ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1. Situaţia netă
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

POSTA ATLASSIB CURIER RAPID s-a infiintat in august 2003 avand sediul central in Sibiu, strada Autogarii Nr. 1. De atunci si pana in prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltare datorita interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clientilor. Incepand din ianuarie 2006 detinem certificarea SR EN ISO 9001:2001 025/25.01.2006. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID ofera sevicii de curierat atat la nivel national prin cele peste 80 de depozite si agentii, cat si in afara tarii prin cele peste 150 de agentii Atlassib, astfel se pot transporta colete in aproape toate colturile Europei. Parcul auto apartinand POSTA ATLASSIB CURIER RAPID este compus din peste 150 de autoutilitare. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. efectueaza servicii postale conform Ordonantei de Guvern nr 31/2002 privind serviciile postale,aprobata prin legea 642/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Decizia nr. 2.858/2007 a presedintelui A.N.R.C.T.I S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., este o societate cu capital sută la sută românesc. Timp de opt ani am funcţionat ca un serviciu în cadrul societăţii Atlassib. Din anul 2002 s-a înfiinţat S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., tot în acelaşi an s-a obţinut certificatul de înregistrare a mărcii. De atunci şi până în prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltarea datorită interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clienţilor. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. expediază în condiţii de maximă eficienţă şi confidenţialitate plicuri şi colete în ţară şi în străinătate. Reţeaua internă cuprinde toate oraşele mari din ţară, fiind formată din peste 80 de agenţii. Toate acestea sunt dotate cu aparatură tehnică şi informaţională de ultimă oră fiind conectate non-stop la reţele de

comunicare. În vederea înregistrării şi urmăririi trimiterilor poştale dispune de soft specializat şi de alte echipamente tehnice precum cititoarele mobile de coduri bară. Depozitul central are în dotare o bandă transportoare Mulag Orbiter pentru manipularea coletelor. Parcul auto propriu care poate face faţă oricărei solicitări, acesta numărând până în prezent peste 150 de autovehicule.

2.

POSTA ATLASSIB se extinde in criza:

SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL, societate cu capital 100% românesc, inregistreaza succes in 2009, un an de criza si de fuziuni in domeniu, si anunta ca, din 1 iulie 2009, va introduce un serviciu nou, numit EXPRESS Local in Bucuresti, ceea ce va insemna trimiteri la doua ore, cu tarife sub pretul pietei, a declarat marti directorul companiei, Alexandru Avramescu. “Serviciul de EXPRESS Local va fi operabil din luna iulie, in Bucuresti. Noutatea este ca vom putea face orice fel de trimitere postala in maxim doua or,e in orice zona a Capitalei, la tarife sub cele existente pe piata. Speram ca prin extinderea serviciilor sa reusim sa ne mentinem cresterea din ultimii ani, chiar daca este criza “, a precizat Alexandru Avramescu. {mosgoogle right} Acesta a explicat ca Posta Atlassib se afla in crestere si in acest an de criza. Conform ultimelor date ale firmei, lunar au loc 200.000 de trimiteri, din care 150.000 interne si 50.000 externe. Anual, Posta Atlassib efectueaza 1,8 milioane de trimiteri postale in România, la care se adauga 600.000 de trimiteri postale in 13 tari europene. “Pe noi nu ne afecteaza deloc criza, din contra. Vrem sa ne extindem unde am deschis agentii. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, noi suntem cu peste 20% in crestere, la trimiteri postale si cantitativ si valoric. Sunteti in primii 5 din România. Ca firma româneasca, cu servicii de curierat international, suntem primii, tinând cont ca suntem o firma integral româneasca”, a spus Avramescu. Posta Atlassib este singura firma de curierat din România care ofera doua servicii dedicate clientilor, din care unul gratis. Primul se refera, la posibilitatea de urmarire a oricarei trimiteri postale, la orice ora, gratuit, pe site-ul www.postaatlassib.ro. Pentru clientii persoane juridice, Posta Atlassib este singura firma de curierat care si-a dezvoltat un program adaptat la nevoile fiecarei firme partenere, conform directorului Alexandru Avramescu. Cea mai performanta firma de curierat din judetul Sibiu in anii 2007 si 2008, conform Camerei de Comert din Sibiu si una dintre primele cinci din tara, Posta Atlassib este o societate cu capital 100% românesc, care face parte din Holdingul Atlassib. Posta Atlassib a ocupat locul 1 in 2006, in Topul companiilor performante, in activitatea de curierat, dar si de servicii, realizat de Camera de Comert si Industrie a României. Posta Atlassib are 450 de angajati in cele 180 de agentii din România si din strainatate. De asemenea, dispune de un parc auto format din peste 200 de autovehicule. Posta Atlassib a fost prima firma de curierat din România care a introdus scuterele, in urma cu cinci ani. Timp de opt ani, Posta Atlassib a functionat ca un serviciu in cadrul societatii Atlassib. Din 2003, a fost infiintata SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL.

În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a societatii, dar si numarul clientilor de renume s-au dublat de la an la an. Posta Atlassib este singura firma româneasca care efectueaza trimiteri postale in alte 13 tari europene: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia si Franta. “Cele mai solicitate destinatii externe sunt Italia, Spania si Germania. Iar cele mai solicitate perioade sunt sarbatorile de Pasti si de Craciun. Spre exemplu, volumul de lucru de Pasti este de cinci ori mai mare fata de normal, iar de Craciun creste de trei ori”, ne-a declarat directorul Posta Atlassib. Conducerea Atlassib urmareste adaptarea preturilor in asa fel incât sa faca fata concurentei si sa aiba tarife cât mai mici. Un român care trimite cu Posta Atlassib un colet de pâna la 5 kg, in Italia, plateste 10 euro. Acest colet va fi livrat in maxim 60 de ore, iar clientul poate urmari pe internet, pe site-ul firmei, drumul pachetului sau a plicului sau pâna la destinatie. Conform datelor furnizate de Posta Atlassib, persoanele fizice prefera sa trimita pachete in ultima perioada, mai ales din si spre strainatate, iar plicurile sunt expediate mai ales de companii. Traficul postal total a fost, in anul 2007, de 702,98 milioane trimiteri postale, revenind in medie 32,65 de trimiteri postale pe cap de locuitor, fata de 26,72 in 2006 si 22,67 la nivelul anului 2005, potrivit raportului de date statistice privind piata serviciilor postale din România in anul 2007 pub licat de Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC). Traficul postal reprezinta totalul scrisorilor, imprimatelor, coletelor si serviciilor express. Raportul arata ca 97,32% din traficul postal total a fost intern (684.175.553 trimiteri), doar 18.806.154 fiind trimiteri postale internationale, adica 2,68% din totalul traficului postal. Cifra de afaceri =4,809,648 EURO (2009)

3. Servicii interne ATLAS PAK

Atlas Pak este un serviciu sigur de curierat rapid , oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Romania. Important:
• •

Pachetele pot fi expediate, fie in ambalajele de care dispune clientul, fie in ambalajele puse la dispozitie de POSTA ATLASSIB. La preluare, pe fiecare colet sau plic, se va aplica eticheta proprie (document de transport) POSTEI ATLASSIB, pe care vor trebui inscrise citet, numele si adresa, atat a expeditorului, cat si a destinatarului.

iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0.• Pentru fiecare colet va trebui completata o LISTA DE CONTINUT .formular tipizat.CONFIRMARE de PRIMIRE (tarif initial + tarif plic corespondenta).7 LEI Expedieri LOCO COLETE -format A5 . pe care il gasiti gratuit in toate agentiile ATLASSIB.15 LEI PLICURI . confirmare de primire semnata de catre destinatar AVANTAJELE SERVICIULUI ATLAS PAK • • • • timp redus de distribuire posibilitatea urmaririi permanente a trimiterii postale acoperire nationala formalitati simple de expediere TARIFE TRANSPORT COLETE SI PLICURI IN ROMANIA COLETE PLICURI -primul kg se va taxa cu 15 LEI. EXPEDIERI PLIC SAU COLET IN SISTEM: • • • • DOOR-TO-DOOR sau AGENTIE -> AGENTIE EXPEDITOR -> AGENTIE AGENTIE -> DESTINATAR EXPEDIERI LOCO EXPEDIERI TUR-RETUR pentru acte trimise si care doriti sa se reintoarca semnate sau avizate (tarif initial x 2) EXPEDIERI .10 LEI -format A4 .

... Încercări multiple de livrare.... Portugalia.10 euro -peste 10 kg .20 euro -peste 10 kg....... Austria... Eliberarea dovezii privind distribuirea trimiterii poştale.... Depozitarea si păstrarea trimiterilor poştale la dispoziţia destinatarilor.. international....2 euro/kg GERMANIA -pana la 10 kg . Colectarea trimiterilor poştale de la o adresa desemnata de către expeditor..5 LEI -7 LEI Preturile sunt cu TVA inclus !!! Valori adăugate serviciilor ( servicii gratuite): Serviciul de transmitere înregistrata a trimiterii poştale... Olanda si Germania.-primul kg se va taxa cu 11 LEI... PORTUGALIA -pana la 10 kg.. Franta... Alte servicii speciale privind modul de transmitere: Monitorizarea electronica a traseului trimiterii poştale pe toata durata transportului. Anglia..... ANGLIA..Belgia.. 4.... TARIFE DE TRANSPORT COLETE DIN ROMANIA SPRE: SPANIA. oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Spania... Livrarea trimiterilor poştale potrivit priorităţii.... Asigurarea automată a expediţiilor cu o valoare de până la 50 euro...1 euro/kg ...... Garantarea timpului de distribuire........... Servicii internationale CURIER RAPID CURIER RAPID este un serviciu de curierat rapid....... iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0.... Garantarea livrării trimiterii poştale la o data si o ora anume stabilite.. Posibilitatea de schimbare a destinaţiei sau a destinatarului în timpul transportului... Italia.. Grecia..

..........................1....1... Servicii internationale Express ...............20 euro -peste 10 kg ..5 euro/kg coletele preluate din ROMA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg..intre 5 si 10 kg kg.............................5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman...... Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ........................5 euro/kg SUEDIA -pana la 10 kg .............15 euro -peste 10 kg ..1....... BREMEN si BERLIN se vor taxa astfel: ..................2 euro/kg Plicurile fara valoare........5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.......1 euro/kg -pana la 10 kg ..1.......ITALIA -intre 0 si 5 kg kg..10 euro -peste 10 kg .5 euro/kg AUSTRIA...... BELGIA ....... Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ..........15 euro -peste 10 kg ..2 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg.......8 euro/kg coletele preluate din TORINO si SICILIA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ............... GRECIA...........18 euro -peste 10 kg......... Moldova Sud.. format A5 se vor taxa cu 5 euro...........1.............. Moldova Nord..... Moldova Sud......................1.............20 euro -peste 10 kg ............................15 euro -peste 10 kg .. 5..........15 euro -peste 10 kg.15 euro -peste 10 kg............... Moldova Nord.10 euro coletele preluate de pe liniile HAMBURG....OLANDA -pana la 10 kg .. iar cele format A4 se vor taxa cu 10 euro........

respectiv 3 euro/kg ITALIA -pana la 10 kg ...... CUM EXPEDIEM??? CONDITII DE TRANSPORT: .............. respectiv 4 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg .... o facilitate oferita persoanelor ce au nevoie de transmiterea unor colete sau plicuri in regim de urgenta din Germania. AUSTRIA -pana la 10 kg.. 6........... Spania. iar cele format A4 se vor taxa cu 30 euro.....3...... Austria..............20...... Italia...2.. Franta... Suedia.. TARIFELE DE EXPEDIERE COLETE prin serviciul EXPRESS GERMANIA ......30-40 euro -peste 10 kg . Olanda........4 euro/kg Plicuri fara valoare format A5 se vor taxa cu 15 euro..EXPRESS este un serviciu sigur. Portugalia..........30 euro -peste 10 kg ..3 euro/kg SPANIA -pana la 10 kg ........ respectiv 30 euro -peste 10 kg ....... Belgia...40 euro -peste 10 kg ...

