ANALIZA CIFREI DE AFACERI

1. Situaţia netă
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric)

1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII

POSTA ATLASSIB CURIER RAPID s-a infiintat in august 2003 avand sediul central in Sibiu, strada Autogarii Nr. 1. De atunci si pana in prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltare datorita interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clientilor. Incepand din ianuarie 2006 detinem certificarea SR EN ISO 9001:2001 025/25.01.2006. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID ofera sevicii de curierat atat la nivel national prin cele peste 80 de depozite si agentii, cat si in afara tarii prin cele peste 150 de agentii Atlassib, astfel se pot transporta colete in aproape toate colturile Europei. Parcul auto apartinand POSTA ATLASSIB CURIER RAPID este compus din peste 150 de autoutilitare. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. efectueaza servicii postale conform Ordonantei de Guvern nr 31/2002 privind serviciile postale,aprobata prin legea 642/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si Decizia nr. 2.858/2007 a presedintelui A.N.R.C.T.I S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., este o societate cu capital sută la sută românesc. Timp de opt ani am funcţionat ca un serviciu în cadrul societăţii Atlassib. Din anul 2002 s-a înfiinţat S.C. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L., tot în acelaşi an s-a obţinut certificatul de înregistrare a mărcii. De atunci şi până în prezent societatea a avut un ritm alert de dezvoltarea datorită interesului manifestat pentru satisfacerea nevoilor clienţilor. S.C. POSTA ATLASSIB CURIER RAPID S.R.L. expediază în condiţii de maximă eficienţă şi confidenţialitate plicuri şi colete în ţară şi în străinătate. Reţeaua internă cuprinde toate oraşele mari din ţară, fiind formată din peste 80 de agenţii. Toate acestea sunt dotate cu aparatură tehnică şi informaţională de ultimă oră fiind conectate non-stop la reţele de

comunicare. În vederea înregistrării şi urmăririi trimiterilor poştale dispune de soft specializat şi de alte echipamente tehnice precum cititoarele mobile de coduri bară. Depozitul central are în dotare o bandă transportoare Mulag Orbiter pentru manipularea coletelor. Parcul auto propriu care poate face faţă oricărei solicitări, acesta numărând până în prezent peste 150 de autovehicule.

2.

POSTA ATLASSIB se extinde in criza:

SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL, societate cu capital 100% românesc, inregistreaza succes in 2009, un an de criza si de fuziuni in domeniu, si anunta ca, din 1 iulie 2009, va introduce un serviciu nou, numit EXPRESS Local in Bucuresti, ceea ce va insemna trimiteri la doua ore, cu tarife sub pretul pietei, a declarat marti directorul companiei, Alexandru Avramescu. “Serviciul de EXPRESS Local va fi operabil din luna iulie, in Bucuresti. Noutatea este ca vom putea face orice fel de trimitere postala in maxim doua or,e in orice zona a Capitalei, la tarife sub cele existente pe piata. Speram ca prin extinderea serviciilor sa reusim sa ne mentinem cresterea din ultimii ani, chiar daca este criza “, a precizat Alexandru Avramescu. {mosgoogle right} Acesta a explicat ca Posta Atlassib se afla in crestere si in acest an de criza. Conform ultimelor date ale firmei, lunar au loc 200.000 de trimiteri, din care 150.000 interne si 50.000 externe. Anual, Posta Atlassib efectueaza 1,8 milioane de trimiteri postale in România, la care se adauga 600.000 de trimiteri postale in 13 tari europene. “Pe noi nu ne afecteaza deloc criza, din contra. Vrem sa ne extindem unde am deschis agentii. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, noi suntem cu peste 20% in crestere, la trimiteri postale si cantitativ si valoric. Sunteti in primii 5 din România. Ca firma româneasca, cu servicii de curierat international, suntem primii, tinând cont ca suntem o firma integral româneasca”, a spus Avramescu. Posta Atlassib este singura firma de curierat din România care ofera doua servicii dedicate clientilor, din care unul gratis. Primul se refera, la posibilitatea de urmarire a oricarei trimiteri postale, la orice ora, gratuit, pe site-ul www.postaatlassib.ro. Pentru clientii persoane juridice, Posta Atlassib este singura firma de curierat care si-a dezvoltat un program adaptat la nevoile fiecarei firme partenere, conform directorului Alexandru Avramescu. Cea mai performanta firma de curierat din judetul Sibiu in anii 2007 si 2008, conform Camerei de Comert din Sibiu si una dintre primele cinci din tara, Posta Atlassib este o societate cu capital 100% românesc, care face parte din Holdingul Atlassib. Posta Atlassib a ocupat locul 1 in 2006, in Topul companiilor performante, in activitatea de curierat, dar si de servicii, realizat de Camera de Comert si Industrie a României. Posta Atlassib are 450 de angajati in cele 180 de agentii din România si din strainatate. De asemenea, dispune de un parc auto format din peste 200 de autovehicule. Posta Atlassib a fost prima firma de curierat din România care a introdus scuterele, in urma cu cinci ani. Timp de opt ani, Posta Atlassib a functionat ca un serviciu in cadrul societatii Atlassib. Din 2003, a fost infiintata SC Posta Atlassib Curier Rapid SRL.

În ultimii cinci ani, cifra de afaceri a societatii, dar si numarul clientilor de renume s-au dublat de la an la an. Posta Atlassib este singura firma româneasca care efectueaza trimiteri postale in alte 13 tari europene: Italia, Spania, Germania, Elvetia, Olanda, Belgia, Anglia, Irlanda, Portugalia, Grecia, Austria, Suedia si Franta. “Cele mai solicitate destinatii externe sunt Italia, Spania si Germania. Iar cele mai solicitate perioade sunt sarbatorile de Pasti si de Craciun. Spre exemplu, volumul de lucru de Pasti este de cinci ori mai mare fata de normal, iar de Craciun creste de trei ori”, ne-a declarat directorul Posta Atlassib. Conducerea Atlassib urmareste adaptarea preturilor in asa fel incât sa faca fata concurentei si sa aiba tarife cât mai mici. Un român care trimite cu Posta Atlassib un colet de pâna la 5 kg, in Italia, plateste 10 euro. Acest colet va fi livrat in maxim 60 de ore, iar clientul poate urmari pe internet, pe site-ul firmei, drumul pachetului sau a plicului sau pâna la destinatie. Conform datelor furnizate de Posta Atlassib, persoanele fizice prefera sa trimita pachete in ultima perioada, mai ales din si spre strainatate, iar plicurile sunt expediate mai ales de companii. Traficul postal total a fost, in anul 2007, de 702,98 milioane trimiteri postale, revenind in medie 32,65 de trimiteri postale pe cap de locuitor, fata de 26,72 in 2006 si 22,67 la nivelul anului 2005, potrivit raportului de date statistice privind piata serviciilor postale din România in anul 2007 pub licat de Autoritatea Nationala pentru Comunicatii (ANC). Traficul postal reprezinta totalul scrisorilor, imprimatelor, coletelor si serviciilor express. Raportul arata ca 97,32% din traficul postal total a fost intern (684.175.553 trimiteri), doar 18.806.154 fiind trimiteri postale internationale, adica 2,68% din totalul traficului postal. Cifra de afaceri =4,809,648 EURO (2009)

3. Servicii interne ATLAS PAK

Atlas Pak este un serviciu sigur de curierat rapid , oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Romania. Important:
• •

Pachetele pot fi expediate, fie in ambalajele de care dispune clientul, fie in ambalajele puse la dispozitie de POSTA ATLASSIB. La preluare, pe fiecare colet sau plic, se va aplica eticheta proprie (document de transport) POSTEI ATLASSIB, pe care vor trebui inscrise citet, numele si adresa, atat a expeditorului, cat si a destinatarului.

iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0. pe care il gasiti gratuit in toate agentiile ATLASSIB.15 LEI PLICURI . confirmare de primire semnata de catre destinatar AVANTAJELE SERVICIULUI ATLAS PAK • • • • timp redus de distribuire posibilitatea urmaririi permanente a trimiterii postale acoperire nationala formalitati simple de expediere TARIFE TRANSPORT COLETE SI PLICURI IN ROMANIA COLETE PLICURI -primul kg se va taxa cu 15 LEI.formular tipizat.10 LEI -format A4 .CONFIRMARE de PRIMIRE (tarif initial + tarif plic corespondenta).7 LEI Expedieri LOCO COLETE -format A5 .• Pentru fiecare colet va trebui completata o LISTA DE CONTINUT . EXPEDIERI PLIC SAU COLET IN SISTEM: • • • • DOOR-TO-DOOR sau AGENTIE -> AGENTIE EXPEDITOR -> AGENTIE AGENTIE -> DESTINATAR EXPEDIERI LOCO EXPEDIERI TUR-RETUR pentru acte trimise si care doriti sa se reintoarca semnate sau avizate (tarif initial x 2) EXPEDIERI .

......... Italia. iar fiecare kg suplimentar se va taxa cu 0... Asigurarea automată a expediţiilor cu o valoare de până la 50 euro..... oferit prin toate agentiile ATLASSIB din Spania....1 euro/kg .. Alte servicii speciale privind modul de transmitere: Monitorizarea electronica a traseului trimiterii poştale pe toata durata transportului.. Colectarea trimiterilor poştale de la o adresa desemnata de către expeditor. Eliberarea dovezii privind distribuirea trimiterii poştale...... PORTUGALIA -pana la 10 kg.. international...... Depozitarea si păstrarea trimiterilor poştale la dispoziţia destinatarilor.. Livrarea trimiterilor poştale potrivit priorităţii.. Austria.. ANGLIA.-primul kg se va taxa cu 11 LEI...10 euro -peste 10 kg .. Olanda si Germania... Grecia..2 euro/kg GERMANIA -pana la 10 kg ...Belgia.. 4.20 euro -peste 10 kg.. Anglia.... Portugalia... Garantarea livrării trimiterii poştale la o data si o ora anume stabilite..... TARIFE DE TRANSPORT COLETE DIN ROMANIA SPRE: SPANIA.... Franta. Garantarea timpului de distribuire....... Servicii internationale CURIER RAPID CURIER RAPID este un serviciu de curierat rapid.... Posibilitatea de schimbare a destinaţiei sau a destinatarului în timpul transportului........ Încercări multiple de livrare..5 LEI -7 LEI Preturile sunt cu TVA inclus !!! Valori adăugate serviciilor ( servicii gratuite): Serviciul de transmitere înregistrata a trimiterii poştale..

.15 euro -peste 10 kg.... Moldova Nord.......... 5.1 euro/kg -pana la 10 kg ....8 euro/kg coletele preluate din TORINO si SICILIA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg .........5 euro/kg coletele preluate din ROMA se vor taxa astfel: -pana la 10 kg....................5 euro/kg AUSTRIA.......intre 5 si 10 kg kg..1.18 euro -peste 10 kg......1..... Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ..........10 euro coletele preluate de pe liniile HAMBURG...5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman.....................................2 euro/kg Plicurile fara valoare.............15 euro -peste 10 kg .............. format A5 se vor taxa cu 5 euro.........................5 euro/kg SUEDIA -pana la 10 kg ....... GRECIA....................20 euro -peste 10 kg ...................... Moldova Sud.. BREMEN si BERLIN se vor taxa astfel: ..............OLANDA -pana la 10 kg ..................................15 euro -peste 10 kg ........... Moldova Sud.....2 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg.5 euro/kg Pentru traseele Bacau-Roman...1.1..........10 euro -peste 10 kg ....15 euro -peste 10 kg .....20 euro -peste 10 kg ......................15 euro -peste 10 kg. BELGIA .......ITALIA -intre 0 si 5 kg kg. Servicii internationale Express ........................ Oltenia coletele se vor taxa astfel: -pana la 10 kg ........1.....1. Moldova Nord.. iar cele format A4 se vor taxa cu 10 euro.

........... respectiv 3 euro/kg ITALIA -pana la 10 kg ....... CUM EXPEDIEM??? CONDITII DE TRANSPORT: .3... TARIFELE DE EXPEDIERE COLETE prin serviciul EXPRESS GERMANIA . Spania....30-40 euro -peste 10 kg ....EXPRESS este un serviciu sigur.. iar cele format A4 se vor taxa cu 30 euro........40 euro -peste 10 kg . Olanda..............20.... Italia......4 euro/kg Plicuri fara valoare format A5 se vor taxa cu 15 euro..30 euro -peste 10 kg .......... respectiv 4 euro/kg FRANTA -pana la 10 kg .. Portugalia...... AUSTRIA -pana la 10 kg. 6.... Austria. o facilitate oferita persoanelor ce au nevoie de transmiterea unor colete sau plicuri in regim de urgenta din Germania.. Belgia............. respectiv 30 euro -peste 10 kg ....... Franta.. Suedia..2............3 euro/kg SPANIA -pana la 10 kg .

sortare. In cazul deteriorarii coletelor in timpul transportului. transport si livrare.I sau pasaport) si semnatura. sortare. transport si livrare. propan. instalatiilor utilizate sau celorlalte bunuri transportate pe toata durata operatiunii de colectare. mediului. e) Trimiteri postale care prin greutatea si volumul lor prezinta greutati la manipulare si transbordare.gaze comprimate (butan. orice reclamatie ulterioara nu va mai fi luata in considerare. ACCEPTUL CLIENTULUI REFERITOR LA CONDITIILE DE TRANSPORT Termenii si conditiile prezentate mai jos impreuna cu alte reglementari existente la centrele Postei Atlassib reprezenta clauzele contractului intre expeditor si serviciul Posta Atlassib in momentul remiterii expedierii . ambalate necorespunzator. b) Trimiteri postale al caror ambalaj prezinta inscriptii care contravin ordinii publice si bunelor moravuri. nu sunt admise la transport materiale explozive. • 7. benzina). c) Trimiteri postale care prezinta etichete sau inscriptii vechi. neindepartate.• • • Pentru produsele fragile. artificii. d) Trimiterile postale de marfuri perisabile care nu sunt protejate prin ambalaje si conditii speciale la transport pentru respectarea normelor sanitare. Ambalajul folosit de expeditor se considera suficient in cazul in care se apreciaza ca protejeaza trimiterea postala de la depunerea ei la punctul de acces pana la eliberarea ei destinatarului in conditii normale de colectare. Coletele vor fi eliberate numai pe baza actului de identitate (B. in momentul sosirii la destinatie. TERMENI SI CONDIŢII DE ACCEPTARE A TRIMITERILOR POŞTALE Extras din REGULAMENT POSTA ATLASSIB CONDITII DE PREZENTARE A COLETELOR PENTRU TRANSPORT Expeditorul are obligatia de a proteja bunurile care fac obiectul unei trimiteri postale intr-un ambalaj corespunzator astfel incat sa fie ferite de pierderea totala sau partiala precum si de deteriorare si sa nu poata pricinui pagube persoanelor. precum si toate celelalte articole mentionate ca fiind interzise prin hotararile aflate in vigoare. lichide infalamabile (acetona. transport si livrare: a) Trimiteri postale constand din bunuri al caror transport este interzis prin dispozitii legale. Din motive de siguranta. munitie. firma nusi asuma nici o raspundere in cazul deteriorari pe timpul transportului. veterinare si fitosanitare. materiale iritante. oxigen). orice reclamatie se va face direct delegatului firmei. Se exclud de la colectare.

