Figuri de stil - definitii si exemple - Alegoria, Antiteza, Comparatia,

Enumeratia, Epitetul, Hiperbola, Invocatia, Inversiunea, Interogatia

retorica, Personificarea, Repetitia
Definitii si exemple

 Alegoria (lat. allegoria =vorbire figurata)

Este procedeul artistic alcatuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparatii, formand o
imagine unitara prin care se sugereaza notiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor,
lucrurilor.

Ex: In balada Miorita sfarsitul baciului moldovean este prezentat prin alegoria moarte – nunta.

Domeniul alegoriei il constituie mitologia. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in
care se prezinta indirect anumite realitati). uj958j1277gjju

 Antiteza (gr. antithesis = opozitie)

Este figura de stil care consta in asocierea, in acelasi

context, a unor idei, imagini sau notiuni cu sens contrar, pentru a se lumina reciproc.

Ex: In poezia Scrisoarea III, Mihai Eminescu foloseste antiteza ca procedeu de compozitie.

Prin antiteza sunt caracterizate cele doua personaje: Baiazid este infatuat, Mircea este modest,
sultanul este trufas, impulsiv, lipsit de respect fata de un alt carmuitorde tara.

 Comparatia (lat. comparatio =  asemanare, stabilire)

Este figura de stil cu ajutorul careia se exprima un raport de asemanare intre doua obiecte, dintre
care unul serveste sa evoce pe celalalt. Orce comparatie are doi termeni: termenul care se compara,
numit subiectul comparatiei si termenul cu care se compara. Gramatical, comparatia se exprima
frecvent printr-un complement circumstantial de mod.

Ex: Comparatia se poate stabili intre doi termeni

concreti: “Fulgii zbor, plutesc in aer ca un roi de fluturi albi ” (Iarna de Vasile Alecsandri).

 Enumeratia (lat. enumeratio)

Este figura de stil care consta in insiruirea unor

argumente, fapte, insusiri privitoate la aceeasi imprejurare.

Ex: “Ce le pasa; lemne la trunchi sunt, slanina si faina in pod deavolna, branza in putina asemenea,
curechi in poloboc slava domnului”.
  Epitetul (gr. epitheton = cuvant adaugat)

Este figura de stil care consta in determinarea unui

substantiv sau verb printr-un adjectiv, adverb, scotand in evidenta trasaturile lucrurilor, fiintelor sau
actiunilor care

l-au impresionat pe scriitor.

Dupa numarul de termeni pot fi:

-simple: “pasare cernita” (Greuceanu – basm popular);

“rautate draceasca” (Greuceanu – basm popular);

“turbare furtunoasa” (Scrisoarea III de Mihai

Eminescu);

-duble: “fiinta furtunoasa” (Greuceanu – basm popular);

“somnoros si lin se bate” (Calin (file din poveste) de

Mihai Eminescu);

-triple: “intinderea pustie, fara urme, fara drum” (Iarna de

Vasile Alecsandri).

Dupa ceea ce exprima, epitetele pot fi:

-cromatice: “codri de arama”;”(glasuirea) padurii de argint”

(Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu);

-cu rol personificator: “Precum asteapta zimbrul de lupi

incongiurat/ Sa-i zvarle cu-a lui coarne pe

campul spaimantat” (Dan, capitan de plai de

Vasile Alecsandri).

 Hiperbola (gr. hyper  si ballein = a arunca)

Este o figura de stil prin care se exagereaza proportiile,

numarul ori importanta unor obiecte, fenomene, intamplari etc. pentru a mari expresivitatea.
Ex: In balada culta Pasa Hassan de George Cosbuc, prin hiperbola se surprinde groaza halucinanta a
pasei. Aceasta il vede pe neinfricatul domn ca pe un urias – imaginea hiperbolica realindu-se prin
acumularea unor epitete (“salbatecul”, “crunte”, “gigantica”).

 Inversiunea (fr. inversion = rasturnarea ordinii, succesiunii)

Este figura de stil care consta in abaterea de la topica

propozitiei cu scopul de a scoate in evidenta profunzimea ideilor si a sentimentelor sau de a sublinia

anumite insusiri ale personajelor.

Ex: “Priveam fara de tinta-n sus

Intr-o salbatica  splendoare”.

 Invocatia (lat. invocatio = chemare, ruga)

Este figura de stil prin care se realizeaza adresarea catre

un interlocutor imaginar.

Ex: In versurile din finalul poeziei Scrisoarea III de Mihai Eminescu este invocat Vlad Tepes – simbol al spiritului justitiar.

 Interogatia retorica (lat. interrogatio)

Este figura de stil alcatuita din una sau mai multe

intrebari, de la care nu se asteapta raspuns.

Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu interogatia retorica exprima mirarea lui Baiazid cand vede ca domnitorul unei tarisoare
indrazneste sa-l infrunte.

 Personificarea (fr. personnification )

Este procedeul stilistic prin care se atribuie animalelor,

lucrurilor, elementelor naturii insusiri si manifestari omenesti.

Ex: In poemul Calin (file din poveste) de Mihai Eminescu, natura este partasa la fericirea fetei de imparat si a lui Calin.

 Repetitia (fr. repetition = a repeta)

Este figura de stil care consta in folosirea de mai multe

ori a aceluiasi cuvant sau a mai multor cuvinte, pentru a sublinia sentimente, idei, impresii, insusiri.

Ex: In poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, repetitia “vas de vas” releva multimea turcilor care au trecut Dunarea in anul 1394
pentru ai ataca pe romani la Rovine.