orice reclamatie ulterioara nu va mai fi luata in considerare. transport si livrare: a) Trimiteri postale constand din bunuri al caror transport este interzis prin dispozitii legale. • 7. propan. TERMENI SI CONDIŢII DE ACCEPTARE A TRIMITERILOR POŞTALE Extras din REGULAMENT POSTA ATLASSIB CONDITII DE PREZENTARE A COLETELOR PENTRU TRANSPORT Expeditorul are obligatia de a proteja bunurile care fac obiectul unei trimiteri postale intr-un ambalaj corespunzator astfel incat sa fie ferite de pierderea totala sau partiala precum si de deteriorare si sa nu poata pricinui pagube persoanelor. ambalate necorespunzator. precum si toate celelalte articole mentionate ca fiind interzise prin hotararile aflate in vigoare. ACCEPTUL CLIENTULUI REFERITOR LA CONDITIILE DE TRANSPORT Termenii si conditiile prezentate mai jos impreuna cu alte reglementari existente la centrele Postei Atlassib reprezenta clauzele contractului intre expeditor si serviciul Posta Atlassib in momentul remiterii expedierii . mediului. veterinare si fitosanitare. sortare. nu sunt admise la transport materiale explozive. b) Trimiteri postale al caror ambalaj prezinta inscriptii care contravin ordinii publice si bunelor moravuri. In cazul deteriorarii coletelor in timpul transportului. Ambalajul folosit de expeditor se considera suficient in cazul in care se apreciaza ca protejeaza trimiterea postala de la depunerea ei la punctul de acces pana la eliberarea ei destinatarului in conditii normale de colectare. instalatiilor utilizate sau celorlalte bunuri transportate pe toata durata operatiunii de colectare. munitie. Din motive de siguranta. transport si livrare. firma nusi asuma nici o raspundere in cazul deteriorari pe timpul transportului. e) Trimiteri postale care prin greutatea si volumul lor prezinta greutati la manipulare si transbordare.gaze comprimate (butan. in momentul sosirii la destinatie.I sau pasaport) si semnatura. materiale iritante. Coletele vor fi eliberate numai pe baza actului de identitate (B. neindepartate. lichide infalamabile (acetona. Se exclud de la colectare.• • • Pentru produsele fragile. benzina). c) Trimiteri postale care prezinta etichete sau inscriptii vechi. d) Trimiterile postale de marfuri perisabile care nu sunt protejate prin ambalaje si conditii speciale la transport pentru respectarea normelor sanitare. oxigen). orice reclamatie se va face direct delegatului firmei. transport si livrare. sortare. artificii.

funcţie de natura lor. dacă se depun neambalate. sortare. Nici un angajat al Sericiului Posta Atlassib sau nimeni altcineva nu are autoritatea de a schimba sau modifica vreunul din termenii sau conditiile contractului. Cu asumarea in scris a raspunderii expeditorului. Extras din ORDONANŢA nr. provocate de vicii ascunse prin ambalare. potrivit legii penale. infracţiuni: 1. dacă sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie. pagubelor pricinuite persoanelor. EXPEDITII INTARZIATE Transportatorul va depune toate eforturile pentru a livra expedierea potrivit programului normal de livrari. mediului. Constituie contravenţii următoarele fapte. Termenul de expeditie desemneaza toate documentele sau coletele care sunt trimise pe baza unui document de transport. revine in totalitate expeditorului. 31 din 30 ian. atunci când acestea corespund standardelor şi normelor tehnice în vigoare. b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. furnizorul de servicii poştale trebuie să aplice etichete sugestive care să indice modul de manipulare şi depozitare. revine expeditorului. (2) Furnizorul de servicii poştale este obligat să accepte bunul ambalat de către expeditor atunci când ambalajul folosit corespunde standardelor şi normelor tehnice în vigoare. Furnizorul de servicii poştale este obligat să recunoască şi să folosească inscripţionările şi etichetele aplicate de expeditor. fie chiar şi numai pe o porţiune de parcurs. Furnizorul de servicii poştale poate pune la dispoziţie expeditorului etichete tipizate. 2002 privind serviciile postale (1) Sunt excluse la colectare. depunerea la un punct de acces a următoarelor categorii de trimiteri poştale: . transport şi livrare: a) trimiterile poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. (3) Dacă pentru anumite trimiteri poştale sunt necesare măsuri speciale de manipulare şi depozitare. instalaţiilor utilizate ori celorlalte bunuri. În această situaţie responsabilitatea pierderii totale sau parţiale.catre Posta Atlassib. Expeditorul accepta clauzele contractului atat din partea sa cat si din partea altei persoane care ar putea avea un interes asupra exoedierii respective indiferent daca a semnat documentul de transport sau nu. dar acesta nu este garantat. c) trimiterile poştale care prezintă etichete sau inscripţii vechi neîndepărtate. pot fi acceptate la transport alimente neperisabile si bunuri fragile. In acest caz. raspunderea privind modul de ambalare. deteriorării. Transportatorul nu este raspunzator pentru intarzieri de orice natura.

economice. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care conţin obiecte interzise. nici distribuite destinatarilor şi nici returnate expeditorului. fie chiar şi numai pe o porţiune din parcurs. 2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale În afara dispoziţiilor din reglementări speciale şi din Ordonanţa privind serviciile poştale. veterinare. trimiterile nu sunt îndrumate la destinaţie. cu încălcarea condiţiilor obligatorii prevăzute prin aceste dispoziţii. d) animalelor e) armelor. precum şi a substanţelor radioactive. b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. instalaţiilor utilizate sau celorlalte bunuri. dacă se depun neambalate. f) trimiterilor poştale pentru diverşi destinatari. 118 din 19 mar. Nu sunt admise la prezentarea în reţeaua poştală publică trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia specială în domeniul serviciilor poştale. este interzisă introducerea în orice categorie de trimiteri poştale a: a) stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. 2. transportul acestora se efectuează pe riscul expeditorului. d) trimiteri poştale constând în bunuri pentru care sunt stabilite condiţii speciale de transport. c) trimiteri poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. fitosanitare şi altele similare. precum şi trimiterile constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate. În acest caz furnizorul de servicii poştale este obligat să informeze expeditorul trimiterii poştale despre tratamentul aplicat acelei trimiteri. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care nu îndeplinesc condiţiile de adresare sau asamblare. precizând interdicţia sub incidenţa căreia intră aceasta. pot pricinui pagube persoanelor. b) substanţelor explozive. Extras din DECIZIA nr. muniţiilor. sanitare. c) obiectelor obscene sau imorale. părţilor şi accesoriilor acestora.a) trimiteri poştale constând în bunuri. inflamabile sau a substanţelor periculoase. introducerea în trimiteri poştale cu tarif inferior a unor trimiteri poştale pentru care sunt stabilite tarife superioare sau tarife care prin însumare depăşesc tariful trimiterii în care au fost introduse. prin dispoziţii legale administrative. mediului. Extras din Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale .

31.2. materiile explozive. (2). manufacturate sau nu. In plus. prin natura lor sau prin ambalajul lor.1. bilete de banca sau valori la purtător. 3. contin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei sale. sunt trimise de catre expeditor catre destinatar fara nici o obligatie de plata. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete: 1. obiectele care.3. cu provenienţa sau destinaţia teritoriului sau transmise in tranzit prin teritoriul sau.Interdicţii 1. 2. bijuterii si alte obiecte preţioase. cu conditia ca acestea sa nu fie de natura Comerciala. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala. Extras din LEGEA nr. pot prezenta un pericol pentru agenţi. altele decât expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. (1) nu sunt de natura comerciala coletele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : a). 545 din 18. sub rezerva dispozitiilor art.5 si 1. 1.12. pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul poştal. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri. 1. contin bunuri care prin natura lor sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializarii. pietre preţioase.4. nici predate destinatarilor.7. Sunt scutite de la plata drepturilor vamale.2.5. materiile radioactive. . platina. 1. 1. fara scop comercial (1). Totuşi coletele conţinând obiectele vizate la pct. In aplicarea alin. d).8. 1.2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale Scutiri de la plata drepturilor vamale Colete expediate de la o persoana fizica la alta. bunurile expediate prin colete de o persoana fizica dintr-o tara terta la o alta persoana fizica. obiectele a căror importanta sau circulaţie este interzisa in tara de destinaţie. inflamabile sau alte materii periculoase. precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane. 1. c). prezinta caracter ocazional. 1. 1. stupefiantele si substanţele psihotrope. nici returnate la origine. fiecare administraţie are posibilitatea sa interzică introducerea de aur in lingouri in trimiterile cu sau fără valoare declarata. aur sau argint. Este interzis sa se introducă in colete cu valoare declarata. schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede.6. bancnote.7 nu sunt in nici un caz îndrumate la destinaţie. obiectele obscene sau imorale. b). animalele vii. 1. Excepţiile privind interdicţiile si prelucrarea coletelor acceptate din greşeala reies din regulament.

sake sau bauturi similare cu un continut alcoolic ce nu depaseste 22% din volum.(1) este termen de prescripţie şi curge de la data primirii răspunsului la reclamaţia prealabilă sau. alcool si bauturi alcoolice a) bauturi distilate si spirtoase cu un continut de alcool ce depaseste 22% din volum: alcool etilic netratat de 80% din volum si peste: 1 litru. (4) Termenul de soluţionare a reclamaţiei prealabil adresate furnizorului de servicii poştale este de 3 luni şi se calculează de la data introducerii reclamaţiei. (7) Termenele prevăzute în prezentul articol se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale. (3) daca valoarea globala a bunurilor din colet depaseste suma prevazuta la alin (2). de la expirarea termenului de soluţionare a acesteia. potrivit legii. lichioruri : 1 litru sau o combinatie proportionala a acestor produse. (8) Termenul pentru introducere a cererii de chemare în judecată este de 6 luni pentru trimiterile poştale interne şi de un an pentru cele internaţionale. vinuri spumoase. importate separat. ar fi putut beneficia de scutire. (2) În cazul pierderii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale.e). (3) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de servicii poştale este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. (9) Termenul prevăzut la alin. ziarele si publicatiile periodice . pe colet la urmatoarele cantitati: 2. (4) bunurile introduse peste limitele prevazute la alin (2) sunt supuse platii drepturilor de import potrivit prevederilor legale in vigoare. inclusiv bunurile mentionate la art. e). sunt scutite de la plata drepturilor vamale. tafia. RĂSPUNDEREA PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR POŞTALE Extras din ORDONANŢA nr. . 30 alin. Pentru bunurile enumerate mai jos scutirea prevazuta la art.31 din 30 ian. furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită. dacă aceste împrejurări au survenit între momentul depunerii trimiterii poştale la punctul de acces şi momentul livrării la destinatar. cu exceptia celor care lezeaza moralitatea publica. lit. dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel. (6) Termenul de păstrare pentru trimiterile poştale este de 18 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. 31. tinandu-se seama de faptul ca valoarea unui bun nu poate fi fractionata. si c) parfumuri : 50 ml sau apa de toaleta : 250 ml. 2002 privind serviciile postale (1) Furnizorul de servicii poştale este răspunzător faţă de utilizatori pentru prestarea serviciului în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat cu expeditorul. (5) Reclamaţia prealabilă poate fi introdusă de expeditor sau de destinatar. sau b) bauturi distilate si spirtoase si aperitive pe baza de vin sau alcool. sunt constituite din bunuri a caror valoare totala nu depaseste 45 euro/colet. (1) este limitata . (5) cartile. scutirea va fi acordata doar pana la concurenta acestei sume pentru bunurile care. în cazul în care nu s-a răspuns la reclamaţia prealabilă.

cu întreaga sumă depusă la punctul de acces. (1) lit. (18) În toate cazurile menţionate la art. pentru trimiterile poştale depuse închise. furt sau distrugere totală: 1. în condiţiile prevăzute de art. . în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate. cu suma prevăzută la lit. (15) Când expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tarifele aplicabile pentru serviciul poştal standard. 2. până în momentul livrării la destinatar. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. d) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit. cu valoarea declarată pentru partea lipsă. distrugere parţială sau deteriorare: 1. cu cota-parte corespunzătoare greutăţii lipsă din valoarea declarată. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. 3. distrusă sau deteriorată. 4. în caz de pierdere parţială. (14) Pierderea completă a conţinutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poştale. a) se restituie şi tarifele încasate la depunerea trimiterii poştale la punctul de acces. 4.46. 2. (12) Expeditorul poate renunţa la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. cu excepţia tarifului de asigurare. cu întreaga valoare declarată. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate nu se despăgubesc. altele decât coletele. 3. după livrarea acesteia destinatarului. valoare care nu va depăşi limitele prevăzute la art. a) pct. (17) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor cu valoare adăugată. distrugerea totală sau parţială sau prin deteriorarea trimiterii. (16) În afara despăgubirilor prevăzute la alin. c) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar. distrugere parţială sau deteriorare a trimiterilor poştale. cu cota-parte din suma prevăzută la lit. cu întreaga valoare declarată. (11) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare valorii reale a prejudiciului cauzat prin pierderea. când furnizorul de servicii poştale a omis încasarea rambursului de la destinatar. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. furtul. pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. stabilită în raport cu greutatea lipsă sau cu greutatea conţinutului deteriorat. 5. (13) Furnizori de servicii poştale răspund pentru trimiterile poştale interne. 5. cu întreaga valoare a rambursului. pentru trimiterile poştale depuse deschise. înscrisă în nota de inventar. potrivit legii. pentru trimiterile postale cu valoare declarata. despăgubirea este la nivelul valorii declarate.(10) Cererea de chemare în judecată va fi însoţită de dovada îndeplinirii procedurii reclamaţiei prealabile. nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale. 43 furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii: a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului. a) pct. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. să răspundă.43. după cum urmează: a) în caz de pierdere. b) paguba s-a produs ca urmare a faptei unei terţe persoane pentru care furnizorul de servicii nu este chemat. b) în caz de pierdere parţială.

