SCOALA INCLUZIVA –CUM PUTEM AJUTA ELEVII SA

DEPASEASCA BARIERELE IN INVATARE

,,Toate fiintele sunt nascute libere si egale in demnitate

si in drepturi ‘’

Dupa 1990 a fost lansat un nou concept ,al educatiei incluzive ,care aduce in atentie necesitatea
reexaminarii si extinderii rolului invatamantului obisnuit ,pentru a se putea adapta cerintelor copiilor
si nu invers ,ca pana atunci ,premise a dezideratului ca pe cat posibil ,toti copiii sa invete
impreuna .Noul tip de scoala ,cea incluziva trebuie sa recunoasca diferite cerinte educationale ale
copiilor ,sa reactioneze adecvat la acestea ,sa asigure o educatie de calitate pentru toti .Este
vorba de o alta optiune de politica a educatiei ,care pune accentul pe transformarile substantiale
la nivelul capacitatilor scolilor obisnuite,pentru ca acestea sa poata oferi raspunsuri adecvate
cerintelor educatiei diferite ale copiilor.Diferentele dintre copii sunt considerate firesti ,iar scoala
trebuie sa dispuna de servicii adecvate care sa actioneze continuu pentru servicii adecvate care sa
actioneze continuu pentru a intampina cerintele educationale speciale .
Cu totii trebuie sa ne punem urmatoarele intrebari ;
*De ce nu pot face progrese semnificative in invatare toti elevii dintr –o clase ?
*Cum pot fi sprijiniti sa progreseze in invatarea de tip scolar elevii care invata (sau care par sa
invete ) mai greu ?
*Cat este de justificata marginalizarea ori chiar excluderea unor elevi din scoala obligatorie ?
Copiii care nu pot face fata cerintelor scolare ,cei care prezinta diverse forme si niveluri de esec
scolar sunt inca prea putin cunoscuti,acceptati si acceptati din punct de vedere
psihopedagogic . Atitudinea cea mai frecventa manifestata fata de acestia din partea scolii /si
a societatii in general este de subvalorizare –bazata in mare masura pe lipsa de reusita si de
competenta scolara .
Copiii cu probleme -,,dificili “, ,,turbulenti “ si /sau handicapati din diferite motive sunt
perceputi in lumea scolii obisnuite de cele mai multe ori negativi sau marginalizati si nu de putine
ori exclusi nu este pentru scoala ,,Nu face fata programei .” ,,Nu aceasta scoala “ ,,Trebuie trimis
la o scoala speciala “ sau /nu poate fi scolarizat “ –iata doar cateva din argumentele prin care
unele cadre didactice justifica neacceptarea ori esecul unor copii , de a invata alaturi de ceilalti
copii de aceeasi varsta.
Este adevarat ca nu de putine ori, conditiile de organizare scolara –efective numeroase de
elevi in clasa ,programa scolara foarte incarcata ,timpul scur de activitati si interactiuni in clasa cu
elevii pe parcursul unei lectii ;insuficienta pregatire psihopedagogica si /sau de educatie –
reprezinta obstacole serioase in asigurarea unui invatamant eficace pentru fiecare copiil .Dar nu
intotdeauna…
O descoperire frustranta ,pe care o fac in present multe sisteme de invatamant
internationale ,este aceea ca desi se fac eforturi extraordinare pentru dezvoltarea educatiei de
baza ,pentru toti copiii –in idea prevenirii si /sau reducerii excluderii educationale –grupurile de
copii cele mai apropiate de riscul excluderii scolare devin cele mai supuse riscului de a fi
marginalizate. Marginalizarea este vizibila atat in rezultate (performante scolare , sensibil mai
reduse decat ale celorlalte grupuri ,acces mult mai redus la formele ulterioare de scolarizare )

1
 Educatia incluziva incearca sa ofere astfel un raspuns atat problemelor legate de
excludere ,cat si marginalizarii scolare .Ea se refera nu doar la crestera sanselor de acces la
educatie scolara ,ci si la ameliorarea calitatii educatiei oferite de scoli .