Termenul de expeditie desemneaza toate documentele sau coletele care sunt trimise pe baza unui document de transport. Cu asumarea in scris a raspunderii expeditorului. 31 din 30 ian. Furnizorul de servicii poştale este obligat să recunoască şi să folosească inscripţionările şi etichetele aplicate de expeditor. pot fi acceptate la transport alimente neperisabile si bunuri fragile. c) trimiterile poştale care prezintă etichete sau inscripţii vechi neîndepărtate.catre Posta Atlassib. 2002 privind serviciile postale (1) Sunt excluse la colectare. (2) Furnizorul de servicii poştale este obligat să accepte bunul ambalat de către expeditor atunci când ambalajul folosit corespunde standardelor şi normelor tehnice în vigoare. transport şi livrare: a) trimiterile poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. b) trimiterile poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Extras din ORDONANŢA nr. fie chiar şi numai pe o porţiune de parcurs. funcţie de natura lor. (3) Dacă pentru anumite trimiteri poştale sunt necesare măsuri speciale de manipulare şi depozitare. furnizorul de servicii poştale trebuie să aplice etichete sugestive care să indice modul de manipulare şi depozitare. Nici un angajat al Sericiului Posta Atlassib sau nimeni altcineva nu are autoritatea de a schimba sau modifica vreunul din termenii sau conditiile contractului. mediului. Expeditorul accepta clauzele contractului atat din partea sa cat si din partea altei persoane care ar putea avea un interes asupra exoedierii respective indiferent daca a semnat documentul de transport sau nu. EXPEDITII INTARZIATE Transportatorul va depune toate eforturile pentru a livra expedierea potrivit programului normal de livrari. pagubelor pricinuite persoanelor. In acest caz. potrivit legii penale. atunci când acestea corespund standardelor şi normelor tehnice în vigoare. depunerea la un punct de acces a următoarelor categorii de trimiteri poştale: . deteriorării. provocate de vicii ascunse prin ambalare. Constituie contravenţii următoarele fapte. instalaţiilor utilizate ori celorlalte bunuri. Transportatorul nu este raspunzator pentru intarzieri de orice natura. dacă se depun neambalate. raspunderea privind modul de ambalare. Furnizorul de servicii poştale poate pune la dispoziţie expeditorului etichete tipizate. revine in totalitate expeditorului. În această situaţie responsabilitatea pierderii totale sau parţiale. dacă sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie. revine expeditorului. dar acesta nu este garantat. precum şi trimiterile poştale constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. infracţiuni: 1. sortare.

a) trimiteri poştale constând în bunuri. transportul acestora se efectuează pe riscul expeditorului. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care conţin obiecte interzise. este interzisă introducerea în orice categorie de trimiteri poştale a: a) stupefiantelor şi substanţelor psihotrope. inflamabile sau a substanţelor periculoase. veterinare. 118 din 19 mar. Extras din Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale . sanitare. Nu sunt admise la prezentarea în reţeaua poştală publică trimiterile care nu îndeplinesc condiţiile cerute de legislaţia specială în domeniul serviciilor poştale. care prin natura lor sau prin modul cum sunt ambalate. nici distribuite destinatarilor şi nici returnate expeditorului. economice. În acest caz furnizorul de servicii poştale este obligat să informeze expeditorul trimiterii poştale despre tratamentul aplicat acelei trimiteri. instalaţiilor utilizate sau celorlalte bunuri. muniţiilor. În cazul în care sunt admise în mod eronat la prezentare trimiteri care nu îndeplinesc condiţiile de adresare sau asamblare. fitosanitare şi altele similare. precum şi a substanţelor radioactive. f) trimiterilor poştale pentru diverşi destinatari. dacă se depun neambalate. fie chiar şi numai pe o porţiune din parcurs. pot pricinui pagube persoanelor. trimiterile nu sunt îndrumate la destinaţie. mediului. părţilor şi accesoriilor acestora. precum şi trimiterile constând în bunuri care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. prin dispoziţii legale administrative. c) trimiteri poştale constând în bunuri al căror transport este interzis prin dispoziţii legale. Extras din DECIZIA nr. 2003 privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii postale În afara dispoziţiilor din reglementări speciale şi din Ordonanţa privind serviciile poştale. d) trimiteri poştale constând în bunuri pentru care sunt stabilite condiţii speciale de transport. precizând interdicţia sub incidenţa căreia intră aceasta. b) substanţelor explozive. 2. b) trimiteri poştale al căror ambalaj prezintă inscripţii care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. cu încălcarea condiţiilor obligatorii prevăzute prin aceste dispoziţii. introducerea în trimiteri poştale cu tarif inferior a unor trimiteri poştale pentru care sunt stabilite tarife superioare sau tarife care prin însumare depăşesc tariful trimiterii în care au fost introduse. c) obiectelor obscene sau imorale. d) animalelor e) armelor.

7. cu provenienţa sau destinaţia teritoriului sau transmise in tranzit prin teritoriul sau. 545 din 18. 1. Excepţiile privind interdicţiile si prelucrarea coletelor acceptate din greşeala reies din regulament. altele decât expeditorul si destinatarul sau persoanele care locuiesc cu ei. .2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale Scutiri de la plata drepturilor vamale Colete expediate de la o persoana fizica la alta. 3. Sunt scutite de la plata drepturilor vamale. cu conditia ca acestea sa nu fie de natura Comerciala.2. Extras din LEGEA nr. manufacturate sau nu. pot prezenta un pericol pentru agenţi.5 si 1. obiectele care. 31. animalele vii. obiectele a căror importanta sau circulaţie este interzisa in tara de destinaţie. 1. precum si corespondenta de orice natura schimbata intre persoane. schimbate intre doua tari care admit declararea valorii: monede. materiile radioactive. c).12.1. bilete de banca sau valori la purtător. fara scop comercial (1). nici predate destinatarilor.4. prezinta caracter ocazional. prin natura lor sau prin ambalajul lor. fiecare administraţie are posibilitatea sa interzică introducerea de aur in lingouri in trimiterile cu sau fără valoare declarata. 2. Introducerea obiectelor de mai jos este interzisa in toate categoriile de colete: 1. platina. (1) nu sunt de natura comerciala coletele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii : a). bijuterii si alte obiecte preţioase. Totuşi coletele conţinând obiectele vizate la pct. pietre preţioase. d). 1. Ea poate limita valoarea reala a acestor trimiteri.6. contin bunuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei sale. In plus.3.7 nu sunt in nici un caz îndrumate la destinaţie.Interdicţii 1. inflamabile sau alte materii periculoase. bancnote. nici returnate la origine. bunurile expediate prin colete de o persoana fizica dintr-o tara terta la o alta persoana fizica. contin bunuri care prin natura lor sau cantitatea lor nu sunt destinate comercializarii.5. obiectele obscene sau imorale. Este interzis sa se introducă in colete cu valoare declarata. materiile explozive. b). 1. sub rezerva dispozitiilor art. sunt trimise de catre expeditor catre destinatar fara nici o obligatie de plata.2.8. pot murdari sau deteriora coletele sau echipamentul poştal. 1. documentele care au caracter de corespondenta actuala si personala. aur sau argint. 1. 1. In aplicarea alin. (2). stupefiantele si substanţele psihotrope. 1. 1.

pe colet la urmatoarele cantitati: 2. potrivit legii. (2) În cazul pierderii totale sau parţiale ori al deteriorării trimiterii poştale. tinandu-se seama de faptul ca valoarea unui bun nu poate fi fractionata. sake sau bauturi similare cu un continut alcoolic ce nu depaseste 22% din volum. alcool si bauturi alcoolice a) bauturi distilate si spirtoase cu un continut de alcool ce depaseste 22% din volum: alcool etilic netratat de 80% din volum si peste: 1 litru. (5) Reclamaţia prealabilă poate fi introdusă de expeditor sau de destinatar. dacă aceste împrejurări au survenit între momentul depunerii trimiterii poştale la punctul de acces şi momentul livrării la destinatar. ziarele si publicatiile periodice . vinuri spumoase. 30 alin. 2002 privind serviciile postale (1) Furnizorul de servicii poştale este răspunzător faţă de utilizatori pentru prestarea serviciului în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul încheiat cu expeditorul.(1) este termen de prescripţie şi curge de la data primirii răspunsului la reclamaţia prealabilă sau. (6) Termenul de păstrare pentru trimiterile poştale este de 18 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces. tafia. (5) cartile. (4) Termenul de soluţionare a reclamaţiei prealabil adresate furnizorului de servicii poştale este de 3 luni şi se calculează de la data introducerii reclamaţiei. sunt scutite de la plata drepturilor vamale. (3) Termenul de introducere a reclamaţiei prealabile adresate furnizorului de servicii poştale este de 6 luni şi se calculează de la data depunerii trimiterii poştale la punctul de acces.31 din 30 ian.e). si c) parfumuri : 50 ml sau apa de toaleta : 250 ml. dacă prin acordurile internaţionale la care România este parte nu se prevede altfel. lichioruri : 1 litru sau o combinatie proportionala a acestor produse. (3) daca valoarea globala a bunurilor din colet depaseste suma prevazuta la alin (2). Pentru bunurile enumerate mai jos scutirea prevazuta la art. de la expirarea termenului de soluţionare a acesteia. scutirea va fi acordata doar pana la concurenta acestei sume pentru bunurile care. în cazul în care nu s-a răspuns la reclamaţia prealabilă. inclusiv bunurile mentionate la art. sunt constituite din bunuri a caror valoare totala nu depaseste 45 euro/colet. importate separat. e). (8) Termenul pentru introducere a cererii de chemare în judecată este de 6 luni pentru trimiterile poştale interne şi de un an pentru cele internaţionale. . cu exceptia celor care lezeaza moralitatea publica. RĂSPUNDEREA PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR POŞTALE Extras din ORDONANŢA nr. (1) este limitata . furnizorul de servicii poştale răspunde pentru paguba pricinuită. (9) Termenul prevăzut la alin. (7) Termenele prevăzute în prezentul articol se aplică şi în cazul trimiterilor poştale internaţionale. lit. (4) bunurile introduse peste limitele prevazute la alin (2) sunt supuse platii drepturilor de import potrivit prevederilor legale in vigoare. 31. sau b) bauturi distilate si spirtoase si aperitive pe baza de vin sau alcool. ar fi putut beneficia de scutire.

distrusă sau deteriorată. distrugere parţială sau deteriorare a trimiterilor poştale. 43 furnizorul de servicii poştale este exonerat de răspundere în următoarele situaţii: a) paguba s-a produs ca urmare a faptei expeditorului. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. pentru trimiterile poştale depuse închise. în caz de pierdere parţială. pentru coletele care nu fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. se restituie numai tarifele încasate suplimentar faţă de tarifele aplicabile pentru serviciul poştal standard. distrugerea totală sau parţială sau prin deteriorarea trimiterii. (18) În toate cazurile menţionate la art. furtul. distrugere parţială sau deteriorare: 1. (16) În afara despăgubirilor prevăzute la alin. în acest caz expeditorul are dreptul la restituirea tarifelor achitate.(10) Cererea de chemare în judecată va fi însoţită de dovada îndeplinirii procedurii reclamaţiei prealabile. cu suma prevăzută la lit. b) paguba s-a produs ca urmare a faptei unei terţe persoane pentru care furnizorul de servicii nu este chemat. a) pct. (11) Expeditorul are dreptul la o despăgubire corespunzătoare valorii reale a prejudiciului cauzat prin pierderea. nominalizate de expeditor prin indicaţii speciale. în condiţiile prevăzute de art. pentru trimiterile postale cu valoare declarata. cu cota-parte din suma prevăzută la lit. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate nu se despăgubesc. 2. (1) lit. după livrarea acesteia destinatarului. cu excepţia tarifului de asigurare. să răspundă. cu cota-parte corespunzătoare greutăţii lipsă din valoarea declarată. stabilită în raport cu greutatea lipsă sau cu greutatea conţinutului deteriorat. cu întreaga valoare declarată. . (17) În cazul neefectuării prestaţiilor care constituie caracteristici suplimentare ale serviciilor cu valoare adăugată. când furnizorul de servicii poştale a omis încasarea rambursului de la destinatar.46. (12) Expeditorul poate renunţa la dreptul său de despăgubire în favoarea destinatarului. furt sau distrugere totală: 1. pentru trimiterile poştale depuse deschise. d) paguba s-a produs ca urmare a unui caz de forţă majoră sau a cazului fortuit. 3. 4. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. după cum urmează: a) în caz de pierdere. (15) Când expeditorul a declarat o valoare mai mică decât cea reală. cu întreaga valoare declarată. care fac obiectul unui serviciu de trimitere cu valoare declarată. (14) Pierderea completă a conţinutului este echivalentă cu pierderea trimiterii poştale. b) în caz de pierdere parţială.43. 5. 2. cu valoarea declarată pentru partea lipsă. c) trimiterea a fost primită fără obiecţii de către destinatar. despăgubirea este la nivelul valorii declarate. potrivit legii. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. valoare care nu va depăşi limitele prevăzute la art. (13) Furnizori de servicii poştale răspund pentru trimiterile poştale interne. înscrisă în nota de inventar. pentru o trimitere poştală care face obiectul unui serviciu de trimitere contra ramburs. a) se restituie şi tarifele încasate la depunerea trimiterii poştale la punctul de acces. 4. cu întreaga valoare a rambursului. 3. cu întreaga sumă depusă la punctul de acces. altele decât coletele. 5. până în momentul livrării la destinatar. a) pct.

bl. 48. 8. RETEAUA INTERNA: Agentia 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Adjud Posta Atlassib Agnita Posta Atlassib Alba Iulia Posta Atlassib Alexandria Auto Posta Atlassib Alexandria Posta Atlassib Arad Posta Atlassib Avrig Posta Atlassib Bacau Posta Atlassib Baia Mare Posta Atlassib Barlad Posta Atlassib Bistrita Posta Atlassib Blaj Posta Atlassib Oras Adjud Agnita Alba Iulia Alexandria Alexandria Arad Avrig Bacau Baia Mare Barlad Bistrita Blaj Adresa Str. nr. Dunarii. 1 Str. Calea 6 Vanatori. nr. nr. Energiei. nr. nr. Stroe Belloescu.Trimiterile poştale care nu au putut fi livrate destinatarilor şi nici expeditorilor devin proprietatea furnizorului de servicii poştale după expirarea termenului de păstrare prevăzut la art. 8 Str. Nicolae Balcescu. sc. 3 Strada Mircea cel Batran nr 83 Str. 218. nr. Sasilor. Avram Iancu. nr. L2.jud. 10 Telefon 0237-640030 0269-510066 0258-834228 0247/421166 0247-421033 0257-256595 0269-523708 0234-588020 0262-250029 0235-412555 0263-235020 0258-710333 Fax 0237640030 0269513160 0258834228 0247/42116 6 0247421018 0257256595 0269523708 0234588020 0262250029 0235412555 0263235020 0258710333 E-mail - . ap. piata jud Vrancea Str. 2-4 Str. 12 str. nr 10. 25 B-dul Traian. ap. 11. nr. după caz. 25 Str. (6) sau (7). 4 B-dul Republicii. 40 alin. B6. bl. B. nr. nr. Bradului. Vaslui B-dul Decebal.

