AI imente ce previn ~i Tnsanatosesc

Dr. Jorge D. Pamplona Roger

GRAS.IMIH

Dieta vegetar iana pe baza de frucre, cereale ~i zarz avaturi sarisface din plin recomandarile O.MS. ca ea sa fie saraca In grisim: totale ~ibogata in acizi gra~i mono Ii polinesaturati, Nu ap se ind.mpla 1n alimenratia bazata pe carne si cieri vatele ei, eareaduce un execs de grasimi (pana la 45% dincaloriile totale) ~i un exees de acizi grasi saturati, de provenicnta anirnala.

Colesterolul
in unele alimente

I
Aliment
Creier

COIl~in utul in miligrame pentru fiecare 100g

Cantitatea de aliment in grame care oler~ cele 300mg

maximum
tolerateli Inic

2.195 1.281 309 300 219 110 95 83 72 68 68 55

ColesteroluI
Colesrerolul este un lipid compus (un tip de grasime) din grupul sterolilor, care se gase~te exclusivll1 alimentele de provenienta animala ~i e care organismul nostru 11 fabrica rnai cu p seama in Iicat. Functia sa in organism este de aservi ca materie prima pentru sinteza hormonilorsexuali printre alrele, a sarurilor biliare ~i a membranelor celulare, Colesterolul, rnacar d este 0 substanta indispensabila vietii, atunci cand nivelul Sall se ridica in sange, tinde sa se depoziteze pe peretii arterelor, deteriorandu-Ie ~i l!1gustandu-Ie diametrul, fenomen cunoscut sub nurnele de

!
~
r

14 23 97 100 137 273 316 361 417 441 441

545

Galbenu-i de au Fica! Grasime din came Unt Sranza Languste Came de vi:!el Cotlet de pore Mezeluri de pore Carne de pui, de miel Mara (pe-ite oceanic) Molu{'te Lapis integral laurt integral Lapte partial degresat Lapte degresat Fructe Cereale Verdeturi ~i zarzavaturi

I I j

I I
I

ateroscleroz.a. Asdel, un nivel ridicat de

colesterol predispune la un mai mare rise de infarct de mioeard, trornboza arterials ~iipsa l de irigare sanguina in extrernirati, Colesterolul circula in sange cu uncle subSI1ln~e numite lipoproreine, Dupa felul de Iipoproteine eu care se u ne~te, co 1estero] u I capita flume diferite ~i are de asernenea efeete

I I
I

50 13,6 12,7 7,5

2

600 2.206 2.362 4.000 15.000

iterite, olesterol LDL

Colesterolul care circula in sange unit ell ipoproteine eu densitare scazutii, LDL preeurtat (Low Density Lipoprotein, In engieza), eprezinta cca 75% din colesterolul sangl.1in otal.Colesterolul LDL favorizeaza forma rea erosclerozei, Este numir "colesterol riu"
au nOClV.

0 0 0

I
~

49

UN NOU Slit

DE VIAl}.'

POFTA BUN}.!

Acidu] linoleic
in unele alimente
Ca.ntitatea dealimenl

Aliment

Conlinulul in grame pentru fie care 100g

I
Nuci Migdale Soia uscats Avocado

'in gramec:are ofera cele 6 9 reoomandata zilni.c

1 1
I

32
11
10

I I I
~ ~

19

55
60

1,8
1,2 '0,5 0,2

333
500 1..'0'00 3.000 7.500

Dua

Came de
Somon

vaca

lapte
Migdalele sunt unele dintre produsele vegetale cele mai concentrate in proteine (18,3%) ~i grasim.i (54%),. la fel COl in vitamine ~i minerale. Prin boga1ia lor in acizi gra~i poliaesaturati, ele fae sa scada nivelul colesterolului in sange.

I 1

0,08

continuare de Ja pagina 50

Produsele de pescarje, indeosebi speciile

grase, au acizi grasi polinesarurati, care fac sa scads nivelul colesterolulu.i.lnsa trebuie sa ne arnintirn ca pestele apartine regnului animal ~i are de asemenea colesterol, care se absoarbe ~i trece 10 sange. Datorita acestui fapt, efectul global al pestelui asupra colesterolului sanguin ~i ctiunea sa prorectoare fa~a de areroscleroza a nu sunt atat de evidence cum ne-am fi asteptat.

Functii indeplinite de acidullinoleic

• Cresterea organi.smului • Formarea tesutului nervos • Formarea si reinnoirea pielii ~j anex.e,lor ei (par1 unghii etc.) • Sinteza prostaglandinelor

Acizii grasi esentiali ,

Acestia sunt acizii grasi polinesaturati pe care organismul nostru nu este capabil sa-i sinretizeze si care trebuie ingerati continuu, de-a lungul intrcgii vieti, Acizii grasi au fost numiti vitamins F (de la fat, "grasime" In

52

UN

NOU

sru

DE VIAT":

POFTA BUN).!

Proteinele
in unele alimente
Cantitatea de aliment in grame care of era ce!e Cantitatea de aliment in grame care of era c'ele

Aliment

Continutul tn grame pentru fiecare 100g

52,5" 9
recomandate zilnie

Aliment

Continutul in grame pentru fiecare 100 9

52,5·9
recomandate zilnic

Soia uscata Linte use ala Arahide proaspete Seminle de floarea-soarelui Migdale Naut Sort de migdale Germeni de soia Fulgi de grau Paine integrala Macaroane crude Grau Paine alba Porumb Orez Mazare verde Lucerna Anghinare Ciuperei GartoH

37 28 26 23 20 19 12
3

142 188 202 228 263 276 438 1.750 309 375 404 505 510 583 750 1.050 1.313

RO{lii Ceapa Castraveli Nuca de cocos (pulpa uscats) Smoehine useate Avocado Cire~e Portocale Masline Ton proaspat Pui Vilel Merlo proaspat Came de pore P8{lte oceanic proaspat Gost~a de miel Urda Oua laurt Lapte de vaca

1,2 1,16 0,7 3,3 3,1 2 1,2 0,9 0,8 23 21 20 19 18,3 18 15 13,7 13 3,5 3,3

I
I

4.375 4.526 7.500 1.591 1.694 2.625

4.375 5.833 6.563 2.536

17 14 13 10,4 10,3 9 7 5 4 3 2,09

250 263 276 287

292
350 383 404 1,500 , .591

1.750 2.512 2.536

2,07

• Am luat ca referinla eantitatea de 52,5 grame de proteine, ca ingestie zilnica rscornancata de 70 kg [154Iibre] (70 Kg x 0,75 g proteine pe kg corp = 52,S g de proleine).

de O.M.S, pentru un adult

56

UN NOlJ STlL DE VIATA:

POFTA

BlJN';'!

necesitati, zilnice corespunzatoare varstei'

Etape
0-1 ani
1-3 ani 4-6 ani

Proteine

baza din 20 de tipuri distincte de aminoacizi, Combiuandu-i in diverse forme, ca nurnar si ca ordine, se poate obtine imensa varietate de proteine care formeaza [iintele .. vu.
Ornul si anirnalele au capaciratea de a transforms WID aminoacizi ill altii (proces care are lac in ficat), astfel ca sa-~i sintetizeze propriile proteine, dar eu oarecare limitari. xista 8 aminoacizi (10 pentru copii) nurniri esentiali, care tre buie sa fie totdeauna prezenti in dieta, peritru di IlU pOt fi sintctizati de organism. 0 alirnentatie vegetarians variata aduce toti arninoacizii esentiali necesari.

Grame
13-14 16 24 28 45-58

7-10 ani Barbali 11·24 ani Barba~i adulti Femei 11-24 ani Femei adulte Femei lnsarcinate Mame care alapteaza

63

46
50

60 65

In r eal itat.e, aminoacizii din to at:e proteinele provin in ultima. instanta din plante, caci nurnai ele pot utiliza azotu] din atmosfera sau din sol, pemru a produce, cu ajutorul lui, arninoacizii ~iproteinele, Fiintele din regnul animal nu sunt capabile sa produca substante organice pornind de la elernentele ch irnice care le co nst itu ie si nu au alta. alternativa dedit sa se alimenteze eu plante sau

CZR (cantitatea zilnica recomandatal in conformitate cu Asocia~ia pentru Alimentafie ~i Nutritie, Academia Nalional3 de $tiintli, Consiliul National de Cercelliri din Slatele Unite ale Americli,

Aminoacizii astfel eliberati sunt absorbiti la nivelul intestinului subtire, rrecand in sange, de unde sunt distribuiti spre toate celulele eorpului. Acestea, in special cele ale ficarului, folosesc aminoacizii pentt-u a forma proteinele proprii organismuJui, unindu-le in ordinea ~i in proportia specifics £i ecarei fiin Ie vii. Aminoacizii care prisosesc ~iraman disponibili pOt fi metabolizati pentru a fi transformati tn energie sau tot a~a de bine pot fi transiormati in grasirni sau in glucoza.

Aminoacizii esentiali ,
Adulti,
lzoleucina
I

Copii
lzoleucina
l.eucina

l.eucina

Uzina Metionina Fenilalanina

Treonina

lizina Metionina Fenilalanina

Treonina Triptofan

Arninoacizii esen tiali

Oricat de surprinzator ar putea sa para, toate protei nele din natura sunt formate la

Triptofan VaHna

Valina
Histidine

Arginina

58

VITAMINElE

• Virarnina A ajuta la prevenirea tumorilor canceroase in organismul nostru, datorits puternicei sale actiuni antioxidante. Acest erect se produce cand este prezenta sub forma de pro vi tam in a vegetaHi (caroten). S-a dovedit di fumatorii care folosesc multe zarzavaturi, in special morcovi, sufera rnai putin de cancer pulmonar decat [urnatorii care le consuma JD cantitati mici.

Vitamina A
in unele alimente Cantitatea de aliment in grame care ofera cele 1000 ER' recomandate zilnic 6

Aliment

Con!inirtul in ER' pentru fiecare 100 9

Excesul de asemenea

este primejdios

Lucema Morcovi Spanac Acelgas Palrunjel Mango Caise proaspete Caquis Papaya Tamale Ardei Pepene galben Napl Ficat de vita Unt Ton

16.000

La fel cum se intarnpla ~i cu alra vitamins Iiposolubila, vitarnina D, excesul de virami na A ill starea sa definitiva (retinol), a~a cum se gase~te ill animale, devine toxica pentru om. De aceea, se recornandii ca vanacorii din zona arctics sa nu consume ficarul vulpilor ~iursilor polari In care se acurnuleaza 0 mare cantitate de vitamins A. De asernenea, folosind pl'eparatele farmaceutice ell vitamins A, suntern pusi in fap riscului de a depasi dozele. Simpromele de intoxicare, cunoscute clinic ca hipervitaminoze A, sunt: oboseala, nervozitate, dureri osoase decalcifiere, dureri de cap ~i

2.813
I

36
149

672
610

164 192 257 383

461

520 389 261 217 175 64 63 3

0

571 1.563

ameteli.
Cu 0 alirnentatie vegetala se acopera sarisfkiwr necesitatile de vitamina A, sub forma de caroten, Pe Hinga faptul ca acesta are efecte preventive interesante irnpotriva cancerului la caroten (provirarnina A vegetala) nu exists riscul

1.587 33.333

23 133 153 J 3.226 8.333

-

4.427 754
655

necesitati zilnice
Copii Barbap Femei Femei insarcinate Marne care alapteaza .

Vitamina A
400-700

tapte
Pe~le oceanic ER Came de vilel

31 12
0

1.000 ER
800 ER 800 ER 1 .300 ER

1 ER {echivalenlul de retinol de vitarnlna A = 1 119 (microgram) de retinol (vitamina A animala) = 6 Ilg de betacarolen (provitamina A din vegetale).

UN

NOU

STIL DE VIAl.!.:

POFT.!. BUNX!

Vitamina HI
in unele alimente
Cantitate() de aliment in grame care olera eels 1,5mg recomandate zilnic

Aliment

Oontinutul in milig ra me pentru fiecare

100 9

Drojdie de bere Germen de grau Ghinda comestibila Soia proaspata Naul Grau integral Mazare Migdale Linte Chirimoya Portaeale Anghinare Smochine Mace~e Carne de pore Somon proaspat Fical de viiel Castita de miel Came de vitel GaJbenu~de ou Lapte de vaca

12 1,9 1,2 0,9 0,48 0,45 0,27 0,21 0,17 0,1 0,D9 0,Q7 0,06 0,03 0,8 0,23 0,19 0,1 0,08 0,17 0,04

13

79 125 167 313 333 556 714 882 1.500 1.667 2.143 2.500 5.000 188 652 789 1.500 1.875 882 3.947 Copii Barba!i Femei Femei insarcinate Marne care alapteaza .. .. . .. de supradozare, pentru di organismul produce, pornind de la acesta, doar cantitati le de vitamins A de care are nevoie. Printre fructele proaspete, piersicile sunt unele dintre cele mai bogate in vitamina B2.

Vitamina B. (tiamina)
Virarnina Br, sau tiamina, s-a descoperit in orezul integral la inceputul secolului XX, observandu-se ca acest aliment este capabil sa vindece boala beri-beri.

Functii
• Intervine In metabolismul hidratilor de carbon, inlesnind reactiile chimice datorita

Vitamina 81
necesitati zilnice
0,7 - 1 mg

',5 mg
1,1 mg

1,5 mg 1,6 mg

68

VITAMINELE

Vitamina 82
in unele alimente

I
Aliment
Con1inutul in mjligrame pe nfru fiec are 100g

I
Drojdie de bere Migdale

Cantitatea de aliment in grame care ofera cele 1,7mg recomandate zilnic

3,8 0,8 0,5 0,45 0,34 0,15 0,12 0,04 0,5 0,28 0,25 0,23 0,16 0,14

I I
I I
I

45 213 340 378 500 1.133 1.417 4.250 340 607 680 739 1.049 1.214

Piiinea pregatitii cu faina integrala autentidi include de asemenea ~i germenul de grau, foarte bogat in vitaminele B1, B2, Bo ~i E ~i in aminoacizi esentiali. Nu tot asa este cazul cu unele fiiinuri numite integrate, care se prepara prin simpla amestecare a fainii albe cu hirale. carora produsul lor final, glucoza, se transforma In energie. • Em un factor esential in functiile sisternului nervos. Lipsa acesrei vitarnine produce iritabilitate ~i dezechilibru nervos. Carenta sa da nastere la boala beri-beri, care din [ericire se In talne~te rnai putin in lurne. Viramina Bi este foarre dispandita in natura ~i toate fructele, cerealele (In special cele inregrale) ~i legumele 0 contin. Foarte sarace in vitamina BI sum zaharul alb (nu zaharul inchis la culoare sau rnierea) ~i faina alba, rafinatif (TIll Faina integrala). Dieta pe baza de tructe, cereale ~i z arz avaturi aco pera cu prisosinta neccsitatile de vitamina BI.

Germeni de grau Ciuperci Spirulina (a[ga) Nuci Avocado Piersici

Qua
Carne de vite[ Ton proaspat $unca cruds Lapte Came de pui

I
I

Vitamin a Bz (riboflavina)
Functii
Fa vori zeaza cre~ tere a organismu lui, catalizand reactiile chirnice necesare pelltru utilizarea hidratilor de carbon ~i a proteinelor. Lipsa ei pr ovcaca opri rea cresterii si imbolnaviri ale pielii ~i ale retinei (deficients vizuala). Virarnina B2 se afHi larg distribuita ill alimentele vegetale, to special ln nuci ~ialte fruete uscate oleaginoase, la fel ca ~i In germenii cerealelor. Alga spirulina ~idrojdia

Vitamina B2
necesitati zilnice
Copii
Barba1i 0,8-1,2 mg ',7 mg

Femei Fernei insarcinate Marne care aJapteaza .. .

',3 mg
1,6 mg 1,8mg

69

UN

NOU STiL DE

VIATA:

POFTA

au

A!

Vitamina B6
In unele alimente

r Cantitatea
Aliment
Con1inutul in miligrame pentru flecare 100 9

de aliment in grame care oferil cele 2mg recomandate

I
Germeni de grau Banane Nuci Orez integral Avocado Soia Ardei Orez alb FliinaalM Zahiiralb Cotle! de pore

zllnle

1,3 0,58 0,56 0,51 0,5 0,38 0,25 0,15 0,04

154 345 357 392 400 526 800

1.333

Mango este un fruet tropical cu un gust ales ~imult folosit in curele de slabire pentru actiunea sa diuretica.

5.000

° 0,51
0,43 0,4
0,12

392

de bere sunt uncle dintre cele mai irnportante surse de virarnina B2.

Cotlet de vilel CabaJla (pe~te) Sardine

465 500 1.667

Vitamina B6 (piridoxina)
FlInqii
Regleaza metabolismul proreinelor, in special in ~esutul nerves, 111 fieat ~i in piele. Contribuie la formarea globulelor rosii In sange. Carenta ei se manifests prin sirnptorne de oboseala, nervozitate, anemic ~i inflamatii ale pielii. Vitarnina Br,se gase~te In cereale, in special dadi acestea sum in tegrale, 1]] [ructe ~i zarzavaruri, de asernenea in lapte, oua ~icarne. Surse bogate de vitamina B6 mai sum Iructele de avocado, bananele, nucile ~isoia.

Vitamina 86
necesitatl zilnice
Copii Barbati .. Femei Femei insarcinate Mame care alapteaza . . 1 - 1,4 mg 2 mg 1,6 mg 2,2 mg 2,1 mg

70

VITAMINHE

Vitamina

B12

in unele alimente
Cantitatea de aliment in grame care oferi! cele 21.1g recomandale zilnie

Aliment

Conlinutul in I-Ig (micJo· grame) pentru Ii ecare 100g

~lrulina (alga)

100

2
4 14 77 83

Realde vltel c--Sardina uscata Camedevacii Camedemiel

47 14 2,6 2,4 2,2

1,3

I I I
~

~Tonin conserva
BrAnza <Ala

91 154 200 400 541 541 560 Cu 0 alhnentatie ovo-lacto-vegetariana, nu exista riscul carentei de vitamina B".
Totusi se poate ca, uneori, vegetarienii sa aiba nevole de un supliment din aceasta vitamina, in special copiii.

Urda
Pur

0,5 0,3]
0,37 0,36

laurt
lapte

I I I I I
I

. in opinia unor cercetetorl, vilamina Bl~ din spirulina nu aste bine asimilata in organism.

Vitamina B12 (cianocobalamina)

Vitamina B 12 esre si ngura care contine cobalt, Provine din microorganisme, ca bacterii ~iciuperci, de unde trece in regnul animal. Animalele 0 inrnagazmeazd in ficat. Plantele superioare nu 0 contin in cantitati detectabile, dar 0 pot contine dad sunt contaminate cu bacterii care au prop rietatea de a sintetiza vitarnina Bil.

Vitamina B12
necesitati zilnice
Copii ." Barba'ti Femei
Femei insarcinate

,.. ,•... 0,7.1,4f.1g ,".. ,'.. ""'"... ..

.. ,.. ,., .
,. alapteaza

2 pg 2 ]1g 2,2 f.lg 2,6 f.lg

Functii
Irnpreuna ell acidul folic, devine indispensabila pentz'll forrnarea celulelor din sange,

Mamecare

71

UN NOU STll

DE VIAT""

POFTA

BUN"'!

Vitamina C
1-

r
Aliment

In unele alimente

Vitamina C (aciduI ascorbic)

De-a lungul veacurilor, scorburul a fost una dintre boliie carentiale cele mai frecvente, ll1deosebi In timpul lunilor de iarna, timp in care dieta era rnonotona, fiind constituita pe baza de cereale ~j carne uscata sau rnezeluri, la Iel ca ~i in calatoriile in Jargul marii. In anul 1928, chirnisrul maghiar Szent Gyorgyi a descoperit aceasta vitamina ~i s-a dovedit atunci d e a este raspandita din abunde nra in alimentele de origine vegetala. Vitarnina C este prin excelenta vitamina vegetarienilor. Nici unul dintre eel care se alirnenteaza pe baza de vegetale nu poate avea carenta in vitarnina C. ell 0 singura portocals, care contine cca 50 mg de vitamins, sau cu 0 rosie, care ne poate oferi 130 mg, se acoperii din plin cele 60 mg necesare zilnic, recornandate de O.M.S.lF.A.O. Carnea, pestele ~i ouale sum foarte sarace sau cornplet lipsite de acidul ascorbic. Laptele contine aceasts vitarnina 10 proportie midi, suficienta pentru un sugar, dar nu pentru un copil sau un adult.

f--

Mace!? Kiwi
'--

J ...
J.

Cantitalea de aliment Contlnutul in millgrame in grame care pentru fiecare olera cele60 mg 100 9 necesare zilnic

600 98 89 25 53,2 53 40 32 28 27,7

10 61 67 240 113 113 150 188 214 217 256 263 400 750 857 1.000 6.383
-

Ardei Zmeura Portocale

Uimaj
Mazare verde

varza
-

Spanac Mango

--

Ro~ii Ridichi

"~

23,4 22,8 15 8

--

J
"W

Ananas tropical Lucerns Cirese Ceapa Cereale Lapte de vaca Somon Carne Qua
I

necesitati zilnice
Copii Barba!i Femei Femei lnsarcmate Mamecare alapteaza ,

Vitamina C
40·45 mg . . . . 60mg

;
I

7 6 0 0,94 0
0

60 mg 70 mg
95 mg

in caz de infectii, rani corporale sau interventii chirurgicale, necesitatile zilnice cresc in mod considerabil ~i este indicat sa se mareasca aportul prin consumul de sucuri naturale de fructe, legume sau suplimente nutritive.

74

VITAMINElE

Vitamin a C este Eoarte sensibila Ia dildud ~ia lumina ~i de aceea, cand se coc sau se l Iierb, aliruenrele pierd 0 buna parte din conrinutul de vitamins C. Acelasi lucru se intampla ~iIn cazul conservelor. Acesta este un motiv in plus pentru a folosi zilnic alimente pJ'Oaspete ~i cruditati, ca tructe ~isalate.
;,

••
•••
-

'.

. ..

"

i' ..
r~

• "1

.~

Functii
Vitarnina C intervine activand functiile tuturor celulelor, Este un putemic antioxidant, faptcare face sa fie ficanate procesele biochimice deimbatranire celulara (~iposibil ~i ancerul), c care sunt in cea mal mare parte oxidante. Favorizeaz.a absorbtia fierului in intestin ~i eontribuie la formarea anticorpilor care lmpiedica infectiile, De asernenea neutralizeaza roxinele din sange, intervine in cicatrizarea ranilol' ~i ealizeaza alte mulre hmctii de mare r importanta fiziologicii. Carenta ei cia na~tere bolii numite scorbut, care se caractcrizeaza p ri n debil itate, predispo-

--<
,

, ,

"

\.
r

•
\ , ,

. ~~

'\\

Ciresele contin 0 proportie echllihrata de vitamina C ~ifier, fapt care favonzeaza absorbtia acestui mineral.

necesltati zilnice
Copii ~i tineri Rarba!i Feme! Femei insarci nate Marne care .aUipteaza

Vitamina D
10 pg (400 UI) 5 flg (200 UI) 5 fJg (200 Ul) 10 iJg (400 UI) 10 pg (400 Ul)

zitie la infectii, anernie ~i hemoragii ale gingiilor ~l pielii, Actualrnenrc, foarte far se produc cazuri de scorbut, Dacii se l.ntilnesc, cu 0 oarecare /recventii,. carente partiale de vitamin a C din cauza unei alimentatii insuficienre in fruete sau in verdeturi proaspete si crude, acestca se manifests prin simptome mai neinsemnate, care tree un e o ri neobservate: obos eala neobisnuita, fizid ~i inrelectuala, sangerari frecvente, predispozitii la infectii si intarz.ierea cresreriila copii, printre altele.

Cu 0 baie de soare de un rnlnut zilnic (dezhracat) sau 0 plimbare de 0 ora (rmhracat), este sufident ca pielea sa sintetizeze doza zilnka de vitamina D. Doar in f'egiuniIe unde nu este scare perioade lungi de limp, in special iarna, sunt indicate suplimente de vitamina D.

Vitamina D (calciferol)
inca de la sHiqitlil secolului XVIII se cunostea puterea antirahitica a uleiului din ficat de cod (untura de peste), in 1920, s-a izolat substanta liposolubila eu efeet antirahitic ~i a Iost nurnita vitarnina D.
75

UN NOU STIL DE VIAlA:

PonA

BUNA!

Vitamina E
in unele alimente
Cantitatea clealiment in grame care ofera oele 10mg reeomandate zilnlc

Vitamina E
necesitati zilnice
Copii Barbati
Fernei " ".........

6-7mg
10 rng

Aliment

Continutul in miligrame pentru fiecare 1009

8 rng
10 rng

Fernei insardnale

Marne care .ali'ipteaza....................

12 rng

Ulei de porumb Ulel de floarea-soarelui Migdale Germeni de grau Ulei de rnasllne Nuoi Avocado
I

192 51

10 39 83 143 167 769 870 1.026 1.058 2.857 2.899 4.444 1.266 1.905
I

VitaminaK
Este 0 vitarnina liposolu bila, care lucreaza tn fieat, dererrninsnd sinteza proteinelor necesare pemru coagularea sa.ngelui. Este vitarnina antihemoragid .. Lipsa ei duee la anurnite imbolnaviri ale aparatului digestiv la adulti sau la cei nascuti prernarur, in prirnele zile.

24 14 12 2,6 .2,3 1,95

Soia Spanac Piersici Ardei Zmeura Unt Qua Mero (pe~te) Fioat de vi1ii Piept de pui Came slabs de pore Pulpa de miel Lapte de vaca

Vitamina K
in unele alimenfe
Canti1aiea de aliment in grame care of era cele 10mg recomandate zllnlc

~ 1,89
0,7 0,69 0,45 1,58

AI.iment

Continutul in mUigrame pentru lIecare 100 9

Spanac Broca II Frunze de napi Salata verde Varza Mazare

558 325 296 290 246 244 292 187 152

14,3 24,6 21 27,6 32,5 32,8 27,4 42,S 52,6

1,05 0,5

4.000 5.882 6.667

~ 0,34 0.3

0,29 0.21 0.1

6.897 9.524 20.000

Ficat de bou Bnlnza lapte

78

UN NOU STIL DE VIATA: POFTA BUN"!

CalciuI
in unele alimente
Cantilatea de aliment in grame care 800mg recomandate zilnic

Aliment

Conlinutul In mlligrame pentru fiecare 100g

ofera cele

Aliment

Conlinulut inmiligrame pentru fiecare 100g

I Cantitatea de aliment

in grame care otera oele 800mg recomandate zilnic

Seminte de susan Soia Migdale Alune Spanac Nuci Fulgi de ovaz Andive Unt de arahide Faina degriiu integraJa

975 277 266 188 99 94 54 52 41 34

15 9

8.2 289 301 4.26 808 851 1.481 1.538 1.951 2.353 5.333
8.. 89 8

Sranza semigrasa (aproximativ) lau rt natural Lapte de vaca Urda Sranza proaspata Smantana Oua Laptemalem Bacalao (pe9te) Came de pore Came de vilel Somon Pui Came de miel

1.011 121 11.9 68,5 68,5 64.6 49. 32 16 15 15 12 12 10

79 661 672 1.168 1.168 1.238 1..633 2.500 5.000 5.333 5.333 6.667 6.667 8.000

Faina de griiu alba Orez

tapte

de soia

20.000

aiba, pntr ivit ell tabelul alimentelor.

de cornpozitie

De aceea, trebuie acordjim 0 atentie specials mineralelor din dieta ~i mai ell scarna calciului ~ifierului.

sa

necesitati ziInice
Copi:i Tinerl 11·24 ani Barbali adulrl Fernei adulte fernei insa.rcinate Marne care alapteaza 800 rng 1..200 rng 800 rng BOOrng 1 .200 rng 1.200 rng

Calciul

Calciul
Este mineralul cel mai abu nd ent din organism, ale carui saruri [orrneaza substanta ce of era tari!.'!scheletului ~i danrurii. Corpul

82

UN NOU

sru

DE VIATA:

POFTA BUNA!

Fierul
in unele ali mente
I Cantitatea de aliment in Cantitalea ih iI' gramecare m !g~me oferii cele pentru flecare 10m, 1()()g recomandate Cantitatea de alimentin grame care of era oele 1()mg recomandate zilnic

Aliment

Aliment

.l
Spirulina (alga) Orojdie de bere Soia Seminle de susan Fasolealba linte Polen Fistie Seminte de fioar'ea-soareluii Naut Ovaz
I

Cantitatea, i'n miligrame pentru fi'ecare 1()()g

zilnic

28,5 18 16 15 10 9,02
9 6,8

35 56 63 67 100 111
111

Avocado Sparanghel Cartoli Varza Caise Morcovi Smochine Stru9Uri Mere Piersiei Prune Ficat de vita Came de vita Came de miel Qua Carne de pui
,

1,02 0,87 0,76 0,59 0,54 0,5 0,37

I

980 1.149 1.31,6 I 1.695 1.852 2.000 2.703 3.846

5.556

147 148 161

213

0,26 0,18
0,11

6,77 6,2 4.,7 3,7 3,2 3,1 2,7 2,4 2,1

1,5 1,2

9.091 10.000 208 556 565 714 1.1'24

1.124

0,1 4,8
1,8

Migdale Grau Piones Spanae Nuei

270 313 323 370 417 476 667 833

1,77 1',4 0,89 0,89

praz
Maz.are Ciuperci Fasole verde

Came de pore Ton In ulei Branza semi.grasii Lapte de vaoa laurt

0,65 0,33 0,05 0,05

1.538

I r

3.030 20.000 20..000

1,04

962

86

MINERAlELE

Vitamina C se afla din abundenta in alimentele de origine vegetalii ~iea faciliteaza absorbtia fierului in intestin. Acesta este un motiv in plus care ne arata ca alimentatia bazata pe vegetale satisface in mod complet necesitatile zilnice de fier.

continuare de Ja pagina 84

nu prezinta exces.

riscul

de a lngera

fosfor

In

Fierul
Organismul unui adult coniine intre 3 ~i 4 grame de fier. Accasta este a cantitate foarte mica, dar indeplineste funqii de irnportata vitala. Cea mai mare parte din fier se aHa in

sange, formand hemoglobina, care da culoarea rosie caracteristica ~i permite transporrul oxigenului din plarnani catre toate celulele. In organism, fierul nu exista ca element chimic izolar, care s-ar cornporta ca 0 adevarata otrava, ciunit cu proteinele, cu cea nurnita feritina. in special

Necesitatile zilnice de fier

Cea mai mare parte din fiend care se afla tn organism se r ecicleaz I ~i de aceea, In co ndirii norrnale, pierderile din accst mineral sum foarte rnici. Fierul se pierde a data cu celulele care se descuameaza de pe piele, de pe mucoasele care acoperji tubul digestiv ~i caile urinare, Aceasta presupune 0,91 mg zilnic pentru un adult. In anurnite situatii, cresc necesirarile de fier:

necesitaf zilnice
Copii Baieti 11-18 ani Barbati Femei 11·50 ani Femei peste 50 de ani. Femei insarcinate Marne care ala.pteazii
10 mg 12 rng 10 mg 15 mg 10 mg 30 mg 15 mg

Fierul

..

• in timpul

rnenstruatiei,

femeile pierd 2 mg zilelor de

zilnic prin sangele menstrual, ceea ce face ca

o femeie sa piarda, in tirnpul

87

MINERAlHE

Magneziul
in unele alimente Cantitatea de aliment in grame care olera cele 300 mg recomandate zilnic Copii

Magneziu
necesitati, zilnice
80.170 mg

Aliment

Conlinutul in miligrame pentru tiecare l00g

Bajeli 15-18 ani

Barbati

.400 mg 350 .mg 300 mg 280 mg 320 mg 355 mg

Fete 1 5-18 ani

Femei Femei tnsarcinate Marne care alapteaza..

Semintede floarea-soarelui Migdale Soia Nuci Faina de grau integrala Spanac Ciocolata Fasole Banane Fail1ade grau aJba Cartofi Smochine Papaya Portoeale Merlueiu Mero (pe~te) Pulpa de miel Jambon de pore Lapte de vaca Oua

354 296 280 169 138 79 65 58 29 22 21 17 10 10 32 31 23

18
I

99 118 125 207 254 443 538 603 1.207 1.591 1.667 2.059 3.500 3.500 1,.094 1.129 1.522 1.944 2.692 3.500
cantitatea de rninerale pe care trebuie sa a aiba, 111 special de magneziu, care este unul dintre elernenrele cele mai afectate de saracirea soluJui. Acesta este motivul pentru care trebuie sa se acorde a atentie speciala magneziului ~i sa se recurga astfel, in anurnite cazuri de carenta, la folosirea de suplimente rninerale, cum ar fi clorura de magneziu. Trebuie sa avem in vedere di necesitatile zilnice de magneziu, stabilite de U. S. National Research Council (Consi liul National de Cercetare al Statelor Unite), sunt de 350 miJigrame pentru baI'ba~i adulti ~i de 280 miligrame pentru femei, Chiar dad se stie ca sarurile de magneziu consumate 10 doze mari nu au efeete nedorice, nici nu s-a dovedit d. ar avea 0 actiune terapeutica speciala. Excesul de magneziu se elirnina impreuna ell fecalele, avand ~iun efect laxativ,

Folosirea suplimentelor de magneziu sub forma de saruri este indicata in urrnatoarele cazun:
• Cand exista riscul ea aportul alimentar sa fie insuficient, dator ira faptului cii se consurna putine vegetale proaspete sau pentru di acestea provin din cultivarea unor parndnturi saracite prin folosirea intensiva a ingra~aminrelor chimice, • In perioadele de via~a in care se cere 0 marire a necesar ului zilnic (cr estere, sarcina,

13 10

lactatie).

91

SecretuI popoarelor .sanatoase ....., ....., rnai

ARINARII cei mai bolnavi vor ramane pe aceasta insula l o cu ir I de indieni, spuse dipitanul Cartier. Cei care se aDa lnrr-o forma mai buria vor continua impreuna cu mine dilatoria spre varsarea fluviu]ui San Lorenzo. Aceasta a fost hotararea navigarorului ~i descoperitorului francezJacques Cartier, care pornise de pe tarmurile Europei ell trei luni inairite. Intentia sa era sa explorcze Canada, urcand pe fluviul Sf. Laurentiu, e aflam in anul 1534 ~iscar-bum], a carui cauza era necunoscuta, ficea ravagii printre rnarinarii care se incumetau sa traverscze oceanu], In largul rnarii acestia se alimentau cu carne uscata, mezeluri, pesrneti ~i peste, Lipsa de alimente proaspete, de Iructc ~ide zarzavaruri, in timpullungilor traversari, facea ca navigatorii sa se lmholnaveasca ~i chiar sa moara de aceasts boala provocata de lipsa vitarninei C.

Gradul de forta , a unui popor depinde in mod esential , de natura alimentatiei sale. ,
HERBERT SPENCER fi lozof brita nic
(1820-1903)

Cand Cartier a luat hotirarea sa debarcc

parte din oamenii eehipajului

sau pe acea insula

UN

NOU

STIL DE VIATA: POFTA BUNA!

Insa marinarii care plecau Cll corabia aveau [erma convingere ca nu-i VOl' mai gas! In via~a pe tovarasii lor ramasi pe insula, care aveau moara peste putin timp,

sa

Cateva luni mai tarziu, intorcandu-se din expeditia de pe raul Sf. Laurentiu, Cartier a debarcat pe aceeasi insula pe care 1i lisa.se pc bolnavii din echipaj sa moara, Istoria i-a pam'at a surprizii placuta ~i plina de invataminte: - Dar toti sunt in viata!
Intre secolele XVI ~i XVIII, lipsa fructelor ~i zarzavaturilor proaspete in a limen ta tia navigatorilor a provocat moartea multora dintre ei prin scorbut, panii dind 5-3 descoperit di 0 lamaie pe zi era suficientii ca sa previna aceasta boala temuta, Carnea ~iouale nu contin vilamina C, iar produsele lactate, doarintr-o mica masura.

locuita de indieni, deja murisera de scorbut 26 de marinari dintre eei care pornisera In dlatOrie. Nu putem preciza care au fast rnotivele care I-au facut pe Cartier sa-i paraseasdi pe marinarii bolnavi pe a insula locuita de indigeni, pe care 11presupuneau ostili. Poate el gal1dea ca le face 0 [avoarc acelor sarrnani marinari bolnavi, oferindu-Ie ocaz ia sa fie inrnormfintati in pamant - ultima dorinta a oricarui rnarinar -,111 lac sa-i coboare in apele adanci ale oceanului, De asemenea, dorinta ca expeditia sa sa fie dusa la bun sfaqit ell succes probabil ca l-a facut sa-i para.seasca pe acei rnembri din echipaj care, fiind afectati de "I'auf navigatorilor", ar £i fast 0 povara pentru ceilalti In dlatorie. Vazuta astfel, aceasta decizie era dureroasa, dar necesara, - Vo m trece sa va Iuam la intoarcere. Domnul sa va aiba In grija! seriga capitanul Cartier de la In~il~imea corahi ei sale caere marinarii bolnavi, care acum rarnaneau parasiv pe plaja acelei insule,

Plini de uirnire, Car-tier si rnarinarii din echipaj i-au intilnit pe tovarjisii lor vindecati si perfect restabiliti. Fusesera hrani~i cu grija de locuirorii acelei insule ell alimente specifice acetol' locuri: fructe proaspete, zarzavaturi ~i alte vegetale. Dicta ideals irnpotriva scorbutulu i l Al.ime ntatia s im p lji s i natural I a indigenilor le-a redat sanatatea ~i vigoarea acelor marinari robusti, care se 1mbolnavisera de scorbut ca urmare a dietei bazate pe carne ~i e~te, Dieta aceasta, chiar dad este suficienti p ill ceea ce priveste proteinele ~icaloriile, dimane deficitara in viramine ~i 'i11 alte principii nutritive, care se gasesc doar 111 vegetale. Gasim multe example, at~\t in istorie, cat ~i in zilele noastre, de popoare primitive care, L1rmaud un regim alimental' simplu, pe baza de vegerale, s-au bucurat si se bucura de 0 mare vitali rate si longevitate. Dar avem oare dovezi stiintifice clare ell priunui regim lips it de came? In ce stadiu de sariatate se afla popoarele vcgctariene 10 lumina stiintei actuale?
vire la avantajele

Locuitorii din Okinawa

Locuitorii insulei Okinawa au 0 dieta pe baza de vegetaJe (cereale, [ructe ~i zarzavaturi). Longevitatea si fertilitatea lor, la fel ca ~i lipsa bolilor degenerative, in special a cancerului, au arras atentia cercetatorilor.

In timpul

celui de-a! doilea l'azboi mondial,

ca1iva medici militari au realizat a serie de

104

SECRETUL

POPOARHOR

MAl SANArOASE

autopsii pe indigenii din aceasta insula care au murit in badilie ~i s-au putut convinge ca nici rnscarindivizii cu 0 varsta inaintara nu aveau turnori, nici sernne de areroscleroza (lnta1'i rea arterelor), n ici ar tr oz.e , n ici alte boli degenerative.'

TribuI Hunza, din Asia Central a

Valea Hunza este siruata in nordul Pakistanului, aproape de frontiera chineza, ~i este inconjurata de rnasive muntoase, care sum dintre eele mai inahe de pe glob: Iindukush ~iKarakorum, Aceasta vale este taiata de raurile care formeaza 0 parte din afluentij fluviului lndus. Aceste diuri au format vai foarte adanci, Locuitorii au arnenajat coastele rnuntilor In rerase pentru cultivarea cerealelor si a pom.ilor Irucriferi, in mod deosebit caisi, Este vorba de 0 regiune indepartata, enigmaticii ~i legendara prin marea longevitate a locuitorilor sai Izolarea sa geografidi a permis diilnuirea unor obiceiuri de viata sanatoase ~i naturale, posibil de tateva mii de ani. Lon gevitatea ~i rerna rcabila sana tate a locuitorilor din valea Hunza au atras atentia a numerosi cercetatori. Vrerne indelungata s-a crezut ca aceasta longevirate neobisnuits se datora doar factorilor generici, Insa rezultatele unor cercetari interesanre facute In randurile acesrui popor au arjitat d Factorii ambientali exerci ta un ra I rnul t mai mare decst mo~ten irea genetica. Acestia sunt: alirnentatia pe baza de vegetale, climatul uscat ~iinsorit ~iun stil de via~aauster, cu mult exerciti u fizie. Doctorii Toomey si White cardiolagi distinsi din America de Nord, au vizitat aceasta regiune in 1964 ~iau realizar diverse studii, care

au fast publicate in American Heart [ournal." e noteaza ca locuitorii din valea Hunza au a di e ta [o a rte si mp la, pe b az a de fruete proaspete ~i uscate, nuci, diferite zarzavaturi ~i cereale (orz, gdiu ~imei). i consuma ~l putin lapte de capra, iar carne de rniel mananca doar 0 data sau de d o u a ori pe an, la sarbatori, Dupa ce au studiat 25 de oameni care aveau inrre 90 ~i 110 ani, medico amintiti au vazut ca toti acestia aveau tensiunca arterial a, nivelul colesterolului ~ielectrocardiograma norma le, tntre cei din tribuI Hunza nu se cunosc cazuri de irnbolnaviri de cancer, boli de inima, diabet sau 'imbatrfinire timpurie, Regretabil este ca sanatatea acestor oarneni a suferit schirnbari in ultirnii ani, caci au sosit ~ila ei "avantajele" civilizatiei: conserve, dulciuri ~iprod use rafinate prin procedee industrials. Au inceput sa apara primele cazuri de carii si de boli digestive, care altadata erau necunoscute. Dar, in ciuda acestor lucruri, ei sunt unul dintre popoarele cu eea rnai mare longevitate de pe pamant,

Serpasii din Nepal

Serpasi i, locuitorii 11laltimilor abrupre din masivul Himalaya, sunt renurniti prin extraordinara lor rezistenta fizica. Toate expeditiile de pe Everest ~i de pe al~i rnu nti din regiune au tinut com sa aiba un grup de harnali serpesi. Tenzing Norgay, ~erpa~1J I care l-a insotit pe alpinistul australian Sir Edmund Hillary In prima ascensiu ne din istoria varfului Everest, spune in cartea sa autobiografica Tigers of the Snows} (Tigrii zapez ilor): "Cartofii SUDt principals noastra c ul rura s i co ns t itui e baza al imen ra ti e i
cont.inuare la pagina 108

1. STEINER, P .E. Necropsies on Okinawans. Anatomic and pathologic observations (Necropsii la cei din Okinawa. observatn

anatormce ~i patologice), Archives of Pathology 42: 359 (1946). 2. TOOMEY, E.G. WHITE, P. W. A brief survey of the health of aged Hunzas (Scurt studiu despre sanatatsa batranilor Hunza), American Heart Journal. 68: 842 (1964). 3. NORGAY, T.; UllMAN, J.R. Tigers of the Snows. G. P. Putnam's Sons, New York, 1955, pag. 14.

105

Legendara

Valea Hunza este rnconjurata de doua dintre cele mai Inalte ma.sive muntoase de pe glob: Hindukush si Karakorum, din Asia Centrala, Din punct de vedere politic, aceasta vale apartine Pakistanului ~i locuitorii sai suntin cea mai mare parte de religie islamica,

Valea Hunza este 0 regiune enigmatidi ~i fascinanta atat prin rnaretla peisajelor sale, cat ~i prin remarcabila longevitate a locuitorilor ei,

Pe terasele construite de-a lungul coastelor muntoase, locuitorii din valea Hunza cultiva pomi fructiferi (mai ales caisi) ~i cerea le, care con sti tu ie baza atime nta tl e i acestui popor longeviv.

ale Hunza
in valea Hunza se poate ajunge rnergfind de-a lungul unei sosele lungi ~i prapastioase, care pleaca din orasul paehistanez Islamabad.

Unul din multii centenari venerabili ai viiii Hunza, care la eei 105 ani ai sai duce 0 viata. activa,

"':::li~~II~I:~~~ '-

1n piefele din valea Hunza se Intalnesc peste tot tarabe cu fructe, nuci de calitate superioara gust ales ~i cereale.

~i cu

Altmentatia pe baza de vegetale, exercitlul fizic, viata lini~tita ~i aerul curat, toate la un loe par sa constituie secretul longevitatii locuitorilor din valea Hunza, asa cum reiese din cercetarile realizate.

107

UN NOU

SIlL

DE VIAlA:

POFTA

BUNA!

acesti indigeni se bucurs de 0 sanatate rar Intalnita. Cazurile de obezitare, hipertensiune ar teri a la sau cancer sunt foarte rare sau inexisrente.

Britanicii
In decada 1970-80 s-au realizat 0 serie de studii ill Marea Britanie, ca sa se verifice dad cei care urrneaza 0 diera vegetarians ingereaza 0 cantitate suficienta de calciu ~idaca oasele lor sunt corect mineralizate. Rezultatele i-au surprins pe cercetatori. Lacro-vegetarienii prirnesc un procent mai mare de CalCIU ill dicta lor decit ornnivorii, iar oasele lor contin 0 cantitate mai mare din acest miueral.! Pe masu ri ce irnbatranesc, vegetarienii nu pierd calciu] din oase, 111 Limp ce omnivorii sufera 0 pierdere progresiva de calciu din oase, incat acestea devin fragile.

Cu 0 alimentatie pe baza de vegetale, ,,~erpa~ii" din Nepal realizeaza a putere ~i o rezistenta fizidi ce l-au facut de neinlocuit in toate expeditille din Himalaya.
cont!"nuare de la pagina 105

serpasilor, la fel cum est e orezul pentrll hiridusi ~ichinezi. Varieratile de cartof care cresc 111 Himalaya se cultiva la altitudini foarte ridicate (4.500 m) ~i cu ei se asigura provizia de alimente in locuri Indepjirtate". "AIre alimente de baza in dieta noastra sum: orzuL (cresre pana la inal\imi de 4.000 m) ~i grauL (pana. la lnaltimi de 3.000 m). De la turrnele de oi ~i e capre si de Lacirezile de iaci, d serp asii obti n la pte ~i branza cu care i~i cornpleteaza dieta pe baza de cartofi ~i cereale, Carnea abia daca se consuma ~ijerpaiii care urmeaza budisrnul in forma lui stricta sunt vegetarieni in totalitate.

Adventistii ,
Grupul de p opularie care a star nit u n interes mai mare printre cercetarori esre eel al rnernbrilor Bisericii Crestine Adventiste de Zilla a Saptea, repartizati in toara lumea in 182 de ~ari. Adventistii urrneaza in general 0 dieta ovo-Iacto-vegetariana - unii sunt vegetarieni stricti, fad oua sau lactate -, bogata in fructe, cereale integrale ~i zarzavaturi; de asernenea, acestia practica un stil de viata sanatos, ell abstinenta de la furnat, bauturi alcoolice ~i alte droguri. Sunt mal bine de 0 suta de ani de dnd adventistii trjiiesc punand in practica acest sril de viala cu rezultate remarcabile. Rezultatele felului lor de trai sunt atat de evidente In ceea ce priveste 0 sanatate mai buna si 0 longevitate mai mare, In cat au atras atentia cercetatorilor din toata lumea. Cele mai prestigioase reviste stiintitice au publicae

Indienii otomini
Indienii otornini trjiiesc pc podisul din centrul Mexicului ~i se hranesc pe baza de vegetale: rurre de porurnb, fasoLe ~i diferite zar zavaturi. Studiile efectuate 10 mijlocul acesrui popor, care au fost publicate in American Journal of Public Health,'
arata

ca

1. ANDERSON, R.K.; CAlVO, J.; 25: 555 (1972). 108

ROBINSON,

2. Ews, F.R.; HOLESH, S.; Ews, J,W. Incidence of osteoporosis

W.O. American Journal of Public Health, 38: 1126 (1948). in vegetarians and omnivores. American Journal of Clinical Nutrition,

SECRETUL

I'OI'OARHOR

MAl SANATOASE

studii asupra sanata~ii advcntistilor (vezi ia paginile 112-113 unele dintre cele mai importante publicatii), Pana in prezent, s-au facut mai mulr de 150 de srudii de cercetare asupra acestui gm p aparte de populatie, compus din oarneni de cele rnai diverse rase ~i culturi. In toate aceste studii se constars ell adventistii beneiiciaza de 0 sanatate mai buna dedit resrul populatiei: • Mai purine infarcte (cu 45% mai purine decar resrul populatiei). • Mai pltfine cazuri de cancer, atar pulmonar (fapt ce se poate explica prin abstinenta de la himat), si de stomac sau de colon (aceasta fiind in Stransi'! legatura cu dicta saraca In carne sau lipsita total de carne). Este interesanr ca adventistii au rnai putine cazuri de cancer de san, de prostatji sau de alte argane care nu au 0 legatura directa cu obiceiurile de viata sau cu alirnenratia.

'

..

..,

DIET, NUTRITION, AND THE PREVENTION OF CHRONIC DISEASES

WHO IIOOy Gooop

~p!lfIoi.

cat

-"''''

Aceasta arata di actiunea prevenriva a unei diete sanatoase ~j a unui stil de viata sanaros intluenteaza In ansarnblu tot organisrnul, ~i nu dear un organ anurne. Acest fapt interesant a arras atentia specialistilor in epiderniologie ~i siinatate publica din toaci lumea, Faptul acesta a fost arat de evident, incat organisme aeat de pr es tigi o a s e ca Instiru tu l atio nal a] Cancerulni ~iInstitutul National de Sanatate din Starele Unite au investit milioane de dolari penrru a studia sanatatea populatiei adventiste, Scopul organismelor oficiale care fac aceste srudii este acela c:1 intentioneaza sa aplice ~i restului populatiei obiceiurile de yiala ~i de alirn en tali e care adu c a ta te a b enefi eii adven ti~ti lor.

in raportul Organizatiei Mondiale a Sanatafii Diet, Nutrition, and Prevention of Chronic Diseases (Dieta, nutritie ~i prevenirea bolilor cronice), adventistii sunt citati in diferite ocazii pentru nivelul scazut de infarct, cancer ~iatatea alte boli care au legatudi cu stilul de viata ~i care sunt atat de evidente.

de viaFa sanatoasa? Care este motiuarea care-i indeamnd sa faca afa?

In prirnul rand, ei poroese de la faprul ca, aF cum relateaza Moise In cartea Genezei, Durnnezeu a creat fiinra umaria ca sa fie vegerariana.' Cerealele ~ifructele au constituit primele alimenre prevazute penrru specia
umaria.

Pe ce se bazeazs adventistii?
Mulli cere eta tori s-au inrrebar: Pe ce se bazeaza aduentistii ca sa adopte aceste obiceiuri

Alimenta1ia pe care Creatorul a oferit-o omului la inceput trebuie sa fie cea care se adapteaz a eel mai bine trebuintelor noastre, spun advenrisrii. Se pare cit aceasta afirrnatie nu este lipsita de adevar, pentru di institutii

1. Geneza 1, 29

109

UN

NOU

STlL DE VIATA;

POFTA

RUNAI

1. Cancer de plaman 2. Cancer de laringe 3. Bron~ita ~iemfizem

4. Cancerul vezicii urinare

5. 6. 7. 8. 9.

Cancer de esofaq Ciroz.a hepatica Accidente vasculare Cancer de san Cancerul

a pa ratu lu i dig estiv

10. Leucemie 11. Cancer de ovare
12. Cancer de uter 13. Infarct!1i angina pectorala 14. Embolie ~i trombozii cerebra Iii 15. Diabet 16. Ulcer gastrod uo de nal

Mortalitatea

intre adventisti, in cornparatie cu restul populatiei

Cifrele indica procentajul de rise al adventistilor, pentru fiecare boala, inraporl cu neadventistii, La paginile 112 si 113 sunt dale sursele bibliografice all' acestor studii. Aceste date au fost obtinute in urma unor ample cercetarl realizate in California (S.U.A.), unde s-a analizat cauza rnortii a 27.530 de adventisti. lata semnificatia acestor cifre: Pentru fiecare 13 adventisti care au rnurit de ciroza hepatica din grupul acesta, de exernplu, au rnurit de aceeasi boala 100 din alt grup egal, de 27.530 de persoane neadventiste. De asemenea, se poate observa cii riscul de imbolnavire de cancer ~i de alte boli cardiace este semnificativ inferior intre adventisti, comparativ cu restul populatiel.

atat de prestigioase, cum ar fi Cornuniratea Europeana, recornanda sa se manancefrucce, uerdeturi ji zarzavaturi proaspete ii cereale cu un continut bogat de fibra (vezi pag. 100). Pe rnasura ce se avanseaza in cercetarile din dorneniul nutritiei, reiese si rnai clar necesitatea de a ne intoarce la 0 dieta vegetarian a, pe baza de fructe, cereale ~i zarzavaruri. Acest fel de alimentatie este tocmai acela care se rccornsnda astazi pentru a preveni bolile cu cea mai mare rnortalitare in tarile occidentale: afectiunile cardiace ~i canccru], In mod deosebit, studiile ariat o m ice confirrna faptul ca aparatul digestiv al ornului se as cam ana mai muir cu eel al erbivorelor decat cu eel al carnivorelor. Omul a fast des1. 1 Corinteni 6, 19-20

tinat, din punct de vedere anatomic ~ifiziologic, sa manance vegetale, desi capaci tatea de adaptare ii perrnite sa rnanfince si sa asimilczc ~i carne (vezi pag. 126). in al doilea rand adventistii adera la dcclaratia apostolului Pavel care spune: "Nu ftiri ca trupu] vostr« este Templul Duhului Slant care locuieste in VOL, ~ipe care L-a;i primit de fa Dtcmnezeid $i ca uoi nu sunteti ai vo~tri? Caci ati fost cumparafi cu 1mpre f. Proslavifi dar pe Dumneze« ln t1'upul fi in duhl4l·vostru, care sunt ale lui Dumnezeu".'

Ca niste adevarati credinciosi ce sunt, ei considers ca trupuJ nostru nu este rodul unei inramplari evolutive, nu ne apartine, pentrtl ca este un dar allui Dumnezeu, Ei sunt convinsi

110

SECRETlJt

POPOAREtOR

MAl SANATOASE

Universitatea, facultatea de Medicina sispitalul din loma linda, California, S.U.A., apartinand adventistilor de ziua a saptea ..

di trebuie sa ingrijim ~i pastriim acest carp sa ca pc 0 opera suprema ~i rninunata a unui Dumnezeu creator ~iiubnor. Adventistilor le este [carte [impede ca 0 sammte buna nu este rezultarul unci intfimplari, ci ea provine din pastrarea legilor naturale, pc care Fiinta Suprema le-a stabilit ~i pe care le cunoastern darorita studiului anatorniei ~i

Un credincios spunea: ,..BibJia ne arata cum fiin~a urnana a fost vegetariana la inceput ~i a v termina prin a fi iaraij la Iel, cind toate vor fi reinnoite, Pana atunci insa, de ce nu punem in precticd ceea ce este ideal atat pentru /iinFa umana, cdt fi pentru toatii natura in ansamblul sau?"

sa

tiziologiei umane,
In al t.reilea dind, adventistii sunt oarneni care au 0 nadejde, si nadejdea aceasta este prin sine insa~i rnotivatia unci sanatati bune. Acestia l~i inremeiaza credinta pc fagaduin)a revenirii lui Hristos ~i asteapta "ceruri noi # un pamint nou, in care va locui neprihdnirea",l unde nu vor mai fi suterinte si dureri ~i ncle fiintele umane ~inatura intreaga vor u ajunge sa aiba stralucirea ~l frumusetea pe care le-au avut la incepuL tn aceasta lume slavita, care co nstitu ie 0 sperantii comuns a tuturor crestinilor, nu va mai ex ist a m o a r te n ic i p e n t r u f i in ~ele ornenesri, nici pentru animale. Acolo , lupul
ji mielul vor paite impreund, leul va mdnca paie ca boul"? Nici 0 fiinta au va trebui sa sufere ~i rnoara pentru ca alta sa traiasca. sa Alirnentatia va fi vegetariana pentru toti, pana ii pentru anirnalele carnivore, Torul va deveni ca la rnceput. ..
1.. 2 Petru 3,13 2, Isaia 65,25

Este interesant de observat ca in larile dezvoltate din Occident, unde dieta carnata este atar de rmpamantenita, se trezeste din ce In ce mai rnult inreres pentru alirnentatia pe baza de vegetale .. Obiceiurile, sanatatea ~i ~tiinta sunt din ce in ce rnai mult de acord in aceasta privinta.
Pe hlnga faptul ca este un centru medicalcu o inalfii tehnologie de prestigiu international, la Universitatea din lorna linda se fac ~i cercetari In ceea ce priveste pastrarea sa .. ~iun stH de viata sanatos.

Sunt multe popaare ~igrupuri sociale care, din ratiuni ~imotive deosebite, au ajuns la concluzia di alimentatia pe baza de vegetale este cea mal sanatoasa ~isatisfacatoare pentnl tiinta umana,

-----

III

.~

Longevitatea adventistilor ,
in diferitele studii efeetuate in Statele Unite, Olanda, N'orvegia ~i Polonia, se observa di perspectiva de viata este, pentru femeile adventiste, eu 2 pana la 5 ani superioararestulul populatiei din aceste tari.
Cand este yorba de barbatl, diferentele dintre adventisti ~i restuI populatiel sunl ~i mai evidente, posibil datoritii incidentei mult mai mici de infarcte ~iaIte afectiuni card lace: oscileaza illtre 4 ~i 10 ani ill plus de via!ii pentru adventlsti. Aeeste rezultate batatoare la ochi, din punct de vedere socio-sanitar, au trezitinteresul cercetatorilor din loata lurnea ~i al organismelor internationala.ca O.M.S., pentru stilul de viata la adventisti lor.

,9 )5.. 'f>
""0

<;>

~~~~--~~
II}

... ., ... :: ... ,__

·a
.s:
OJ ""CI
Q ...... Q <;!

,S .....
:Jo'C'(j oj

C<l

;U

~~~~~~~~~

Cateva publicatii stiintifice referitoare la "v v" sanatatea adventistilor de ziua a ,

follow-up on 27.530 adult Seventll-day Adventists. Journal of Epidemiology, 119: 775-787 (1984). fatal isen ernie Meart disease. Preven tive Medicine,

American and

SNOWDON, D.A.; PHILIPS,R.L.; FRASER,G.E. Meat consumption

500 (1984).
SNOWDON,

13: 490-

saptea

O. A.; PHIUPS, R.L. Does a vegetad.a n die t reduc e the

of diabetes? American Journal of Public Health, 75: ri sk facto rs in Sevof Epidemiology, 122:

occurrence

507-512 11985).
FONNE.BO, V. The T ro mso heart study: Coronary

PfU'S, RL Cance r errong SeventtH:Iay Adventists. Journal of Envir' onmenlal Palnology and Toxic 010 gy, 3: 157·169 11980). SCl-lUl IT, T.D.; LEKl.EJ.t,1.E. Dietary status oj Seventh·day Adventists and nonvegetarian. Journal of tile American Dietetic Association, 83: 27·33 (19831BERKEL,J.; DEWAARD F. Mortality pattern and life ex:pectancy of Selfenth-day Adventists in the Netherlands. International Journal of Epidemiology, 12: 455·4591.1983). KAHN, H'.A.; PHILIPS,R.L.; SNOWDON, DA; CHOI, W. Association be!we en re porte d diet and all-c au ss mortal ity. Twe nty·on e-ye ar

entl1-d ay Adve n nsts, America 789- 793 11985).

n Journal

J tDRYCHOWSKI., W. ET AL. Surviva I r ales among Seventh-d

ay Advent· ists compared with the general population in Poland. Scandinavian Journal Society of Medicine, 23: 49-52 {19851.

MILLS, P K; ANNEGERS J.F.; PHILU'S,R.L. Animal product consumption and subsequent fatal breast cancer among Seventh-day Adventists. American Journal of Epidemiology, 127: 440·

453 (1988).

12

Relatia dintre consumul de carne si riscul de a muri de unele boli ,

Toate cauzele Atac cardiac Afectiuni coronariene , Cancer de prostata Cancer de san Diabet (barbali) Diabet (femei)

1,2
1,1""",

1.5'0

I.Z~m

1.3

.
1.0....1.21. 1.2'
I.U,......

1,4 1,$.

,1~

• •

Consuma carne de 4 sau mai multe ori saptamanal Consuma carne de 1-3 ori saptamanal

Nu consuma came

.0

1,31
"2.11

cu.

"""'"

.2

Cifrele indica riscul de deces din cauza anumitor boli, in legatura cu consumul de carne. Pe miisura ce consumul de carne creste, proportional creste ~i mortalitatea din diferite cauze, indeosebi din cauza diabetului, Este interesant de subliniat ca aceste date se refera. doar la adventistf de ziua a saptea. Nici unul dintre ei nu fumeaza, nid nu consurna biiuturi alcoolice, avand un stil de viatii foarte asemanator, exceptand felul de alimentatie, Aceasta face cat in afara de faptul ca ar interveni alti factori, diferentele dintre adventistii care consuma carne ~i cei vegetarieni sa fie atribuite aproape in totalitate deprinderilor alimentare. Bibliografiaacestor studii este redata in pag. 112-113.

, G.E. Determinants

of ischemic heart disease in Seventn-

day Adventists: a review. American Joumal of Clinical Nutrition. 48: 833-836 (I 98B).

GIEM, P; BEESON, W.l.; FRASER, G.E. The incidence of dementia and intake of animal products: Preliminary findings from the Adventist Healtll Study. Neuroepidemiology, 12: 28-3611993).
MILLS, P.K,; BEESON, W.L.; PHilLIPS. RL; FRASER, G.E. Cancer incidence among Californi~ Seventh-Day Adventists, 19761982. American Journal of Clinical Nutrition, 59 (5 Suppl):

s, P.K.; 8.EESON, W. L.; PHilLIPS, R.L.; FRASER, . E. Coho rt study G of diet, lifestyle. and prostate cancer in Adventist men. Cancer, 64: 598-604 (1989]
W.L. Hypertension, antihypertensive medication and risk of renal carcinoma in California Seventh·Day Adventists. International Journal of Epidemiology, 19; 832·838 (199 OJ.
SER. G,[,; PHILLIPS, R.l.; BUSON,

1136s·11425 (1994).
MElBY, C.L.; TOOHEY, M.L.; CEBRlCK,J Blood pressure and blood lipids among vegetarian, semivegetarian, and nonvegetarian Africa n Am eric an s. American Journal 0 f Clinical Nutrition, 59:

, G.E.; BEESON.W.L.;

PHILLIPS, R.L, Diet and lung cancer in

103-109 (1994).

California Seventh-day Adventists. American Epidemiology, 133: 683-693 (1991].

TEO, K,; TON5TAD , S.; KUZMA.

Journal

of

KlICZMARSKI,

R.J.; ANDERSON, .J.; KOCH, G.G. Correlates of blood J pressure in Seventh-Day Adventist (SDA) and non-SDA adolescents. Journal of the American College of Nutrition, 13: 165-173 (19941.

patterns of mortality

J.W. Body mass index and among Seventh-day Adventist men. hternational Journal of Obesity, 15: 397406 (1991).
"BO, V. Mortality in Norwegian Seventh-Day Adventists 19621986. Journal of Clinical Epidemiology, 45: 157-167 (1992].

FRASER, G.E.; UNDSTED. K.D.: BEESCtl. WL Effect of risk factor values on lifetime risk of and age at first coronary event. The Adventist Health Study. American Journal of Epidemiology. 142: 74&

758 (1995).

113