru care furnizorul de servicii nu este chemat. 5. b) în caz de pierdere parţială. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate nu se despăgubesc.43. până în momentul livrării la destinatar. a) pct.46. furtul. în caz de pierdere parţială. pentru trimiterile poştale depuse deschise. valoare care nu va depăşi limitele prevăzute la art. 4. cu întreaga valoare declarată. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. cu cota-parte corespunzătoare greutăţii lipsă din valoarea declarată. potrivit legii. înscrisă în nota de inventar. în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. cu suma prevăzută la lit. (15) Când expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală. nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale.

RETEAUA INTERNA: Agentia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Adjud Posta Atlassib Agnita Posta Atlassib Alba Iulia Posta Atlassib Alexandria Auto Posta Atlassib Alexandria Posta Atlassib Arad Posta Atlassib Avrig Posta Atlassib Bacau Posta Atlassib Baia Mare Posta Atlassib Barlad Posta Atlassib Bistrita Posta Atlassib Blaj Posta Atlassib Oras Adjud Agnita Alba Iulia Alexandria Alexandria Arad Avrig Bacau Baia Mare Barlad Bistrita Blaj Adresa Str. piata jud Vrancea Str. Energiei.jud. 3 Strada Mircea cel Batran nr 83 Str. ap. sc. 40 alin. 2-4 Str. B. 8. nr. 218. 8 Str. nr. 25 B-dul Traian. după caz. Avram Iancu. nr. 12 str. Stroe Belloescu.Trimiterile poştale care nu au putut fi livrate destinatarilor şi nici expeditorilor devin proprietatea furnizorului de servicii poştale după expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. bl. nr. Bradului. nr. 4 B-dul Republicii. 11. nr. (6) sau (7). L2. 1 Str. 25 Str. bl. 48. nr. nr. Sasilor. B6. Nicolae Balcescu. 10 Telefon 0237-640030 0269-510066 0258-834228 0247/421166 0247-421033 0257-256595 0269-523708 0234-588020 0262-250029 0235-412555 0263-235020 0258-710333 Fax 0237640030 0269513160 0258834228 0247/42116 6 0247421018 0257256595 0269523708 0234588020 0262250029 0235412555 0263235020 0258710333 E-mail - . Calea 6 Vanatori. nr 10. nr. ap. Dunarii. nr. Vaslui B-dul Decebal.

Turzii Calarasi Campulung Caracal Caransebes Cisnadie Cluj Cluj Constanta Constanta Craiova Dej Deva Dorohoi Fagaras Falticeni Focsani Galati Giurgiu Hunedoara Iasi Lugoj LUPENI Str. bl. nr. sc. bl.81 B-dul Unirii. I. Galati. C 2 B-dul Unirii. Antonio Caracalla. Unirii. ap. 2 Str. parter Calea Bucuresti. Libertatii. Sc. 101 Str. bl. B D-dul Dacia. Brezoianu. ap. nr. 17 A B-dul Mamaia. 1 Str. 18 Str. nr.13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Botosani Posta Atlassib Braila Posta Atlassib Brasov Bartolomeu Posta Atlassib Brasov Posta Atlassib Buc. 5. Alexandriei (Autogara Rahova) nr. 2 B-dul Republicii. bl. bl. bl. bl. 24 Str. nr. nr. 21 D. sector 4 Str. nr. nr. nr. A. Gheorghe Sincai. ap. J. Nr. nr. 164 Sos. 266. Laminoristilor Str. 33 bis. nr. 88 A. 9. parter Str. 3 Str. sc. Bucuresti. 7 B-dul Iuliu Maniu. 12. Ion Mihalache. Brailei. 16-18 Str. 13-15 Str. bl. 18F. 0214202520 0213350809 021-2232976 021-2520345 0238-720571 0264-365554 0242-331344 0248-511301 0249-514411 0255-511773 0269-563708 0741-194048 0264-536838 0241 626001 0241-543021 0251-412470 0264-211011 0254-231505 0231-614999 0268-218004 0230-543758 0237-610045 0236-480002 0246-210742 0254-748784 0232-213673 0256-356648 - 0231538080 0239627710 0268474135 0268327121 0213110113 0214202520 0213350809 0212232976 0212522636 0238720571 0264367111 0242331344 0249515168 0255511611 0269563708 0264536838 0241543021 0251412470 0264212283 0254231505 0231614999 0268218004 0230546676 0237610045 0236480002 0246210742 0254748784 0232213673 0256356648 - . nr. Iasilor. Nr. Garii. Cindrelu. I 37. Verde Nr. bl. 60. Giurgiului nr. 21. bl. 13. nr. 4. 39 Complex Come and Go Calea Bucuresti. 31-33 Sos. nr. 23 B-dul Dimitrie Pompeiu. nr. nr. Morilor. Duca. ap. Traian Viua.Calea Mosilor. parter Str. Nr. B 1. nr. 206 Str. bl. 9 - 0231-538080 0239-627710 0268-474135 0268-327121 021-3110113 021-4205782. 3. ap. Garii. A. sc. 103. parter Str. parter Str. Gh. 4 Obor . bl. Prelungirea Bucuresti. BR 5b Str. 4B Str. L 1. Brezoianu Posta Atlassib Bucuresti Posta Atlassib Bucuresti. G2. bl. parter Str. 314.Giurgiului Posta Atlassib Bucuresti-gara Posta Atlassib Bucuresti-Obor Posta Atlassib Buzau Posta Atlassib Campia Turzii Posta Atlassib Calarasi Posta Atlassib Campulung Posta Atlassib Caracal Posta Atlassib Caransebes-Posta Atlassib Cisnadie Posta Atlassib Cluj Intern Posta Atlassib Cluj Posta Atlassib Constanta Autogara Posta Atlassib Constanta Posta Atlassib-Delfinariu Craiova Posta Atlassib Dej Posta Atlassib Deva Posta Atlassib Dorohoi Posta Atlassib Fagaras Posta Atlassib Falticeni Posta Atlassib Focsani Posta Atlassib Galati Posta Atlassib Giurgiu Posta Atlassib Hunedoara Posta Atlassib Iasi Posta Atlassib Lugoj Posta Atlassib Angelina Voiaj Colaborator Posta Atlassib Botosani Braila Brasov Brasov Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Buzau C. parter. nr.

nr 38. bl. parter B-dul 1 Decembrie. 1 Decembrie 1918. ap. Toamnei. parter Str. nr.Valcea Rm. 23A Str. Gheorghe Sibiu Sibiu Sighisoara Slatina Slobozia Suceava Targoviste Tecuci Tg. Mures Posta Atlassib Medgidia Medias Miercurea Ciuc Moinesti Oltenita Onesti Oradea Orsova Pascani Petrosani Piatra Neamt Pitesti Ploiesti Ploiesti Radauti Ramnicu Sarat Reghin Resita Rm. bl. nr. 1 Str. Vasile Alecsandri. nr. nr. 3.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 Medgidia Posta Atlassib Medias Posta Atlassib Miercurea Ciuc Posta Atlassib Moinesti Posta Atlassib Oltenita Posta Atlassib Onesti Posta Atlassib Oradea Posta Atlassib Orsova Posta Atlassib Pascani Posta Atlassib Petrosani Posta Atlassib Piatra N.Autogara Posta Atlassib Ploiesti Posta Atlassib Radauti Posta Atlassib Rm Sarat Posta Atlassib Reghin Posta Atlassib Resita Posta Atlassib Rm Valcea II Posta Atlassib Rm. 43. nr. nr. 8. 18. Argesului.6 Str. Mures B-dul Independentei. incinta Auto Mondotrans Gh Patrascu. sc. bl. nr. ap. 161 Str.A. Nr. nr. 9-11 (Autogara Ploiesti Sud) Str. ap. sc. Miko Imre. parter Str.Valcea Roman Satu Mare Sebes Sf. nr. nr. nr. Depoului. 1 Str Eroilor. Tudor Vladimirescu. Garii ( Complex Comercial Gara). 10 Calea lui Traian. ap. 1 B-dul Cosminului. parter Str. Colinei. FA 23 A. Primariei. 123. M 7 Calea Traian. 14 Str. 70 Str. Eroilor. nr. nr. Posta Atlassib Pitesti Posta Atlassib Ploiesti . bl. nr. Morii. ap. nr. nr. 24 C Str. 1 P-ta M. B2. nr 24 Str. 10A. 21 Str. Str Stefan Cel Mare. Gib Mihaescu. ap. 4 Str. i 2. Stefan cel Mare. M Kogalniceanu. 14 Str.-Magazia Centrala Sighisoara Posta Atlassib Slatina Posta Atlassib Slobozia Posta Atlassib Suceava Posta Atlassib Targoviste Posta Atlassib Tecuci Posta Atlassib Tg. Tineretului. bl. 10 Str. R1. nr. Tractorului. nr. 30 Str. nr. Bl E1. Kogalniceanu. nr. A. Primaverii. 4 Str. Iernutei. 2-8 Str. parter Str. A. 7 Str. Republicii. 163 0751-519239 0269-844355 0266-311616 0234-363571 0242-515876 0234-321537 0259-475388 0252-360203 0232-710172 0254-540120 0233-212300 0248-223618 0244-529528 0244-510700 0230-567225 0238-561180 0265-511651 0255-210144 0250-733378 0250-732175 0233-741989 0261-750505 0258-730177 0267-320050 0269-224101 0269-218152 0265-770108 0249-437286 0243-236020 0230-531466 0245-210511 0236-813136 0265-268401 0751519239 0269844355 0266311616 0234363572 0242515505 0234321537 0259475388 0252360203 0232710172 0254540660 0233212300 0248223618 0244407759 0244510700 0230567225 0238561180 0265511014 0255210144 0250733378 0250732175 0233741989 0261711636 0258730177 0267310395 0269226474 0269242578 0265777249 0249437286 0243236020 0230531466 0245210511 0236813136 0265268401 . bl 13. nr. nr.Valcea Posta Atlassib Roman Posta Atlassib Satu Mare Posta Atlassib Sebes Posta Atlassib Sf. 3 str 1 Decembrie 1918. nr. nr 50. Autogarii. 41 B-dul Timisoarei. 5 B-dul Vanatori. Gheorghe Posta Atlassib Magazie Atlassib Sibiu-P.