nr. bl.Calea Mosilor. sc. nr. C 2 B-dul Unirii. 7 B-dul Iuliu Maniu. 31-33 Sos. 39 Complex Come and Go Calea Bucuresti. Prelungirea Bucuresti. 2 B-dul Republicii. L 1. 23 B-dul Dimitrie Pompeiu. nr. bl. nr. J. B D-dul Dacia. parter Calea Bucuresti. nr. Nr. nr. nr. Gheorghe Sincai. Galati.Giurgiului Posta Atlassib Bucuresti-gara Posta Atlassib Bucuresti-Obor Posta Atlassib Buzau Posta Atlassib Campia Turzii Posta Atlassib Calarasi Posta Atlassib Campulung Posta Atlassib Caracal Posta Atlassib Caransebes-Posta Atlassib Cisnadie Posta Atlassib Cluj Intern Posta Atlassib Cluj Posta Atlassib Constanta Autogara Posta Atlassib Constanta Posta Atlassib-Delfinariu Craiova Posta Atlassib Dej Posta Atlassib Deva Posta Atlassib Dorohoi Posta Atlassib Fagaras Posta Atlassib Falticeni Posta Atlassib Focsani Posta Atlassib Galati Posta Atlassib Giurgiu Posta Atlassib Hunedoara Posta Atlassib Iasi Posta Atlassib Lugoj Posta Atlassib Angelina Voiaj Colaborator Posta Atlassib Botosani Braila Brasov Brasov Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Buzau C. 4 Obor . 13-15 Str.81 B-dul Unirii. 18 Str. nr. bl.13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 Botosani Posta Atlassib Braila Posta Atlassib Brasov Bartolomeu Posta Atlassib Brasov Posta Atlassib Buc. Morilor. nr. 0214202520 0213350809 021-2232976 021-2520345 0238-720571 0264-365554 0242-331344 0248-511301 0249-514411 0255-511773 0269-563708 0741-194048 0264-536838 0241 626001 0241-543021 0251-412470 0264-211011 0254-231505 0231-614999 0268-218004 0230-543758 0237-610045 0236-480002 0246-210742 0254-748784 0232-213673 0256-356648 - 0231538080 0239627710 0268474135 0268327121 0213110113 0214202520 0213350809 0212232976 0212522636 0238720571 0264367111 0242331344 0249515168 0255511611 0269563708 0264536838 0241543021 0251412470 0264212283 0254231505 0231614999 0268218004 0230546676 0237610045 0236480002 0246210742 0254748784 0232213673 0256356648 - . Sc. Brezoianu Posta Atlassib Bucuresti Posta Atlassib Bucuresti. nr. Alexandriei (Autogara Rahova) nr. nr. Nr. Cindrelu. 101 Str. BR 5b Str. ap. Giurgiului nr. Garii. 4. 24 Str. 3. 2 Str. parter. bl. 21 D. sc. Garii. 60. A. nr. Traian Viua. parter Str. Bucuresti. bl. sc. bl. Iasilor. 9 - 0231-538080 0239-627710 0268-474135 0268-327121 021-3110113 021-4205782. Antonio Caracalla. A. bl.Turzii Calarasi Campulung Caracal Caransebes Cisnadie Cluj Cluj Constanta Constanta Craiova Dej Deva Dorohoi Fagaras Falticeni Focsani Galati Giurgiu Hunedoara Iasi Lugoj LUPENI Str. 12. 13. nr. 9. ap. 18F. 21. B 1. 206 Str. Brezoianu. parter Str. 103. 1 Str. 4B Str. bl. I. bl. nr. Unirii. ap. Ion Mihalache. nr. parter Str. nr. I 37. Duca. 314. Verde Nr. Libertatii. nr. parter Str. ap. 17 A B-dul Mamaia. Laminoristilor Str. bl. bl. Nr. Gh. Brailei. bl. bl. 16-18 Str. parter Str. 33 bis. 5. 164 Sos. 88 A. ap. 266. sector 4 Str. 3 Str. G2.

3 str 1 Decembrie 1918. nr. 70 Str. 1 B-dul Cosminului. 1 Str Eroilor. Primariei. Str Stefan Cel Mare. 30 Str. Iernutei. ap. nr 38. Primaverii. 43. sc. parter Str. ap. 5 B-dul Vanatori. 14 Str. 41 B-dul Timisoarei. B2. 21 Str. nr. 123. 1 Decembrie 1918. 23A Str. nr. nr. 1 P-ta M. Morii. 163 0751-519239 0269-844355 0266-311616 0234-363571 0242-515876 0234-321537 0259-475388 0252-360203 0232-710172 0254-540120 0233-212300 0248-223618 0244-529528 0244-510700 0230-567225 0238-561180 0265-511651 0255-210144 0250-733378 0250-732175 0233-741989 0261-750505 0258-730177 0267-320050 0269-224101 0269-218152 0265-770108 0249-437286 0243-236020 0230-531466 0245-210511 0236-813136 0265-268401 0751519239 0269844355 0266311616 0234363572 0242515505 0234321537 0259475388 0252360203 0232710172 0254540660 0233212300 0248223618 0244407759 0244510700 0230567225 0238561180 0265511014 0255210144 0250733378 0250732175 0233741989 0261711636 0258730177 0267310395 0269226474 0269242578 0265777249 0249437286 0243236020 0230531466 0245210511 0236813136 0265268401 . nr. Argesului. ap. Tineretului. Gheorghe Sibiu Sibiu Sighisoara Slatina Slobozia Suceava Targoviste Tecuci Tg. 18. nr. bl. Nr. nr. Colinei. M Kogalniceanu. Mures Posta Atlassib Medgidia Medias Miercurea Ciuc Moinesti Oltenita Onesti Oradea Orsova Pascani Petrosani Piatra Neamt Pitesti Ploiesti Ploiesti Radauti Ramnicu Sarat Reghin Resita Rm. 4 Str. Toamnei.Valcea Rm. nr. nr. nr 24 Str. 8. nr. parter Str. 3. 9-11 (Autogara Ploiesti Sud) Str. Eroilor. nr. nr. FA 23 A. incinta Auto Mondotrans Gh Patrascu.6 Str. Stefan cel Mare. bl. 7 Str. Kogalniceanu. 10 Calea lui Traian. parter Str. Posta Atlassib Pitesti Posta Atlassib Ploiesti . bl. A. Bl E1. nr. Gib Mihaescu. 1 Str. nr. 24 C Str. Tudor Vladimirescu.Autogara Posta Atlassib Ploiesti Posta Atlassib Radauti Posta Atlassib Rm Sarat Posta Atlassib Reghin Posta Atlassib Resita Posta Atlassib Rm Valcea II Posta Atlassib Rm. nr. ap. nr. nr. nr. 161 Str. 10 Str. R1. 14 Str. ap. ap. Republicii. nr. nr.-Magazia Centrala Sighisoara Posta Atlassib Slatina Posta Atlassib Slobozia Posta Atlassib Suceava Posta Atlassib Targoviste Posta Atlassib Tecuci Posta Atlassib Tg. nr.46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 Medgidia Posta Atlassib Medias Posta Atlassib Miercurea Ciuc Posta Atlassib Moinesti Posta Atlassib Oltenita Posta Atlassib Onesti Posta Atlassib Oradea Posta Atlassib Orsova Posta Atlassib Pascani Posta Atlassib Petrosani Posta Atlassib Piatra N. nr. 4 Str. Miko Imre. A. Vasile Alecsandri. Tractorului. Depoului. Autogarii. bl 13. nr. 10A. i 2. M 7 Calea Traian.Valcea Posta Atlassib Roman Posta Atlassib Satu Mare Posta Atlassib Sebes Posta Atlassib Sf. bl.A. Gheorghe Posta Atlassib Magazie Atlassib Sibiu-P. sc. parter B-dul 1 Decembrie. Garii ( Complex Comercial Gara). bl. 2-8 Str. Mures B-dul Independentei. parter Str.Valcea Roman Satu Mare Sebes Sf. nr 50.

bl. sc. parter Nicolae Titulescu INTRARE AUTOGARA DREAPTA Calea Lugojului str Dorobantilor nr 59-63 Str. bl 176. bl. Jiu Posta Atlassib Timisoara Posta Atlassib Tr.79 80 81 82 83 84 85 86 87 Tg. 23 0233-790075 0253-215171 0256-499897 0247-411209 0252-314509 0240514853 0235-310970 0230-372585 0260-611400 0233790075 0253212425 0256499897 0247411209 0252314509 0240514853 0235310970 0230372585 0260611400 9. B Str. nr 66. ap. Smardan. M 7.Severin Tulcea Vaslui Vatra Dornei Zalau B-dul Mihai Eminescu. nr. Posta Atlassib Tulcea Posta Atlassib Vaslui Posta Atlassib Vatra Dornei Posta Atlassib Zalau Posta Atlassib Tg.Jiu Timisoara Tr. sc D Str.Magurele Tr. David Praporgescu. Neamt Tg. A 27. Stefan cel Mare. 34. nr. bl. 36 Str Pacii. Neamt Posta Atlassib Tg.RETEAUA INTERNATIONALA: Agentii Internationale Anglia Franta Spania Portugalia Germania Olanda Austria Elvetia Ungaria Republica Moldova Suedia Danemarca . 57 Str.S. Republicii. 1 Str. Simion Barnutiu. nr. Magurele Posta Atlassib Drobeta T.

717 580.720 30.201.850 557.528 4.116.073.425 5.161.799 30.792 14. Indicatori din Contul de Profit si Pierdere ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Cifra de afaceri Total venituri Total cheltuieli Profit brut Profit net Numar salariati * Valori exprimate in mii Lei.489 1.113 465.367.107 9.990.714 231 2007 9.000 N/A 697.472 30.831 4.183 478.290 1.426 3.904 3.832 437 .659 3.600.180 2.755 2.902.009 15.237 1.171 366.045.544 2.928 392 2009 20.104.440.422 2008 2.093.255.099 13.623.230 120 2006 5.034.671 N/A 103.922 21.674 818. TABELE BILANT: Indicatori din Bilant ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total active imobilizate Total active circulante Stocuri Casa si conturi Creante Capitaluri total Capital social Provizioane Datorii total 2005 302.455 1.387 * Valori exprimate in mii Lei.934 28.970 18.879 17.283.052 4.279.851 3.370.074 498.513 30.281.000 N/A 845.996 5.178 328 2008 14.759 1.175.101.322.955 1.900 9.490 352.000 N/A 1.015.244.157.680 439.605 2007 693.379.100 N/A 4.336 499.100 N/A 3.863.609 287.692 30.145. 2005 3.683.672 2009 4.595.902.969 48.979 23.322 679.911.868.872.832 2006 287.Italia Belgia Grecia (nou) 10.372 474.325 1.853.

9269 1.2333 12.5019 2.8682 1.4338 29.0401 1.6446 Rentabilitatea capitalului propriu dupa impozitare -823.4282 3.0036 Indicatori de Profitabilitate ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL 2005 2006 2007 2008 2009 Marja de profit brut (%) Marja de profit net (%) 11.4500 15.2293 102.19%) Viteza de rotatie total active (nr de ori) 2005 1.6941 75.0780 2008 1.0429 15.0066 9.0482 2.6729 2009 0.9873 0.8437 2.0397 1.2628 47.6122 5.3712 Indicatori de Eficienta a Activitatii Operationale ai POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Viteza rotatie stocuri (zile) Viteza incasari creante (zile.6090 2.6729 0.8355 1.0490 58.3424 1.4207 48.8871 2.4282 2007 1.7977 2006 1.8770 4.0439 .7323 18.3222 35.8159 2.0439 1. corectat cu TVA .7617 Rentabilitatea capitalului propriu inainte de impozitare -987.4335 7.2371 2.1786 13.0780 2.2650 63.0647 29.9802 11.5407 0.7977 1.Indicatori Derivati din Bilant pentru POSTA ATLASSIB CURIER RAPID SRL Total datorii / capitaluri proprii Total datorii / total active Capitaluri proprii / total active 2005 2006 2007 2008 2009 1.9265 2.1895 123.

în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. . datorită serviciilor de înaltă calitate încă din data de 25.locul 4 .locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. CERTIFICATE: Ca urmare a activităţii depuse S. .în activitatea de curierat.locul 8 pe ţară în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR PRIVATE – ediţia 2005”.pe judeţ.locul 1 în”TOPUL COMPANIILOR PERFORMANTE. .C. .11. ediţia 2007”.2006. realizat de Camera de Comerţ.certificarea ISO 9001:2001 .Sibiu. pentru servicii.în activitatea de curierat.01. ediţia 2006”. a obţinut: .în activitatea de curierat. ediţia 2005”. ediţia a-XIII-a -2006.în activitatea de curierat. realizat de Camera de Comerţ şi Industrie a României. POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID S.L. . Industrie şi Agricultură . .locul 1 în”TOPUL NAŢIONAL AL FIRMELOR”.R.

12. Str. reg.550135. CONTACT: SEDIUL CENTRAL Adresa : RO . comertului J32/1036/2003 Capital social: 30. Autogarii Nr 1 (Autogara Turnisor) Sibiu Telefon Fix: • Telefon Mobil: • • Fax: • 0269/228821 0269/218152 0741/269788 0741/194045 0269/242578 • Cod fiscal: RO 15673471 Nr.100 lei .

ro control@postaatlassib.ro 1. dinamica si complexa. Descompunerea se face în trepte. Cuvântul “diagnostic” este de origine greaca si înseamna “apt de a discerne”. în vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia unui agent economic. analiza financiara studiaza mecanismul de formare si modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente în parti simple si prin depistarea factorilor de influenta. Analiza financiara reprezinta un ansamblu de concepte. El are în economie aceeasi acceptiune ca în medicina. BILANŢUL CONTABIL Diagnosticul financiar este un instrument la îndemâna managerilor care permite formularea unor judecati de valoare calitative si/sau cantitative privind starea.ro posta@atlassib.ro office@postaatlassib.Numar Telefon UNIC pentru Romania: 08010300300 (tarif fara suprataxa) E-mail General: Informatii (Relatii Clienti) Reclamatii Departamentul vanzari Relatii Servicii Internationale Departamentul Resurse Umane posta@atlassib. Întreprinderea care face obiectul analizei economico-financiare este o organizatie sociala cu o structura specifica.ro personal@postaatlassib. INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ. demersul diagnosticului impune analiza complexa a mecanismului de formare si modificare a fenomenelor specifice. la nivelul si calitatea performantelor sale. 1. De aceea. tehnici si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe.2 . dinamica si perspectivele unui agent economic. la gradul de risc într-un mediu concurential extrem de dinamic. Indiferent de domeniul de utilizare. de la complex la simplu în .1.2.ro asistmanager@postaatlassib.