Sasilor. 25 Str. Avram Iancu. Energiei. ap. 25 B-dul Traian. nr. nr. Nicolae Balcescu. nr. L2.jud. bl. nr. 218. Stroe Belloescu. 12 str. nr. bl. 10 Telefon 0237-640030 0269-510066 0258-834228 0247/421166 0247-421033 0257-256595 0269-523708 0234-588020 0262-250029 0235-412555 0263-235020 0258-710333 Fax 0237640030 0269513160 0258834228 0247/42116 6 0247421018 0257256595 0269523708 0234588020 0262250029 0235412555 0263235020 0258710333 E-mail - . ap. nr. Bradului. RETEAUA INTERNA: Agentia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Adjud Posta Atlassib Agnita Posta Atlassib Alba Iulia Posta Atlassib Alexandria Auto Posta Atlassib Alexandria Posta Atlassib Arad Posta Atlassib Avrig Posta Atlassib Bacau Posta Atlassib Baia Mare Posta Atlassib Barlad Posta Atlassib Bistrita Posta Atlassib Blaj Posta Atlassib Oras Adjud Agnita Alba Iulia Alexandria Alexandria Arad Avrig Bacau Baia Mare Barlad Bistrita Blaj Adresa Str. nr. nr 10. 40 alin. 1 Str. Vaslui B-dul Decebal. 8. Calea 6 Vanatori. după caz. 8 Str. nr.Trimiterile poştale care nu au putut fi livrate destinatarilor şi nici expeditorilor devin proprietatea furnizorului de servicii poştale după expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. B. 11. 2-4 Str. sc. B6. 48. piata jud Vrancea Str. nr. nr. 4 B-dul Republicii. Dunarii. 3 Strada Mircea cel Batran nr 83 Str. (6) sau (7).

Iasilor. 3 Str. bl. 3. bl. nr. ap. nr.Calea Mosilor. Antonio Caracalla. 18F. nr. L 1. 206 Str. bl. bl. bl. 266. nr. 39 Complex Come and Go Calea Bucuresti. bl. Ion Mihalache. B 1.81 B-dul Unirii. Duca. Garii. Traian Viua. 2 Str. bl. nr. BR 5b Str. parter Str. Bucuresti. Giurgiului nr. 314. 88 A. nr. nr. Nr. 13-15 Str. Brezoianu. nr.Giurgiului Posta Atlassib Bucuresti-gara Posta Atlassib Bucuresti-Obor Posta Atlassib Buzau Posta Atlassib Campia Turzii Posta Atlassib Calarasi Posta Atlassib Campulung Posta Atlassib Caracal Posta Atlassib Caransebes-Posta Atlassib Cisnadie Posta Atlassib Cluj Intern Posta Atlassib Cluj Posta Atlassib Constanta Autogara Posta Atlassib Constanta Posta Atlassib-Delfinariu Craiova Posta Atlassib Dej Posta Atlassib Deva Posta Atlassib Dorohoi Posta Atlassib Fagaras Posta Atlassib Falticeni Posta Atlassib Focsani Posta Atlassib Galati Posta Atlassib Giurgiu Posta Atlassib Hunedoara Posta Atlassib Iasi Posta Atlassib Lugoj Posta Atlassib Angelina Voiaj Colaborator Posta Atlassib Botosani Braila Brasov Brasov Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Buzau C.13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Botosani Posta Atlassib Braila Posta Atlassib Brasov Bartolomeu Posta Atlassib Brasov Posta Atlassib Buc. 21. bl.Turzii Calarasi Campulung Caracal Caransebes Cisnadie Cluj Cluj Constanta Constanta Craiova Dej Deva Dorohoi Fagaras Falticeni Focsani Galati Giurgiu Hunedoara Iasi Lugoj LUPENI Str. parter Str. bl. sc. nr. A. parter Str. nr. 12. 31-33 Sos. G2. 23 B-dul Dimitrie Pompeiu. Prelungirea Bucuresti. Unirii. 9. bl. I. Laminoristilor Str. bl. 18 Str. Sc. J. 103. 2 B-dul Republicii. Alexandriei (Autogara Rahova) nr. 7 B-dul Iuliu Maniu. bl. 4. 101 Str. 4B Str. 0214202520 0213350809 021-2232976 021-2520345 0238-720571 0264-365554 0242-331344 0248-511301 0249-514411 0255-511773 0269-563708 0741-194048 0264-536838 0241 626001 0241-543021 0251-412470 0264-211011 0254-231505 0231-614999 0268-218004 0230-543758 0237-610045 0236-480002 0246-210742 0254-748784 0232-213673 0256-356648 - 0231538080 0239627710 0268474135 0268327121 0213110113 0214202520 0213350809 0212232976 0212522636 0238720571 0264367111 0242331344 0249515168 0255511611 0269563708 0264536838 0241543021 0251412470 0264212283 0254231505 0231614999 0268218004 0230546676 0237610045 0236480002 0246210742 0254748784 0232213673 0256356648 - . sc. sector 4 Str. Garii. 17 A B-dul Mamaia. bl. Brezoianu Posta Atlassib Bucuresti Posta Atlassib Bucuresti. 13. 164 Sos. Verde Nr. nr. parter Calea Bucuresti. Brailei. sc. 4 Obor . Galati. I 37. B D-dul Dacia. nr. parter Str. nr. 16-18 Str. C 2 B-dul Unirii. 1 Str. nr. ap. Cindrelu. Gheorghe Sincai. parter Str. nr. Nr. A. 60. 9 - 0231-538080 0239-627710 0268-474135 0268-327121 021-3110113 021-4205782. 24 Str. ap. parter. Nr. ap. ap. nr. nr. 5. 33 bis. Gh. 21 D. Libertatii. Morilor.

14 Str. Eroilor. parter Str. nr. Gib Mihaescu. 41 B-dul Timisoarei.Valcea Roman Satu Mare Sebes Sf. nr. ap. 123. nr. Stefan cel Mare. B2. FA 23 A. 3 str 1 Decembrie 1918. nr. nr 38. nr. 10 Str. bl. 1 P-ta M. nr. 30 Str. 3. parter Str. nr.A. nr. parter B-dul 1 Decembrie. Toamnei. M Kogalniceanu. 23A Str. Posta Atlassib Pitesti Posta Atlassib Ploiesti . sc.-Magazia Centrala Sighisoara Posta Atlassib Slatina Posta Atlassib Slobozia Posta Atlassib Suceava Posta Atlassib Targoviste Posta Atlassib Tecuci Posta Atlassib Tg. Vasile Alecsandri. Gheorghe Posta Atlassib Magazie Atlassib Sibiu-P.Autogara Posta Atlassib Ploiesti Posta Atlassib Radauti Posta Atlassib Rm Sarat Posta Atlassib Reghin Posta Atlassib Resita Posta Atlassib Rm Valcea II Posta Atlassib Rm. 5 B-dul Vanatori. 161 Str. Mures B-dul Independentei.6 Str. Depoului. ap. 70 Str. M 7 Calea Traian. Morii. nr. 43. Tineretului. nr 24 Str. 1 Str Eroilor. ap. ap. nr. nr. Tractorului. bl. 18. 14 Str. 1 B-dul Cosminului. i 2. parter Str. Tudor Vladimirescu. Nr. nr. Iernutei. sc. 21 Str. 1 Decembrie 1918. nr. nr. nr.Valcea Rm. 163 0751-519239 0269-844355 0266-311616 0234-363571 0242-515876 0234-321537 0259-475388 0252-360203 0232-710172 0254-540120 0233-212300 0248-223618 0244-529528 0244-510700 0230-567225 0238-561180 0265-511651 0255-210144 0250-733378 0250-732175 0233-741989 0261-750505 0258-730177 0267-320050 0269-224101 0269-218152 0265-770108 0249-437286 0243-236020 0230-531466 0245-210511 0236-813136 0265-268401 0751519239 0269844355 0266311616 0234363572 0242515505 0234321537 0259475388 0252360203 0232710172 0254540660 0233212300 0248223618 0244407759 0244510700 0230567225 0238561180 0265511014 0255210144 0250733378 0250732175 0233741989 0261711636 0258730177 0267310395 0269226474 0269242578 0265777249 0249437286 0243236020 0230531466 0245210511 0236813136 0265268401 . nr. 10A. bl. bl. R1. bl. 4 Str.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 Medgidia Posta Atlassib Medias Posta Atlassib Miercurea Ciuc Posta Atlassib Moinesti Posta Atlassib Oltenita Posta Atlassib Onesti Posta Atlassib Oradea Posta Atlassib Orsova Posta Atlassib Pascani Posta Atlassib Petrosani Posta Atlassib Piatra N. Autogarii. Mures Posta Atlassib Medgidia Medias Miercurea Ciuc Moinesti Oltenita Onesti Oradea Orsova Pascani Petrosani Piatra Neamt Pitesti Ploiesti Ploiesti Radauti Ramnicu Sarat Reghin Resita Rm. parter Str. 24 C Str. 7 Str. Kogalniceanu. ap. 10 Calea lui Traian. A. ap. Colinei. Primaverii. Argesului. nr. Str Stefan Cel Mare. Garii ( Complex Comercial Gara). Primariei. nr. 4 Str. A. 2-8 Str. nr 50. nr.Valcea Posta Atlassib Roman Posta Atlassib Satu Mare Posta Atlassib Sebes Posta Atlassib Sf. Bl E1. nr. nr. incinta Auto Mondotrans Gh Patrascu. nr. bl 13. Miko Imre. 9-11 (Autogara Ploiesti Sud) Str. 8. 1 Str. Republicii. Gheorghe Sibiu Sibiu Sighisoara Slatina Slobozia Suceava Targoviste Tecuci Tg. nr.

bl. sc D Str. Stefan cel Mare. bl. M 7. nr. Republicii. Jiu Posta Atlassib Timisoara Posta Atlassib Tr.79 80 81 82 83 84 85 86 87 Tg.Severin Tulcea Vaslui Vatra Dornei Zalau B-dul Mihai Eminescu. Neamt Tg. nr. Simion Barnutiu. David Praporgescu.Jiu Timisoara Tr.RETEAUA INTERNATIONALA: Agentii Internationale Anglia Franta Spania Portugalia Germania Olanda Austria Elvetia Ungaria Republica Moldova Suedia Danemarca . 34.S. Neamt Posta Atlassib Tg. bl 176. 57 Str. bl. 23 0233-790075 0253-215171 0256-499897 0247-411209 0252-314509 0240514853 0235-310970 0230-372585 0260-611400 0233790075 0253212425 0256499897 0247411209 0252314509 0240514853 0235310970 0230372585 0260611400 9. parter Nicolae Titulescu INTRARE AUTOGARA DREAPTA Calea Lugojului str Dorobantilor nr 59-63 Str. Magurele Posta Atlassib Drobeta T. B Str. nr 66. A 27. 36 Str Pacii.Magurele Tr. Smardan. ap. Posta Atlassib Tulcea Posta Atlassib Vaslui Posta Atlassib Vatra Dornei Posta Atlassib Zalau Posta Atlassib Tg. 1 Str. nr. sc.