METODE ACTIV-PARTICIPATIVE APLICATE IN ACTIVITATEA EDUCATIVA A COPIILOR CU

CERINTE SPECIALE INTEGRATI IN SCOLILE OBISNUITE , INVATAMANTUL PRIN
COOPERARE

Metode active-participative utilizate in practica instrumental educationala permit elevului

satisfacerea cerintelor educationale prin efort personal sau in colaborare cu alti colegi , specific
acestor metode este faptu lca se stimuleaza interesul pentru cunoastere , este facilitat contactul cu
realitatea inconjuratoare , sunt subordinate dezvoltarile mintale si nivelului de socializare a elevilor.
Experienta practica de pana acum in aplicarea metodei de invatamant prin cooperare a
evidentiat o serie de rezultate dintre care cele mai evidente sunt :
- cresterea motivatiei elevilor pentru activitatea de invatare
- increderea in sine bazata pe acceptarea de sine
- atitudine pozitiva fata de personalul didactic , disciplinele de studiu si continutul acestora (
de cele mai multe ori continutul lectiei sufera o serie de modificari si adaptari care sa
favorizeze spiritual de investigatie , descoperirea noului si cooperarea intre elevii clasei )
- relatii mai bune mai tolerante cu colegii , indifferent de apartenenta etnica sau culturala ,
clasa sociala , capacitatea intelectuala sau unele deficiente ale colegilor
- capacitate sporite de a percepe o situatie , un eveniment sau o serie de obiecte si
fenomene si din perspective celuilalt
Lectiile bazate pe invatare prin cooperare pprezinta cateva caracteristici importante :
- raspunderea individuala se evalueaza frecvent performanta fiecarui elev care trebuie sa
ofere un raspuns In nume personal sau in numele grupului ; iar rezultatele se comunica
atat elevului , cat si grupului din care face parte
- interactiune directa – elevii se ajuta unii pe altii incurajandu-se si impartasindu-si ideile
explica celorlalti , discuta ceea ce stie , se invata unii pe altii
- interdependenta pozitiva--elevii realizeaza ca au nevoie unii de altii pentru a duce la bun
sfarsit sarcina grupului ,
- deprinderi interpersonale si de grup mic – grupurile nu pot exista si nici nu pot functiona
eficient daca elevii nu au si nu folosesc anumite deprinderi sociale ( conducerea, luarea
deciziei , increderea reciproca , comunicarea , managementul conflictelor
- procesarea in grup – elevii au nevoie de momente pentru a vedea cat de bine si-au atins
scopurile si cat de eficiente au fost in grup ; invatamantul monotorizeaza in permanenta
activitatii de inavatare a grupurilor , le ofera feedback ( lor si intregii clase ) intervine si
corecteaza eventualele confuzii sau raspunsuri incomplete
Structura unei lectii alcatuite pe baza metodei active participative este diferita de structura uunei
lectii clasice .Momentele principale unei lectii corespund unor etape bine definite si anume :
a) evocarea – interpretarea cunostintelor noi prin prisma cunostintelor anterioare
b) realizarea / construirea active a sensului-- participarea activa din partea elevului
c) reflectia – reevaluarea si reconstruirea / resistematizarea cunsotintelor anterioarea

2
 Pentru fiecare moment sau etapa a lectiei se pot folosi o serie de metode sau tehnici de lucru ,
incluse intr-o strategie adaptata disciplinei , continutului , varstei si performantei elevilor . Iata
cateva posibile strategii de invatamant prin cooperare care pot fi aplicate cu mare eficienta si in
conditiile scolei incluzive : predictiile in perechi , ganditi – lucrati in perechi – comunicati , rezumati
– lucrati in perechi – continuati , stiu / vreau sa stiu / am invatat , brainstormingul si
brainstormingul in perechi , activitatea dirijajata de citire-gandire , interviu intre trei etape ,
creioanle la mijloc , unul sta ceilalti circula , turul galeriei , jurnalul cu dubla intrare , sinelg , eseul
de 5 minute , cubul , bulgarele de zapada , ciorchinele (anexa)
Lista metodelor si tehnicilor este foarte vasta si poate fi imbogatita si cu alte variante in functie
de imaginatia si creativitatea invatatorului . Principalele argumente care justifica eficienta acestor
metode actv participative sunt :
- diversitatea – elevii sunt liberi sa faca speculatii , apare diversitatea de opinii si idei , este
incurajata libera exprimare a ideilor . Sunt situatii in ca un singur raspuns este corect , iar
invatatorii trebuie sa fie onesti cu elevii mediind procesul prin care acestia ajung la
raspunsul corect ( in multe cazuri acest lucru este mai important decat raspunsul insusi
deoarece se incearca evitarea adevarului unic exprimat intr-o forma categorical de catre
invatatori si sprijinirea elevilor de a ajunge sa se convinga singuri de adevarul respective –
o forma democratica de abordare a procesului educational )
- permisiunea – de cele mai multe ori elevii asteapta ca invatorii sa le dea ,, singurul
raspuns bun ‘ ceea ce reduce eficienta si productivitatea invatarii ; astfele elevii sunt
incurajati sa fie spontani , sa le permita exprimarea libera a ceea ce gandesc despre o
anumita tema
- respectful – elevii sunt ajutati sa inteleaga ca opiniile lor sunt apreciate si respectate de
colegi si fiecare este dator sa respecte opinia celorlalti
- valoarea – cand elevii isi dau seama ca opinia lor are valoare se implica mai active in
activitatea de invatare
- ascultarea active – elevii se asculta unii pe altii si renunta la exprimarea unor judecati
pripite sau la impunerea propriului punct de vedere
- increderea – elevii constientizeaza propria lor valoare si devin mai increzatori in propriile
forte
Toate aceste elemente au implicatii directe si indirecte asupra componentei afectiv motivationale
care influenteaza fundamental conduita elvului in cadrul activitatii din clasa atat fata de invatator
( care este interesat ca partener si nu ca autoritate inflexibila in raport cu cerintele si dorintele lor
de invatare si cunoastere ) cat si fata de colegi facilitand increderea reciproca , comunicarea ,
cooperarea si intercunoasterea dintre elevi )
Proiectarea unei lectii bazate pe valorificarea metodelor activ-participative si pe cooperare in
invatare pot fi prezentate astfel ( procesul planificarii si proiectarii lectiei a fost impartit in trei
etape):
1. Motivatia fata de lectia respective
- cum se leaga subiectul ales de alte teme pe care elevii le-au studiat deja sau cum pot fi
valorificate deprinderile formate deja in contextual lectiei noi
- cum ii va pregati noua lectie pe elevi sa poata intelege mai bine disciplina respective
- in ce masura lectia noua are in vedere experienta personala a elevilor si interesele lor
pentru invatare
- ce informatii din aceste lectii pot fi descoperite sau construite de elevi ?
- cum poate fi structurat continutul noii lectii pentru a stimula o gama larga de raspunsuri
personale din partea elevilor ?

3
 - cum poate fi examinata tema din perspective interdisciplinara ?
2. Stabilirea obiectivelor lectiei
- obiective de proces – se refera la formarea , dezvoltarea sau consolidarea unor deprinderi
si capacitati
- obiective de continut – se refera la insusirea si cunoasterea continutului noii lectii
3. Conditii prealabile
- cunostintele anterioare ale elevilor
- capacitatea de a folosi procesele de invatare propuse de lectie
4. Evaluarea ( ce dovezi vom avea ca elevii au invatat continutul lectiei noi ? )
- sa evoce anumite informatii din continutul lectiei
- sa utilizeze in mod adecvat anumite procese de gandire si invatare
5. Managementul resurselor si timpul
- ce resurse sunt necesare in cadrul lectiei ? ( texte , miijloace , aparatura etc .)
- cum voi gestiona timpul ? - este intrebarea cea mai des invocate in cazul acestor tipuri de
lectie . Fara o experienta minima de utilizare a metodelor interactive exista riscul crizei de
timp si parcurgerea rapida a continutului in detrimental calitatii si eficientei activitatii
respective
B. Lectia propriu-zisa – desfasurarea lectiei include urmatoarele secvente principale
1. Evocarea – are in vedere formularea de catre elevi a unor scopuri si/sau a unor intrebari
pentru invatare
- cum vom trezi curiozitatea elevilor
- cum ii vom determina sa-si aminteasca cunostintele anterioare ?
- cu ii vom mobilize sa formuleze intrebari ?
In aceasta secventa se pot utiliza diverse metode prin care sa se evoce cunostintele anterioare
( brainstormingul , stiu / vreau , sa stiu / am invatat , ciorchinele , activitatea dirijata de citire
gandire , predictiile in perechi , ganditi / lucrati in perechi , ganditi / lucrati in perechi ) si sa
identifice prioritatile in cunoasterea noilor continuturi
2. Realizarea / Construirea sensului – urmareste modul cu va fi explorat continutul lectiei de
catre elevi si are un caracter foarte flexibil
- Ce continut vom folosi si cum va fi prezentat ?
- Care este activitatea elevilor pentru a ajunge la intelegerea continutului ?
Si in aceasta etapa exista o gama diversa de strategii si metode la indemana invatatorului ,
unele avand o continuare fireasca din prima etapa , care pot parcurge inclusive si a treia secventa
( stiu / vreau sa stiu / am invatat , activitatea dirijata de citire gandire , predictiei in perechi ,
gandeste / lucrati in perechi / comunicati , rezumati / lucrati , unul sta , ceilalti circula , interviu in
perechi )
3. Reflectia – sau modul cum vor folosi elevii continutul lectiei ; explicarea implicatiilor ,
intelesul noilor cunostinte in lumina propriei experiente sau atitudinea fata de problemele
pe care le ridica unele texte . Aceasta secventa se caracterizeaza in :
- discutii reflexive sau teme scrise
- utilizarea deprinderilor sau conceptiilor dobandite in mod dirijat
Aceasta etapa poate continua si dupa finalizarea lectiei , in afara clasei sau dupa o perioada mai
lunga sau mai scurta de timp , in cadrul unor lectii viitoare la etapa de evocare , iar strategiile si
metodele des folosite in aceasta secventa sunt : linia valorica , stiu / vreau sa stiu / am invatat ,
turul galeriei , scrierea liberea etc .
4. Incheierea lectiei – modul cum se va incheia lectia apartine in totalitate invatatorului . De
exemplu dupa o ora de stiinte care incepe cu precizarea fenomenelor , observatii si

4
 discutarea cauzelor si efectelor , este important pentru elevi ca ei sa sintetizeze , intr-o
forma concisa , legea sau mecanismul de producere a unui fenomen asociat cu activitatea
practica desfasurata in decursul orei , dupa o ora de literature , incheierea lectiei poate sa
rezume la o interogatie care sa incite elevii pentru investigatii si analize dupa programul
scolar

C. Dupa terminatia lectiei – pot urma activitati de extindere a cunostintelor si deprinderilor

dobandite . Altfel spus , cum putem aplica noile informatii si in alte conditii sau in alte
investigatii , ce intrebari au ramas care mai trebnuie aprofundate ( cu fise de observatii ,
analize individuale , referate , identificarea unor situatii , texte , experimente , probleme ,
evenimente sau fenomene similare ) realizarea unor eseuri , investigatii independente ,
postere , colectarea unor date dintr-un anumit domeniu
Marele avantaj al acestor metode consta in valentele lor formative si posibilitatea evaluarii
continue si obiective a elevilor . Dezavantajul consta in dificultatea aplicarii lor intr-un sistem rigid ,
cu un program aglomerat pentru elevi si cu un continut supradimensionat pentru majoritatea
disciplinelor .
Forma fundamentala si cea mai importanta de suport , pentru ca toti elevii sa invete cu success
in scoli care aspira la realizarea educatiei incluzive este in primul rand sprijinul acoradat shiar de
catre invatator clasei .
In acelasi timp insa date fiind dezavantajele si dificultatile pe care unii elevi le intampina in
scoala este adeseori oportun sa fie avute in vedere si alte resurse din afara clasei , care pot fi
uneori si servicii specializate . Provocarea de baza este aceea de a fi mai intai utilizate orice
resurse disponibile la nivelul scolii , daca este necesara completarea si sprijinirea muncii cadrelor
didactice .

Inv.JARCUTA CATALINA

5
6