Dar. 1.A. persoanele cele mai dependente si mai implicate în sistemul contabil sunt managerii unei societati. dupa mecanismul clasic. prin agregarea anumitor date sau divizarea altora. prezentând interes pentru actionari. Aceasta conceptie asupra bilantului raspunde mai bine analizei structurii financiare. Pe baza datelor si a detaliilor prezentate în anexa la bilant se vor modifica datele contabile astfel încât ordonarea posturilor de activ si pasiv sa se faca exclusiv pe criterii de lichiditate. presupune retratarea posturilor din bilant si regruparea elementelor bilantiere. EUROCONSTRUCT S. EUROCONSTRUCT S. Corectiile aplicate bilantului contabil. Bilantul “lichiditate-exigibilitate” urmareste sa puna în evidenta capacitatea întreprinderii de a-si onora angajamentele asumate fata de terti. analizei echilibrului financiar.vederea identificarii cauzelor finale care explica o anumita stare de fapt. Punctul de pornire al unei analize financiare. Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic. salariatii si sindicatele care folosesc informatiile contabile pentru a evalua stabilitatea si profitabilitatea organizatiei care îi plateste. Informatia financiara poate fi gasita în documente contabile de sinteza. a riscurilor si a bonitatii financiare. dar si pentru creditori (activul patrimonial fiind o garantie a drepturilor lor).2000 în anexe.2. care trebuie sa foloseasca informatiile economice în directionarea activitatii întreprinderii si controlul realizarii obiectivelor. Pentru a efectua analiza financiara a S. analizei rentabilitatii financiare. Ea poate fi prelucrata si transformata astfel încât sa corespunda anumitor utilizari si interese. Alti beneficiari ai informatiilor furnizate de bilant sunt: institutiile guvernamentale care solicita informatii economice în scopuri privind impozitarea veniturilor. contabil si fiscal. am grupat informatiile cuprinse în bilanturile contabile si din anexele la bilant din anii 1997 . fara a raspunde cu promtitudine obiectivelor financiare care urmaresc mai ales probleme prezente si viitoare decât probleme trecute. privesc: . un anumit nivel de performanta sau o anumita evolutie a lor. BILANŢUL FINANCIAR Realizarea bilantului financiar se face plecând de la bilantul patrimonial. Construirea bilantului financiar al S.C. Bilantul patrimonial este un inventar al averii întreprinderii realizat pentru masurarea valorii reale a patrimoniului.C. respectiv exigibilitate. Pentru a raspunde obiectivelor financiare se construieste bilantul financiar. astfel încât sa se obtina marimi semnificative pe plan financiar. Între datele furnizate de bilantul patrimonial si realitatea financiara a întreprinderii pot sa apara distorsiuni.A. prezentând o situatie de fapt. informatia de baza este bilantul contabil (bilantul patrimonial) si anexele la bilant.2.

Astfel. - Participarea salariatilor la rezultatele exercitiului. creante . sa dea imaginea derularii diverselor cicluri. ele neaco-perind . Analiza bilantului functional nu are ca scop sa inventarieze averea întreprinderii. . ceea ce permite analiza activitatii pe cicluri de operatiuni. ciclul de finantare. Aceste elemente de activ fictiv se scad atât din activul bilantului. se disting: stabile. ci sa prezinte nevoile acesteia si modul de finantare. reclasificarea participarii salariatilor la profit.2. caruia îi corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta de exploatare. ciclul de investitii. daca participarea salariatilor a fost varsata sub forma .reclasificarea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli . b) regruparea elementelor bilantiere. prime de rambursare a obligatiunilor).3. se înregistreaza la „ Datorii pe termen scurt”. cheltuieli înregistrate în avans. cu aceeasi suma. BILANŢUL FUNCŢIONAL Conceptia functionala considera bilantul ca pe un ansamblu de stocuri de utilizari si resurse. diferente de conversie activ. cheltuieli de cercetare – dezvol-tare. daca participarea este destinata sa fie varsata întro perioada mai mica de un an. datorii pe termen mediu si lung si datorii pe ter-men scurt c) înregistrarea datoriei fiscale 1. decontari cu asociatii privind capitalul. se clasifica astfel: . activele circulante (stocuri. ciclul de exploatare. caruia îi corespunde activul stabil (aciclic) si respectiv. având un termen de exigibilitate mai mic de un an . riscuri si cheltuieli. conturi de regularizare si asimilate. actiunilor atribuite salariatilor . Pasi-vul cuprinde: capitalurile proprii . resursele .în fapt. disponibilitati).a) retratarea bilantului care presupune: eliminarea elementelor de activ fictiv ( cheltuieli de constituire ocazionate de majorarea sau reducerea capitalului. veniturile înregistrate în avans.în capitalurile proprii. caruia îi corespunde ansamblul resurselor. luând în considerare rolul fiecaruia în functionarea întreprinderii.în datorii pe termen scurt. Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se efectueaza dupa apartenenta la un ciclu sau altele. retratarea grupei „ Conturi de regularizare – pasiv”. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt incluse în capitalurile proprii. cât si din pasivul bilantului. Activul cuprinde activele imobilizate.

PASIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Capital permanent (CP) FRN Datorii pe termen scurt . deoarece pleaca de la premisa de continuitate a activitatii. lichiditatea si solvabilitatea. necesarul de fond de rulment. 2.1.1 Fondul de rulment net Se calculeaza pe baza bilantului financiar.1. Reprezentarea grafica a fondului de rulment net ACTIVELE BILANŢULUI FINANCIAR Active imobilizate (AI) Active circulante (AC) (DTS) Fondul de rulment net se modifica datorita posturilor de activ si de pasiv din bi-lant.1). ca diferenta între capitalul permanent (CP) si activele imobilizate (diferenta dintre resursele stabile si utilizarile stabile) sau ca diferenta între active circulante (AC) si datoriile pe termen scurt (DTS) ( figura 4.1 Nevoia de fond de rulment Echilibrul financiar al firmei reprezinta un complex de corelatii stabilite între diferite fluxuri financiare. Acest excedent de resurse permanente. face posibila identificarea nevoilor de finantare pe care le are întreprinderea si a surselor de finantare disponibile.1.Prin felul cum este conceput. Se poate afirma ca echilibrul financiar se realizeaza atunci când firma are fond de rulment suficient pentru a asigura atât nevoia de fond de rulment.1. Indicatorii echilibrului financiar 2. cât si un sold de tre-zorerie pozitiv. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezinta excedentul de resurse permanente care asigura finantarea activelor circulante.1. 2. bilantul functional raspunde cerintelor unei analize economico-financiare. Notiunea de fond de rulment poate lua diferite forme: 2. trezoreria. rezultat din partea de sus a bilantului. iar elementele de activ si pasiv sunt privite ca structuri supuse unei permanente schimbari pe parcursul evolutiei financiar-patrimoniale a întreprinderii si. Cresterea fondului de rulment net se poate realiza prin cresterea resurselor stabile (ca-pitalul permanent) si scaderea utilizarilor stabile ( active imobilizate). este folosit pentru acoperirea nevoilor de finantare din partea de jos a bilantului si este folosit pentru reînnoirea activelor circulante. Figura 4. în acelasi timp. Se poate afirma ca echilibrul financiar se apreciaza cu ajutorul urma-torilor indicatori: fondul de rulment.

se prezinta conform tabelului 4. .1.C.A.Fondul de rulment net se poate determina în doua moduri: FRN= CAPITAL PERMANENT . EUROCONSTRUCT S.ACTIVE IMOBILIZATE NETE FRN= ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN SCURT Evolutia marimii fondului de rulment net calculat la S. .

879 21.513 1.562.203 20.371 -5.122 150.835.139.882 6.208 46.909 96. AC. capitalurile permanente finantând o parte di activele circulante iar o parte din resursele permanente contribuie la realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.315 12.448.562 16 -22.170.570.412 6.Fondul de rulment net [mii lei] Tabelul 4.742 30.682 6.682 6. Specificatie FRN CA AC NFR rFR rfAC U/M Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Zile/an % 1998 1997 1999 2000 -2.778.890 53.464.293.050 80.197 10.426.882 -2.1.983.203 20.615 14.256.464.): rata fondului de rulment net ( „marja de securitate a firmei”) rFR = (FRN / CA) * 360 rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment .690 1.448.120 8. cu ajutorul urmatorilor indicatori (tabelul 4.710.838 40.062.562. Analiza fondului de rulment net se realizeaza în general prin metoda ratelor.300. Specificatie Capital permanent Active imobilizate nete FRN Active circulante Datorii pe termen scurt FRN 1997 1998 1999 2000 9.395.175.432 7.175.256.432.682 6.464.988.562.13 .591 102.63 12.500.742 8.604.36 -0.737.300.2.855.448. situatie nefavorabila de dezechilibru financiar datorat nerespectarii principiului de finantare conform caruia nevoilor permanente li se aloca resurse permanente.997 24.84 27 15 16.412 1.255 -1.197 10.255 7.256. 1999 si 2000 fondul de rulment net este pozitiv ceea ce înseamna un echilibru pe termen lung.336 -4.active circulante rfAC = (FRN / AC) * 100 - rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR = (FRN / NFR) * 100 Analiza fondului de rulment net Tabelul 4.828.812 916.2.742 În anii 1997.371 84.412 6.453.406.085. În anul 1998 fondul de rulment net este negativ .426.25 30.890 53.882 -2.855.783 77.

664 2000 81.034 -1. ceea ce reprezinta un deficit al capitalului propriu fata de activele imobilizate.253.828.06 682. Fondul de rulment strain Reflecta masura îndatorarii pe termen lung pentru finantarea nevoilor pe termen lung si se calcule aza cu relatiile: FRS = FRN – FRP FRS = Capital permanent – Capital propriu . între 20% si 45%.256.983.682 0 0 8.500.463.742 20.831.882 -2.412 -1.690 -14. valoarea optima a acestei rate fiind rfNFR > 100% .783 77.562.448.927 1.062.245 Din tabelul anterior se observa tendinta clara de scadere a fondului de rulment propriu. astfel putem spune ca un nivel cu adevarat îngrijorator s-a atins în anul 1998 când nu a fost posibila finantarea activelor circulante din sursele temporare.448.2.371 1999 75.927. variaza în functie de sectorul de activitate si specificul activitatii desfasurat de fiecare firma.448. Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment.432.562.034 6.676. din fondul de rulment asigura imaginea derularii procesului de exploatare din societate.3. Fondul de rulment propriu Pune în evidenta gradul în care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalu-rile proprii si re prezinta excedentul capitalurilor proprii în raport cu activele imobilizate nete.463.1. Rata finantarii activelor circulante din fondul de rulment net optima . 2.1.882 -2. Se determina pe baza relatiilor : FRP= Capitalul propriu – Active imobilizate nete FRP= FRN – Datorii pe termen mediu si lung Fondul de rulment propriu [mii lei] Tabelul 4.95 Rata fondului de rulment net în conditii de echilibru financiar ar trebui sa fie în-tre 30 si 90 zile pe an.412 96.882 -2. 2.909 1. Valorile scazute ale acestei rate ne arata faptul ca nu se poate realiza acoperirea necesarului de fond de rulment din fondul de rulment.245 1. Specificatie Capital propriu Active imobilizate nete FRP FRN Datorii pe termen mediu si lung FRP 1997 9.12 56.77 -107.879 1998 21.997.412 6.997.1.1.997 24.656 7.139.776 -14.464.rfNFR % -1.3. Marimea acestei rate este direct proportionala cu marimea fon-dului de rulment net.562.

591 102.448.256.18 30.256.63 2000 6.682 8.676.43 2.742 53.776 2.1.396.927. din surse temporare corespunzatoare (datorii din exploatare: furnizori.3.448.464.682 6.36 -25. sunt acoperite.882 -2.500.562.Fondul de rulment strain [mii lei] Tabelul 4.1.5.990.006.882 2.882 -2.412 6.742 15.664 81.882 -2.562.656 0 0 8.742 1.682 5. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment Se determina ca raport între marimea fondului de rulment si valoarea stocuri-lor de finantat. Specificatie FRN ( mii lei) Stocuri ( mii lei) r FRN/St ( % ) 1997 1. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment Rata finantarii activelor circulante pri fondul de rulment net se calculeaza ca raport între marimea fondului de rulment si v aloarea activelor circulante de finantat.855.371 75. NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare .253.432.300.464. Nevoia de fond de rulment este tocmai diferenta dintre necesitatile de finantare ale ci-clului de .776 9.432.085.927.253.076 40.900 -75.997.1.371 84.432 9.412 6.175.412 -1. în cea mai mare parte. Specificatie FRN FRP FRS Capital permanent Capital propriu FRS 1997 1998 1999 2000 1.4.927 20.463. Specificatie FRN (mii lei) Active circulante 1997 1998 1999 1.203 20.412 3. Evolutia ratei finantarii activelor circulante prin NFR Tabelul 4.311 117.255 12.426.604.448.448.464.890 16.43 1999 6.562. Evolutia ratei finantarii stocurilor prin FRN Tabelul 4.831.6.034 0 0 8.340.879 21.4.2.256.12 (mii lei) r FRN/AC (%) 2.22 1998 -2.562.197 10.16 2000 6.927 20.245 -14.062 72. creditori etc).879 21.500.

disponibilitati DTS.988.208 0 14..170. În ceilalti ani.812 1999 20.855. valoarea creantelor.credite bancare pe termen scurt Necesarul de fond de rulment [mii lei] Tabelul 4.400 8. NFR= Active curente – Pasive curente NFR = (AC – Disp.803 12.active circulante Disp.) –( DTS – CBTS) AC. Specificatia AC Disp.166. durata ciclului de exploatare. respectiv .615 0 12.951 46. reprezinta partea din activele curente care trebuie finantata din pasivele curente.175.835.570.) 6.846.112.513 0 46. în raport cu sursele temporare.203 2.890 5.035. sezonalitatea activitatii. înregistrând tendinte similare (Figura 4. situatia fiind rezultatul unei politici de in-vestitii în domeniul activitatii de exploatare si al cresterii volumului de activitate.406. organizarea gestiunii firmei.737.327 14. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de : marimea stocurilor.7.208 1.336 1998 10.304 40.221.) .exploatare si datoriile de exploatare.197 2.315 -1. durata de rota-tie a activelor si pasivelor etc.406. 2000 .datorii pe termen scurt CBTS.426. 1997.563 15.2.453.008.979 7.615 -4.255 12. Aceasta situatie este si ca urmare a relaxarii scadentelor datoriilor. Altfel spus. 1998. Marimea necesarului de fond de rulment depinde de nivelul cifrei de afaceri.119 2000 53.391.315 0 (DTS-CBTS) 7.737.562 Nevoia de fond de rulment pozitiva din anul 1999 a semnificat un surplus de ne-voi temporare. volumul de activitate.513 -5.742. structura exploatarii.835.293. nevoia de fond de rulment a fost ne-gativa . Active curente DTS CBTS Pasive curente NFR 1997 8. natura secto-rului de activitate. ceea ce înseamna un surplus de surse temporare în raport cu nevoile corespunza-toare de capitaluri circulante .300.170.218 (AC-Disp.

rata necesarului de fond de rulment rNFR = NFR / CA * 360 rata de acoperire a necesarului de fond de rulment rfNFR rata de finantare a necesarului de fond de rulment prin trezorerie rT = T / NFR * 100 analiza necesarului de fond de rulment Tabelul 4.710.9 2.336 -4.37 -207.2 -11.2.570.120 -4.Figura 4.035.778.395. Legatura dintre cifra de afaceri si necesarul de fond de rulment Analiza necesarului de fond de rulment se realizeaza în general .742.008.221. Specificatie NFR CA rNFR T rT U/M Mii lei Mii lei Zile/an Mii lei % 1997 1998 1999 2000 -1. Reprezinta surplusul sau deficitul de lichiditati generat de activitatea întreprinderii.02 -43.453.562 30.988. .119 -5.3 5 -3.838 40.050 80.400 5. prin metoda ratelor.2 Trezoreria netă.293.218 2.453.563 12.8.812 1.304 -212. Scade-rea acestei rate este benefica pentru firma si semnifica o îmbunatatire a trezoreriei. 2.94 412.122 150.95 Rata necesarului de fond de rulment uzuala este cuprinsa între 10% si 15%.

9.119 -5.304 0 0 0 0 2.562. Evolutia trezoreriei. mai ramân lichiditati pentru a efectua plasamente .Se calculeaza astfel: T= FRN-NFR sau T= Disponibilitati si plasamente .336 -4.412 6.742.742 -1.218 2.008.218 2. LICHIDITATEA . Specificatia FRN NFR T Disp.035.812 1. si plasamente Credite de trezorerie T 1997 1998 1999 2000 1.Credite de trezorerie T – trezoreria Trezoreria [mii lei] Tabelul 4.3.400 5. fara a afecta continuitatea activitatii.448.453.742.400 5.464. siguranta si lichiditatea optima.218 2.563 12.256.008. 2.453.221. înseamna ca fondul de rulment e suficient de mare pentru a asigura nu doar finantarea curenta a activitatii de exploatare ci.304 Trezoreria pozitiva în toti cei patru ani .453.742.035.563 12.3.562 2.882 -2.400 5.682 6.035.008.293. care trebuie sa asigure rentabilitatea. O trezorerie prea ridicata înseamna si unele deficiente manageriale în ceea ce priveste plasarea co-recta a lichiditatilor .563 12. Figura 4.304 2.988.570.

3.855.203 20.197 10.835.615 14. se defineste ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate la un moment dat în bani. 1] Dp – disponibilitati si plasamente ACl – active circulante lichide ( stocuri + disponibilitati si plasamente) Lichiditatea firmei Tabelul 4.Lichiditatea.513 .208 46.2 .255 Mii lei 7. Specificatie Active circulante Datorii pe termen scurt U/M 1997 1998 1999 2000 Mii lei 8. ca forma a echilibrului financiar. calculându.890 53.406.426. 2] 2) lichiditatea rapida (lr) se exprima ca raport între activele circulante lichide medii si pasivele circulante ( datorii pe termen scurt) ACl lr = —— PC Valoarea optima apartine intervalului [0.175. obligatiile pe termen scurt.737.6 .10.300.170.se cu relatia : Dp lfr = —— PC Valoarea optima se înscrie în intervalul [0. Aprecierea lichiditatii se face cu ajutorul urmatorilor indicatori indicatori: 1) lichiditatea curenta (lc) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoni-ale de natura activelor circulante în disponibilitati AC lc = ——— PC PC – pasive circulante ( datorii pe termen scurt ) AC – active circulante Valoarea optima se situeaza în intervalul [1.315 12. Mai poate fi definita ca si capacitatea pe care o are întreprinderea de a acoperi cu ajutorul activelor circulante. 1] 3) lichiditatea foarte rapida ( lfr ) reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen scurt din disponibilitati si plasamente.

capital social Nivelul sau optim este cuprins între [40%.37 0.513 0. din ultimii 2 ani ale lichiditatii curente si lichiditatii rapide se datoreaza unui volum mare de creante ne-recuperate si uneori miscarii lente a stocurilor.086.579 14.44 15. Figura 4.737.80 Mii lei 6.563 14.06 5.513 0.8 12.208 0. Valorile ridicate . 60%].20 0.53 Mii lei 2.4. 2. exceptie facând anul 1998 când .315 12.835.304 46.406.008.170.406.849. lichiditatea rapida cât si cea foarte rapida se situau sub valoarea optima.16 1.400 Mii lei 7.208 1. atât lichiditatea curenta. limita minima fiind 30% • solvabilitatea generala (SG) exprima gradul de acoperire a datoriilor totale catre terti .310.315 12.218 2.27 Din tabelul prezentat anterior se constata în general o tendinta normala a celor trei indicatori.4.615 0.737.179 46. din activele totale.36 1.778.170.035.835.135 6.Lichiditatea curenta Active circulante lichide Datorii pe termen scurt Lichiditate rapida Disponibilitati si plasamente Datorii pe termen scurt Lichiditate foarte rapida 1. în cazul falimentului. se pot con-stitui urmatoarele rate de solvabilitate: • solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul în care capitalul social asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung. În functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen lung. calculându-se cu relatia : AT AT – activ total . determinându-se cu relatia: CS SP = ――——— * 100 ÎTML+CS ÎTML – împrumuturi pe termen mediu si lung CS. Lichiditatea firmei. SOLVABILITATEA Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung.615 0.742.303 Mii lei 7.453.92 0.14 37.

.359 74.799 7.238 7.208 0 0 6. Solvabilitatea generala.170.439.671 81. Solvabilitatea firmei Tabelul 4.406.528.27 2.21 Solvabilitatea patrimoniala a firmei depaseste pragul de 60% .359 68.11.417 100 100 91.943 88.986 22.357.835.689 5.513 16.237.359 17.689 0 0 1.26 149.402.38 1997 2000 71.737.737.223.394.728 16.357.27 16.532.728 0 0 6.528.424.532.833 67. Specificatia CS ÎTML ÎTML+CS SP AT DTS ÎTML DT DTS+ÎTML+DT U/M Mii lei Mii lei Mii lei % Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei Mii lei SG 1998 1999 5.986 98.135 2.5.725.68 4.402.615 14. Figura 4.359 17.315 12.243.710.255.763.289 2.839.SG =—————— DTS+ÎTML+DT DTS – datorii pe termen scurt DT – dobânzi totale aferente Marimea sa optima este cuprinsa între 1 si 3.315 12. Solvabilitatea generala ne releva faptul ca în anul 1999 riscul neacoperirii datoriilor catre terti din valorificarea acti-velor a fost aproape inexistent. ceea ce înseamna ca ea are capacitatea de a-si plati datoriile pe termen mediu si lung.943 4.945 46.406. în ceilalti ani situându-se de asemenea în limite normale.752.194 34.

Cum sa alegem un contabil bun? Raspunsul este greu de dat. 1994). portioni et proportionalita” (Venetia. precum si toate . fara indoiala. Pentru minimizarea obligatiilor fiscale de plata catre bugetele publice.3. Nu exista o reteta de a gasi cel mai potrivit contabil pentru fiecare. decat sa optati pentru a-i plati acestuia un salariu minim.1 Contabilitate primara si notiuni de baza CASH FLOW CONTABILITATE PRIMARA SI CASH-FLOW I. sau de a beneficia de TVA deductibil de la bugetul de stat. In concluzie este mai bine sa-i oferiti contabilului un salariu motivant prin care sa beneficiati si de consultanta sa de specialitate. Este mult mai usor sa previi decat sa vindeci. iar contabilul dumneavoastra sa se rezume la a intocmi intregistrarile si documnetele contabile necesare. Aceasta defineste contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE 3. geometria. pentru a beneficia de informatii de specialitate inainte de a lua decizii. Ce este contabilitatea? Prima definitie data contabilitatii ii apartine italianului Luca Paciolo. Principalele concepte utilizate in contabilitate De realizarea evidentei contabile a firmei dumneavoastra se va ocupa. in lucrarea sa „Summa de aritmetica. Modalitatea cea mai frecventa este de a-l alege pe baza de referinte acordate de catre cunoscuti. un contabil autorizat. este obligatoriu sa aveti un dialog preliminar cu contabilul pentru a efectua anumite cheltuieli deductibile dorite.I. Dar cel mai important aspect este sa aveti un dialog permanent cu acesta.

transmitere si analiza a informatiilor (un ansamblu coerent de procedee si instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice. Modul in care aceste resurse sunt utilizate isi gaseste reflectarea in contabilitate in Activul bilantier. Principiul continuitatii activitatii – aceasta presupune ca persoana juridica isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil. . Principiile contabile Realizarea contabilitatii unei intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa respecte anumite principii si reguli contabile. precum si bunurile economice la care se refera. Echilibrul pe care se bazeaza inregistrarile contabile il reprezinta echilibrul dintre resursele mobilizate intr-o activitate si utilizarea acestora. fara a intra in stare de lichiditate sau reducere semnificativa a activitatii.afacerile acestuia.  Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica. 1. In cazul in care situatiile financiare anuale simplificate nu sunt intocmite pe baza principiului continuitatii. in ordinea in care acestea au avut loc. prelucrare. 2. Resursele atrase de societate isi gasesc reflectarea in contabilitate in Pasivul bilantier. apartinand unei persoane fizice sau juridice. Obiectul de studiu al contabilitatii il reprezinta patrimoniul economic. stocare. aceasta informatie trebuie prezentata impreuna cu explicatii privind modul de intocmire a acestora si motivele care au stat la baza deciziei confrom careia persoana juridica nu isi mai poate continua activitatea. Cele doua conceptii nu sunt insa antitetice: contabilitatea reprezinta simultan o teorie si o tehnica de lucru:  prima trateaza contabilitatea ca o teorie stiintifica (reprezinta un sistem de principii si cunostinte care fundamenteaza modelul contabil de cunoastere si gestiune). a doua trateaza ca tehnica de c 424t192e ulegere. In timp s-au delimitat doua conceptii referitoare la contabilitate. Egalitatea fundamenala intre resurse si modul de utilizare a acestora se poate scrie ca Activ=Pasiv. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Principiul permanentei metodelor – aceasta presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea. Partida dubla era definita prin schimbul dintre avere si capital. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si de pasiv si a rezultatelor. separate ca entitati patrimoniale). Activul si Pasivul reprezinta asadar cele 2 parti ale bilantului societatii.

Registrul-inventar si Cartea mare. care se pastreaza timp de 50 de ani. in vederea stabilirii valorii corespunzatoare unei pozitii din bilant. Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv . sau la termenele de intocmire a situatiilor financiare periodice.II. cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite. in orice moment. 4. chiar daca asemenea obligatii sau pierderi apar intre data incheierii si data intocmirii bilantului. Intocmirea. la incheierea exercitiului financiar. cel putin anual. indiferent daca rezultatul exercitiului este profit sau pirdere. . potrivit reglementarilor emise in acest scop. fara a se tine seama de data incasarii sumelor sau a efectuarii partilor. se va determina separat valoarea aferenta fiecarui element individual de activ si de pasiv. Registrele de contabilitate Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal. Registrul-jurnal. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile. I. identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. c) se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor. b) se va tine seama de toate obligatiiile previzibile si pierderile potentiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior. precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute timp de 10 ani. Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare. editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Registrul-inventar si Cartea mare. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita. Persoanele prevazute la art. sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare.aceasta presupune ca. Principiul independentei exercitiului – aceasta presupune ca se va lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzaroare exercitiului finanicar pentru care se face raportarea. In caz de pierdere.3. Principiul prudentei – aceasta presupune: a) se vor lua in considerare numai profiturile recunoscute pana la data incheierii exercitiului finaciar. cu exceptia statelor de salarii. 5. controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice.

Persoanele juridice au obligatia sa intocmeasca situatii financiare anuale. daca exercitiul financiar difera pentru societatea-mama. indiferent de durata sa. Exercitiul financiar pentru institutiile publice este anul bugetar. Exercitiul financiar poate fi diferit de anul calendaristic (de la 01. Exercitiul financiar al unitatilor nou-infiintate incepe la data infiintarii. Exercitiul financiar al unei persoane juridice care se lichideaza incepe la data incheierii exercitiului financiar anterior si se incheie in ziua precedenta datei cand incepe lichidarea. situatia modificarilor capitalului propriu. cu exceptia institutiilor de credit.2007).III. divizarii sau incetarii activitatii acestora. politici contabile si note explicative. Daca exercitiul financiar al filialelor difera de exercitiul financiar aplicabil societatii-mama. b) pentru filialele consolidate ale societatii-mama. coincide cu anul calendaristic. Perioada de lichidare este considerata un exercitiu financiar. (3) aplica reglementari contabile conforme cu directivele europene si intocmesc situatii financiare anuale. situatiile financiare anuale consolidate pot fi intocmite la o alta data pentru a tine cont de exercitiul financiar al majoritatii sau al celor mai importante dintre societatile consolidate (de la 01.01. in cadrul exercitiului financiar. . cont de profit si pierdere.I. Ministerul Finantelor Publice poate stabili intocmirea si depunerea situatiilor financiare si la alte perioade decat anual. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. Durata exercitiului financiar este de 12 luni. politici contabile si note explicative.2007): a) pentru sucursalele cu sediul in Romania. entitatilor autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si societatilor de asigurare. daca exercitiul financiar difera pentru societate. Persoanele juridice care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor prevazute la alin.01. care se compun din bilant. in conditiile legii. care apartin unei persoane juridice straine. potrivit legii. Situatiile financiare anuale consolidate ale unei societati-mama se intocmesc pentru acelasi exercitiu financiar aplicabil situatiilor financiare anuale ale societatii-mama. precum si pentru filialele filialelor. cu exceptia institutiilor de credit. cont de profit si pierdere. situatia fluxurilor de trezorerie. Pentru persoanele juridice care aplica reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara situatiile financiare anuale se compun din bilant. de regula. Situatii financiare anuale Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale si. inclusiv in situatia fuziunii.

care se efectueaza de catre auditori financiari. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. persoane fizice sau juridice autorizate. politici contabile si note explicative. dupa caz. respectiv informatii referitoare la activitatea grupului. Situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor juridice prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca: a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile. Obiectivul situatiilor financiare anuale consolidate este de a oferi o imagine fidela a pozitiei financiare. Raportul anual cuprinde situatiile financiare anuale. precum si celelalte componente. auditului financiar situatiile financiare intocmite cu ocazia fuziunii. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. O societate-mama trebuie sa intocmeasca atat raport anual pentru propria activitate. in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor Publice . politici contabile si note explicative la situatiile financiare anuale consolidate. de asemenea. Ministerul Fianntelor Publice stabileste continutul situatiilor financiare anuale care trebuie publicate de aceste sucursale. Institutia respectiva stabileste si cerintele referitoare la informatiile privind activitatea proprie a sucursalelor. potrivit legii. si propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. Situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar. divizarii sau incetarii activitatii persoanelor juridice. b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare. contul rezultatului exercitiului. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea grupului. Institutiile publice intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale. Pentru sucursalele dinRomania ale institutiilor de credit si ale altor institutii financiare cu sediul in strainatate. si vor fi facute publice impreuna cu situatiile financiare anuale individuale ale societatii-mama. raportul administratorilor. potrivit reglementarilor contabile aplicabile. Situatiile financiare anuale consolidate constituie un tot unitar.Pentru persoanele juridice fara scop patrimonial situatiile financiare anuale se compun din bilant. Persoanele juridice au obligatia auditarii situatiilor financiare anuale pe perioada premergatoare aplicarii reglementarilor armonizate. contul de profit si pierdere consolidat. Acestea cuprind bilantul consolidat. cat si raport anual consolidat. . Sunt supuse. conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Situatiile financiare anuale constituie un tot unitar si sunt insotite de raportul administratorilor. raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. care trebuie publicate de sucursalele respective in situatia in care acestea nu sunt obligate sa publice situatii financiare anuale referitoare la activitatea proprie.

dupa caz. Actionarii si angajatii unei societati au dreptul sa se informeze in legatura cu situatiile financiare anuale la sediul social al societatii sau al societatii-mama. la termenele stabilite de acesta. care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate. potrivit normelor si la termenele stabilite de acesta. in termen de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar. inclusiv pentru situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2006. I. respectiv a municipiului Bucuresti. institutiile publice autonome si unitatile administrativ-teritoriale. situatiile financiare anuale. in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar. 26 alin. Ministerele. precum si societatilor-mama care intocmesc situatii financiare consolidate. fara nici o discriminare. b) persoanele prevazute la art. Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului. Persoanele juridice care organizeaza contabilitatea in partida dubla trebuie sa publice situatiile financiare anuale. Fac obiectul publicarii situatiile financiare anuale. la Directia generala de administrare a marilor contribuabili. ai caror conducatori au calitatea de ordonator de credite. c) persoanele care. 26 alin.IV. Verificarea de catre cenzori a situatiilor financiare anuale se efectueaza potrivit legii. Aceste prevederi se aplica si sucursalelor inregistrate in Romania. (3) din Legea contabilitatii 81/1991. Prevederile prezentului alineat se aplica pana la data de 31 decembrie 2006. astfel: a) persoanele prevazute la art. alte autoritati publice. raportul administratorilor si raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori. Forma si continutul situatiilor finanicare anuale simplificate In continuare vom detalia foarte succint urmatoarele situatii finanicare: Bilantul . ai caror conducatori au calitatea de ordonator principal de credite. precum si registrele si celelalte documente se predau la arhivele statului. depun la Ministerul Finantelor Publice un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale. Situatiile financiare anuale se pastreaza timp de 50 de ani. Institutiile publice si celelalte persoane juridice. un exemplar al situatiilor financiare anuale se depune la directia generala a finantelor publice judetene. In caz de incetare a activitatii persoanelor juridice. in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie in acest sens.Criteriile in functie de care situatiile financiare anuale ale persoanelor juridice sunt supuse auditului financiar se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. dupa caz. de la constituire. sau. in conformitate cu prevederile legale in materie. celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. (4) si (6) din Legea contabilitatii 81/1991. depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior.