TABELE BILANT: Indicatori din Bilant ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total 2005 302.104.595.714 231 2007 9. 2005 3.659 3.180 2.911.955 1.322.979 23.672 2009 4.157.387 * Valori exprimate in mii Lei.755 2.283.831 4.370.799 30.902.513 30.000 N/A 1.879 17.073.279.528 4.472 30.171 366.101. Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati * Valori exprimate in mii Lei.175.902.290 1.099 13.000 N/A 845.720 30.230 120 2006 5.372 474.692 30.100 N/A 4.440.422 2008 2.009 15.674 818.490 352.969 48.872.074 498.281.426 3.623.183 478.605 2007 693.489 1.832 437 .015.455 1.000 N/A 697.792 14.832 2006 287.717 580.900 9.237 1.850 557.379.600.609 287.904 3.201.322 679.671 N/A 103.145.244.680 439.052 4.325 1.759 1.161.683.863.425 5.367.928 392 2009 20.336 499.996 5.868.034.045.107 9.093.851 3.922 21.990.853.255.970 18.113 465.116.544 2.100 N/A 3.178 328 2008 14.934 28.Italia Belgia Grecia (nou) 10.

9802 11.2371 2.8682 1.9269 1.6446 Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare -823.4338 29.7617 Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare -987.0439 1.7323 18.9265 2.5407 0.2293 102.0397 1.8871 2.7977 1.2650 63.0036 Indicatori de Profitabilitate ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL 2005 2006 2007 2008 2009 Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) 11.1786 13.1895 123.0066 9.9873 0.0439 .8437 2.19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2005 1.8770 4.6729 0.6941 75.5019 2.4282 2007 1.6729 2009 0.0780 2.0482 2.4335 7.0490 58.0647 29.3222 35.2628 47.8159 2.6090 2.2333 12.4500 15.8355 1.Indicatori Derivati din Bilant pentru POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 2005 2006 2007 2008 2009 1.0429 15.4207 48.7977 2006 1.4282 3.3424 1.0401 1.3712 Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile. corectat cu TVA .6122 5.0780 2008 1.

. Industrie şi Agricultură .locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE.locul 4 .01. ediţia a-XIII-a -2006.11. pentru servicii.L.pe judeţ. ediţia 2006”. datorită serviciilor de înaltă calitate încă din data de 25.locul 8 pe ţară în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – ediţia 2005”.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. a obţinut: . . . POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.în activitatea de curierat.certificarea ISO 9001:2001 . ediţia 2005”.locul 1 în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR”. . CERTIFICATE: Ca urmare a activităţii depuse S.Sibiu.2006.în activitatea de curierat. .în activitatea de curierat. . ediţia 2007”.C.în activitatea de curierat. realizat de Camera de Comerţ. realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României.R.

Str.550135. comertului J32/1036/2003 Capital social: 30. reg. CONTACT: SEDIUL CENTRAL Adresa : RO .100 lei . Autogarii Nr 1 (Autogara Turnisor) Sibiu Telefon Fix: • Telefon Mobil: • • Fax: • 0269/228821 0269/218152 0741/269788 0741/194045 0269/242578 • Cod fiscal: RO 15673471 Nr.12.

de la complex la simplu în . Descompunerea se face în trepte. Indiferent de domeniul de utilizare.Numar Telefon UNIC pentru Romania: 08010300300 (tarif fara suprataxa) E-mail General: Informatii (Relatii Clienti) Reclamatii Departamentul vanzari Relatii Servicii Internationale Departamentul Resurse Umane posta@atlassib.ro posta@atlassib. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica.ro personal@postaatlassib. analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic. dinamica si complexa. El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina.ro office@postaatlassib. Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte. De aceea. 1. în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic. tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe.ro 1.ro asistmanager@postaatlassib.ro control@postaatlassib. Cuvântul “diagnostic” este de origine greaca si înseamna “apt de a discerne”.2 . BILANŢUL CONTABIL Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea. la nivelul si calitatea performantelor sale.2. demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice. dinamica si perspectivele unui agent economic.1. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.

Punctul de pornire al unei analize financiare. Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar.2000 în anexe. dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor). Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate. contabil si fiscal. Bilantul “lichiditate-exigibilitate” urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. dupa mecanismul clasic. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 . EUROCONSTRUCT S. analizei echilibrului financiar. prin agregarea anumitor date sau divizarea altora. astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese. Pentru a efectua analiza financiara a S. un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor. Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni. EUROCONSTRUCT S. privesc: . a riscurilor si a bonitatii financiare. 1. Corectiile aplicate bilantului contabil. prezentând interes pentru actionari. respectiv exigibilitate. analizei rentabilitatii financiare.C. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic.C. Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului. persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati. Dar.A.A.vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt. prezentând o situatie de fapt.2. salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste. Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza.2. Construirea bilantului financiar al S. care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor. fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare. BILANŢUL FINANCIAR Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial. Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt: institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor. informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.

retratarea grupei „ Conturi de regularizare – pasiv”.în datorii pe termen scurt. BILANŢUL FUNCŢIONAL Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse. Astfel. ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare. actiunilor atribuite salariatilor . riscuri si cheltuieli.în capitalurile proprii. diferente de conversie activ. Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv. b) regruparea elementelor bilantiere. ciclul de finantare. cât si din pasivul bilantului.reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii. Activul cuprinde activele imobilizate. se înregistreaza la „ Datorii pe termen scurt”. ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii. disponibilitati). - Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului. ciclul de investitii. cheltuieli de cercetare – dezvol-tare. conturi de regularizare si asimilate. cheltuieli înregistrate în avans. decontari cu asociatii privind capitalul. resursele . reclasificarea participarii salariatilor la profit.în fapt. ciclul de exploatare. Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii. creante . se clasifica astfel: . se disting: stabile. caruia îi corespunde ansamblul resurselor. cu aceeasi suma. daca participarea este destinata sa fie varsata întro perioada mai mica de un an. activele circulante (stocuri.3. prime de rambursare a obligatiunilor). sa dea imaginea derularii diverselor cicluri. Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii . Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului. datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt c) înregistrarea datoriei fiscale 1. daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma .2. veniturile înregistrate în avans. având un termen de exigibilitate mai mic de un an . caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare. .a) retratarea bilantului care presupune: eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocazionate de majorarea sau reducerea capitalului. ele neaco-perind .

1.1). 2. iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si. în acelasi timp. deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii. 2. Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment.1.1 Nevoia de fond de rulment Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. Acest excedent de resurse permanente. necesarul de fond de rulment. trezoreria. face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile.1 Fondul de rulment net Se calculeaza pe baza bilantului financiar. lichiditatea si solvabilitatea. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate). cât si un sold de tre-zorerie pozitiv.1.1.Prin felul cum este conceput. ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4. Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme: 2. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment. Figura 4. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante. este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilantului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Active imobilizate (AI) Active circulante (AC) (DTS) Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant. Indicatorii echilibrului financiar 2. PASIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Capital permanent (CP) FRN Datorii pe termen scurt . rezultat din partea de sus a bilantului.1. bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare.

ACTIVE IMOBILIZATE NETE FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S. se prezinta conform tabelului 4.C. .A. .1. EUROCONSTRUCT S.Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri: FRN= CAPITAL PERMANENT .

175.active circulante rfAC = (FRN / AC) * 100 - rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR = (FRN / NFR) * 100 Analiza fondului de rulment net Tabelul 4.882 -2.371 84.828.170.84 27 15 16.742 8.513 1.122 150. 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung.778.203 20.453.412 6.085.562. cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4. capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.710.432. Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor.983.13 .255 -1.Fondul de rulment net [mii lei] Tabelul 4.604.050 80.412 6.464.1.464.256.197 10.208 46.682 6.300.300.570.062.2.175.682 6.293.562.426. În anul 1998 fondul de rulment net este negativ .562.371 -5.742 În anii 1997.997 24.890 53.426. Specificatie FRN CA AC NFR rFR rfAC U/M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Zile/an % 1998 1997 1999 2000 -2.256.255 7.448.36 -0.406.838 40.256.615 14.742 30.682 6.737.783 77.909 96.395.63 12.464.562 16 -22.315 12. AC.203 20.120 8.988.812 916. Specificatie Capital permanent Active imobilizate nete FRN Active circulante Datorii pe termen scurt FRN 1997 1998 1999 2000 9.835.412 1.432 7.): rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”) rFR = (FRN / CA) * 360 rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment .139.336 -4.882 6.448.197 10.890 53. situatie nefavorabila de dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.879 21.882 -2.500.690 1.855.855.448.25 30.591 102.2.

831.412 96.412 -1. între 20% si 45%.06 682.1. Fondul de rulment strain Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calcule aza cu relatiile: FRS = FRN – FRP FRS = Capital permanent – Capital propriu .682 0 0 8.500.690 -14.882 -2. ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate. 2.562.983.448. Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima .463.448. variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma.463.783 77.664 2000 81.676.448. Fondul de rulment propriu Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si re prezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.1.742 20. astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.828.562.656 7.464.rfNFR % -1.3.95 Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an.882 -2.1.12 56.245 Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu.412 6.2. 2. Se determina pe baza relatiilor : FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate nete FRP= FRN – Datorii pe termen mediu si lung Fondul de rulment propriu [mii lei] Tabelul 4.034 6.909 1.371 1999 75.776 -14.245 1.882 -2.997 24.879 1998 21. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment. Specificatie Capital propriu Active imobilizate nete FRP FRN Datorii pe termen mediu si lung FRP 1997 9.927. din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate. valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .997. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment.562.927 1.3.256.034 -1.062. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.253.1.139.77 -107.432.997.

Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si v aloarea activelor circulante de finantat.16 2000 6.006.175.591 102.412 6. Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR Tabelul 4. din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori.034 0 0 8.562.500.253.879 21.448.63 2000 6.253.1.43 1999 6.12 (mii lei) r FRN/AC (%) 2.255 12.18 30.882 2.831.448.340.412 -1.245 -14.1.682 8.412 6.882 -2.432 9.464. în cea mai mare parte.3.882 -2. sunt acoperite.Fondul de rulment strain [mii lei] Tabelul 4. Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN Tabelul 4.371 84.855.256.426. Specificatie FRN ( mii lei) Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % ) 1997 1.562.463. Specificatie FRN FRP FRS Capital permanent Capital propriu FRS 1997 1998 1999 2000 1.990.432.43 2.682 6. NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare .311 117.256.6. Specificatie FRN (mii lei) Active circulante 1997 1998 1999 1.464.2.062 72.500.4.300.1.682 5.562.432.085. creditori etc).371 75.890 16.256.997.776 9.464.927 20. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat.203 20.927.5.448.36 -25.879 21.676.4.562.076 40.776 2.664 81.604.927.742 15.656 0 0 8.742 53. Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de .197 10.412 3.927 20.900 -75.396.742 1.448.22 1998 -2.882 -2.

În ceilalti ani. durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc. NFR= Active curente – Pasive curente NFR = (AC – Disp.7.562 Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare.803 12.208 1.615 0 12. natura secto-rului de activitate.active circulante Disp.615 -4. ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante .293.2. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor. situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate. Active curente DTS CBTS Pasive curente NFR 1997 8.credite bancare pe termen scurt Necesarul de fond de rulment [mii lei] Tabelul 4.255 12.166.315 -1.336 1998 10.855.812 1999 20. nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa .035.197 2.170. valoarea creantelor. volumul de activitate.890 5. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri.300.406.208 0 14.disponibilitati DTS.119 2000 53. respectiv . Altfel spus.513 0 46.453.315 0 (DTS-CBTS) 7. organizarea gestiunii firmei.513 -5..835.218 (AC-Disp.exploatare si datoriile de exploatare.) . durata ciclului de exploatare.563 15.008.221.391.datorii pe termen scurt CBTS.) –( DTS – CBTS) AC. Specificatia AC Disp.426.979 7.951 46. 1998.737. structura exploatarii.327 14.175.737.846.742.304 40.400 8.988.) 6. înregistrând tendinte similare (Figura 4. sezonalitatea activitatii. în raport cu sursele temporare. 1997.170. Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor.570.406. reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.112.203 2. 2000 .835.

453.035.710.2 Trezoreria netă. rata necesarului de fond de rulment rNFR = NFR / CA * 360 rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie rT = T / NFR * 100 analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 4.120 -4.563 12.812 1.304 -212.838 40.570. prin metoda ratelor.95 Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%.400 5.562 30.2.778.218 2. Specificatie NFR CA rNFR T rT U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei % 1997 1998 1999 2000 -1.293.008.336 -4.2 -11.453.Figura 4. 2. .221.050 80. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general .37 -207.8.119 -5.395.02 -43. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei.988.94 412. Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.3 5 -3.122 150.742.9 2.

304 0 0 0 0 2. mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente .008.035.453.Se calculeaza astfel: T= FRN-NFR sau T= Disponibilitati si plasamente .293.453. Specificatia FRN NFR T Disp.008.218 2.453. Figura 4.464.412 6.400 5.563 12.742.9. 2.742. LICHIDITATEA .Credite de trezorerie T – trezoreria Trezoreria [mii lei] Tabelul 4. si plasamente Credite de trezorerie T 1997 1998 1999 2000 1.988. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor .035. Evolutia trezoreriei.742. înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci.119 -5.304 Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani .218 2.563 12.882 -2.448. care trebuie sa asigure rentabilitatea.336 -4.008.742 -1.3.3.812 1.218 2. siguranta si lichiditatea optima.400 5.304 2.563 12.035.682 6. fara a afecta continuitatea activitatii.562.256.400 5.562 2.570.221.

315 12.6 .737. 1] Dp – disponibilitati si plasamente ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si plasamente) Lichiditatea firmei Tabelul 4. obligatiile pe termen scurt.890 53.170.855.208 46.197 10. Specificatie Active circulante Datorii pe termen scurt U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 8.426.835.255 Mii lei 7.175. Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori: 1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati AC lc = ——— PC PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt ) AC – active circulante Valoarea optima se situeaza în intervalul [1.615 14.10. se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani.se cu relatia : Dp lfr = —— PC Valoarea optima se înscrie în intervalul [0. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante.2 .406.Lichiditatea.300.513 . 2] 2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante lichide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt) ACl lr = —— PC Valoarea optima apartine intervalului [0. ca forma a echilibrului financiar.3.203 20. calculându. 1] 3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente.

406.92 0.035.4.615 0.086.80 Mii lei 6.400 Mii lei 7. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung.406. determinându-se cu relatia: CS SP = ――——— * 100 ÎTML+CS ÎTML – împrumuturi pe termen mediu si lung CS.36 1.53 Mii lei 2.737. atât lichiditatea curenta.170.304 46. Lichiditatea firmei.208 0. Figura 4.170.218 2.179 46. SOLVABILITATEA Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung.737.453.capital social Nivelul sau optim este cuprins între [40%.615 0.513 0.315 12.8 12.14 37. din activele totale.4. exceptie facând anul 1998 când . 2.27 Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori. în cazul falimentului. Valorile ridicate .303 Mii lei 7.20 0.06 5.008.579 14.742.16 1. din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.315 12.44 15.849. limita minima fiind 30% • solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti .310. se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate: • solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung. lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima.Lichiditatea curenta Active circulante lichide Datorii pe termen scurt Lichiditate rapida Disponibilitati si plasamente Datorii pe termen scurt Lichiditate foarte rapida 1. calculându-se cu relatia : AT AT – activ total . 60%].135 6.37 0.563 14.513 0.835.778.208 1.835.

223.737.289 2.SG =—————— DTS+ÎTML+DT DTS – datorii pe termen scurt DT – dobânzi totale aferente Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3. în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.359 17.763.671 81. Figura 4.532.833 67.68 4.799 7.424.359 74.170.315 12.5.689 5.728 0 0 6.406. .528.255.839.689 0 0 1.752.357.417 100 100 91.513 16.835. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent.943 88.359 68.359 17.357.243. ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung.945 46.402.208 0 0 6.27 16.21 Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% .728 16.710.135 2.532. Specificatia CS ÎTML ÎTML+CS SP AT DTS ÎTML DT DTS+ÎTML+DT U/M Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei SG 1998 1999 5.394.11.402.986 98.615 14.38 1997 2000 71. Solvabilitatea generala.26 149.439.943 4.315 12.238 7. Solvabilitatea firmei Tabelul 4.194 34.237.27 2.406.528.725.737.986 22.

sau de a beneficia de TVA deductibil de la bugetul de stat. Nu exista o reteta de a gasi cel mai potrivit contabil pentru fiecare.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE 3. portioni et proportionalita” (Venetia. geometria. Pentru minimizarea obligatiilor fiscale de plata catre bugetele publice.I. Principalele concepte utilizate in contabilitate De realizarea evidentei contabile a firmei dumneavoastra se va ocupa. Modalitatea cea mai frecventa este de a-l alege pe baza de referinte acordate de catre cunoscuti.3. iar contabilul dumneavoastra sa se rezume la a intocmi intregistrarile si documnetele contabile necesare. Ce este contabilitatea? Prima definitie data contabilitatii ii apartine italianului Luca Paciolo. 1994). Este mult mai usor sa previi decat sa vindeci.1 Contabilitate primara si notiuni de baza CASH FLOW CONTABILITATE PRIMARA SI CASH-FLOW I. fara indoiala. decat sa optati pentru a-i plati acestuia un salariu minim. un contabil autorizat. Cum sa alegem un contabil bun? Raspunsul este greu de dat. Dar cel mai important aspect este sa aveti un dialog permanent cu acesta. Aceasta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor. in lucrarea sa „Summa de aritmetica. pentru a beneficia de informatii de specialitate inainte de a lua decizii. precum si toate . In concluzie este mai bine sa-i oferiti contabilului un salariu motivant prin care sa beneficiati si de consultanta sa de specialitate. este obligatoriu sa aveti un dialog preliminar cu contabilul pentru a efectua anumite cheltuieli deductibile dorite.

Principiul permanentei metodelor – aceasta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea. prelucrare. precum si bunurile economice la care se refera. In cazul in care situatiile financiare anuale simplificate nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii. Principiul continuitatii activitatii – aceasta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei confrom careia persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea. Resursele atrase de societate isi gasesc reflectarea in contabilitate in Pasivul bilantier. transmitere si analiza a informatiilor (un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice. Modul in care aceste resurse sunt utilizate isi gaseste reflectarea in contabilitate in Activul bilantier. Echilibrul pe care se bazeaza inregistrarile contabile il reprezinta echilibrul dintre resursele mobilizate intr-o activitate si utilizarea acestora. in ordinea in care acestea au avut loc. . fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii. a doua trateaza ca tehnica de c 424t192e ulegere.  Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica. 1. separate ca entitati patrimoniale). Egalitatea fundamenala intre resurse si modul de utilizare a acestora se poate scrie ca Activ=Pasiv.afacerile acestuia. Cele doua conceptii nu sunt insa antitetice: contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o tehnica de lucru:  prima trateaza contabilitatea ca o teorie stiintifica (reprezinta un sistem de principii si cunostinte care fundamenteaza modelul contabil de cunoastere si gestiune). stocare. 2. Principiile contabile Realizarea contabilitatii unei intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa respecte anumite principii si reguli contabile. apartinand unei persoane fizice sau juridice. Partida dubla era definita prin schimbul dintre avere si capital. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor. Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul economic. Activul si Pasivul reprezinta asadar cele 2 parti ale bilantului societatii. In timp s-au delimitat doua conceptii referitoare la contabilitate.

I. indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pirdere. in vederea stabilirii valorii corespunzatoare unei pozitii din bilant.aceasta presupune ca. cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile. cel putin anual. cu exceptia statelor de salarii. la incheierea exercitiului financiar.3. potrivit reglementarilor emise in acest scop. b) se va tine seama de toate obligatiiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii si data intocmirii bilantului. In caz de pierdere. 5. fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii partilor. identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrul-inventar si Cartea mare. Principiul independentei exercitiului – aceasta presupune ca se va lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzaroare exercitiului finanicar pentru care se face raportarea. controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv . Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute timp de 10 ani.II. Registrul-inventar si Cartea mare. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare. in orice moment. editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice. 4. se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. Principiul prudentei – aceasta presupune: a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului finaciar. Persoanele prevazute la art. c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor. Intocmirea. . care se pastreaza timp de 50 de ani. Registrul-jurnal. sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare.

01. Situatii financiare anuale Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. potrivit legii. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevazute la alin. situatia modificarilor capitalului propriu. cont de profit si pierdere. in conditiile legii. Exercitiul financiar al unitatilor nou-infiintate incepe la data infiintarii.01.2007).III. politici contabile si note explicative. cu exceptia institutiilor de credit. Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual. daca exercitiul financiar difera pentru societate. inclusiv in situatia fuziunii. daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama. divizarii sau incetarii activitatii acestora. politici contabile si note explicative. care se compun din bilant. cont de profit si pierdere. Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01. situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. b) pentru filialele consolidate ale societatii-mama. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar. care apartin unei persoane juridice straine. (3) aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si intocmesc situatii financiare anuale. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale. precum si pentru filialele filialelor.I. indiferent de durata sa. coincide cu anul calendaristic. . in cadrul exercitiului financiar. de regula.2007): a) pentru sucursalele cu sediul in Romania. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara situatiile financiare anuale se compun din bilant. Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama. situatia fluxurilor de trezorerie. cu exceptia institutiilor de credit. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama.

divizarii sau incetarii activitatii persoanelor juridice. Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorilor. Acestea cuprind bilantul consolidat. si vor fi facute publice impreuna cu situatiile financiare anuale individuale ale societatii-mama.Pentru persoanele juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se compun din bilant. . Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar. Persoanele juridice au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale pe perioada premergatoare aplicarii reglementarilor armonizate. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. potrivit legii. Institutia respectiva stabileste si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor. conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. precum si celelalte componente. b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare. contul rezultatului exercitiului. Sunt supuse. si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale. Obiectivul situatiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare. respectiv informatii referitoare la activitatea grupului. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului. auditului financiar situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii. care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. care se efectueaza de catre auditori financiari. raportul administratorilor. politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale consolidate. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice . O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat raport anual pentru propria activitate. politici contabile si note explicative. dupa caz. Ministerul Fianntelor Publice stabileste continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar. contul de profit si pierdere consolidat. Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor juridice prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. de asemenea. cat si raport anual consolidat. persoane fizice sau juridice autorizate. Raportul anual cuprinde situatiile financiare anuale. Pentru sucursalele dinRomania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate.

Criteriile in functie de care situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Institutiile publice si celelalte persoane juridice. inclusiv pentru situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006. sau. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice. de la constituire. Ministerele. potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. c) persoanele care. (3) din Legea contabilitatii 81/1991. 26 alin. precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior. nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale. Prevederile prezentului alineat se aplica pana la data de 31 decembrie 2006. I. Forma si continutul situatiilor finanicare anuale simplificate In continuare vom detalia foarte succint urmatoarele situatii finanicare: Bilantul . Actionarii si angajatii unei societati au dreptul sa se informeze in legatura cu situatiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societatii-mama. fara nici o discriminare. in conformitate cu prevederile legale in materie. ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. situatiile financiare anuale. in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului. ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite.IV. astfel: a) persoanele prevazute la art. Verificarea de catre cenzori a situatiilor financiare anuale se efectueaza potrivit legii. alte autoritati publice. un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice judetene. la Directia generala de administrare a marilor contribuabili. b) persoanele prevazute la art. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. institutiile publice autonome si unitatile administrativ-teritoriale. (4) si (6) din Legea contabilitatii 81/1991. in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar. care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate. raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale. 26 alin. la termenele stabilite de acesta. dupa caz. in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar. dupa caz. respectiv a municipiului Bucuresti. precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania.

5% (Bugetul Asigurarilor pentru asigurari sociale de sanatate 9. la CASS 6. iar cel de-al doilea la 30 decembrie.75% ( Bugetul Asigurarilor contributie individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) Somaj) – de Stat) Contributie de asigurari pentru accidente de profesionale in functie de obiectul de activitate (CAEN) Contributii 0.75% 0. pana la data de 25 a acestei luni. la incheierea exercitiului finanicar. Referitor la gestiunea fiscala a intreprinderilor facem urmatoarele precizari suplimentare. Persona juridica va depune in fiecare luna la institutiile publice urmatoarele obligatii: .5% ( Bugetul Asigurarilor de individuala de asigurari pentru somaj CAS 19.Contul de profit si pierdere Politicile contabile si notele explicative Optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ. primul la 30 iunie. etc) Asigurarilor de Somaj) – functie de somaj 1% ( Bugetul pentru asigurari pentru somaj contributie contrib. Pentru IMM-uri. bilanturile contabile se intocmesc semestrial.75% pentru concedii si indemnizatii de la munca si PJ sau de . respectiv natura si exigibilitate.5% ( Bugetul Asigurarilor individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) – .ITM munca - (Camera de Munca) – comision pentru cartea fondul consumul Pentru individuala angajat: - de mediu de 2 ori pe an in mijlocului de transport (benzina. precum si in celelalte situatii prevazute de lege.pentru – contributie – boli PF angajator: CASS 7% (Bugetul Asigurarilor Sociale contributie pentru asigurari sociale de sanatate somaj 2. grupate dupa natura si lichiditate.CAS contributie Sociale de Stat)- . datorii si capital propriu ale persoani juridice. motorina. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora.

Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice. astfel:    venituri din exploatare. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. dividende. Veniturile din dobanzi. Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri. Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori. precum si activitatile conexe acestora. Asadar. primul la 30 iunie. contul de profit si pierdere se intocmeste semestrial.  . venituri extraordinare (de exemplu. comisioane. catre clienti. grupate dupa natura lor. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica. iar cel deal doilea la 30 decembrie. redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente. ca parte integranta a obiectului sau de activitate. in mod proportional. veniturile si cheltuielile exercitiului.I. In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente. prin urmare. care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. dupa natura lor. a taxei pe valoarea adaugat si a altor impozite si taxe aferente. dobanzi. pe baza contabilitatii de angajamente. venituri financiare. contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afceri neta. daunele pretinse de detinatorii de politie in urma producerii unor calamitati). Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri. pana la data de 25 a acestei luni. de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care. cum ar fi: vanzari. remizele si alte reduceri acordate clientilor). conform contractului. pe masura generarii venitului respectiv. Contul de profit si pierdere Pentru IMM-urile. redevente si dividende se recunosc astfel:  dobanzile se recunosc periodic. Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora.V. dupa scaderea reducerilor comerciale (rabaturile. al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract. nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat. cat si castigurile din orice alte surse (cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta. dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate). precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).

Politicile contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate Politicile contabile reprezinta ansamblul de principii. respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. Politicile contabile trebuie eleborate astfel incat sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare anuale simplificate. baze. conventii. dupa natura lor. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli.VI. reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate. . Structura bilantului si acontului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. cheltuieli financiare. sunt neutre. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare) I. astfel:    cheltuieli de exploatare. Notele explicative Notele explicative se prezinta sistematic. a unor informatii care trebuie sa fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente pentru care nu exista valori atat in exercitiul finaciar curent. dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de ale incasa. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. cat si in cel precedent. sunt prudente. in general anual sau semestrial acolo unde nevoia de informatii o cere. Pentru fiecare element semnificativ din bilant si contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative. sunt complete sub toate aspectele semnificative. Este obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul prezentat. b) credibile in sensul ca:     reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite.

taxele. I. Cash flow In prezent. b) faptul ca situatiile finaciare anuale simplificate sunt proprii acesteia. Daca astepti ca altcineva din organizatie sa se ocupe de partea financiara. cheltuiesti bani! . daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii.In notele explicative. Nu poti cheltui profit.vazut in acest fel. n-o sa ai parte decat de probleme. Gestionarea cash-flow-ului (previzionari de numerar) Ce sunt banii lichizi? Banii gheata sunt banii pe care ii ai in banca sau in firma. Aptitudinile de baza ale unui manager financiar incep in punctele critice: gestionarea banilor si contabilitatea. timp in care te ocupi de aducerea profitului. Ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plati salariile. patronii si managerii unor mici intreprinderi trebuie sa invete macar bazele managementului financiar. Banii lichizi sunt acei bani pe care trebuie sa-i ai mereu pentru a tine afacerea pe picioare. Un profit mare nu inseamna ca ai mai multi bani lichizi. c) anuale  data la care simplificate. sa le analizeze si sa inteleaga stadiul in care se afla afacerea din punct de vedere financiar. pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea.VII. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar. s-au incheiat sau perioad ala care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale simplificate. care nu este prevazut in formatul cerut. Pe termen lung. Acest modul te va ajuta sa intelegi practicile de baza ale managementului financiar si sa iti construesti un sistem de practici absolut necesare pentru sanatatea afacerii tale. profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv. Analiza financiara arata situatia reala a afacerii . O lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit.VII. managementul financiar este cea mai importanta parte a managementului. fiecare element din conntul de profit si pierdere poate fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala. care trebuie sa fie supusa unor controale financiare pentru a asigura bunul mers al organizatiei. Managerii noilor intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa invete sa genereze rapoarte financiare. Profitul reprezinta acei bani pe care te astepti sa ii ai daca toti clientii platesc la timp si daca ti-ai impartit corect costurile pentru perioada respectiva. e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei). chiria.1. fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate de mai sus poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat. In notele explicative. I.

Cash-flow-ul pozitiv Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies.de exemplu . Acest lucru presupune: . Componentele cash-flow-ului Cash-flow-ul are. 3) Cash-flow-ul financiar Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci sand platesti salariile. trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul. Aceste investitii reprezinta profitul tau pe temen lung. 2) Cash-flow-ul de investitii Acestia sunt banii generati intern. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus! Precum sanatatea. te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv doar atunci cand nu-l ai. investitori. debitori si investitori. actionari. platesti un imprumut. inseamna ca ai si control asupra ei. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern. trei componente: 1) Cash-flow-ul operational Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. Cash-flow-ul negativ Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca ai un cashflow negativ. dar din activitati non-operationale. in mod normal. chiria si creditorii. firma are un cash-flow pozitiv. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat . Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament. Gestionarea eficienta a cash-flow-ului Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata.de necolectarea la timp a banilor de la clienti. Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la clienti. Acorzi un imprumut.Ce este cash-flow-ul (previziunea de numerar)? Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei tale pe o perioada determinata de timp. in mijloacele fixe. platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar.

se refera doar la miscarile de numerar înspre si în afara afacerii. de ex. de unde si cum apar nevoile de bani lichizi . daca se iau in considerare variatiile sezonale. ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci când un activ se amortizeaza.Spre deosebire de bilantul contabil. În plus. efortul depus pentru realizarea previziunilor va va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate pe care le veti purta ulterior cu ofiterul de credit. . .flow) . Aceasta cifra este calculata chiar la începutul perioadei considerate. intrarile/iesirile de numerar reale. 2a Instructiuni privind intocmirea proiectiei fluxului de lichiditati (cash . Intrarea de pe linia 1 în coloana "Anul 1". ea nu este obligatoriu imediat urmatoare lunii B. din nou. ce rata a dobânzii se ia în consideratie.. acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de client. pe diferitele categorii. Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal.: ce rata de crestere/scadere a vânzarilor se presupune. de exemplu. Luna 1 este prima luna in care o rata la credit trebuie rambursata si/sau de platit dobanzile aferente. aceasta coloana se completeaza avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal precedent.Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va intocmi o lista de ipoteze pentru determinarea previziunilor.Sa stii cind. care va poate ajuta în planificare generala a viitorului afacerii dvs. cat si pe termen lung (anual. lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi. aceasta înseamna. pentru chiar inceputul lucrarii. fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei viitoare. Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate. care prezinta informatia financiara istorica. se porneste in completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor respective. ce moneda se utilizeaza? . pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei. Primul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar.Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat. se vor reflecta.Când se calculeaza previziunile fluxului de numerar este important sa se ia în consideratie toate sursele de numerar ale afacerii. la fel ca si numerarul detinut la sediul firmei. orientativ. .Sa fii pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori. Luna 0 este luna acordarii creditului BCR. . Concluzii: Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei. ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar reale. Valorile din coloana "Anul 1" de la dreapta paginii se calculeaza pe baza insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus se vor lua in considerare valorile precedente. valoarea numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra în functie de celelalte informatii care vor fi incluse. incepand cu "Luna 1".Dupa cum o spune si numele.Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important în analiza creditului. Anexa nr. trebuie sa fie aceeasi cu soldul .Sa stii care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale de bani lichizi .

aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final din perioada/luna 12.numerotarea se refera la liniile din formular. si utilizarea care este data acestor resurse activ).. închiderea exercitiului contabil). sub forma de "stocuri".1.initial din perioada/luna 1. acesta cuprinde soldurile fluxurilor generate de operatiile întreprinderii. a elementelor fizice sau financiare care caracterizeaza o întreprindere. Altfel spus. la o anumita data de obicei. Cat priveste contul de profit si pierdere. . extern întreprinderii. O atare viziune cade sub incidenta interesului. asupra evolutiei acestei structuri. El permite determinarea capacitatii de autofinantare. Nota bene : .atat incasarile cat si platile includ TVA (acolo unde este cazul). .confera o viziune statica asupra structurii financiare. nici bilantul.2. existente). bilantul descrie. care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2" din previziuni. adica. Dupa cum este cunoscut. apriori. o incidenta asupra rezultatului unei perioade date exercitiul contabil).2 Tabloul de finanţare 3. de care dispune o întreprindere pasiv). El este o reprezentare. bilantul . Elemente introductive Utilizarea documentelor de sinteza ar fi incompleta daca s-ar limita la cele doua elemente ale situatiilor financiare anuale: bilantul. Dar. care au. o viziune dinamica asupra activit 555h78f 59. iar contul de rezultate. nici contul de profit si pierdere nu permit. . contul de profit si pierdere. 3. obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare. punând în lumina efectele pe care deciziile trecute continua sa le exercite asupra situatiei prezente. diferitele resurse financiare.ti.in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau deprecierii ale monedei nationale in raport cu alte valute. atât a analistului financiar.

Anumiti autori au încercat sa faca o distinctie terminologie intre tabloul de finantare si tabloul de flux . pe de alta parte. imobilizari etc. teoria. sa utilizam termenul comun de "tablou de finantare".cat si a managerilor acesteia. Toate aceste denumiri au un numitor comun: ele se refera la o situatie a fluxurilor. In sfârsit. si înca multe altele. • tablou care furnizeaza o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar.). si volumul trezoreriei. el ataseaza un interes deosebit posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in opera. mai mult sau mai putin evidente. stocuri. La toate aceste cerinte. din motive de simplificare. Un conducator de întreprindere este adesea determinat sa se întrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii profitului in structurile patrimoniale trezorerie. Perplexitatea il cuprinde. nu ne im piedica. tabloul de trezorerie. • tablou orientat spre o analiza patrimoniala a întreprinderii. . Diferentele intre diferitele expresii. desemnarea acestei situatii financiare de sinteza: tabloul de finantare. pe de o parte. atunci când constata o discordanta intre cresterea productiei si cifrei de afaceri. Astfel. doctrina si practica mondiala au raspuns prin crearea unui instrument extrem de interesant: TABLOUL DE FINANTARE. tabloul de utilizari si resurse. tabloul de finantare este acreditat cu urmatoarele acceptii: Literatura de specialitate propune mai multi termeni pentru • tablou care permite sa explice variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de închidere. tabloul fluxurilor.

aspecte ale comportamentului si perspectivelor sale. acestuia ii sunt conferite urmatoarele sensuri: • tablou care privilegiaza o conceptie economica. asupra marimilor informatiilor) . • un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a întreprinderii. printr-o abordare mai globala si mai dinamica decât cea care face apel la rate. • tablou care arata legatura dintre operatiile întreprinderii si echilibrul financiar. Astfel. precum si de a explica principalele. la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la începutul exercitiului). opiniile extrem de diverse ale diferitilor utilizatori. repartizarea intre finantarea interna si cea externa). • un mijloc de a realiza un diagnostic al întreprinderii. tabloul de finantare apare ca: • un instrument indispensabil de gestiune si de previziune.In ceea ce priveste termenul de tablou de flux. generate de operatiile .care sunt structurate in tabloul de finantare. politica de autofinantare. Utilitatea tabloului de finantare plecând de la. • tablou orientat catre o explicatie a evolutiei trezoreriei in timpul anului. • un mijloc pentru a analiza politica de investire a întreprinderii prin raportarea investitiilor la capacitatea de autofinantare. • un mijloc de a evoca fluxurile economice si financiare care au traversat întreprinderea si au modificat patrimoniul sau. • un mijloc pentru a judeca gestiunea financiara a întreprinderii trata de investire. orientate catre descrierea fluxurilor întreprinderii.

• un document pentru informarea personalului. in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare. Conceptul de flux Conceptul de flux joaca un rol central in întelegerea meca nismului de elaborare a unui tablou de finantare. • un mijloc pentru aprecierea riscurilor.• un mijloc pentru a judeca politica de distribuire de dividende a întreprinderii în special. • un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii.). • un document pentru informarea altor categorii de terti clienti. furnizori etc. cliente. • un instrument esential. Pentru "Comitetul de studii si de cercetare asupra economiei de întreprindere" . 3. prin intermediul evolutiei datoriilor si creantelor comerciale. prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare). in diagnosticul realizat de bancher asupra întreprinderii . • un mijloc pentru a evalua politicile comerciale ale întreprinderii. • un instrument care permite sa se înteleaga circuitele si miscarile financiare intr-o întreprindere.2.2. • un mijloc pentru reprezentarea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de firma. • un document pentru informarea actionarilor.

de marfuri. dar nu conduc. pe de o parte. in mod obligatoriu. fluxurile financiare si fluxurile monetare. exemple: toate cumpararile de imobilizari. la un flux de lichiditati". cel de "financiare". O alta clasificare este facuta Stolowy. cat se poate de neta. de asemenea. fluxurilor din prima si a doua categoric. Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi si de obligatii înregistrate de contabilitate deoarece aceasta este "conceputa. intre fluxurile patrimoniale.). platite imediat. exemplu: . cheltuielile privind amortizarile genereaza un flux de diminuare. pentru a analiza si masura variatia sa periodica". de prestatii de servicii etc. imediat.Bemard Colasse* afirma ca elaborarea tabloului de finantare solicita o distinctie. Tabloul de finantare are ca obiect reliefarea fluxurilor financiare. aceea de fluxuri supletive. un impact asupra disponibilitatilor. nici imediat. Totusi. Mai mult. Bemard Colasse conchide prin a acorda calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale din prima categorie. de materii prime. Este motivul pentru care el le clasifica in trei categorii: "Prima categoric: fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor. pe de alta parte. nici ulterior. exemple: cumpararile si vânzarile pe credit. in nici un caz. pentru a descrie si a masura patrimoniul întreprinderii si. . ceea ce denota ca ansamblul fluxurilor financiare il include pe cel al fluxurilor monetare. Colasse apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu au. in analizele lui apare o categorie distincta. luate in mod singular. A doua categoric: fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilitatilor întreprinderii. toate vânzarile încasate. dincolo de terminologie. in timp ce fluxurile monetare. numite tablouri de flux . un impact asupra disponibilitatilor întreprinderii. fac obiectul altor tipuri de tablouri. A treia categorie: fluxurile care nu au.

prin intermediul diferitelor proceduri contabile ca. • fluxuri financiare amânate (de exemplu: cumpararea unui bun pe credit). timp. iar frontierele acestei categorii sunt dificil de stabilit.) si operatiile pur contabile precum: reevaluarea sau constatarea diferentelor de conversie privind operatiile in devize. in functie de existenta sau nu. fiind generate de tranzactiile cu alti agenti economici: • fluxuri monetare: încasari si plati. Aceste miscari sunt calificate.• Fluxurile financiare: corespund miscarilor presupuse de activitatea întreprinderii. • fluxuri de bunuri (de exemplu: cumparari de marfuri). adesea. dupa cum tranzactiile sunt decontate imediat sau pe credit. de exemplu: amortizarile. rectificarea formulelor contabile eronate etc. provizioanele. • Miscarile corectoare de valori: ele au ca scop actualizarea valorii bunurilor si celorlalte elemente patrimoniale. a decalajelor de plata in. virarile de la un cont la altul (virarea imobilizarilor in curs. . fara contrapartida fizica. • fluxurile financiare autonome. la imobilizari terminate. • Miscarile supletive: precum cheltuielile si veniturile constatate in avans si evaluarile de stocuri". O analiza si mai integratoare asupra miscarilor contabile apartine lui Esnault si Hoarau. Tablourile de finantare integreaza prima si a treia categorie. care au un impact imediat sau ulterior asupra trezoreriei. care disting urmatoarele categorii de fluxuri: • fluxurile financiare care corespund fluxurilor reale sau fizice care au o incidenta imediata sau ulterioara asupra trezoreriei. ca "negeneratoare de fluxuri". in timp ce tablourile zise "de flux" nu iau in consideratie a treia categorie.

miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect generarea de ajustari ale rezultatului, la inventar precum: evaluarea stocurilor; ajustarea cheltuielilor si veniturilor, in timp; miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect, fie actualizarea valorii bunurilor sau creantelor, prin intermediul procedurilor contabile, ca de exemplu, amortizarile, provizioanele sau virarile contabile de la un post la altul, precum si prin intermediul reevaluarii, fie sa contribuie la modificarea perimetrului întreprinderii (operatii de fuziune, de absorbsortie, aport partial de activ etc.)".

Ultima categorie de miscari contabile nu face obiectul tablourilor de finantare sau de flux. In schimb, primele trei sunt integrate in tablouri, total sau partial, in functie de model. Totusi, numai primele doua categorii de miscari sunt calificate drept fluxuri. Ele alimenteaza structurile tablourilor de fluxuri de trezorerie.

Clasificarea si analiza fluxurilor au facut obiectul cercetarilor, de aproximativ trei sferturi de secol. Primul autor care evoca "dinamica fluxurilor financiare" este genialul economist si profesor german E.Schmalenbach, in lucrarea "Bilantul dinamic" Studiul sau asupra fluxurilor financiare este organizat in trei etape: a) Mai întâi, el arata ca este posibil sa se calculeze rezultatul, pornind de la o situatie simpla a trezoreriei, daca sunt îndeplinite doua conditii: • • nu exista decalaje in timp privind operatiile care genereaza venituri si cheltuieli si încasarea, respectiv plata, acestora; fluxurile generate de operatiile care afecteaza patrimoniul corespund, in totalitate, veniturilor si cheltuielilor. Relatiile de echilibru degajate sunt:

Încasari - Plati = Variatia trezoreriei Venituri - Cheltuieli = Rezultat Variatia trezoreriei = Rezultat

Schema de principiu, privind relatiile intre aceste elemente, este urmatoarea:

REZULTA T

b) Schmalenbach

Apoi,

dezvolta modelul; prin luarea care in calcul in a decalajelor, timp, intre

exista

formarea rezultatului si miscarile trezoreriei. Astfel de decalaje necesita înscrierea, in activul sau pasivul bilantului, a creantelor, respectiv datoriilor de exemplu, clienti, furnizori etc:). Atunci când efectele fluxurilor asupra trezoreriei ,si rezultatului nu sunt concomitente, introducerea "conturilor de asteptare" cheltuieli de platit si venituri de încasat) permite transformarea fluxurilor in stocuri.
Tehnica acestor "conturi de asteptare" anticipeaza unele concepte folosite in analiza (financiara excedent brut din exploatare, fond de rulment, necesar in fond de rulment).

In consecinta, schema relatiilor dintre diferitele elemente devine:
REZULTAT
Cheltuieli de platit Venituri de încasat

Conturi de asteptare: -Datorii din exploatare -Datorii in afara exploatarii -Stocuri: materii prime, marfuri

Conturi de asteptare: -Creante din exploatare -Creante in afara exploatarii

Cheltuieli platite

-Stocuri de produse Venituri încasate

c) in sfârsit, modelul anterior este amendat cu fluxuri noi, generate de operatiile de capital: cresterile sau diminuarile de active, generate de operatiile de investire sau de dezinvestire; diminuarile sau cresterile de pasive, generate de operatiile de finantare. Aceste operatii de capital dau nastere fluxurilor de trezorerie simultane sau decalate in timp.

Schema anterioara devine:
REZULTAT

in întocmirea tabloului de finantare: Situatia variatiilor pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un "bilant diferential" sau o "balanta” a mutatiilor Prin gruparea acestor mutatii. 'Toate modelele de tablouri de finantare (sau de flux) permit remarcarea diferentei intre notiunile de fluxuri si de stocuri. Relatia bilant . deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la .3. se poate constata ca un bilant diferential permite identificarea a patru tipuri de miscari a caror semnificatie financiara este urmatoarea: • Anumite posturi -de pasiv au suportat o crestere ( P): angajamentele suplimentare. pe care o întreprindere le recunoaste. tabloul de finantare recenzeaza fluxurile. apar ca o contrapartida a aporturilor primite. Relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri : Stoc initial (bilant de deschidere) + Fluxuri de intrare ale perioadei – Fluxuri de iesire ale perioadei = Stoc final (bilant de închidere) este utilizata.TREZORERI E 3.tablou de finantare Procedând la compararea a doua bilanturi succesive.2. In timp ce bilantul înregistreaza stocurile. se pot determine variatiile pozitive si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi. adesea.

pe de o parte.tablou de finantare Elie Cohen analizeaza aceasta relatie. . contului de. detinute anterior de întreprindere. alte conturi de activ au suportat diminuari ( A). utilizari de fonduri este vorba de cvasitotalitatea cazurilor de plata unor datorii). de exemplu). • Anumite posturi de activ au suportat o crestere ( A): variatia lor este rodul intrarii (cresterii) anumitor bunuri sau angajarii de drepturi Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida unei decontari. deci. Sistematizând utilizarile. resurse pentru întreprindere. Dar aceasta stingere de datorii nu s-a realizat decât in contrapartida unei decontari. bilantul diferential va releva: . întreprinderea le contractase anterior. Cu exceptia unor evenimente accidentale (sinistre.in general. sunt catalogate in categoria resurselor. anumite posturi de pasiv au suportat diminuari ( P). pe de alta parte. apelând la urmatorul model de structurare a. deci a unei utilizari de fonduri. • In mod simetric.dispozitia sa. Resurse Utilizari Activ Pasiv Activ Relatia cont de Pasiv profit si pierdere . si resursele. Ele degaja. denotând stingerea anumitor angajamente pe care. aceste miscari corespund realizarii (încasari) anumitor bunuri sau titluri. Aceste cresteri. altfel spus. profit si pierdere (forma de cont). care afecteaza anumite conturi de pasiv. fonduri suplimentare. • In sfârsit. Se deduce ca diminuarile unor posturi de pasiv solicita .

Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri: 1. prelucrarile efectuate de terti. 3. 2. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite si simbolizate prin CM. destinate celor care au împrumutat întreprinderea etc. cel putin. . Sunt încadrabile in aceasta categorie veniturile din provizioane. 2. Profitul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere. deoarece el genereaza sau va genera o plata in favoarea statului. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP). Pierderea exercitiului (PE) corespunde rezultatului deficitar. cota-parte a subventiilor pentru investitii virate la rezultatul exercitiului. dar care nu genereaza o plata.la valorile provizioanelor anterior constituite. dobânzile si cheltuielile asimilate. care corespund unei simple ajustari relative . In aceasta categorie sunt incluse: cumpararile de stocuri. ele nu dau nastere unor încasari imediate sau ulterioare. in aceasta categorie sunt incluse elementele productiei vândute. in cadrul aceluiasi exercitiu. Impozitul asupra profitului (IB) corespunde unui flux monetar efectiv sau potential. dar care. Veniturile. 3. care au dat sau vor da nastere la încasari efective. consumatiile de prestatii externe. Cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau neplaptibile si simbolizate prin CNM. care corespund deprecierii reale sau riscurilor probabile.Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri: 1. 5. Veniturile monetare (VM). care corespund unor consumatii sau pierderi reale. 4. in timpul exercitiului curent. nemonetare (VNM): desi conduc la cresterea efectiva a situatiei nete. el reprezentând o componenta a surplusului monetar virtual. cheltuielile cu personalul. nu dau nastere unor plati. Alte cheltuieli.

cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc.VNM) = VM . cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de echilibru (in varianta unui rezultat beneficiar): CM+CAP+CNM+IB+BE=VM+VNM Regrupând elementele relatiei si asimilând impozitul pe profit in categoria cheltuielilor monetare. se poate constata ca: .CM Diferenta VM . implicit. atunci când diferenta CNM -VNM este nula sau neglijabila (elementele nemonetare corespund. . fie prin diminuari de activ ( cazul provizioanelor pentru depreciere.CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului. 'capacitatea de autofinantare (CAF) a întreprinderii.cheltuielile cu provizioanele (CP) se traduc.profitul exercitiului –(BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv ( P). ca o resursa. deci unei resurse. daca ne gândim la principiile de întocmire a tabloului de finantare. deci. prin compararea 'fluxurilor de încasari cu fluxurile de plati. la o scadere a valorii posturilor de imobilizari. luând in calcul atât fluxurile efectiv generate de activitate cat si fluxurile potentiale. A). ajustarilor). CAF tinde câtre o formula redusa de calcul: CAF=VM-CM=CAP+BE Se poate deduce ca relatia dintre contul de rezultate si tabloul de finantare este mediata de capacitatea de autofinantare. vom obtine: CAP + BEN + (CNM . Acest surplus constituie. deci. fie prin cresteri de pasiv ( P). Elie Cohen remarca faptul ca.Contrapuse. in principiu. ceea ce corespunde unei diminuari a activului ( A). In acest sens. in . in cazul .

Elie Cohen ajunge la urmatoarea schema de legaturi: . Din analiza relatiilor intre primele doua conturi anuale si tabloul de finantare. vom interpreta modificarile ca fiind resurse. in ambele variante.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.

.

Aceste trei forme de cash-flow sunt prezentate în Figura nr. De-a lungul timpului. inclusiv din România. se foloseºte noþiunea anglo-saxonã de cash-flow.3 Analiza cash-flow-rilor 3.3.) ºi titluri monetare (certificate de depozit bancar. cash echivalent care reprezintã disponibilitãþi cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament. curente ºi în casã. La rândul sãu.) cumpãrate pentru valorificarea temporarã a excedentului detrezorerie. certificate de trezorerie etc.3. cash-flow brut.1 Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfãºrarea activitãþii întreprinderilor din þarã cu economie de piaþã. obligaþiuni etc. 2 din Anexa 3. care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit. Cash flow-ul sintetizeazã variaþia rezultatelor operaþiunilor (de gestiune ºi de capital) ale întreprinderii. care sunt prezentate în Figura nr. rezultã douã forme de cash-flow: • • cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de gestiune (CFgest). calculate prin deducerea cheltuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare. cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de capital (CFkap). Corespunzãtor celor douã tipuri de operaþiuni ale întreprinderii. Cash-ul se referã la ansamblul de disponibilitãþi bãneºti. . care este rezultatul brut înainte de deducerea impozitului pe profit. cash-flow net. respective titlurile financiare (acþiuni. cash-flow-ul (CF) este variaþia (fluxul) trezoreriei nete (TN) de la începutul pânã la sfârºitul exerciþiului financiar. structurat la rândul sãu în cash-flow-ul operaþiunilor de investiþii (CFinv) ºi cash-flow-ul operaþiunilor de finanþare (CFfin). Abordarea termenului de cash-flow acoperã ºi alte noþiuni legate de surplusul monetar degajat de activitatea de exploatare a unei întreprinderi într-o periadã datã ºi anume: • • • cash-flow curent. 1 din Anexa 2. trebuie sã facem o delimitare între cash ºi cash-flow. conceptul de cash-flow a cunoscut interpretãri ºi modalitãþi diferite de calcul. este asimilat cu trezoreria netã ºi cunoaºte douã forme: • • cash efectiv care se referã la disponibilitãþile bãneºti în conturi bancare. Încã de la început.

se pot scrie relaþiile: CF = CFgest + CFkap. CFkap = CFinv + CFfin. valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determinã astfel: CFexpl = RE + Amo – Impozitul de profit unde: Re = rezultatul din exploatare. CFD = CFgest + CFinv + CFfin unde: CFD = cash-flow disponibil Managementul financiar a consacrat noþiunea de cash-flow disponibil (free cash-flow) ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru esaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiþii.3.Pe baza celor afirmate anterior. care se va diminua cu valoarea alocãrilor de numerar pentru menþinerea sau dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente. Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea întreprinderii. 3. se determinã cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale cãrui destinaþii sunt urmãtoarele: • • • efectuarea plãþilor curente de gestiune. remunerarea acþionarilor cu dividende ºi a creditorilor cu dobânzi. Pornind de la utilizãrile sale prezentate anterior. respective acþionarii ºi creditorii. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintã fluxul de numerar rãmas la dispoziþia societãþii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere. Amo = amortizarea În cazul în care ºi celelalte activitãþi ale întreprinderii (de investiþii sau de finanþare) aduc fluxuri importante de numerar. Dob = cheltuielile financiare anuale ale întreprinderii cu dobânzile de platã. CFgest se determinã astfel: CFgest = PN + Dob + Amo unde: PN = profitul net (rezultatul exerciþiului). Calea cel mai frecvent adoptatã în determinarea cash-flow-ului disponibil este cea în cascadã. Se porneºte de la mãrimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare. achiziþia de noi active pentru autofinanþare ºi/sau pentru rambursarea creditelor. În condiþiile în care majoritatea intrãrilor ºi ieºirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii.2 Cash-flow-ul disponibil(CFD) .

în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate. de regulã. inclusive prin autodotare. Dacã valoarea cash-flow-ului disponibil este negativã. respective participaþii directe. mãrci. când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanþarea ºi remunerarea investitorilor sãi. cash-flow de exploatare. din perspectiva acþionarilor sau a creditorilor. precum ºi rãscumpãrãri ale obligaþiunilor deþinute sau ale avansurilor bãneºti acordate filialelor. cash-flow de investiþii. Mãrimea cash-flow-ului disponibil este foarte importantã pentru acþionari ºi manageri. acordarea de avansuri financiare cãtre filiale. rãscumpãrãri de pe piaþa bursierã ºi extra-bursierã a propriilor acþiuni pe baza profitului net. majorãri de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin emisiunea de obligaþiuni ale întreprinderii). respective licenþe. Plãþile se manifestã sub forma: • • rambursãrilor de împrumuturi pe termen mediu ºi lung. În condiþiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectului de investiþii se face separat. din moment ce sunt beneficiarii acestuia. Aceasta este o situaþie normalã în momentele de dezvoltare a întreprinderii. cash-flow de finanþare. maºini. 3 din Anexa 4. brevete. întreprinderea trebuie sã atragã noi resurse de la acþionarii sau creditorii sãi. necorporale. obþinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienþã a activitãþii sale. financiare. este prezentatã în Figura nr. cumpãrarea de acþiuni ºi obligaþiuni emise de alte întreprinderi. dupã cum urmeazã: . Încasãrile provin din: • • operaþiuni de majorãri de capital social (prin emisiune de acþiuni noi). pentru a-ºi finanþa investiþia. la plãþi pentru achiziþia de active noi: • • • corporale. se dovedeºte foarte utilã defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele douã destinaþii principale de alocare (pentru acþionari ºi creditori). Cash-flow-ul din activitãþile de finanþare (CFfin) cuprinde atât fluxuri de venituri generatoare de încasãri. maºini ºi echipamente. Însã.n conþinutul cash-flow-ului disponibil se mai cuprind cash-flow-ul de investiþii ºi cash-flow-ul de finanþare (alãturi de cash-flow-ul de gestiune): CFD = CFgest + CFinv + CFfin CFinv se referã. respective proprietãþi asupra terenurilor ºi construcþiilor. de acþiuni ºi obligaþiuni deþinute. Activitatea de investiþii cuprinde totodatã încasãri din vânzarea (concesiunea) de active fixe: vânzãri de proprietãþi. echipamente. cât ºi fluxuri de cheltuieli generatoare de plãþi. O sintezã a fluxurilor de trezorerie prezentatã pe cele trei componente de bazã.

de investiþii ºi de finanþare (dupã cum s-a arãtat anterior): CF = CFgest + CFinv + CFfin Prezentarea conþinutului cash-flow-ului conduce ºi la diferenþierea acestuia de profitul net. Astfel. Ca urmare. se obþine variaþia trezoreriei nete care reprezintã. el reprezintã rezultatul echilibrului dintre încasãri ºi plãþi. O delimitare între cash-flow ºi profit net are la bazã argumentele urmãtoare: • profitul net exprimã un potenþial de obþinere a unor încasãri prezente ºi viitoare. totodatã. vânzarea produselor ºi serviciilor obþinute din exploatare se înregistreazã la venituri în . existã douã curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez ºi anglo-saxon. În accepþiunea anglo-saxonã. respectiv numai a datoriilor sale. cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operaþiuni de gestiune. De exemplu. ∆FR = variaþia fondului de rulment. cash-flow-ul disponibil al întreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil acþionarilor ºi cash-flow-ul disponibil creditorilor: CFD = CFDacþ + CFDcr Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri. ∆NFR = variaþia necesarului de fond de rulment. cash-flow-ul se explicã prin diferenþa între variaþia fondului de rulment ºi variaþia necesarului de fond de rulment: ∆TN = ∆FR .∆NFR Unde: ∆TN = variaþia trezoreriei nete. ∆DATfin = variaþia mãrimii datoriilor financiare contractate de întreprindere de la terþi (în aceastã categorie nu intrã datoriile de exploatare). în timp ce cashflow-ul este o certitudine. de la începutul pânã la sfârºitul anului. relaþia echilibrului financiar al întreprinderii. poate fi estimatã valoarea întregii întreprinderi sau numai a capitalurilor proprii. În prezent. În accepþiunea francezã.∆CPR = Div – (CPR1 – CPR0) Unde: Div = dividendele repartizate acþionarilor.• cash-flow-ul disponibil ce revine acþionarilor (CFDacþ) poate fi estimate astfel: CFDacþ = Div . ∆CPR = variaþia capitalului propriu ca rezultat al majorãrii sau reducerii capitalului social. • cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de: CFDcr = Dob - ∆DATfin Unde: Dob = dobânzi plãtite creditorilor.

o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie). Profit de exploatare 5. spre deosebire. extraordinare). • pe termen scurt. se înregistreazã în contul de profit ºi pierderi venituri ºi cheltuieli nemonetare (venituri anticipate. financiare. amortizãri ºi provizione calculate). cât ºi de operaþiuni de capital (investiþii. finanþãri. Aºadar.momentul livrãrii. dar ele influenþeazã substanþial mãrimea cash-flow-ului. profitul net este rezultatul operaþiunilor de gestiune (de exploatare. Astfel.Bilantul Contabil B. Valoarea adăugată 3. De asemenea. Excedentul brut de exploatare 4. dezinvestiþii. care nu angajeazã cu certitudine fluxuri de lichiditãþi (cash-flow). Capacitatea de autofinanţare . profitul net este egal cu cash-flow-ul.Profit curent 6. a cãrui dimensiune o depãºeºte pe cea a profitului. numai în condiþii de creºtere „0” a întreprinderii ºi de reînvestire a amortizãrii anuale. Operaþiunile de capital nu se în contul de profit ºi pierdere. dar încasarea va avea loc mai târziu ºi este incertã. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).Profit net 7. rambursãri). cash-flow-ul este generat atât de operaþiuni de gestiune. Marja comercială 2. 4. alãturi de venituri ºi cheltuieli monetare (cu o scadenþã sigurã a încasãrilor ºi plãþilor). 1. dar acesta se va materializa în cash-flow numai în mãsura în care clientul este bun platnic ºi respectã angajamentele.

TREZORERIA 2. Fondul de rulment net 2.1.1. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 2. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment 2. Indicatorii echilibrului financiar 2. Profit de exploatare 5.Profit curent 6. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. Capacitatea de autofinanţare .Cuprins ANALIZA CIFREI DE AFACERI 1. Marja comercială 2. Valoarea adăugată 3.3. SOLIVABILITATEA 3.5.4.2 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.1 FONDUL DE RULMENT 2.2.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Contabilitate primarar si notiuni de baza Cash Flow ¨ Tabloul de finanţare ¨ Analiza cash-flow-rilor Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD) 4.Profit net 7. Fondul de rulment propriu 2.1. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). Fondul de rulment net 2. 2. financiar si functional 8.3.1. Excedentul brut de exploatare 4. LICHIDITATEA 2.5.Situatia Neta 1.Bilantul Contabil.1.4.2.1.Fluxul de numerar B. 1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric) 1. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful