P. 1
Registre stilistice

Registre stilistice

|Views: 4,732|Likes:
Published by Ale Barsan

More info:

Published by: Ale Barsan on Jun 05, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2015

pdf

text

original

Registre stilistice / limbaje

→ limba este principalul mijloc de comunicare între oameni, având trăsături specifice la nivelul fonetic, lexical, gramatical, semantic; → limbajul este limba căreia i se atribuie o destinaţie specială: „un sistem lingvistic mai mult sau mai puţin specializat în vederea conţinutului de idei specifice” (Ion Coteanu, Stilistica funcţională a limbii române) I. Limbajul literar (registrul stilistic literar) → a nu se confunda cu stilul funcţional beletristic (limbajul literaturii artistice)! → este aspectul normat, elaborat şi îngrijit al limbii Trăsături: → se caracterizează printr-un sistem de norme (ortografice, ortoepice, morfologice, sintactice, lexico-semantice, de punctuaţie) care îi asigură stabilitatea şi unitatea → normele sunt impuse prin lucrări ştiinţifice sub egida Academiei Române (dicţionare, gramatici) → include toate stilurile funcţionale: ştiinţific, oficial / juridic-administrativ, publicistic, beletristic, colocvial – exprimarea orală cultivată; → are rol director, prin faptul că este impusă de educaţie, de presă, de literatura ştiinţifică, juridică şi beletristică. II. Limbajul popular (registrul stilistic popular) → exprimă un stadiu de cultură şi civilizaţie → cuprinde limbajul uzual şi limbajul solemn (folosit în creaţiile populare ocazionate de tradiţii şi obiceiuri); există şi rudimente de limbaj tehnic (terminologii ale unor ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale) Trăsături: → lexicul redus, dar, ca o consecinţă, polisemia este bine reprezentată (cele mai multe cuvinte din fondul principal lexical sunt polisemantice) → folosirea îndeosebi a cuvintelor cu sens concret → simplitate şi uniformitate sintactică (fraza are o structură mai simplă, se preferă coordonarea, juxtapunerea, unele raporturi de subordonare apar mai rar) → frecvenţa anacolutului datorat caracterului oral al construcţiilor sintactice: „Cine se încălzeşte la soare nu-i pasă de lună.” (Folclor) → frecvenţa construcţiilor eliptice → repetiţia, revenirea explicativă; → are variante teritoriale, numite graiuri / subdialecte: muntean, bănăţean, crişean, maramureşean, moldovean → este dominat de oralitate

1

interogaţii → clişee lingvistice. termeni la modă → termeni viguroşi şi suculenţi (de regulă termeni tabu) → diminutive şi augmentative cu caracter afectiv → folosirea superlativului → prezenţa invocativelor (Unde naiba.. Regionalisme lexicale 2 . pentru a crea o relaţie cordială şi sinceră cu receptorii Trăsături: → limbaj puternic marcat afectiv (mulţi termeni care exprimă atitudinea afectivă a emiţătorului) → interjecţii.?. în varianta rurală sau – în împletire cu limbajul cultivat. vocative. degajat..III.?) → comparaţia şi repetiţia – procedee stilistice preferate → cuvinte folosite metaforic (Măgarul!) → acumularea de verbe cu rol în sporirea dinamicii şi a tensiunii → folosirea predilectă a juxtapunerii şi a elipsei în sintaxă V. exclamaţii. Limbajul oral (registrul stilistic oral) → aspectul discontinuu.. Ce Dumnezeu. linear al limbii Trăsături: → limbaj conservator.. mai refractar schimbărilor decât cel oral. alternativ. expresivă IV. proverbe şi zicători. Limbajul regional (registrul stilistic regional) → variantă teritorială a limbajului popular → conţine cuvinte şi forme lexicale cu răspândire geografică limitată / cunoscute doare de vorbitorii dintr-o arie lingvistică → poate apărea în operele literare ca mijloc de caracterizare a personajelor sau ca sugestie pentru înţelegerea modului de viaţă al unei colectivităţi în relaţie cu mediul său de viaţă („culoarea locală”) Trăsături: A. Limbajul scris / cult (registrul stilistic cult) → aspect continuu.? Ce dracu.. în varianta citadină) → poate apărea în operele literare.. → comunicare nuanţată. spontan al limbii → s-a dezvoltat în interiorul limbajului popular (ca atare. ca mijloc de caracterizare a unor personaje → a pătruns în mass-media şi în publicitate.