pana la data de 25 a acestei luni. etc) Asigurarilor de Somaj) – functie de somaj 1% ( Bugetul pentru asigurari pentru somaj contributie contrib.ITM munca - (Camera de Munca) – comision pentru cartea fondul consumul Pentru individuala angajat: - de mediu de 2 ori pe an in mijlocului de transport (benzina.75% ( Bugetul Asigurarilor contributie individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) Somaj) – de Stat) Contributie de asigurari pentru accidente de profesionale in functie de obiectul de activitate (CAEN) Contributii 0.CAS contributie Sociale de Stat)- . Persona juridica va depune in fiecare luna la institutiile publice urmatoarele obligatii: .75% 0.5% ( Bugetul Asigurarilor individuala de asigurari sociale Sociale de Sanatate) – . Referitor la gestiunea fiscala a intreprinderilor facem urmatoarele precizari suplimentare. primul la 30 iunie. precum si in celelalte situatii prevazute de lege. la CASS 6. respectiv natura si exigibilitate. Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. la incheierea exercitiului finanicar.5% (Bugetul Asigurarilor pentru asigurari sociale de sanatate 9.pentru – contributie – boli PF angajator: CASS 7% (Bugetul Asigurarilor Sociale contributie pentru asigurari sociale de sanatate somaj 2. motorina. Pentru IMM-uri. grupate dupa natura si lichiditate.Contul de profit si pierdere Politicile contabile si notele explicative Optional se poate intocmi situatia fluxurilor de trezorerie Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ. iar cel de-al doilea la 30 decembrie. bilanturile contabile se intocmesc semestrial.75% pentru concedii si indemnizatii de la munca si PJ sau de . datorii si capital propriu ale persoani juridice.5% ( Bugetul Asigurarilor de individuala de asigurari pentru somaj CAS 19.

dupa natura lor. contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afceri neta. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale persoanei juridice. Veniturile din vanzari de bunuri se inregistreaza in contabilitate in momentul predarii bunurilor catre cumparatori. grupate dupa natura lor. catre clienti. al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract. dividende. Veniturile din dobanzi. pe baza contabilitatii de angajamente. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri. precum si activitatile conexe acestora. contul de profit si pierdere se intocmeste semestrial.I. redeventele se recunosc pe baza contabilitatii de angajamente. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii ce sunt clar diferite de activitatile curente si care. de exemplu exproprieri sau dezastre naturale. pana la data de 25 a acestei luni. dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate). venituri extraordinare (de exemplu. cat si castigurile din orice alte surse (cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta. nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat. primul la 30 iunie. pe masura generarii venitului respectiv.V. veniturile si cheltuielile exercitiului. Contul de profit si pierdere Pentru IMM-urile. prin urmare. Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri. iar cel deal doilea la 30 decembrie. precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). In categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente. redevente si dividende se recunosc astfel:  dobanzile se recunosc periodic. conform contractului.  . a taxei pe valoarea adaugat si a altor impozite si taxe aferente. care atesta transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. remizele si alte reduceri acordate clientilor). Depunerea acestora la administratiile financiare teritoriale se realizeaza in luna urmatoare intocmirii acestora. in mod proportional. Asadar. cum ar fi: vanzari. Veniturile din prestarea de servicii se inregistreaza in contabilitate pe masura efectuarii acestora. comisioane. venituri financiare. ca parte integranta a obiectului sau de activitate. dobanzi. astfel:    venituri din exploatare. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o persoana juridica. dupa scaderea reducerilor comerciale (rabaturile. daunele pretinse de detinatorii de politie in urma producerii unor calamitati).

VI. sunt prudente. astfel:    cheltuieli de exploatare. baze. Veniturile din reluarea provizioanelor se evidentiaza distinct in functie de natura acestora. sunt neutre. conventii. a unor informatii care trebuie sa fie: a) relevante pentru nevoile utilizatorilor in luarea deciziilor. reguli si practici specifice adoptate de o persoana juridica la intocmirea si prezentarea situatiilor financiare anuale simplificate. Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite se efectueaza prin inregistrarea la venituri in cazul in care nu se mai justifica mentinerea provizioanelor constituite. respectiv are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila. Structura bilantului si acontului de profit si pierdere nu poate fi modificata de la un exercitiu financiar la altul. cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare) I. dupa natura lor. Notele explicative Notele explicative se prezinta sistematic. Politicile contabile trebuie eleborate astfel incat sa se asigure furnizarea prin situatiile financiare anuale simplificate. cat si in cel precedent. dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul actionarului de ale incasa. in general anual sau semestrial acolo unde nevoia de informatii o cere. Politicile contabile si note explicative la situatiile financiare anuale simplificate Politicile contabile reprezinta ansamblul de principii. . cheltuieli financiare. sunt complete sub toate aspectele semnificative. b) credibile in sensul ca:     reprezinta fidel rezultatele si pozitia financiara a persoanei juridice. Nu se vor mentine in bilant si in contul de profit si pierdere acele elemente pentru care nu exista valori atat in exercitiul finaciar curent. Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli. Este obligatorie respectarea numarului de rand inscris in formatul prezentat. Pentru fiecare element semnificativ din bilant si contul de profit si pierdere trebuie sa existe informatii aferente in notele explicative.

managementul financiar este cea mai importanta parte a managementului. daca aceasta detaliere conduce la prezentarea unei informatii elocvente pentru utilizatorii de informatii. care trebuie sa fie supusa unor controale financiare pentru a asigura bunul mers al organizatiei. Banii lichizi sunt acei bani pe care trebuie sa-i ai mereu pentru a tine afacerea pe picioare.1. Profitul reprezinta acei bani pe care te astepti sa ii ai daca toti clientii platesc la timp si daca ti-ai impartit corect costurile pentru perioada respectiva. pentru buna lor intelegere: a) numele persoanei juridice care face raportarea. O lectie pe care toti antreprenorii trebuie sa o invete este diferenta dintre bani lichizi si profit. Nu poti cheltui profit. Acest modul te va ajuta sa intelegi practicile de baza ale managementului financiar si sa iti construesti un sistem de practici absolut necesare pentru sanatatea afacerii tale. n-o sa ai parte decat de probleme.VII. Analiza financiara arata situatia reala a afacerii . c) anuale  data la care simplificate. Un profit mare nu inseamna ca ai mai multi bani lichizi. Daca astepti ca altcineva din organizatie sa se ocupe de partea financiara. profitul unei firme poate fi foarte mic daca banii lichizi nu au un nivel pozitiv. In notele explicative. I. Gestionarea cash-flow-ului (previzionari de numerar) Ce sunt banii lichizi? Banii gheata sunt banii pe care ii ai in banca sau in firma. Pe termen lung. timp in care te ocupi de aducerea profitului. Managerii noilor intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa invete sa genereze rapoarte financiare. patronii si managerii unor mici intreprinderi trebuie sa invete macar bazele managementului financiar. cheltuiesti bani! . b) faptul ca situatiile finaciare anuale simplificate sunt proprii acesteia.VII. taxele. e) exprimarea cifrelor incluse in raportare (mii lei). Aptitudinile de baza ale unui manager financiar incep in punctele critice: gestionarea banilor si contabilitatea.vazut in acest fel. I. Urmatoarele informatii trebuie prezentate cu claritate si repetate ori de cate ori este necesar. Cash flow In prezent. s-au incheiat sau perioad ala care se refera situatiile financiare moneda in care sunt intocmite situatiile financiare anuale simplificate.In notele explicative. sa le analizeze si sa inteleaga stadiul in care se afla afacerea din punct de vedere financiar. fiecare element din conntul de profit si pierdere poate fi dezvoltat cu orice element de venit sau cheltuiala. chiria. care nu este prevazut in formatul cerut. fiecare element obligatoriu prezentat in situatiile financiare anuale simplificate de mai sus poate fi prezentat mai detaliat decat se cere in formatul adoptat. Ai mereu nevoie de bani lichizi: pentru a plati salariile.

Aceste investitii reprezinta profitul tau pe temen lung. Iesirile de bani sunt masurate prin chitantele pe care le scrii atunci sand platesti salariile. chiria si creditorii. Acest lucru presupune: . firma are un cash-flow pozitiv. in mijloacele fixe. Trebuie gasite solutii rapide pentru a evita intrarea firmei in incapacitate de plata. Sunt banii proveniti din vanzarea produsului sau serviciului firmei tale. platesti dividente si toate aceste activitati trebuie trecute in cash-flow-ul financiar.Ce este cash-flow-ul (previziunea de numerar)? Cash-flow-ul se refera pur si simplu la intrarile si iesirile de bani in cadrul firmei tale pe o perioada determinata de timp. 2) Cash-flow-ul de investitii Acestia sunt banii generati intern. Componentele cash-flow-ului Cash-flow-ul are. Cash-flow-ul negativ poate fi cauzat . investitori. te ingrijoreaza cash-flow-ul pozitiv doar atunci cand nu-l ai. trei componente: 1) Cash-flow-ul operational Cash-flow-ul operational este cel generat de operatiuni interne.de necolectarea la timp a banilor de la clienti. Acesta este cea mai importanta sursa de venit si pentru ca este generata intern. dar din activitati non-operationale. in mod normal. 3) Cash-flow-ul financiar Acestia sunt banii proveniti din surse externe: debitori. platesti un imprumut. Cash-flow-ul negativ Atunci cand banii care ies din firma sunt mai multi decat cei care intra se cheama ca ai un cashflow negativ. Acorzi un imprumut. inseamna ca ai si control asupra ei. debitori si investitori. Cash-flow-ul de investitii include baniii investiti in echipament. Cash-flow-ul pozitiv este un lucru foarte bun pentru firma si singura grija e de a gestiona banii in plus! Precum sanatatea. Gestionarea acestor intrari si iesiri de bani lichizi reprezinta una din principalele sarcini ale unui intreprinzator. trebuie sa gestionezi eficient cash-flow-ul. Cash-flow-ul pozitiv Daca banii care intra in firma sunt mai multi decat cei care ies.de exemplu . Gestionarea eficienta a cash-flow-ului Pentru a evita sa scoti bani din buzunar cind apare o factura neasteptata. actionari. Intrarile sunt acei bani pe care ii primesti de la clienti.

Un antreprenor inteligent stie ca previziunile de numerar se fac atat pe termen scurt (saptamanal.Sa fii pregatit sa intimpini aceste nevoi si sa pastrezi relatii bune cu banca si ceilalti creditori. . Primul lucru pe care trebuie sa-l faci pentru a evita o criza financiara este o previzionare de numerar. Lunile A si B sunt cele mai recente luni incheiate. daca se iau in considerare variatiile sezonale. . se refera doar la miscarile de numerar înspre si în afara afacerii. pentru chiar inceputul lucrarii. intrarile/iesirile de numerar reale. ce moneda se utilizeaza? . pe 3-5 ani) pentru a putea elabora strategia firmei. de ex. Intrarea de pe linia 1 în coloana "Anul 1".Anul 0 reprezinta anul fiscal incheiat. Concluzii: Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important pentru conducerea firmei. ea nu este obligatoriu imediat urmatoare lunii B. ca nu se considera cheltuielile cu amortizarea deoarece acestea nu presupun ca numerarul sa paraseasca afacerea atunci când un activ se amortizeaza.: ce rata de crestere/scadere a vânzarilor se presupune. 2a Instructiuni privind intocmirea proiectiei fluxului de lichiditati (cash . . efortul depus pentru realizarea previziunilor va va fi de folos ca o baza buna de pornire pentru discutiile detaliate pe care le veti purta ulterior cu ofiterul de credit.Ca parte separata a acestor previziuni ale fluxului de numerar se va intocmi o lista de ipoteze pentru determinarea previziunilor. pe diferitele categorii. acestea vor include soldul tuturor conturilor bancare detinute de client. incepand cu "Luna 1". Luna 0 este luna acordarii creditului BCR. lunar) pentru a gestiona eficient banii zi de zi. valoarea numerarului la sfarsitul perioadei (care devine valoarea de inceput a perioadei urmatoare) decurge mai apoi matematic din aceasta cifra în functie de celelalte informatii care vor fi incluse. cat si pe termen lung (anual. de unde si cum apar nevoile de bani lichizi . ce rata a dobânzii se ia în consideratie. ajustate astfel incat sa reflecte intrarile/iesirile de numerar reale.Dupa cum o spune si numele. care prezinta informatia financiara istorica. Luna 1 este prima luna in care o rata la credit trebuie rambursata si/sau de platit dobanzile aferente. se porneste in completarea fluxului de numerar de la balantele de verificare ale lunilor respective. la fel ca si numerarul detinut la sediul firmei. orientativ.Sa stii care sunt cele mai bune surse de obtinere a banilor in cazul unor nevoi aditionale de bani lichizi . se vor reflecta.Când se calculeaza previziunile fluxului de numerar este important sa se ia în consideratie toate sursele de numerar ale afacerii.flow) .Previziunile fluxului de numerar sunt un instrument important în analiza creditului. trebuie sa fie aceeasi cu soldul . care va poate ajuta în planificare generala a viitorului afacerii dvs. aceasta coloana se completeaza avand ca punct de plecare datele din Balanta si Bilantul anului fiscal precedent. În plus. Valorile din coloana "Anul 1" de la dreapta paginii se calculeaza pe baza insumarii tuturor intrarilor lunare de pe fiecare linie. de exemplu.. Ca punct de plecare pentru previziunile asociate proiectului propus se vor lua in considerare valorile precedente.Spre deosebire de bilantul contabil.Sa stii cind. fluxul de numerar este in principal o previziune a performantei viitoare. Anexa nr. din nou. Aceasta cifra este calculata chiar la începutul perioadei considerate. aceasta înseamna. .

nici bilantul. . acesta cuprinde soldurile fluxurilor generate de operatiile întreprinderii.numerotarea se refera la liniile din formular.2. a elementelor fizice sau financiare care caracterizeaza o întreprindere. sub forma de "stocuri". nici contul de profit si pierdere nu permit.ti. . la o anumita data de obicei. obtinerea unei viziuni dinamice asupra structurii financiare.confera o viziune statica asupra structurii financiare. de care dispune o întreprindere pasiv).atat incasarile cat si platile includ TVA (acolo unde este cazul).1. o viziune dinamica asupra activit 555h78f 59. închiderea exercitiului contabil). extern întreprinderii. si utilizarea care este data acestor resurse activ).initial din perioada/luna 1. aceea pentru linia 30 ar trebui sa fie soldul final din perioada/luna 12. iar contul de rezultate.2 Tabloul de finanţare 3. Altfel spus. 3. punând în lumina efectele pe care deciziile trecute continua sa le exercite asupra situatiei prezente.. El este o reprezentare. care au. care astfel devine soldul initial pentru coloana "Anul 2" din previziuni. El permite determinarea capacitatii de autofinantare. contul de profit si pierdere. asupra evolutiei acestei structuri. existente). Elemente introductive Utilizarea documentelor de sinteza ar fi incompleta daca s-ar limita la cele doua elemente ale situatiilor financiare anuale: bilantul. O atare viziune cade sub incidenta interesului. bilantul . diferitele resurse financiare. adica. o incidenta asupra rezultatului unei perioade date exercitiul contabil). Nota bene : . Dar. Dupa cum este cunoscut. apriori. bilantul descrie. Cat priveste contul de profit si pierdere.in intocmirea previziunilor nu se vor lua in calcul efectele inflatiei sau deprecierii ale monedei nationale in raport cu alte valute. . atât a analistului financiar.

Toate aceste denumiri au un numitor comun: ele se refera la o situatie a fluxurilor. tabloul de utilizari si resurse. nu ne im piedica. Anumiti autori au încercat sa faca o distinctie terminologie intre tabloul de finantare si tabloul de flux .cat si a managerilor acesteia. Astfel. stocuri.). pe de o parte. si înca multe altele. . din motive de simplificare. Diferentele intre diferitele expresii. teoria. imobilizari etc. doctrina si practica mondiala au raspuns prin crearea unui instrument extrem de interesant: TABLOUL DE FINANTARE. La toate aceste cerinte. tabloul de finantare este acreditat cu urmatoarele acceptii: Literatura de specialitate propune mai multi termeni pentru • tablou care permite sa explice variatia patrimoniului intre bilantul de deschidere si bilantul de închidere. mai mult sau mai putin evidente. si volumul trezoreriei. • tablou care furnizeaza o vedere de ansamblu asupra echilibrului financiar. tabloul fluxurilor. desemnarea acestei situatii financiare de sinteza: tabloul de finantare. Un conducator de întreprindere este adesea determinat sa se întrebe si sa gaseasca raspuns asupra localizarii profitului in structurile patrimoniale trezorerie. In sfârsit. sa utilizam termenul comun de "tablou de finantare". • tablou orientat spre o analiza patrimoniala a întreprinderii. el ataseaza un interes deosebit posibilitatilor de investire si mijloacelor pe care le poate pune in opera. pe de alta parte. atunci când constata o discordanta intre cresterea productiei si cifrei de afaceri. tabloul de trezorerie. Perplexitatea il cuprinde.

asupra marimilor informatiilor) . tabloul de finantare apare ca: • un instrument indispensabil de gestiune si de previziune. acestuia ii sunt conferite urmatoarele sensuri: • tablou care privilegiaza o conceptie economica. orientate catre descrierea fluxurilor întreprinderii. precum si de a explica principalele. opiniile extrem de diverse ale diferitilor utilizatori. Utilitatea tabloului de finantare plecând de la. • un mijloc de a realiza un diagnostic al întreprinderii. aspecte ale comportamentului si perspectivelor sale. • tablou care arata legatura dintre operatiile întreprinderii si echilibrul financiar. • un mijloc pentru a judeca gestiunea financiara a întreprinderii trata de investire. generate de operatiile . printr-o abordare mai globala si mai dinamica decât cea care face apel la rate.care sunt structurate in tabloul de finantare. • un mijloc de a evoca fluxurile economice si financiare care au traversat întreprinderea si au modificat patrimoniul sau. • un mijloc pentru a analiza politica de dezinvestire a întreprinderii. la cifra de afaceri si la imobilizarile nete la începutul exercitiului). • un mijloc pentru a analiza politica de investire a întreprinderii prin raportarea investitiilor la capacitatea de autofinantare. Astfel. • tablou orientat catre o explicatie a evolutiei trezoreriei in timpul anului. politica de autofinantare.In ceea ce priveste termenul de tablou de flux. repartizarea intre finantarea interna si cea externa).

). • un instrument esential. • un instrument care permite sa se înteleaga circuitele si miscarile financiare intr-o întreprindere. • un document pentru informarea actionarilor. 3. in privinta necesitatilor de finantare trecute si viitoare. in diagnosticul realizat de bancher asupra întreprinderii . Conceptul de flux Conceptul de flux joaca un rol central in întelegerea meca nismului de elaborare a unui tablou de finantare. • un mijloc pentru reprezentarea relatiei dintre rentabilitate si riscul asumat de firma. • un document pentru informarea personalului. furnizori etc. • un mijloc pentru testarea impactului deciziilor strategice ale întreprinderii. cliente. prin intermediul evolutiei datoriilor si creantelor comerciale. • un document pentru informarea altor categorii de terti clienti. • un mijloc pentru aprecierea riscurilor.2.• un mijloc pentru a judeca politica de distribuire de dividende a întreprinderii în special. Pentru "Comitetul de studii si de cercetare asupra economiei de întreprindere" . prin raportarea marimii sumelor distribuite la capacitatea de autofinantare).2. • un mijloc pentru a evalua politicile comerciale ale întreprinderii.

fac obiectul altor tipuri de tablouri. nici imediat. pentru a analiza si masura variatia sa periodica". Bemard Colasse conchide prin a acorda calificativul de "monetare" fluxurilor patrimoniale din prima categorie.Bemard Colasse* afirma ca elaborarea tabloului de finantare solicita o distinctie. cat se poate de neta. la un flux de lichiditati". exemple: toate cumpararile de imobilizari. dincolo de terminologie. un impact asupra disponibilitatilor. pe de alta parte.). Tabloul de finantare are ca obiect reliefarea fluxurilor financiare. fluxurile financiare si fluxurile monetare. toate vânzarile încasate. cheltuielile privind amortizarile genereaza un flux de diminuare. de materii prime. exemplu: . un impact asupra disponibilitatilor întreprinderii. O alta clasificare este facuta Stolowy. fluxurilor din prima si a doua categoric. Este motivul pentru care el le clasifica in trei categorii: "Prima categoric: fluxurile patrimoniale care au un impact imediat asupra disponibilitatilor. de asemenea. de prestatii de servicii etc. Fluxurile patrimoniale sunt fluxuri de drepturi si de obligatii înregistrate de contabilitate deoarece aceasta este "conceputa. in nici un caz. ceea ce denota ca ansamblul fluxurilor financiare il include pe cel al fluxurilor monetare. intre fluxurile patrimoniale. platite imediat. . A treia categorie: fluxurile care nu au. nici ulterior. luate in mod singular. pe de o parte. A doua categoric: fluxurile patrimoniale care nu au un impact imediat asupra disponibilitatilor întreprinderii. Mai mult. Totusi. in mod obligatoriu. pentru a descrie si a masura patrimoniul întreprinderii si. exemple: cumpararile si vânzarile pe credit. numite tablouri de flux . imediat. aceea de fluxuri supletive. cel de "financiare". in timp ce fluxurile monetare. Colasse apreciaza ca fluxurile patrimoniale nu au. de marfuri. in analizele lui apare o categorie distincta. dar nu conduc.

timp. de exemplu: amortizarile. provizioanele.) si operatiile pur contabile precum: reevaluarea sau constatarea diferentelor de conversie privind operatiile in devize. virarile de la un cont la altul (virarea imobilizarilor in curs. in timp ce tablourile zise "de flux" nu iau in consideratie a treia categorie.• Fluxurile financiare: corespund miscarilor presupuse de activitatea întreprinderii. • fluxuri financiare amânate (de exemplu: cumpararea unui bun pe credit). fara contrapartida fizica. care disting urmatoarele categorii de fluxuri: • fluxurile financiare care corespund fluxurilor reale sau fizice care au o incidenta imediata sau ulterioara asupra trezoreriei. care au un impact imediat sau ulterior asupra trezoreriei. . Tablourile de finantare integreaza prima si a treia categorie. fiind generate de tranzactiile cu alti agenti economici: • fluxuri monetare: încasari si plati. • Miscarile corectoare de valori: ele au ca scop actualizarea valorii bunurilor si celorlalte elemente patrimoniale. • Miscarile supletive: precum cheltuielile si veniturile constatate in avans si evaluarile de stocuri". la imobilizari terminate. rectificarea formulelor contabile eronate etc. iar frontierele acestei categorii sunt dificil de stabilit. ca "negeneratoare de fluxuri". adesea. a decalajelor de plata in. • fluxuri de bunuri (de exemplu: cumparari de marfuri). Aceste miscari sunt calificate. O analiza si mai integratoare asupra miscarilor contabile apartine lui Esnault si Hoarau. prin intermediul diferitelor proceduri contabile ca. in functie de existenta sau nu. dupa cum tranzactiile sunt decontate imediat sau pe credit. • fluxurile financiare autonome.

miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect generarea de ajustari ale rezultatului, la inventar precum: evaluarea stocurilor; ajustarea cheltuielilor si veniturilor, in timp; miscarile contabile fara incidenta asupra trezoreriei, care au ca obiect, fie actualizarea valorii bunurilor sau creantelor, prin intermediul procedurilor contabile, ca de exemplu, amortizarile, provizioanele sau virarile contabile de la un post la altul, precum si prin intermediul reevaluarii, fie sa contribuie la modificarea perimetrului întreprinderii (operatii de fuziune, de absorbsortie, aport partial de activ etc.)".

Ultima categorie de miscari contabile nu face obiectul tablourilor de finantare sau de flux. In schimb, primele trei sunt integrate in tablouri, total sau partial, in functie de model. Totusi, numai primele doua categorii de miscari sunt calificate drept fluxuri. Ele alimenteaza structurile tablourilor de fluxuri de trezorerie.

Clasificarea si analiza fluxurilor au facut obiectul cercetarilor, de aproximativ trei sferturi de secol. Primul autor care evoca "dinamica fluxurilor financiare" este genialul economist si profesor german E.Schmalenbach, in lucrarea "Bilantul dinamic" Studiul sau asupra fluxurilor financiare este organizat in trei etape: a) Mai întâi, el arata ca este posibil sa se calculeze rezultatul, pornind de la o situatie simpla a trezoreriei, daca sunt îndeplinite doua conditii: • • nu exista decalaje in timp privind operatiile care genereaza venituri si cheltuieli si încasarea, respectiv plata, acestora; fluxurile generate de operatiile care afecteaza patrimoniul corespund, in totalitate, veniturilor si cheltuielilor. Relatiile de echilibru degajate sunt:

Încasari - Plati = Variatia trezoreriei Venituri - Cheltuieli = Rezultat Variatia trezoreriei = Rezultat

Schema de principiu, privind relatiile intre aceste elemente, este urmatoarea:

REZULTA T

b) Schmalenbach

Apoi,

dezvolta modelul; prin luarea care in calcul in a decalajelor, timp, intre

exista

formarea rezultatului si miscarile trezoreriei. Astfel de decalaje necesita înscrierea, in activul sau pasivul bilantului, a creantelor, respectiv datoriilor de exemplu, clienti, furnizori etc:). Atunci când efectele fluxurilor asupra trezoreriei ,si rezultatului nu sunt concomitente, introducerea "conturilor de asteptare" cheltuieli de platit si venituri de încasat) permite transformarea fluxurilor in stocuri.
Tehnica acestor "conturi de asteptare" anticipeaza unele concepte folosite in analiza (financiara excedent brut din exploatare, fond de rulment, necesar in fond de rulment).

In consecinta, schema relatiilor dintre diferitele elemente devine:
REZULTAT
Cheltuieli de platit Venituri de încasat

Conturi de asteptare: -Datorii din exploatare -Datorii in afara exploatarii -Stocuri: materii prime, marfuri

Conturi de asteptare: -Creante din exploatare -Creante in afara exploatarii

Cheltuieli platite

-Stocuri de produse Venituri încasate

c) in sfârsit, modelul anterior este amendat cu fluxuri noi, generate de operatiile de capital: cresterile sau diminuarile de active, generate de operatiile de investire sau de dezinvestire; diminuarile sau cresterile de pasive, generate de operatiile de finantare. Aceste operatii de capital dau nastere fluxurilor de trezorerie simultane sau decalate in timp.

Schema anterioara devine:
REZULTAT

3.TREZORERI E 3. apar ca o contrapartida a aporturilor primite. tabloul de finantare recenzeaza fluxurile.tablou de finantare Procedând la compararea a doua bilanturi succesive. Relatia bilant . in întocmirea tabloului de finantare: Situatia variatiilor pozitive si negative intre doua bilanturi succesive constituie un "bilant diferential" sau o "balanta” a mutatiilor Prin gruparea acestor mutatii. Relatia fundamentala intre fluxuri si stocuri : Stoc initial (bilant de deschidere) + Fluxuri de intrare ale perioadei – Fluxuri de iesire ale perioadei = Stoc final (bilant de închidere) este utilizata. deci ca o expresie a cresterii fondurilor puse la . se pot determine variatiile pozitive si negative suportate de diferitele rubrici sau posturi. In timp ce bilantul înregistreaza stocurile. adesea. se poate constata ca un bilant diferential permite identificarea a patru tipuri de miscari a caror semnificatie financiara este urmatoarea: • Anumite posturi -de pasiv au suportat o crestere ( P): angajamentele suplimentare. pe care o întreprindere le recunoaste. 'Toate modelele de tablouri de finantare (sau de flux) permit remarcarea diferentei intre notiunile de fluxuri si de stocuri.2.

Dar aceasta stingere de datorii nu s-a realizat decât in contrapartida unei decontari. Sistematizând utilizarile. Aceste cresteri. pe de o parte. aceste miscari corespund realizarii (încasari) anumitor bunuri sau titluri. resurse pentru întreprindere. Resurse Utilizari Activ Pasiv Activ Relatia cont de Pasiv profit si pierdere . • In mod simetric. • In sfârsit. Ele degaja.in general. profit si pierdere (forma de cont). deci. detinute anterior de întreprindere. Se deduce ca diminuarile unor posturi de pasiv solicita . pe de alta parte. altfel spus. utilizari de fonduri este vorba de cvasitotalitatea cazurilor de plata unor datorii). deci a unei utilizari de fonduri. . • Anumite posturi de activ au suportat o crestere ( A): variatia lor este rodul intrarii (cresterii) anumitor bunuri sau angajarii de drepturi Achizitionarea de bunuri si angajarea de creante noi se realizeaza in contrapartida unei decontari. fonduri suplimentare. contului de. apelând la urmatorul model de structurare a. întreprinderea le contractase anterior.dispozitia sa. sunt catalogate in categoria resurselor. si resursele. de exemplu). alte conturi de activ au suportat diminuari ( A). denotând stingerea anumitor angajamente pe care.tablou de finantare Elie Cohen analizeaza aceasta relatie. anumite posturi de pasiv au suportat diminuari ( P). bilantul diferential va releva: . care afecteaza anumite conturi de pasiv. Cu exceptia unor evenimente accidentale (sinistre.