Jiu Posta Atlassib Timisoara Posta Atlassib Tr. bl. ap.Magurele Tr.S. M 7. parter Nicolae Titulescu INTRARE AUTOGARA DREAPTA Calea Lugojului str Dorobantilor nr 59-63 Str. Neamt Tg.Severin Tulcea Vaslui Vatra Dornei Zalau B-dul Mihai Eminescu.79 80 81 82 83 84 85 86 87 Tg. 1 Str. 23 0233-790075 0253-215171 0256-499897 0247-411209 0252-314509 0240514853 0235-310970 0230-372585 0260-611400 0233790075 0253212425 0256499897 0247411209 0252314509 0240514853 0235310970 0230372585 0260611400 9. nr. 34. bl. Magurele Posta Atlassib Drobeta T. sc. B Str.Jiu Timisoara Tr. bl 176.RETEAUA INTERNATIONALA: Agentii Internationale Anglia Franta Spania Portugalia Germania Olanda Austria Elvetia Ungaria Republica Moldova Suedia Danemarca . A 27. Posta Atlassib Tulcea Posta Atlassib Vaslui Posta Atlassib Vatra Dornei Posta Atlassib Zalau Posta Atlassib Tg. Stefan cel Mare. 57 Str. nr 66. bl. Neamt Posta Atlassib Tg. David Praporgescu. Smardan. Simion Barnutiu. Republicii. nr. sc D Str. nr. 36 Str Pacii.

180 2.850 557.674 818.969 48.372 474.863.868.000 N/A 1.426 3.052 4. TABELE BILANT: Indicatori din Bilant ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total 2005 302.720 30.074 498.609 287.714 231 2007 9.175.683.595.440.183 478.922 21.832 437 .387 * Valori exprimate in mii Lei.290 1.934 28.955 1.015.171 366.692 30.Italia Belgia Grecia (nou) 10.792 14.990.544 2.996 5.672 2009 4.283.755 2.605 2007 693.101.528 4.472 30. Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati * Valori exprimate in mii Lei.872.759 1.623.322.145.113 465.422 2008 2.237 1.851 3.000 N/A 697.000 N/A 845.367.600.281.230 120 2006 5.659 3.325 1.093.100 N/A 4.832 2006 287.680 439.879 17.902.107 9.157.489 1.244.100 N/A 3.009 15.902.928 392 2009 20.178 328 2008 14.279.104.073.970 18.099 13.900 9.671 N/A 103.255.853.513 30.799 30.717 580.979 23.455 1.911.831 4. 2005 3.370.161.322 679.425 5.336 499.490 352.904 3.034.045.379.201.116.

8437 2.4338 29.8871 2.1786 13.2333 12.0780 2.7977 1.8682 1.2293 102.9802 11.4500 15.19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2005 1.0397 1.6122 5.0647 29.7617 Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare -987.0401 1.8770 4.6090 2.3222 35.Indicatori Derivati din Bilant pentru POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 2005 2006 2007 2008 2009 1.0066 9.9873 0.8159 2.2371 2.8355 1.6446 Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare -823.0780 2008 1.6729 0.6729 2009 0.4282 3.6941 75.4335 7.2650 63.0429 15.0439 .0490 58.3712 Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile.9265 2.0482 2.5407 0.3424 1. corectat cu TVA .4282 2007 1.9269 1.2628 47.1895 123.7323 18.5019 2.4207 48.0439 1.0036 Indicatori de Profitabilitate ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL 2005 2006 2007 2008 2009 Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) 11.7977 2006 1.

ediţia 2005”. a obţinut: .L.Sibiu.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. . ediţia 2007”.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. .11. .pe judeţ.locul 1 în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR”.în activitatea de curierat.locul 8 pe ţară în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – ediţia 2005”. pentru servicii.R.certificarea ISO 9001:2001 .în activitatea de curierat. CERTIFICATE: Ca urmare a activităţii depuse S. ediţia a-XIII-a -2006. realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.în activitatea de curierat.C. . ediţia 2006”. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S. .locul 4 .01.în activitatea de curierat. . realizat de Camera de Comerţ.2006. Industrie şi Agricultură . datorită serviciilor de înaltă calitate încă din data de 25.

Str.550135.100 lei . CONTACT: SEDIUL CENTRAL Adresa : RO .12. reg. Autogarii Nr 1 (Autogara Turnisor) Sibiu Telefon Fix: • Telefon Mobil: • • Fax: • 0269/228821 0269/218152 0741/269788 0741/194045 0269/242578 • Cod fiscal: RO 15673471 Nr. comertului J32/1036/2003 Capital social: 30.

Descompunerea se face în trepte.ro office@postaatlassib. BILANŢUL CONTABIL Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ. tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe. De aceea.ro posta@atlassib. El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina. dinamica si perspectivele unui agent economic. dinamica si complexa.1. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica. de la complex la simplu în . Cuvântul “diagnostic” este de origine greaca si înseamna “apt de a discerne”. în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic.ro 1.ro asistmanager@postaatlassib. demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice.2. Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte.Numar Telefon UNIC pentru Romania: 08010300300 (tarif fara suprataxa) E-mail General: Informatii (Relatii Clienti) Reclamatii Departamentul vanzari Relatii Servicii Internationale Departamentul Resurse Umane posta@atlassib. Indiferent de domeniul de utilizare. la nivelul si calitatea performantelor sale.ro control@postaatlassib. analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. 1.2 . la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic.ro personal@postaatlassib.

C. respectiv exigibilitate. prin agregarea anumitor date sau divizarea altora. EUROCONSTRUCT S. Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului. astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar. Corectiile aplicate bilantului contabil. un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere. persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati.2. Punctul de pornire al unei analize financiare. a riscurilor si a bonitatii financiare. contabil si fiscal. Dar. prezentând o situatie de fapt. dupa mecanismul clasic. prezentând interes pentru actionari. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 . Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic. analizei rentabilitatii financiare. BILANŢUL FINANCIAR Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial. Pentru a efectua analiza financiara a S. privesc: .A. informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant. Bilantul “lichiditate-exigibilitate” urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate. fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute. salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste. Construirea bilantului financiar al S.2000 în anexe. dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor).2. Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza.C. Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar. EUROCONSTRUCT S. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare. analizei echilibrului financiar. care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor. 1.vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt. Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt: institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor.A.

ciclul de investitii. se disting: stabile. se înregistreaza la „ Datorii pe termen scurt”. - Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului. datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt c) înregistrarea datoriei fiscale 1. ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni. Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului. Astfel. . decontari cu asociatii privind capitalul. cu aceeasi suma. caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare. cheltuieli înregistrate în avans. ele neaco-perind . activele circulante (stocuri. resursele . caruia îi corespunde ansamblul resurselor. veniturile înregistrate în avans.reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . cheltuieli de cercetare – dezvol-tare. ciclul de exploatare. daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma . conturi de regularizare si asimilate. se clasifica astfel: . având un termen de exigibilitate mai mic de un an . caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv.în capitalurile proprii. Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii . daca participarea este destinata sa fie varsata întro perioada mai mica de un an. retratarea grupei „ Conturi de regularizare – pasiv”. Activul cuprinde activele imobilizate. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii.în datorii pe termen scurt.2. ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare. riscuri si cheltuieli. disponibilitati). reclasificarea participarii salariatilor la profit. sa dea imaginea derularii diverselor cicluri. cât si din pasivul bilantului. luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii.a) retratarea bilantului care presupune: eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocazionate de majorarea sau reducerea capitalului. b) regruparea elementelor bilantiere. actiunilor atribuite salariatilor . ciclul de finantare. prime de rambursare a obligatiunilor).3. Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. BILANŢUL FUNCŢIONAL Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse.în fapt. diferente de conversie activ. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii. creante .

Indicatorii echilibrului financiar 2. necesarul de fond de rulment.1. trezoreria. deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii. lichiditatea si solvabilitatea. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment.Prin felul cum este conceput. este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilantului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante. PASIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Capital permanent (CP) FRN Datorii pe termen scurt . Figura 4. Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme: 2. rezultat din partea de sus a bilantului. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Active imobilizate (AI) Active circulante (AC) (DTS) Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant. Acest excedent de resurse permanente. face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile.1 Fondul de rulment net Se calculeaza pe baza bilantului financiar.1 Nevoia de fond de rulment Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante.1. iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si. 2. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate). ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4. în acelasi timp.1.1.1. Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment. 2.1). bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare. cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.

ACTIVE IMOBILIZATE NETE FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S. . .A.C.Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri: FRN= CAPITAL PERMANENT . EUROCONSTRUCT S.1. se prezinta conform tabelului 4.

742 30.500.778.448.682 6. Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor.562 16 -22.300.812 916.570.562.742 8.): rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”) rFR = (FRN / CA) * 360 rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment .371 -5.890 53.682 6. Specificatie Capital permanent Active imobilizate nete FRN Active circulante Datorii pe termen scurt FRN 1997 1998 1999 2000 9.25 30.983.710.855.783 77.453.120 8.426.197 10.175.36 -0.293.412 6.2.395.426.412 6.336 -4.63 12.84 27 15 16.562.432.879 21.203 20.838 40.615 14.2.255 -1.197 10.464.208 46. În anul 1998 fondul de rulment net este negativ .139. AC.890 53.085.256.591 102. situatie nefavorabila de dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.315 12.737.256.855.604.448.909 96.175. cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.690 1.882 -2.300.371 84.170.448. 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung.13 .882 -2.562.active circulante rfAC = (FRN / AC) * 100 - rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR = (FRN / NFR) * 100 Analiza fondului de rulment net Tabelul 4.256.Fondul de rulment net [mii lei] Tabelul 4.464.050 80.682 6.203 20.432 7.835.828.412 1.255 7.122 150.513 1. capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.882 6. Specificatie FRN CA AC NFR rFR rfAC U/M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Zile/an % 1998 1997 1999 2000 -2.997 24.742 În anii 1997.464.062.1.988.406.

Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima . Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.828.448. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment.245 Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu.253.77 -107. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment.1.879 1998 21.562. astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.882 -2.783 77.927 1.742 20.463.3.432.3.464.95 Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an.682 0 0 8.927.463. Specificatie Capital propriu Active imobilizate nete FRP FRN Datorii pe termen mediu si lung FRP 1997 9. între 20% si 45%.062.882 -2.034 -1.997.831.06 682.562.1.448.rfNFR % -1.12 56. valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% . 2.412 -1. Fondul de rulment strain Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calcule aza cu relatiile: FRS = FRN – FRP FRS = Capital permanent – Capital propriu .500.139.448.664 2000 81.412 6.909 1.690 -14. din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate. ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.997 24.997. variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma.1.256.2. 2.1.983.562.412 96. Fondul de rulment propriu Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si re prezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.371 1999 75. Se determina pe baza relatiilor : FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate nete FRP= FRN – Datorii pe termen mediu si lung Fondul de rulment propriu [mii lei] Tabelul 4.776 -14.245 1.882 -2.676.656 7.034 6.

1.927 20.4. creditori etc).22 1998 -2. Specificatie FRN FRP FRS Capital permanent Capital propriu FRS 1997 1998 1999 2000 1. Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR Tabelul 4.432.062 72.562.464.253.464.412 -1.63 2000 6. Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN Tabelul 4. Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de .43 1999 6.256.882 -2.36 -25.776 9.371 75. NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare .682 5.900 -75.742 53.255 12.882 2.676.300.879 21.463.682 6.562.682 8. în cea mai mare parte.43 2.396.412 6.1.426.6.448.5.Fondul de rulment strain [mii lei] Tabelul 4.256. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.4.742 1.253.882 -2.076 40.432.412 6.034 0 0 8.006.776 2.927 20.340.448.3.604.371 84.927. Specificatie FRN (mii lei) Active circulante 1997 1998 1999 1.245 -14.890 16.1.2.311 117.175.562.855.16 2000 6.990.203 20.085.432 9. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si v aloarea activelor circulante de finantat.412 3.882 -2.448.562.500.879 21.664 81. Specificatie FRN ( mii lei) Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % ) 1997 1.256.831.464.742 15. sunt acoperite.197 10.997.12 (mii lei) r FRN/AC (%) 2.656 0 0 8.591 102.927.448. din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori.18 30.500.

304 40.562 Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare.742.563 15.208 0 14. NFR= Active curente – Pasive curente NFR = (AC – Disp.disponibilitati DTS.170.218 (AC-Disp.credite bancare pe termen scurt Necesarul de fond de rulment [mii lei] Tabelul 4. În ceilalti ani.513 -5.453. natura secto-rului de activitate. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri.327 14.315 0 (DTS-CBTS) 7. în raport cu sursele temporare.336 1998 10.166.) 6.197 2.835.active circulante Disp.170.988.300. durata ciclului de exploatare.) . Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.exploatare si datoriile de exploatare.400 8. structura exploatarii. 1997.979 7.. durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc. valoarea creantelor.255 12.951 46.426.846.315 -1.406.570.890 5. volumul de activitate.datorii pe termen scurt CBTS.2.119 2000 53.) –( DTS – CBTS) AC.208 1. sezonalitatea activitatii.293. reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.7. ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante . Specificatia AC Disp. nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa . 1998. situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.615 -4.835.391. înregistrând tendinte similare (Figura 4. 2000 .175.203 2.615 0 12.737.008.035.737.112. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor.803 12.221.855.513 0 46. organizarea gestiunii firmei. Active curente DTS CBTS Pasive curente NFR 1997 8.812 1999 20. respectiv . Altfel spus.406.

2. Specificatie NFR CA rNFR T rT U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei % 1997 1998 1999 2000 -1.8.95 Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%.008.453.988.119 -5. Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.336 -4. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general .9 2.812 1.2 -11.395.453.02 -43.778.400 5.120 -4.710. 2.37 -207.2 Trezoreria netă.050 80.293.3 5 -3.035.218 2.94 412. prin metoda ratelor.742.Figura 4.563 12.122 150. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.562 30.570.304 -212. rata necesarului de fond de rulment rNFR = NFR / CA * 360 rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie rT = T / NFR * 100 analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 4. .838 40.221.

Credite de trezorerie T – trezoreria Trezoreria [mii lei] Tabelul 4.563 12.562. LICHIDITATEA .119 -5.464.256.218 2.3.218 2.562 2.812 1. 2.304 0 0 0 0 2.035.008. Specificatia FRN NFR T Disp.563 12.304 2.035. siguranta si lichiditatea optima.3. si plasamente Credite de trezorerie T 1997 1998 1999 2000 1.988.742.882 -2. Evolutia trezoreriei.Se calculeaza astfel: T= FRN-NFR sau T= Disponibilitati si plasamente .682 6. înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci.9.400 5.570. Figura 4.008.563 12.742 -1.218 2.008.293. care trebuie sa asigure rentabilitatea.035.453.742. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor .742.336 -4.304 Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani .400 5.412 6.453.448.221. fara a afecta continuitatea activitatii. mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente .453.400 5.

855.10.203 20.208 46. obligatiile pe termen scurt.6 . 1] 3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente.835. ca forma a echilibrului financiar. Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori: 1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati AC lc = ——— PC PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt ) AC – active circulante Valoarea optima se situeaza în intervalul [1. calculându.197 10.3.426.315 12.2 .406.170. 2] 2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante lichide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt) ACl lr = —— PC Valoarea optima apartine intervalului [0.Lichiditatea. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante.737. Specificatie Active circulante Datorii pe termen scurt U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 8.se cu relatia : Dp lfr = —— PC Valoarea optima se înscrie în intervalul [0.300.175.513 .615 14. se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani.255 Mii lei 7.890 53. 1] Dp – disponibilitati si plasamente ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si plasamente) Lichiditatea firmei Tabelul 4.

406.218 2. determinându-se cu relatia: CS SP = ――——— * 100 ÎTML+CS ÎTML – împrumuturi pe termen mediu si lung CS. atât lichiditatea curenta.778.20 0.453.208 1.304 46.737.086.36 1.849. 2. limita minima fiind 30% • solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti .4. exceptie facând anul 1998 când . Lichiditatea firmei. se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate: • solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung. calculându-se cu relatia : AT AT – activ total .303 Mii lei 7.16 1.579 14.406.37 0.615 0.53 Mii lei 2.315 12. Valorile ridicate . în cazul falimentului.170. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung.835.737.170.Lichiditatea curenta Active circulante lichide Datorii pe termen scurt Lichiditate rapida Disponibilitati si plasamente Datorii pe termen scurt Lichiditate foarte rapida 1.179 46.563 14.513 0. SOLVABILITATEA Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung. din activele totale.835.135 6.14 37.4.315 12.capital social Nivelul sau optim este cuprins între [40%.742. 60%]. Figura 4.615 0.513 0.80 Mii lei 6. din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor. lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima.92 0.008.208 0.310.44 15.400 Mii lei 7.27 Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori.035.8 12.06 5.

359 17.763.532. ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung.710.27 16.528.943 88.986 22.986 98.728 0 0 6.943 4.194 34.SG =—————— DTS+ÎTML+DT DTS – datorii pe termen scurt DT – dobânzi totale aferente Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.26 149.728 16.402.359 68.406.424.289 2.689 0 0 1.402.223.671 81.799 7.737.38 1997 2000 71.27 2. Figura 4.439.357.839.170. Solvabilitatea firmei Tabelul 4.315 12.945 46.417 100 100 91. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent.833 67.752.208 0 0 6.737.238 7.357.315 12. Specificatia CS ÎTML ÎTML+CS SP AT DTS ÎTML DT DTS+ÎTML+DT U/M Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei SG 1998 1999 5.11.5.359 17.255.725.394.68 4. Solvabilitatea generala.835.689 5.532.528.21 Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% . .243.135 2.406.615 14.513 16.359 74.237. în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.

Nu exista o reteta de a gasi cel mai potrivit contabil pentru fiecare. este obligatoriu sa aveti un dialog preliminar cu contabilul pentru a efectua anumite cheltuieli deductibile dorite. un contabil autorizat. pentru a beneficia de informatii de specialitate inainte de a lua decizii. Dar cel mai important aspect este sa aveti un dialog permanent cu acesta.I.1 Contabilitate primara si notiuni de baza CASH FLOW CONTABILITATE PRIMARA SI CASH-FLOW I. Modalitatea cea mai frecventa este de a-l alege pe baza de referinte acordate de catre cunoscuti. Ce este contabilitatea? Prima definitie data contabilitatii ii apartine italianului Luca Paciolo. Este mult mai usor sa previi decat sa vindeci. precum si toate . in lucrarea sa „Summa de aritmetica. geometria. 1994). portioni et proportionalita” (Venetia.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE 3. decat sa optati pentru a-i plati acestuia un salariu minim. Aceasta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor. Principalele concepte utilizate in contabilitate De realizarea evidentei contabile a firmei dumneavoastra se va ocupa. Cum sa alegem un contabil bun? Raspunsul este greu de dat.3. iar contabilul dumneavoastra sa se rezume la a intocmi intregistrarile si documnetele contabile necesare. fara indoiala. In concluzie este mai bine sa-i oferiti contabilului un salariu motivant prin care sa beneficiati si de consultanta sa de specialitate. Pentru minimizarea obligatiilor fiscale de plata catre bugetele publice. sau de a beneficia de TVA deductibil de la bugetul de stat.

Echilibrul pe care se bazeaza inregistrarile contabile il reprezinta echilibrul dintre resursele mobilizate intr-o activitate si utilizarea acestora. 2. Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul economic. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. precum si bunurile economice la care se refera. aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei confrom careia persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea. Principiile contabile Realizarea contabilitatii unei intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa respecte anumite principii si reguli contabile. apartinand unei persoane fizice sau juridice. Principiul permanentei metodelor – aceasta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea. Activul si Pasivul reprezinta asadar cele 2 parti ale bilantului societatii. Egalitatea fundamenala intre resurse si modul de utilizare a acestora se poate scrie ca Activ=Pasiv. Partida dubla era definita prin schimbul dintre avere si capital. transmitere si analiza a informatiilor (un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice. Principiul continuitatii activitatii – aceasta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. Resursele atrase de societate isi gasesc reflectarea in contabilitate in Pasivul bilantier. . 1. a doua trateaza ca tehnica de c 424t192e ulegere. Cele doua conceptii nu sunt insa antitetice: contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o tehnica de lucru:  prima trateaza contabilitatea ca o teorie stiintifica (reprezinta un sistem de principii si cunostinte care fundamenteaza modelul contabil de cunoastere si gestiune). separate ca entitati patrimoniale). In cazul in care situatiile financiare anuale simplificate nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii. in ordinea in care acestea au avut loc.  Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica. fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor. In timp s-au delimitat doua conceptii referitoare la contabilitate. prelucrare.afacerile acestuia. stocare. Modul in care aceste resurse sunt utilizate isi gaseste reflectarea in contabilitate in Activul bilantier.

cel putin anual. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare. I. 5. Persoanele prevazute la art.II.aceasta presupune ca. Principiul independentei exercitiului – aceasta presupune ca se va lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzaroare exercitiului finanicar pentru care se face raportarea. cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. la incheierea exercitiului financiar. Registrul-inventar si Cartea mare.3. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile. Registrul-jurnal. b) se va tine seama de toate obligatiiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv . Registrul-inventar si Cartea mare. precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute timp de 10 ani. c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor. sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare. identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. . In caz de pierdere. care se pastreaza timp de 50 de ani. editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. Principiul prudentei – aceasta presupune: a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului finaciar. 4. fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii partilor. in orice moment. Intocmirea. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pirdere. chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii si data intocmirii bilantului. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita. cu exceptia statelor de salarii. sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice. potrivit reglementarilor emise in acest scop. in vederea stabilirii valorii corespunzatoare unei pozitii din bilant.

daca exercitiul financiar difera pentru societate.III. Situatii financiare anuale Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si. daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama. cont de profit si pierdere.01. care apartin unei persoane juridice straine.I. (3) aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si intocmesc situatii financiare anuale. cont de profit si pierdere. situatia modificarilor capitalului propriu. in cadrul exercitiului financiar. precum si pentru filialele filialelor. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar. Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar. in conditiile legii. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama. b) pentru filialele consolidate ale societatii-mama. Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. de regula. politici contabile si note explicative. potrivit legii. coincide cu anul calendaristic. divizarii sau incetarii activitatii acestora.2007): a) pentru sucursalele cu sediul in Romania. . Exercitiul financiar al unitatilor nou-infiintate incepe la data infiintarii.2007). situatia fluxurilor de trezorerie. indiferent de durata sa. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01. care se compun din bilant. Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevazute la alin. cu exceptia institutiilor de credit. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara situatiile financiare anuale se compun din bilant. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. cu exceptia institutiilor de credit.01. politici contabile si note explicative. inclusiv in situatia fuziunii. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale.

Raportul anual cuprinde situatiile financiare anuale. dupa caz. raportul administratorilor. in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice . persoane fizice sau juridice autorizate. respectiv informatii referitoare la activitatea grupului. c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. Institutia respectiva stabileste si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor. Acestea cuprind bilantul consolidat. de asemenea. si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. . Obiectivul situatiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare. auditului financiar situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii. si vor fi facute publice impreuna cu situatiile financiare anuale individuale ale societatii-mama. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. precum si celelalte componente. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare. Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar. care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. Persoanele juridice au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale pe perioada premergatoare aplicarii reglementarilor armonizate. contul rezultatului exercitiului. Sunt supuse. conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.Pentru persoanele juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se compun din bilant. contul de profit si pierdere consolidat. Pentru sucursalele dinRomania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate. cat si raport anual consolidat. Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor juridice prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Ministerul Fianntelor Publice stabileste continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale. divizarii sau incetarii activitatii persoanelor juridice. Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorilor. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. potrivit legii. politici contabile si note explicative. care se efectueaza de catre auditori financiari. politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale consolidate. O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat raport anual pentru propria activitate.

inclusiv pentru situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. la termenele stabilite de acesta. Institutiile publice si celelalte persoane juridice. situatiile financiare anuale. c) persoanele care. in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar. precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului. la Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Verificarea de catre cenzori a situatiilor financiare anuale se efectueaza potrivit legii. in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar. de la constituire. depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale. Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale.IV. in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. sau. dupa caz.Criteriile in functie de care situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. respectiv a municipiului Bucuresti. in conformitate cu prevederile legale in materie. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice. astfel: a) persoanele prevazute la art. Ministerele. (4) si (6) din Legea contabilitatii 81/1991. nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens. raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. Forma si continutul situatiilor finanicare anuale simplificate In continuare vom detalia foarte succint urmatoarele situatii finanicare: Bilantul . Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. 26 alin. I. b) persoanele prevazute la art. Actionarii si angajatii unei societati au dreptul sa se informeze in legatura cu situatiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societatii-mama. ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite. un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice judetene. care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate. Prevederile prezentului alineat se aplica pana la data de 31 decembrie 2006. institutiile publice autonome si unitatile administrativ-teritoriale. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania. 26 alin. dupa caz. fara nici o discriminare. depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior. ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite. alte autoritati publice. (3) din Legea contabilitatii 81/1991.

pentru – contributie – boli PF angajator: CASS 7% (Bugetul Asigurarilor Sociale contributie pentru asigurari sociale de sanatate somaj 2.5% ( Bugetul Asigurarilor individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) – . la incheierea exercitiului finanicar. motorina.75% 0. primul la 30 iunie. precum si in celelalte situatii prevazute de lege.CAS contributie Sociale de Stat)- .5% ( Bugetul Asigurarilor de individuala de asigurari pentru somaj CAS 19.75% ( Bugetul Asigurarilor contributie individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) Somaj) – de Stat) Contributie de asigurari pentru accidente de profesionale in functie de obiectul de activitate (CAEN) Contributii 0. bilanturile contabile se intocmesc semestrial. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. grupate dupa natura si lichiditate. Referitor la gestiunea fiscala a intreprinderilor facem urmatoarele precizari suplimentare.ITM munca - (Camera de Munca) – comision pentru cartea fondul consumul Pentru individuala angajat: - de mediu de 2 ori pe an in mijlocului de transport (benzina.Contul de profit si pierdere Politicile contabile si notele explicative Optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ. respectiv natura si exigibilitate. Persona juridica va depune in fiecare luna la institutiile publice urmatoarele obligatii: . pana la data de 25 a acestei luni.5% (Bugetul Asigurarilor pentru asigurari sociale de sanatate 9.75% pentru concedii si indemnizatii de la munca si PJ sau de . datorii si capital propriu ale persoani juridice. etc) Asigurarilor de Somaj) – functie de somaj 1% ( Bugetul pentru asigurari pentru somaj contributie contrib. iar cel de-al doilea la 30 decembrie. la CASS 6. Pentru IMM-uri.

ca parte integranta a obiectului sau de activitate.I. al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract. comisioane. catre clienti.  . Asadar. Veniturile din dobanzi. pe baza contabilitatii de angajamente. dividende. dobanzi. Contul de profit si pierdere Pentru IMM-urile. In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente. contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afceri neta. in mod proportional. veniturile si cheltuielile exercitiului. dupa scaderea reducerilor comerciale (rabaturile. pe masura generarii venitului respectiv. prin urmare. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice. venituri extraordinare (de exemplu. Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori. Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri. contul de profit si pierdere se intocmeste semestrial. a taxei pe valoarea adaugat si a altor impozite si taxe aferente. remizele si alte reduceri acordate clientilor). grupate dupa natura lor. care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente. iar cel deal doilea la 30 decembrie. dupa natura lor. primul la 30 iunie. Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. daunele pretinse de detinatorii de politie in urma producerii unor calamitati). Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica. cum ar fi: vanzari. cat si castigurile din orice alte surse (cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care. nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.V. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri. precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate). astfel:    venituri din exploatare. venituri financiare. redevente si dividende se recunosc astfel:  dobanzile se recunosc periodic. conform contractului. pana la data de 25 a acestei luni. precum si activitatile conexe acestora.

VI. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente pentru care nu exista valori atat in exercitiul finaciar curent. cheltuieli financiare. . baze. respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare) I. sunt complete sub toate aspectele semnificative. conventii. dupa natura lor. Politicile contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate Politicile contabile reprezinta ansamblul de principii. sunt prudente. a unor informatii care trebuie sa fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor. Este obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul prezentat. Pentru fiecare element semnificativ din bilant si contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative. reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate. cat si in cel precedent. in general anual sau semestrial acolo unde nevoia de informatii o cere. sunt neutre. b) credibile in sensul ca:     reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice. Politicile contabile trebuie eleborate astfel incat sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare anuale simplificate. Notele explicative Notele explicative se prezinta sistematic. dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de ale incasa. astfel:    cheltuieli de exploatare. Structura bilantului si acontului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul.

O lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit.1. daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii. b) faptul ca situatiile finaciare anuale simplificate sunt proprii acesteia. Managerii noilor intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa invete sa genereze rapoarte financiare. Pe termen lung. n-o sa ai parte decat de probleme. taxele. e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei).vazut in acest fel. care nu este prevazut in formatul cerut. Un profit mare nu inseamna ca ai mai multi bani lichizi. Aptitudinile de baza ale unui manager financiar incep in punctele critice: gestionarea banilor si contabilitatea. c) anuale  data la care simplificate. managementul financiar este cea mai importanta parte a managementului. I. timp in care te ocupi de aducerea profitului. patronii si managerii unor mici intreprinderi trebuie sa invete macar bazele managementului financiar. Gestionarea cash-flow-ului (previzionari de numerar) Ce sunt banii lichizi? Banii gheata sunt banii pe care ii ai in banca sau in firma. Analiza financiara arata situatia reala a afacerii . pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. s-au incheiat sau perioad ala care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale simplificate. Banii lichizi sunt acei bani pe care trebuie sa-i ai mereu pentru a tine afacerea pe picioare. cheltuiesti bani! . Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar. Acest modul te va ajuta sa intelegi practicile de baza ale managementului financiar si sa iti construesti un sistem de practici absolut necesare pentru sanatatea afacerii tale. chiria. In notele explicative. Daca astepti ca altcineva din organizatie sa se ocupe de partea financiara. fiecare element din conntul de profit si pierdere poate fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala. Ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plati salariile. profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv.VII.In notele explicative. fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate de mai sus poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat. sa le analizeze si sa inteleaga stadiul in care se afla afacerea din punct de vedere financiar. Cash flow In prezent. Profitul reprezinta acei bani pe care te astepti sa ii ai daca toti clientii platesc la timp si daca ti-ai impartit corect costurile pentru perioada respectiva.VII. I. care trebuie sa fie supusa unor controale financiare pentru a asigura bunul mers al organizatiei. Nu poti cheltui profit.

Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la clienti. chiria si creditorii. in mijloacele fixe. 3) Cash-flow-ul financiar Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori. investitori. dar din activitati non-operationale. Cash-flow-ul pozitiv Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies. Gestionarea eficienta a cash-flow-ului Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus! Precum sanatatea. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator.de exemplu . Componentele cash-flow-ului Cash-flow-ul are. platesti un imprumut. Cash-flow-ul negativ Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca ai un cashflow negativ. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat . in mod normal. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. Acorzi un imprumut. te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv doar atunci cand nu-l ai. inseamna ca ai si control asupra ei.de necolectarea la timp a banilor de la clienti. 2) Cash-flow-ul de investitii Acestia sunt banii generati intern. actionari. platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar. Aceste investitii reprezinta profitul tau pe temen lung. debitori si investitori.Ce este cash-flow-ul (previziunea de numerar)? Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei tale pe o perioada determinata de timp. trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul. Acest lucru presupune: . Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci sand platesti salariile. Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament. firma are un cash-flow pozitiv. trei componente: 1) Cash-flow-ul operational Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne.

valoarea numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra în functie de celelalte informatii care vor fi incluse. orientativ. În plus.Spre deosebire de bilantul contabil. . Primul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar. de exemplu. pe diferitele categorii.Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat. cat si pe termen lung (anual.: ce rata de crestere/scadere a vânzarilor se presupune. Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate. la fel ca si numerarul detinut la sediul firmei. Valorile din coloana "Anul 1" de la dreapta paginii se calculeaza pe baza insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie. . ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci când un activ se amortizeaza. intrarile/iesirile de numerar reale. se refera doar la miscarile de numerar înspre si în afara afacerii.Dupa cum o spune si numele. incepand cu "Luna 1". Luna 1 este prima luna in care o rata la credit trebuie rambursata si/sau de platit dobanzile aferente. pentru chiar inceputul lucrarii. efortul depus pentru realizarea previziunilor va va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate pe care le veti purta ulterior cu ofiterul de credit. Aceasta cifra este calculata chiar la începutul perioadei considerate. daca se iau in considerare variatiile sezonale.Sa fii pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori. se vor reflecta. Concluzii: Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei. trebuie sa fie aceeasi cu soldul . de ex. 2a Instructiuni privind intocmirea proiectiei fluxului de lichiditati (cash . . se porneste in completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor respective.. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus se vor lua in considerare valorile precedente.Când se calculeaza previziunile fluxului de numerar este important sa se ia în consideratie toate sursele de numerar ale afacerii.Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important în analiza creditului. ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar reale. Intrarea de pe linia 1 în coloana "Anul 1". Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal. ea nu este obligatoriu imediat urmatoare lunii B. acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de client.Sa stii care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale de bani lichizi . ce moneda se utilizeaza? . care va poate ajuta în planificare generala a viitorului afacerii dvs.Sa stii cind. Anexa nr. pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei. . lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi. care prezinta informatia financiara istorica. aceasta coloana se completeaza avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal precedent. ce rata a dobânzii se ia în consideratie. din nou. aceasta înseamna.Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va intocmi o lista de ipoteze pentru determinarea previziunilor. fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei viitoare. Luna 0 este luna acordarii creditului BCR.flow) . de unde si cum apar nevoile de bani lichizi .

iar contul de rezultate. Elemente introductive Utilizarea documentelor de sinteza ar fi incompleta daca s-ar limita la cele doua elemente ale situatiilor financiare anuale: bilantul. Nota bene : . existente). O atare viziune cade sub incidenta interesului. care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2" din previziuni.in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau deprecierii ale monedei nationale in raport cu alte valute. nici contul de profit si pierdere nu permit. El permite determinarea capacitatii de autofinantare. Dar. .ti. la o anumita data de obicei.2. El este o reprezentare. asupra evolutiei acestei structuri. si utilizarea care este data acestor resurse activ). acesta cuprinde soldurile fluxurilor generate de operatiile întreprinderii. diferitele resurse financiare. punând în lumina efectele pe care deciziile trecute continua sa le exercite asupra situatiei prezente.confera o viziune statica asupra structurii financiare. de care dispune o întreprindere pasiv). aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final din perioada/luna 12. Dupa cum este cunoscut. o incidenta asupra rezultatului unei perioade date exercitiul contabil).atat incasarile cat si platile includ TVA (acolo unde este cazul). . nici bilantul. extern întreprinderii. Altfel spus. a elementelor fizice sau financiare care caracterizeaza o întreprindere. care au. obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare. apriori.. o viziune dinamica asupra activit 555h78f 59. atât a analistului financiar. bilantul . contul de profit si pierdere.2 Tabloul de finanţare 3.1. .numerotarea se refera la liniile din formular.initial din perioada/luna 1. sub forma de "stocuri". adica. închiderea exercitiului contabil). 3. Cat priveste contul de profit si pierdere. bilantul descrie.

Diferentele intre diferitele expresii. In sfârsit. Toate aceste denumiri au un numitor comun: ele se refera la o situatie a fluxurilor. atunci când constata o discordanta intre cresterea productiei si cifrei de afaceri. nu ne im piedica. • tablou orientat spre o analiza patrimoniala a întreprinderii. La toate aceste cerinte.cat si a managerilor acesteia. mai mult sau mai putin evidente. imobilizari etc.). el ataseaza un interes deosebit posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in opera. teoria. Anumiti autori au încercat sa faca o distinctie terminologie intre tabloul de finantare si tabloul de flux . tabloul de finantare este acreditat cu urmatoarele acceptii: Literatura de specialitate propune mai multi termeni pentru • tablou care permite sa explice variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de închidere. doctrina si practica mondiala au raspuns prin crearea unui instrument extrem de interesant: TABLOUL DE FINANTARE. stocuri. • tablou care furnizeaza o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar. tabloul de utilizari si resurse. din motive de simplificare. pe de o parte. tabloul de trezorerie. desemnarea acestei situatii financiare de sinteza: tabloul de finantare. si volumul trezoreriei. tabloul fluxurilor. pe de alta parte. Astfel. sa utilizam termenul comun de "tablou de finantare". Un conducator de întreprindere este adesea determinat sa se întrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii profitului in structurile patrimoniale trezorerie. si înca multe altele. . Perplexitatea il cuprinde.

• un mijloc pentru a analiza politica de investire a întreprinderii prin raportarea investitiilor la capacitatea de autofinantare. Utilitatea tabloului de finantare plecând de la. repartizarea intre finantarea interna si cea externa). orientate catre descrierea fluxurilor întreprinderii. • tablou care arata legatura dintre operatiile întreprinderii si echilibrul financiar. • un mijloc pentru a judeca gestiunea financiara a întreprinderii trata de investire. aspecte ale comportamentului si perspectivelor sale. tabloul de finantare apare ca: • un instrument indispensabil de gestiune si de previziune. la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la începutul exercitiului). politica de autofinantare. • tablou orientat catre o explicatie a evolutiei trezoreriei in timpul anului.In ceea ce priveste termenul de tablou de flux.care sunt structurate in tabloul de finantare. acestuia ii sunt conferite urmatoarele sensuri: • tablou care privilegiaza o conceptie economica. opiniile extrem de diverse ale diferitilor utilizatori. • un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a întreprinderii. generate de operatiile . asupra marimilor informatiilor) . precum si de a explica principalele. Astfel. • un mijloc de a realiza un diagnostic al întreprinderii. printr-o abordare mai globala si mai dinamica decât cea care face apel la rate. • un mijloc de a evoca fluxurile economice si financiare care au traversat întreprinderea si au modificat patrimoniul sau.

). prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare).2. • un instrument esential. • un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii. in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare. • un document pentru informarea altor categorii de terti clienti. furnizori etc. • un instrument care permite sa se înteleaga circuitele si miscarile financiare intr-o întreprindere. Conceptul de flux Conceptul de flux joaca un rol central in întelegerea meca nismului de elaborare a unui tablou de finantare.2. • un mijloc pentru a evalua politicile comerciale ale întreprinderii.• un mijloc pentru a judeca politica de distribuire de dividende a întreprinderii în special. prin intermediul evolutiei datoriilor si creantelor comerciale. Pentru "Comitetul de studii si de cercetare asupra economiei de întreprindere" . in diagnosticul realizat de bancher asupra întreprinderii . cliente. • un mijloc pentru reprezentarea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de firma. 3. • un document pentru informarea personalului. • un document pentru informarea actionarilor. • un mijloc pentru aprecierea riscurilor.

cat se poate de neta. aceea de fluxuri supletive. cel de "financiare". A treia categorie: fluxurile care nu au. A doua categoric: fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilitatilor întreprinderii. pe de alta parte. luate in mod singular. pe de o parte. fluxurile financiare si fluxurile monetare. de asemenea. Totusi. . platite imediat. la un flux de lichiditati". fluxurilor din prima si a doua categoric. pentru a descrie si a masura patrimoniul întreprinderii si. cheltuielile privind amortizarile genereaza un flux de diminuare. in mod obligatoriu. pentru a analiza si masura variatia sa periodica". Bemard Colasse conchide prin a acorda calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale din prima categorie. Mai mult. imediat. Colasse apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu au. un impact asupra disponibilitatilor.). intre fluxurile patrimoniale. exemplu: . ceea ce denota ca ansamblul fluxurilor financiare il include pe cel al fluxurilor monetare. fac obiectul altor tipuri de tablouri. numite tablouri de flux . de marfuri. de materii prime. Este motivul pentru care el le clasifica in trei categorii: "Prima categoric: fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor. in analizele lui apare o categorie distincta. toate vânzarile încasate. dar nu conduc. dincolo de terminologie. in nici un caz. O alta clasificare este facuta Stolowy. Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi si de obligatii înregistrate de contabilitate deoarece aceasta este "conceputa. in timp ce fluxurile monetare.Bemard Colasse* afirma ca elaborarea tabloului de finantare solicita o distinctie. un impact asupra disponibilitatilor întreprinderii. nici ulterior. exemple: toate cumpararile de imobilizari. de prestatii de servicii etc. nici imediat. exemple: cumpararile si vânzarile pe credit. Tabloul de finantare are ca obiect reliefarea fluxurilor financiare.

iar frontierele acestei categorii sunt dificil de stabilit. • Miscarile supletive: precum cheltuielile si veniturile constatate in avans si evaluarile de stocuri". • fluxurile financiare autonome. la imobilizari terminate. dupa cum tranzactiile sunt decontate imediat sau pe credit.) si operatiile pur contabile precum: reevaluarea sau constatarea diferentelor de conversie privind operatiile in devize. • Miscarile corectoare de valori: ele au ca scop actualizarea valorii bunurilor si celorlalte elemente patrimoniale. Tablourile de finantare integreaza prima si a treia categorie. de exemplu: amortizarile. a decalajelor de plata in. timp.• Fluxurile financiare: corespund miscarilor presupuse de activitatea întreprinderii. in functie de existenta sau nu. rectificarea formulelor contabile eronate etc. care au un impact imediat sau ulterior asupra trezoreriei. adesea. provizioanele. fiind generate de tranzactiile cu alti agenti economici: • fluxuri monetare: încasari si plati. Aceste miscari sunt calificate. in timp ce tablourile zise "de flux" nu iau in consideratie a treia categorie. fara contrapartida fizica. care disting urmatoarele categorii de fluxuri: • fluxurile financiare care corespund fluxurilor reale sau fizice care au o incidenta imediata sau ulterioara asupra trezoreriei. • fluxuri financiare amânate (de exemplu: cumpararea unui bun pe credit). . • fluxuri de bunuri (de exemplu: cumparari de marfuri). prin intermediul diferitelor proceduri contabile ca. O analiza si mai integratoare asupra miscarilor contabile apartine lui Esnault si Hoarau. ca "negeneratoare de fluxuri". virarile de la un cont la altul (virarea imobilizarilor in curs.

miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect generarea de ajustari ale rezultatului, la inventar precum: evaluarea stocurilor; ajustarea cheltuielilor si veniturilor, in timp; miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect, fie actualizarea valorii bunurilor sau creantelor, prin intermediul procedurilor contabile, ca de exemplu, amortizarile, provizioanele sau virarile contabile de la un post la altul, precum si prin intermediul reevaluarii, fie sa contribuie la modificarea perimetrului întreprinderii (operatii de fuziune, de absorbsortie, aport partial de activ etc.)".

Ultima categorie de miscari contabile nu face obiectul tablourilor de finantare sau de flux. In schimb, primele trei sunt integrate in tablouri, total sau partial, in functie de model. Totusi, numai primele doua categorii de miscari sunt calificate drept fluxuri. Ele alimenteaza structurile tablourilor de fluxuri de trezorerie.

Clasificarea si analiza fluxurilor au facut obiectul cercetarilor, de aproximativ trei sferturi de secol. Primul autor care evoca "dinamica fluxurilor financiare" este genialul economist si profesor german E.Schmalenbach, in lucrarea "Bilantul dinamic" Studiul sau asupra fluxurilor financiare este organizat in trei etape: a) Mai întâi, el arata ca este posibil sa se calculeze rezultatul, pornind de la o situatie simpla a trezoreriei, daca sunt îndeplinite doua conditii: • • nu exista decalaje in timp privind operatiile care genereaza venituri si cheltuieli si încasarea, respectiv plata, acestora; fluxurile generate de operatiile care afecteaza patrimoniul corespund, in totalitate, veniturilor si cheltuielilor. Relatiile de echilibru degajate sunt:

Încasari - Plati = Variatia trezoreriei Venituri - Cheltuieli = Rezultat Variatia trezoreriei = Rezultat

Schema de principiu, privind relatiile intre aceste elemente, este urmatoarea:

REZULTA T

b) Schmalenbach

Apoi,

dezvolta modelul; prin luarea care in calcul in a decalajelor, timp, intre

exista

formarea rezultatului si miscarile trezoreriei. Astfel de decalaje necesita înscrierea, in activul sau pasivul bilantului, a creantelor, respectiv datoriilor de exemplu, clienti, furnizori etc:). Atunci când efectele fluxurilor asupra trezoreriei ,si rezultatului nu sunt concomitente, introducerea "conturilor de asteptare" cheltuieli de platit si venituri de încasat) permite transformarea fluxurilor in stocuri.
Tehnica acestor "conturi de asteptare" anticipeaza unele concepte folosite in analiza (financiara excedent brut din exploatare, fond de rulment, necesar in fond de rulment).

In consecinta, schema relatiilor dintre diferitele elemente devine:
REZULTAT
Cheltuieli de platit Venituri de încasat

Conturi de asteptare: -Datorii din exploatare -Datorii in afara exploatarii -Stocuri: materii prime, marfuri

Conturi de asteptare: -Creante din exploatare -Creante in afara exploatarii

Cheltuieli platite

-Stocuri de produse Venituri încasate

c) in sfârsit, modelul anterior este amendat cu fluxuri noi, generate de operatiile de capital: cresterile sau diminuarile de active, generate de operatiile de investire sau de dezinvestire; diminuarile sau cresterile de pasive, generate de operatiile de finantare. Aceste operatii de capital dau nastere fluxurilor de trezorerie simultane sau decalate in timp.

Schema anterioara devine:
REZULTAT

'Toate modelele de tablouri de finantare (sau de flux) permit remarcarea diferentei intre notiunile de fluxuri si de stocuri. Relatia bilant .TREZORERI E 3. pe care o întreprindere le recunoaste. se pot determine variatiile pozitive si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi. apar ca o contrapartida a aporturilor primite. in întocmirea tabloului de finantare: Situatia variatiilor pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un "bilant diferential" sau o "balanta” a mutatiilor Prin gruparea acestor mutatii.3. deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la . adesea. tabloul de finantare recenzeaza fluxurile.2.tablou de finantare Procedând la compararea a doua bilanturi succesive. se poate constata ca un bilant diferential permite identificarea a patru tipuri de miscari a caror semnificatie financiara este urmatoarea: • Anumite posturi -de pasiv au suportat o crestere ( P): angajamentele suplimentare. Relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri : Stoc initial (bilant de deschidere) + Fluxuri de intrare ale perioadei – Fluxuri de iesire ale perioadei = Stoc final (bilant de închidere) este utilizata. In timp ce bilantul înregistreaza stocurile.

profit si pierdere (forma de cont).dispozitia sa. • Anumite posturi de activ au suportat o crestere ( A): variatia lor este rodul intrarii (cresterii) anumitor bunuri sau angajarii de drepturi Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida unei decontari. Ele degaja. deci. întreprinderea le contractase anterior. altfel spus. Aceste cresteri. denotând stingerea anumitor angajamente pe care. bilantul diferential va releva: . Resurse Utilizari Activ Pasiv Activ Relatia cont de Pasiv profit si pierdere . contului de. . si resursele. detinute anterior de întreprindere. fonduri suplimentare. resurse pentru întreprindere. Sistematizând utilizarile. alte conturi de activ au suportat diminuari ( A). Se deduce ca diminuarile unor posturi de pasiv solicita . • In sfârsit. care afecteaza anumite conturi de pasiv. pe de o parte. • In mod simetric. deci a unei utilizari de fonduri.tablou de finantare Elie Cohen analizeaza aceasta relatie. anumite posturi de pasiv au suportat diminuari ( P). sunt catalogate in categoria resurselor. de exemplu). utilizari de fonduri este vorba de cvasitotalitatea cazurilor de plata unor datorii).in general. Cu exceptia unor evenimente accidentale (sinistre. pe de alta parte. Dar aceasta stingere de datorii nu s-a realizat decât in contrapartida unei decontari. apelând la urmatorul model de structurare a. aceste miscari corespund realizarii (încasari) anumitor bunuri sau titluri.

deoarece el genereaza sau va genera o plata in favoarea statului. Impozitul asupra profitului (IB) corespunde unui flux monetar efectiv sau potential. care corespund deprecierii reale sau riscurilor probabile. . Alte cheltuieli. care au dat sau vor da nastere la încasari efective. el reprezentând o componenta a surplusului monetar virtual. 3. in cadrul aceluiasi exercitiu. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite si simbolizate prin CM. In aceasta categorie sunt incluse: cumpararile de stocuri. care corespund unor consumatii sau pierderi reale. in aceasta categorie sunt incluse elementele productiei vândute. cota-parte a subventiilor pentru investitii virate la rezultatul exercitiului. 4. cheltuielile cu personalul. cel putin. nu dau nastere unor plati. Sunt încadrabile in aceasta categorie veniturile din provizioane.Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri: 1. dar care nu genereaza o plata. Cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau neplaptibile si simbolizate prin CNM. consumatiile de prestatii externe.la valorile provizioanelor anterior constituite. dar care. Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri: 1. destinate celor care au împrumutat întreprinderea etc. 2. 3. nemonetare (VNM): desi conduc la cresterea efectiva a situatiei nete. dobânzile si cheltuielile asimilate. care corespund unei simple ajustari relative . Pierderea exercitiului (PE) corespunde rezultatului deficitar. 5. 2. Veniturile. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP). ele nu dau nastere unor încasari imediate sau ulterioare. prelucrarile efectuate de terti. Veniturile monetare (VM). in timpul exercitiului curent. Profitul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere.

cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de echilibru (in varianta unui rezultat beneficiar): CM+CAP+CNM+IB+BE=VM+VNM Regrupând elementele relatiei si asimilând impozitul pe profit in categoria cheltuielilor monetare.VNM) = VM . se poate constata ca: . deci. ajustarilor). implicit.CM Diferenta VM . ceea ce corespunde unei diminuari a activului ( A).CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului. 'capacitatea de autofinantare (CAF) a întreprinderii. In acest sens. atunci când diferenta CNM -VNM este nula sau neglijabila (elementele nemonetare corespund. luând in calcul atât fluxurile efectiv generate de activitate cat si fluxurile potentiale. ca o resursa. prin compararea 'fluxurilor de încasari cu fluxurile de plati. Acest surplus constituie. CAF tinde câtre o formula redusa de calcul: CAF=VM-CM=CAP+BE Se poate deduce ca relatia dintre contul de rezultate si tabloul de finantare este mediata de capacitatea de autofinantare. vom obtine: CAP + BEN + (CNM . fie prin diminuari de activ ( cazul provizioanelor pentru depreciere. . in . in principiu. A). daca ne gândim la principiile de întocmire a tabloului de finantare. Elie Cohen remarca faptul ca. la o scadere a valorii posturilor de imobilizari.Contrapuse.profitul exercitiului –(BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv ( P). fie prin cresteri de pasiv ( P). in cazul .cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc. deci unei resurse.cheltuielile cu provizioanele (CP) se traduc. deci.

provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Din analiza relatiilor intre primele doua conturi anuale si tabloul de finantare. vom interpreta modificarile ca fiind resurse. Elie Cohen ajunge la urmatoarea schema de legaturi: . in ambele variante.

.

conceptul de cash-flow a cunoscut interpretãri ºi modalitãþi diferite de calcul.1 Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfãºrarea activitãþii întreprinderilor din þarã cu economie de piaþã. cash-flow-ul (CF) este variaþia (fluxul) trezoreriei nete (TN) de la începutul pânã la sfârºitul exerciþiului financiar. Corespunzãtor celor douã tipuri de operaþiuni ale întreprinderii.3 Analiza cash-flow-rilor 3. care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit. 1 din Anexa 2. curente ºi în casã. obligaþiuni etc. cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de capital (CFkap). cash-flow brut. Abordarea termenului de cash-flow acoperã ºi alte noþiuni legate de surplusul monetar degajat de activitatea de exploatare a unei întreprinderi într-o periadã datã ºi anume: • • • cash-flow curent. care este rezultatul brut înainte de deducerea impozitului pe profit. trebuie sã facem o delimitare între cash ºi cash-flow. Cash flow-ul sintetizeazã variaþia rezultatelor operaþiunilor (de gestiune ºi de capital) ale întreprinderii. respective titlurile financiare (acþiuni. inclusiv din România.3. cash-flow net. Încã de la început.) cumpãrate pentru valorificarea temporarã a excedentului detrezorerie. calculate prin deducerea cheltuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare. se foloseºte noþiunea anglo-saxonã de cash-flow. 2 din Anexa 3. Cash-ul se referã la ansamblul de disponibilitãþi bãneºti. De-a lungul timpului. . structurat la rândul sãu în cash-flow-ul operaþiunilor de investiþii (CFinv) ºi cash-flow-ul operaþiunilor de finanþare (CFfin). este asimilat cu trezoreria netã ºi cunoaºte douã forme: • • cash efectiv care se referã la disponibilitãþile bãneºti în conturi bancare. rezultã douã forme de cash-flow: • • cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de gestiune (CFgest). Aceste trei forme de cash-flow sunt prezentate în Figura nr. certificate de trezorerie etc. cash echivalent care reprezintã disponibilitãþi cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament. La rândul sãu.) ºi titluri monetare (certificate de depozit bancar.3. care sunt prezentate în Figura nr.

În condiþiile în care majoritatea intrãrilor ºi ieºirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii. remunerarea acþionarilor cu dividende ºi a creditorilor cu dobânzi. respective acþionarii ºi creditorii. CFkap = CFinv + CFfin. achiziþia de noi active pentru autofinanþare ºi/sau pentru rambursarea creditelor. care se va diminua cu valoarea alocãrilor de numerar pentru menþinerea sau dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente. se determinã cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale cãrui destinaþii sunt urmãtoarele: • • • efectuarea plãþilor curente de gestiune. valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determinã astfel: CFexpl = RE + Amo – Impozitul de profit unde: Re = rezultatul din exploatare. CFD = CFgest + CFinv + CFfin unde: CFD = cash-flow disponibil Managementul financiar a consacrat noþiunea de cash-flow disponibil (free cash-flow) ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru esaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiþii.3. Calea cel mai frecvent adoptatã în determinarea cash-flow-ului disponibil este cea în cascadã. Pornind de la utilizãrile sale prezentate anterior. Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea întreprinderii. CFgest se determinã astfel: CFgest = PN + Dob + Amo unde: PN = profitul net (rezultatul exerciþiului). Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintã fluxul de numerar rãmas la dispoziþia societãþii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere.Pe baza celor afirmate anterior.2 Cash-flow-ul disponibil(CFD) . Dob = cheltuielile financiare anuale ale întreprinderii cu dobânzile de platã. Se porneºte de la mãrimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare. se pot scrie relaþiile: CF = CFgest + CFkap. Amo = amortizarea În cazul în care ºi celelalte activitãþi ale întreprinderii (de investiþii sau de finanþare) aduc fluxuri importante de numerar. 3.

inclusive prin autodotare. majorãri de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin emisiunea de obligaþiuni ale întreprinderii). În condiþiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectului de investiþii se face separat. mãrci. Încasãrile provin din: • • operaþiuni de majorãri de capital social (prin emisiune de acþiuni noi). din perspectiva acþionarilor sau a creditorilor. Aceasta este o situaþie normalã în momentele de dezvoltare a întreprinderii. respective licenþe. este prezentatã în Figura nr. financiare. maºini ºi echipamente. de acþiuni ºi obligaþiuni deþinute. pentru a-ºi finanþa investiþia. cash-flow de investiþii. când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanþarea ºi remunerarea investitorilor sãi. cash-flow de finanþare. 3 din Anexa 4. Plãþile se manifestã sub forma: • • rambursãrilor de împrumuturi pe termen mediu ºi lung. respective proprietãþi asupra terenurilor ºi construcþiilor. cash-flow de exploatare. brevete. acordarea de avansuri financiare cãtre filiale. în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate. O sintezã a fluxurilor de trezorerie prezentatã pe cele trei componente de bazã. Mãrimea cash-flow-ului disponibil este foarte importantã pentru acþionari ºi manageri. dupã cum urmeazã: . din moment ce sunt beneficiarii acestuia. de regulã. se dovedeºte foarte utilã defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele douã destinaþii principale de alocare (pentru acþionari ºi creditori). obþinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienþã a activitãþii sale. maºini. Însã. cât ºi fluxuri de cheltuieli generatoare de plãþi. rãscumpãrãri de pe piaþa bursierã ºi extra-bursierã a propriilor acþiuni pe baza profitului net. necorporale. precum ºi rãscumpãrãri ale obligaþiunilor deþinute sau ale avansurilor bãneºti acordate filialelor. Activitatea de investiþii cuprinde totodatã încasãri din vânzarea (concesiunea) de active fixe: vânzãri de proprietãþi. întreprinderea trebuie sã atragã noi resurse de la acþionarii sau creditorii sãi. echipamente. respective participaþii directe. Dacã valoarea cash-flow-ului disponibil este negativã. la plãþi pentru achiziþia de active noi: • • • corporale. cumpãrarea de acþiuni ºi obligaþiuni emise de alte întreprinderi. Cash-flow-ul din activitãþile de finanþare (CFfin) cuprinde atât fluxuri de venituri generatoare de încasãri.n conþinutul cash-flow-ului disponibil se mai cuprind cash-flow-ul de investiþii ºi cash-flow-ul de finanþare (alãturi de cash-flow-ul de gestiune): CFD = CFgest + CFinv + CFfin CFinv se referã.

• cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de: CFDcr = Dob - ∆DATfin Unde: Dob = dobânzi plãtite creditorilor. cash-flow-ul se explicã prin diferenþa între variaþia fondului de rulment ºi variaþia necesarului de fond de rulment: ∆TN = ∆FR . cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operaþiuni de gestiune. Astfel. relaþia echilibrului financiar al întreprinderii.• cash-flow-ul disponibil ce revine acþionarilor (CFDacþ) poate fi estimate astfel: CFDacþ = Div . În accepþiunea anglo-saxonã. vânzarea produselor ºi serviciilor obþinute din exploatare se înregistreazã la venituri în . de investiþii ºi de finanþare (dupã cum s-a arãtat anterior): CF = CFgest + CFinv + CFfin Prezentarea conþinutului cash-flow-ului conduce ºi la diferenþierea acestuia de profitul net. De exemplu. poate fi estimatã valoarea întregii întreprinderi sau numai a capitalurilor proprii. În accepþiunea francezã. ∆CPR = variaþia capitalului propriu ca rezultat al majorãrii sau reducerii capitalului social. ∆DATfin = variaþia mãrimii datoriilor financiare contractate de întreprindere de la terþi (în aceastã categorie nu intrã datoriile de exploatare). totodatã. se obþine variaþia trezoreriei nete care reprezintã. cash-flow-ul disponibil al întreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil acþionarilor ºi cash-flow-ul disponibil creditorilor: CFD = CFDacþ + CFDcr Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri. existã douã curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez ºi anglo-saxon. ∆FR = variaþia fondului de rulment. în timp ce cashflow-ul este o certitudine. el reprezintã rezultatul echilibrului dintre încasãri ºi plãþi. respectiv numai a datoriilor sale.∆NFR Unde: ∆TN = variaþia trezoreriei nete. O delimitare între cash-flow ºi profit net are la bazã argumentele urmãtoare: • profitul net exprimã un potenþial de obþinere a unor încasãri prezente ºi viitoare. de la începutul pânã la sfârºitul anului.∆CPR = Div – (CPR1 – CPR0) Unde: Div = dividendele repartizate acþionarilor. ∆NFR = variaþia necesarului de fond de rulment. Ca urmare. În prezent.

rambursãri). Excedentul brut de exploatare 4. se înregistreazã în contul de profit ºi pierderi venituri ºi cheltuieli nemonetare (venituri anticipate. 1.Profit curent 6. profitul net este rezultatul operaþiunilor de gestiune (de exploatare. amortizãri ºi provizione calculate). a cãrui dimensiune o depãºeºte pe cea a profitului. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. • pe termen scurt. alãturi de venituri ºi cheltuieli monetare (cu o scadenþã sigurã a încasãrilor ºi plãþilor). Capacitatea de autofinanţare . dar acesta se va materializa în cash-flow numai în mãsura în care clientul este bun platnic ºi respectã angajamentele.momentul livrãrii. De asemenea. Profit de exploatare 5. extraordinare). Valoarea adăugată 3. spre deosebire. o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie). Aºadar. profitul net este egal cu cash-flow-ul. 4. dar ele influenþeazã substanþial mãrimea cash-flow-ului. care nu angajeazã cu certitudine fluxuri de lichiditãþi (cash-flow). Operaþiunile de capital nu se în contul de profit ºi pierdere.Profit net 7. Marja comercială 2. Astfel. numai în condiþii de creºtere „0” a întreprinderii ºi de reînvestire a amortizãrii anuale. financiare. cât ºi de operaþiuni de capital (investiþii. dar încasarea va avea loc mai târziu ºi este incertã. finanþãri. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). dezinvestiþii.Bilantul Contabil B. cash-flow-ul este generat atât de operaþiuni de gestiune.

Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment 2.3. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment 2. LICHIDITATEA 2.Cuprins ANALIZA CIFREI DE AFACERI 1.2. TREZORERIA 2. Capacitatea de autofinanţare .Situatia Neta 1.Profit curent 6. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).1.Profit net 7. Fondul de rulment propriu 2.1 FONDUL DE RULMENT 2. Indicatorii echilibrului financiar 2.2 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.4.1.2.Fluxul de numerar B. SOLIVABILITATEA 3.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Contabilitate primarar si notiuni de baza Cash Flow ¨ Tabloul de finanţare ¨ Analiza cash-flow-rilor Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD) 4. Excedentul brut de exploatare 4. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A.4.1.1. 2. Valoarea adăugată 3. 1. Profit de exploatare 5.1. Fondul de rulment net 2.5. Marja comercială 2. financiar si functional 8.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric) 1.3.Bilantul Contabil.5.1. Fondul de rulment net 2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->