merili. năvleg (prost. lubeniţă (pepene). → munteneşti: alde. colţuni (ciorapi). B. pogon (unitate de măsură a pământului). Regionalisme fonetice → moldoveneşti: h în loc de f [a hi]. tină (praf). conci (coc). cucuruz (porumb). feminine şi neutre se masculinizează: fetili. a III-a singular: ei s-a dus. şnaidăr (croitor). muscel (deal). glod (noroi). bât (moş). făgădău (birt. uică (unchi) etc. [mîni] (mâine) → munteneşti: ă în loc de e [pă]. ş în loc de ce / ci [dulşi]. sămădău (contabil. pers. bolund (bolnav). î în loc de i [dân] etc. buduroi (stup / trunchi de copac scobit. lepedeu (cearşaf). ciubotar (cizmar). ale: Nică a lui Ştefan a Petrei etc. fruştuc (mic dejun). bai (necaz). scorbură). a III-a plural a verbelor este identică cu pers. Regionalisme morfologice → în Transilvania şi Moldova. bolniţă (spital). golumb (porumbel). chindie (înserare. timpurili etc. C. bleg). harbuz (pepene). căsap (măcelar). ei o mâncat → în Muntenia. [hiclean]. bojdeucă. ge în loc de d [munce]. [dă]. e în loc de a [băiet] etc. horincă / pălincă. → ardeleneşti: trunchierea cuvintelor (un’ = unde. cătană (soldat). dadă / unche (termen de adresare către femei în vârstă / mătuşă). bortă (gaură. ciurdă (cireadă. glajă (sticlă). teci (păstăi) etc. struţ (sanie). → în Moldova. paradaisă (pătlăgea roşie). 3 . groapă. î în loc de diftongul [îi]: [câne]. sabău (croitor). iorgan (plapumă). auxiliarul a avea are la perf. petrecere). ţintirim (cimitir). posmagi (pesmeţi).compus forma [o]: el o vinit. farbă (culoare). folosit la fântână). pi. duhan (tutun). pluralele în –e de la subst. articolul genitival este invariabil: a în loc de al. → ardeleneşti: ai (usturoi). [bage]. fo’ = fost → bănăţene: ce în loc de t. barabule (cartofi). i în loc de e [di. cotoi (copan de pui).→ moldoveneşti: agud (dud). [frunce]. temeteu. ai. a în loc de ă [barbat]. iugăr (unitate de măsură a pământului). → bănăţene: blagă (bogăţie). mai (ficat) poplon (plapumă). grof. tot aici. oghial (plapumă). ţintirim (cimitir) etc. curechi (varză). han). cârd). mini]. zăplaz (gard) etc. morminţ (cimitir). laibăr (vestă). [malai]. birău (notar).

ştiubeiu. întâlnită la cronicari. românesc s-a format din conjunctivul prezent latinesc (sint) şi a evoluat în forma sînt. Arhaisme fonetice: Avel (Abel). Arhaisme morfologice → plurale vechi în –e sau în -uri: inime. roate. cu nuanţă ironică (ex. a rumpe. uzat. B. vameş vieţii” „preot deşteptării noastre” (Mihai Eminescu) E. samă. mânuri → forme verbale: şedzum. prin dispariţia referentului (noţiunea. carte („scrisoare”). „. s-a fost deschis (mai-mult-ca-perf. mişel („sărman”. pârcălab. a trage la aghioase. pentru „culoarea temporală” sau de limbajul colocvial. C. prez. Arhaisme lexicale: argat. Limbajul arhaic (registrul stilistic arhaic) → aspect al limbii ieşit din uz.VI. Limbajul neologic (registrul stilistic neologic) → neologismele sunt cuvinte noi care reflectă direct şi imediat schimbările apărute în viaţa materială şi spirituală a unui popor → apariţia neologismelor într-o limbă se explică prin necesitatea de a înlocui un cuvânt mai vechi. cari) D. dovedeşte că ind. limbă („popor”). ruinuri. poporal.. dzi. stolnic etc. Creaţii interne ale limbii române 4 . părete. A. a fi).somnul. clacă. a ceti. funcţia sau însuşirea nu mai există) sau prin înlocuirea cu neologisme în procesul de modernizare a limbii române → uneori. cuvânt („motiv”). Arhaisme sintactice → dativul adnominal: „Tu. grămătic. dijmă. greşale. a tăbărî („a-şi instala tabăra”). → tot fonetic este u final la verbe: pornescu. mândru („înţelept”). pripăşit”). mădular („membru al unei asociaţii”). buchea cărţii. a îmbla. moşie („patrie”). diamanturi. simplu). bir. aripe. a mazili = a scoate din domnie la porunca sultanului are astăzi sensul de „a scoate din funcţie”) → unele arhaisme lexicale au rămas în expresii şi locuţiuni: a nu şti o iotă. sară etc. arbănaş. stăpân vieţii mele”. a cure (a curge)..) → pronumele care acordat (carea. năruiescu sau la substantive: Mateiu. a certa („a pedepsi”). a-i veni de hac. vădzum (perf. bogasier. divan („sfat”). demonetizat sau insuficient de precis sau prin apariţia unor realităţi noi → limbajul neologic este nuanţat şi complex → există două grupe de neologisme: A. prost („simplu”). → forma sintu (vb. mofluz („falit”) VII. Arhaisme semantice: rost („gură”. „cioc”). palaturi. nemernic („pribeag. arhaismele sunt recuperate de limbajul beletristic. „sărac”). instituţia. a scoate la mezat etc.