cheltuielile cu personalul.Analiza de detaliu a debitului contului permite identificarea a cinci subansambluri: 1. el reprezentând o componenta a surplusului monetar virtual. Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli nemonetare sau neplaptibile si simbolizate prin CNM. dar care. Analiza de detaliu a creditului contului permite identificarea a trei subansambluri: 1. 4. 2. destinate celor care au împrumutat întreprinderea etc. 2. Cheltuieli care comporta plati imediate sau ulterioare. in aceasta categorie sunt incluse elementele productiei vândute.la valorile provizioanelor anterior constituite. care corespund deprecierii reale sau riscurilor probabile. Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele (CAP). care corespund unor consumatii sau pierderi reale. consumatiile de prestatii externe. care au dat sau vor da nastere la încasari efective. cota-parte a subventiilor pentru investitii virate la rezultatul exercitiului. dar care nu genereaza o plata. prelucrarile efectuate de terti. Veniturile. dobânzile si cheltuielile asimilate. In aceasta categorie sunt incluse: cumpararile de stocuri. deoarece el genereaza sau va genera o plata in favoarea statului. Profitul exercitiului (BE) corespunde surplusului real produs de întreprindere. nemonetare (VNM): desi conduc la cresterea efectiva a situatiei nete. Sunt încadrabile in aceasta categorie veniturile din provizioane. in cadrul aceluiasi exercitiu. cel putin. nu dau nastere unor plati. 3. in timpul exercitiului curent. Impozitul asupra profitului (IB) corespunde unui flux monetar efectiv sau potential. Veniturile monetare (VM). 3. ele nu dau nastere unor încasari imediate sau ulterioare. Pierderea exercitiului (PE) corespunde rezultatului deficitar. Alte cheltuieli. care corespund unei simple ajustari relative . Aceste cheltuieli vor fi numite cheltuieli monetare sau cheltuieli platite si simbolizate prin CM. . 5.

daca ne gândim la principiile de întocmire a tabloului de finantare. la o scadere a valorii posturilor de imobilizari. in principiu.Contrapuse. ajustarilor). deci. ceea ce corespunde unei diminuari a activului ( A). In acest sens. vom obtine: CAP + BEN + (CNM . implicit. Elie Cohen remarca faptul ca. cele doua serii de elemente genereaza urmatoarea relatie de echilibru (in varianta unui rezultat beneficiar): CM+CAP+CNM+IB+BE=VM+VNM Regrupând elementele relatiei si asimilând impozitul pe profit in categoria cheltuielilor monetare. prin compararea 'fluxurilor de încasari cu fluxurile de plati.CM Diferenta VM . ca o resursa.cheltuielile cu amortizarile (CA) conduc.CM corespunde surplusului monetar degajat in cursul exercitiului. Acest surplus constituie. in cazul . . se poate constata ca: . fie prin diminuari de activ ( cazul provizioanelor pentru depreciere. A). deci unei resurse.cheltuielile cu provizioanele (CP) se traduc. atunci când diferenta CNM -VNM este nula sau neglijabila (elementele nemonetare corespund. luând in calcul atât fluxurile efectiv generate de activitate cat si fluxurile potentiale. CAF tinde câtre o formula redusa de calcul: CAF=VM-CM=CAP+BE Se poate deduce ca relatia dintre contul de rezultate si tabloul de finantare este mediata de capacitatea de autofinantare.VNM) = VM . deci. fie prin cresteri de pasiv ( P).profitul exercitiului –(BE) se interpreteaza ca o crestere de pasiv ( P). 'capacitatea de autofinantare (CAF) a întreprinderii. in .

vom interpreta modificarile ca fiind resurse.provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Din analiza relatiilor intre primele doua conturi anuale si tabloul de finantare. in ambele variante. Elie Cohen ajunge la urmatoarea schema de legaturi: .

.

care sunt prezentate în Figura nr. rezultã douã forme de cash-flow: • • cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de gestiune (CFgest). cash echivalent care reprezintã disponibilitãþi cvasilichide cum ar fi valorile mobiliare de plasament. Încã de la început. 2 din Anexa 3. certificate de trezorerie etc. respective titlurile financiare (acþiuni. Cash-ul se referã la ansamblul de disponibilitãþi bãneºti. Cash flow-ul sintetizeazã variaþia rezultatelor operaþiunilor (de gestiune ºi de capital) ale întreprinderii. calculate prin deducerea cheltuielilor curente de exploatare din veniturile curente de exploatare.3 Analiza cash-flow-rilor 3. La rândul sãu. Corespunzãtor celor douã tipuri de operaþiuni ale întreprinderii.3. cash-flow net. este asimilat cu trezoreria netã ºi cunoaºte douã forme: • • cash efectiv care se referã la disponibilitãþile bãneºti în conturi bancare. obligaþiuni etc.) ºi titluri monetare (certificate de depozit bancar. care este rezultatul brut înainte de deducerea impozitului pe profit. se foloseºte noþiunea anglo-saxonã de cash-flow. care este egal cu cash-flow-ul brut diminuat cu impozitul pe profit.3. cash-flow brut. cash-flow-ul (CF) este variaþia (fluxul) trezoreriei nete (TN) de la începutul pânã la sfârºitul exerciþiului financiar. inclusiv din România. 1 din Anexa 2. trebuie sã facem o delimitare între cash ºi cash-flow. Aceste trei forme de cash-flow sunt prezentate în Figura nr.1 Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Pentru a defini fluxurile de numerar ce decurg din desfãºrarea activitãþii întreprinderilor din þarã cu economie de piaþã. conceptul de cash-flow a cunoscut interpretãri ºi modalitãþi diferite de calcul. cash-flow-ul din operaþiuni (activitãþi) de capital (CFkap). Abordarea termenului de cash-flow acoperã ºi alte noþiuni legate de surplusul monetar degajat de activitatea de exploatare a unei întreprinderi într-o periadã datã ºi anume: • • • cash-flow curent. curente ºi în casã.) cumpãrate pentru valorificarea temporarã a excedentului detrezorerie. structurat la rândul sãu în cash-flow-ul operaþiunilor de investiþii (CFinv) ºi cash-flow-ul operaþiunilor de finanþare (CFfin). De-a lungul timpului. .

Se porneºte de la mãrimea cash-flow-ului rezultat din activitatea de exploatare.3. Pornind de la utilizãrile sale prezentate anterior. care se va diminua cu valoarea alocãrilor de numerar pentru menþinerea sau dezvoltarea capacitãþilor de producþie existente. Amo = cheltuielile anuale cu amortizarea activelor imobilizate din proprietatea întreprinderii. CFD = CFgest + CFinv + CFfin unde: CFD = cash-flow disponibil Managementul financiar a consacrat noþiunea de cash-flow disponibil (free cash-flow) ca fiind fluxul de numerar cel mai adecvat pentru esaluarea unei întreprinderi sau a unui proiect de investiþii. Dob = cheltuielile financiare anuale ale întreprinderii cu dobânzile de platã. Calea cel mai frecvent adoptatã în determinarea cash-flow-ului disponibil este cea în cascadã. respective acþionarii ºi creditorii. CFgest se determinã astfel: CFgest = PN + Dob + Amo unde: PN = profitul net (rezultatul exerciþiului). achiziþia de noi active pentru autofinanþare ºi/sau pentru rambursarea creditelor. Amo = amortizarea În cazul în care ºi celelalte activitãþi ale întreprinderii (de investiþii sau de finanþare) aduc fluxuri importante de numerar. CFkap = CFinv + CFfin.Pe baza celor afirmate anterior. valoarea cash-flow-ului de exploatare (CFexpl) se determinã astfel: CFexpl = RE + Amo – Impozitul de profit unde: Re = rezultatul din exploatare. se determinã cash-flow-ului de gestiune (CFgest) ale cãrui destinaþii sunt urmãtoarele: • • • efectuarea plãþilor curente de gestiune. se pot scrie relaþiile: CF = CFgest + CFkap. Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintã fluxul de numerar rãmas la dispoziþia societãþii comerciale pentru remunerarea investitorilor de capital în întreprindere. 3. remunerarea acþionarilor cu dividende ºi a creditorilor cu dobânzi.2 Cash-flow-ul disponibil(CFD) . În condiþiile în care majoritatea intrãrilor ºi ieºirilor de numerar sunt implicate de activitatea de exploatare a întreprinderii.

Dacã valoarea cash-flow-ului disponibil este negativã.n conþinutul cash-flow-ului disponibil se mai cuprind cash-flow-ul de investiþii ºi cash-flow-ul de finanþare (alãturi de cash-flow-ul de gestiune): CFD = CFgest + CFinv + CFfin CFinv se referã. brevete. maºini. rãscumpãrãri de pe piaþa bursierã ºi extra-bursierã a propriilor acþiuni pe baza profitului net. întreprinderea trebuie sã atragã noi resurse de la acþionarii sau creditorii sãi. respective participaþii directe. din perspectiva acþionarilor sau a creditorilor. inclusive prin autodotare. în cazul unei întreprinderi ajunse la maturitate. echipamente. În condiþiile în care evaluarea întreprinderii sau a proiectului de investiþii se face separat. Mãrimea cash-flow-ului disponibil este foarte importantã pentru acþionari ºi manageri. mãrci. precum ºi rãscumpãrãri ale obligaþiunilor deþinute sau ale avansurilor bãneºti acordate filialelor. necorporale. Însã. când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinanþarea ºi remunerarea investitorilor sãi. Aceasta este o situaþie normalã în momentele de dezvoltare a întreprinderii. de acþiuni ºi obligaþiuni deþinute. obþinerea de cash-flow-uri disponibile negative poate indica probleme de gestiune sau de eficienþã a activitãþii sale. Încasãrile provin din: • • operaþiuni de majorãri de capital social (prin emisiune de acþiuni noi). cash-flow de investiþii. este prezentatã în Figura nr. Activitatea de investiþii cuprinde totodatã încasãri din vânzarea (concesiunea) de active fixe: vânzãri de proprietãþi. financiare. acordarea de avansuri financiare cãtre filiale. 3 din Anexa 4. cash-flow de exploatare. cumpãrarea de acþiuni ºi obligaþiuni emise de alte întreprinderi. O sintezã a fluxurilor de trezorerie prezentatã pe cele trei componente de bazã. de regulã. din moment ce sunt beneficiarii acestuia. respective licenþe. respective proprietãþi asupra terenurilor ºi construcþiilor. Cash-flow-ul din activitãþile de finanþare (CFfin) cuprinde atât fluxuri de venituri generatoare de încasãri. cash-flow de finanþare. pentru a-ºi finanþa investiþia. la plãþi pentru achiziþia de active noi: • • • corporale. Plãþile se manifestã sub forma: • • rambursãrilor de împrumuturi pe termen mediu ºi lung. dupã cum urmeazã: . maºini ºi echipamente. cât ºi fluxuri de cheltuieli generatoare de plãþi. majorãri de datorii financiare (prin contractarea de noi împrumuturi sau prin emisiunea de obligaþiuni ale întreprinderii). se dovedeºte foarte utilã defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele douã destinaþii principale de alocare (pentru acþionari ºi creditori).

în timp ce cashflow-ul este o certitudine. de la începutul pânã la sfârºitul anului. De exemplu. ∆CPR = variaþia capitalului propriu ca rezultat al majorãrii sau reducerii capitalului social. relaþia echilibrului financiar al întreprinderii. Ca urmare. În accepþiunea anglo-saxonã. de investiþii ºi de finanþare (dupã cum s-a arãtat anterior): CF = CFgest + CFinv + CFfin Prezentarea conþinutului cash-flow-ului conduce ºi la diferenþierea acestuia de profitul net.∆NFR Unde: ∆TN = variaþia trezoreriei nete. cash-flow-ul disponibil al întreprinderii este format din cash-flow-ul disponibil acþionarilor ºi cash-flow-ul disponibil creditorilor: CFD = CFDacþ + CFDcr Pornind de la valoarea acestor cash-flow-uri. În prezent. totodatã. În accepþiunea francezã. existã douã curente teoretice de explicare a cash-flow-ului: francez ºi anglo-saxon. ∆FR = variaþia fondului de rulment. cash-flow-ul se explicã prin diferenþa între variaþia fondului de rulment ºi variaþia necesarului de fond de rulment: ∆TN = ∆FR . respectiv numai a datoriilor sale. cash-flow-ul este suma cash-flow-urilor rezultate din operaþiuni de gestiune. Astfel. se obþine variaþia trezoreriei nete care reprezintã. vânzarea produselor ºi serviciilor obþinute din exploatare se înregistreazã la venituri în . • cash-flow-ul disponibil ce revine creditorilor (CFDcr) este reprezentat de: CFDcr = Dob - ∆DATfin Unde: Dob = dobânzi plãtite creditorilor. poate fi estimatã valoarea întregii întreprinderi sau numai a capitalurilor proprii. O delimitare între cash-flow ºi profit net are la bazã argumentele urmãtoare: • profitul net exprimã un potenþial de obþinere a unor încasãri prezente ºi viitoare. ∆NFR = variaþia necesarului de fond de rulment. el reprezintã rezultatul echilibrului dintre încasãri ºi plãþi.∆CPR = Div – (CPR1 – CPR0) Unde: Div = dividendele repartizate acþionarilor.• cash-flow-ul disponibil ce revine acþionarilor (CFDacþ) poate fi estimate astfel: CFDacþ = Div . ∆DATfin = variaþia mãrimii datoriilor financiare contractate de întreprindere de la terþi (în aceastã categorie nu intrã datoriile de exploatare).

finanþãri. Marja comercială 2. alãturi de venituri ºi cheltuieli monetare (cu o scadenþã sigurã a încasãrilor ºi plãþilor). Astfel.Profit net 7. a cãrui dimensiune o depãºeºte pe cea a profitului.Bilantul Contabil B. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A. numai în condiþii de creºtere „0” a întreprinderii ºi de reînvestire a amortizãrii anuale. De asemenea. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). rambursãri). • pe termen scurt. amortizãri ºi provizione calculate). Valoarea adăugată 3. Capacitatea de autofinanţare . Profit de exploatare 5. care nu angajeazã cu certitudine fluxuri de lichiditãþi (cash-flow).momentul livrãrii. profitul net este egal cu cash-flow-ul. dar ele influenþeazã substanþial mãrimea cash-flow-ului. cash-flow-ul este generat atât de operaþiuni de gestiune. dezinvestiþii. profitul net este rezultatul operaþiunilor de gestiune (de exploatare. Aºadar. extraordinare).Profit curent 6. o întreprindere poate avea „teoretic” profit (pe hârtie). 1. cât ºi de operaþiuni de capital (investiþii. se înregistreazã în contul de profit ºi pierderi venituri ºi cheltuieli nemonetare (venituri anticipate. financiare. Operaþiunile de capital nu se în contul de profit ºi pierdere. Excedentul brut de exploatare 4. dar încasarea va avea loc mai târziu ºi este incertã. 4. dar acesta se va materializa în cash-flow numai în mãsura în care clientul este bun platnic ºi respectã angajamentele. spre deosebire.

Fluxul de numerar B.Profit curent 6.Bilantul Contabil.1 FONDUL DE RULMENT 2. Fluxul de numerar al firmei de curierat Posta Atlassib (studiu de caz) Analiza rezultatelor firmei A.5. 1.1.2 INSTRUMENTE UTILIZATE ÎN ANALIZA FINANCIARĂ.3.1. NECESARUL DE FOND DE RULMENT 2.Situatia Neta 1.3.2. Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). 2. Fondul de rulment net 2. financiar si functional 8. SOLIVABILITATEA 3. Excedentul brut de exploatare 4.1.Cuprins ANALIZA CIFREI DE AFACERI 1.1. LICHIDITATEA 2. Fondul de rulment propriu 2. Capacitatea de autofinanţare .1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric) 1.2. Rata finantarii activelor circulante prin fondul de rulment 2. Fondul de rulment net 2.4. Marja comercială 2.4.ANALIZA CASH-FLOW-RILOR ŞI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Contabilitate primarar si notiuni de baza Cash Flow ¨ Tabloul de finanţare ¨ Analiza cash-flow-rilor Cash-flow-ul din exploatare şi cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD) 4.1. TREZORERIA 2.1. Rata finantarii stocurilor prin fondul de rulment 2.Profit net 7. Indicatorii echilibrului financiar 2. Valoarea adăugată 3. Profit de exploatare 5.5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful