Sunteți pe pagina 1din 4

COMUNICARE VERBALA

(referat)

PUBLICUL MEDIA

Mass-media este formata din:presa scrisă, televiziunea, reţeaua de


internet,radioul precum şi alte instrumente de stocare şi de
transmitere a informaţiei. Nimeni nu poate scapa de influenta mass-
media. Zilnic ne uitam ore intregi la televizor, ascultam radioul,
citim ziare si benzi desenate, mergem la cinema, ne uitam la filme
sau navigam pe Internet. Aceste produse informationale au o
influenta enorma asupra noastra.

 Publicul este consumator de media sau produs media ?


Desi majoritatea oamenilor considera ca sunt consumatori media, datorita
influentei foarte puternice si aproape inevitabile a presei , acestia devin
treptat produsi media.

Mass-media cuprinde totalitatea modalitatilor de informare in masa, nefiind


altceva decat un sistem de comunicare de masa, ce raspunde unor nevoi ale
indivizilor sau ale societatii. Mass-media satisface nevoi si aspiratii, mai
mult sau mai putin precise, ale indivizilor si colectivitatilor. De aceea ea este
influentata de solicitarile sau de asteptarile acestora.

Dar influentele sunt reciproce, ea determinand modificari asupra vietii


sociale, asupra actiunilor indivizilor si societatii. Preocuparea pentru rolul
mass-mediei în viata sociala, ii priveste pe sociologi, psihologi, filozofi,
jurnalisti, oameni politici, pentru ca influentele ei se exercita asupra
diferitelor institutii, grupuri sau indivizi. De fapt, puterea mass-media ne
priveste pe toti, deoarece suntem consumatori si principala tinta a influentei
ei.

Relatia dintre mass-media si societate se poate pune în termeni de consecinte


globale, de influente precise sau de misiuni generale atribuite acestor
sisteme. Astfel, caracteristica mijloacelor media de comunicare si informare
reprezinta pe de o parte un rol - informarea publicului, dar si un efect - prin
informatiile transmise influenteaza gandirea si comportamentul
consumatorului.

Mass media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra publicului,
acest lucru depinzând de alegerea lui. Cu cât un public deţine mai mult
control asupra informaţiei primită de el, cu atât impactul mass mediei asupra
acestuia este mai puţin negativ.
Desi principalul rol al mediei este acela de a informa , constatam ca
deasemenea dezinformeaza prin diverse informatii gresite care par sa ajunga
chiar mult mai repede la consumator.
De exemplu, prin intermediul mass-mediei, doua persoane sau institutii
publice aflate in conflict isi pot face publice opiniile, atragand simpatizanti
de o parte sau de alta. Daca acest conflict are la baza o problema publica si
daca individul este interesat de aceasta, el va prelua orice informatie primita
din mass-media. Mediatizarea opiniilor poate degenera in alte conflicte.
De aici rezulta ca mass-media este cea mai buna cale de manipulare a
indivizilor, prin prezentarea repetata a unor idei, principii, opinii etc.
O alta caracteristica a mass-mediei este ca aceasta poate forma caracterul
unui individ, adeseori eronat. In acest caz este vorba de televiziune. Datorita
faptului ca individul se uita exagerat de mult la televizor, acestuia ii pot fi
intiparite idei sau opinii transmise de programul vizionat.
De exemplu, s-a studiat impactul vizionarii programelor violente.
Rezultatele studiului difera in functie de cantitatea vizionata si de varsta
individului. Cel mai interesant rezultat este acela in care o cantitate mare de
programe cu continut ridicat de violenta este vizionata de un individ cu o
varsta frageda: acesta incearca sa copieze ce vede si ceea ce i se pare
interesant. De obicei, prin faptul ca filmele de actiune contin scene violente,
implicit spectaculoase, aceste productii atrag audienta tanara. Rezultatul
consta in formarea unui individ cu un caracter violent, eventual o persoana
cu o cultura joasa (timpul alocat vizionarii de filme, programe etc. este mult
mai mare decat cel alocat citirii unei carti ).
De aceea este importanta, in primul rand, educatia primita de la parinti
despre valorile culturale ale vietii. Pe langa aceasta, individul, al carui
caracter este in formare, trebuie controlat si privat de anumite programe ce
nu sunt potrivite formarii lui.
Datorita rolului important pe care il au mijloacele mass-media in informarea
populatiei, este absolut necesara o institutie care sa monitorizeze informatia
expusa publicului. Aceste institutii creaza un regulament, ce impun anumite
restrictii, limite, cenzuri. Rolul acestui gen de institutie este sa controleze
tipul de informatie transmis publicului larg si sa impuna o anumita decenta
in domeniul mass-media.

Mass-media oferă ochii şi urechile societăţii. Ele pun la dispoziţie mijloacele


prin care societatea ia decizii şi prezintă vocea colectivă prin care societatea
ajunge să se cunoască. Mass-media reprezintă o importantă sursă pentru
transmiterea valorilor societăţii.

Concluzionand, media are cu siguranta o putere imensa asupra opiniei


publice, insa aceasta este limitata de catre consumator.

 Este publicul din Romania educat sa consume media ?

Cu totii ne dorim ca in Romania, precum in multe alte tari , presa sa fie


făcută profesionist, dar în aceeaşi măsură ar trebui să ne dorim şi un
public educat din punctul de vedere al consumului de mass-media.
Desi ideea ca nu suntem un public educat ne indigna , cerintele noastre si
lucrurile pe care punem accent arata intr un mod foarte clar acest lucru.
Un public educat poate să sancţioneze derapajele jurnaliştilor, poate să
determine, prin mecanismul cererii, existenţa unei prese de calitate şi
poate să facă faţă manipulărilor. Competentele consumator mass-media
sunt foarte importante pentru bunul mers al unei democraţii.

Am putea spune ca alfabetizarea media a publicului este de fapt mai


importanta decat profesionalizarea jurnaliştilor. Dacă publicul e
competent, exigenţele lui în privinţa calităţii pot determina existenţa pe
piaţă a unei prese de calitate.
Dimpotrivă, dacă doar jurnaliştii îşi fac meseria cu responsabilitate şi vor
să ofere un produs bun, dar publicul nu e interesat de acesta, rezultatul nu
va fi intocmai unul foarte bun.

In Romania ne infruntam cu aceasta situatie. Publicul cauta senzatie ,


dezastre , lucruri spectaculoase, barfe ,prea putini fiind interesati de
lucrurile cu adevarat importante. In acest mod toate încercările
jurnaliştilor de a face o presă de calitate se lovesc de dezinteresul
publicului faţă de aşa ceva. Prin urmare, pentru a rezista pe piaţă, mass-
media de calitate este nevoită să se tabloidizeze. Iar rezultatul este că, la
noi, aproape că nu există publicaţie sau canal audio-vizual neatins de
morbul tabloidizării.
Publicul roman nu este indeajuns de educat incat sa aprecieze un lucru de
calitate, iar acest lucru inflenteaza presa intr un mod negativ intrucat
aceasta raspunde cerintelor consumatorului.
Numeroase sondaje realizate au aratat faptul ca publicul roman prefera sa
citeasca tabloide , sa vizioneze emisiuni cu un grad de cultura foarte
scazut si ca internetul il foloseste pentru activitati de genul jocuri online,
convorbiri , afaceri.
Incercand sa fiu optimista , dar nu stiu intrucat realista , sper ca publicul
roman isi va redirectiona atentia in viitorul apropiat spre lucrurile de
calitate , si va lasa senzationalul in urma.

Grupa II
Chirila Raluca
4 noiembrie 2008