corectură etc. Împrumuturi → latine şi greceşti (sec. tiran. mandolină. şaibă. solfegiu. egal etc. şină. astrolog. bancă. teracotă. gloanţe. ale altor categorii sociale: elevi. agrotehnică. jazz. dispecer. virament. escalator. agenţie. lovele. certificat. → este uneori preluat şi răspândit de presă 5 . spaghete. caligraf. rolă. fantezie. zarzavat (bani mărunţi). actual. turchidit (deţinut). sergent. faleză. cârtiţă (detector de metale). bormaşină. morţi (obiecte interzise în penitenciar. ţigări cu fumul drept (ţigări străine. corner. fotbal. → ruseşti (sec. zdup. necontagios) B. calitate. duet. XIX): din franceză (automobil. → există şi alte argouri. scumpe). glasvand. generos. scadent. motel. repetent. compliment. management. antet. cauză. militari etc. gladiolă. stemă etc. coşmar. frână (închisoare). sovietică (pumn). meci. convoi. mititica. lacunar. laitmotiv. figură.împrumut + afixe româneşti vechi → neologism (ex. western. ţuhaus. contabil. barosan (şef. a pasa morţii). pe şest (pe nevăzute). muzică. logodele. facultate. simplu. fault. şalupe (adidaşi). zbârnă. şpagă (mită). material (bani). acont. cursant. lansator) . gulag. instructaj. a se bunghi (a înţelege). teatru. balonzaid. flaut. fotoreportaj etc.. sendviş / sandvici. show. XVII-XVIII): filozofie. matriţă. computer. diesel. stagiune. al unei minorităţi „iniţiate” care nu vrea să fie înţeleasă de cei din afara cercului respectiv → constituie cel mai dinamic registru stilistic al vocabularului → argoul deţinuţilor: mafiot. traumă etc. marfă. aut. planetă.) → germanice (sec. bridge. bariton. calendar. sifon (turnător). exponat. accent. mişto. doctorand. lider). pârnaie. scaner.cuvânt românesc + afixe neologice → neologism (ex. electrocar. boiler. lache (homosexual). campus. rucsac. consul. fisc. basorelief. a gira. chewing-gum. → englezo-americane (sec. beton (frumos) etc. albinuţă (membru al familiei care vine în vizită). făcut de vise (drogat). hobby. a face un şmen (a înşela). a dribla. bomfaier. XX-XXI): buldozer. unicat. a vorbi cu taxă inversă (a vorbi codificat). lexicon. cauză. reumastism. septicemie. maimuţă (oglindă). Limbajul argotic (registru stilistic argotic) → limbajul unor grupuri sociale restânse. a avea bulan (a avea noroc). → romanice (sec. studenţi. transplant. gol. VIII. piramidă. XX): activist. biştari. caş. XIX): bliţ. fular. scont.) şi din italiană (adagio. bacalaureat. bilanţ. weekend etc. baschet.

a blesa. C. Sec. monşer.IX. Epoca fanariotă. a persuada. five o’clock. Jargonul → stocul de cuvinte şi expresii străine pe care unii vorbitori le folosesc abuziv. ipolepsis (stimă). şarmant. business. staff. dumping etc. holding. target. sec. per bene → anglicismeşi americanisme: bye-bye. sec. par exemple. pentru a se distinge → evoluează în funcţie de limba de cultură la care se raportează vorbitorii: A. a fana etc. shop. XVIII-XIX – grecisme: vivlion (carte). consulting. spot. 6 . I’m sorry. XIX – franţuzisme: demoazelă. a flana. a pliroforisi (a informa). comme il faut. au revoir. musiu. Epoca paşoptistă. adiaforie (indiferenţă). XX: → italienisme: ciao. bonjour. high-life. darling. micropsihie (sfiiciune) B.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->