P. 1
deseuri. periculoase

deseuri. periculoase

|Views: 1,443|Likes:
Published by Dorobantu Cristina

More info:

Published by: Dorobantu Cristina on Jun 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI COLEGIUL AGRICOL"DR.C.

ANGELESCU"BUZAU PROIECT PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PROFESIONALE

DOMENIU:RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI CALIFICARE:TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI

ABSOLVENT:RUGINA ELENA - ANDREEA INDRUMATOR:PROF.ING.SERBAN CAMELIA SESIUNE IUNIE 2011

DESEURI PERICULOASE

Argument……………………………………............................................pag.3 Capitolul I- Definiţia şi clasificarea deşeurilor…….............................….…
pag.5

Capitolul II- Managementul deşeurilor…....................................................pag.8
II.1.Problema transportului dşeurilor…………………...............................… pag.9 II.2. Depozitele de deşeuri………………………..................…..................pag.9

Capitolul III- Deşeurile în România……………………............................pag.12
III.1. III.2. Planurile Problema Regionale deşeurilor de Gestionare în a Romania...........................................................pag .12 Deşeurilor......................................pag. 13

Capitolul IV- Deşeuri periculoase…………………………………….....pag .14
IV.1.Legislatie privind Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase......pag.16 IV.2.Listele deşeurilor periculoase……………………………..............…...pag.17 IV.3.Caracteristicile deşerilor periculoase…………………….................….pag . 18

Capitolul V- Transportul deşeurilor periculoase………………..............…pag .
20

Capitolul VI…..pag .20 VI.1.Metode

Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase…......... de tratare a deşeurilor

periculoase………………….................pag .21

Capitolul

VII-

Depozitarea

deşeurilor

periculoase……………..................pag.22

Concluzii…………………………………………………..................…pag .26 Bibliografie……………………………………………………..…...….pag .27

Argument
În general, ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de deşeuri se număra printre sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:
   

obiectivele

recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi

modificări de peisaj şi disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaţă; modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate

de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti

dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar.  unele mamifere. fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. ciori). insecte părăsesc zona. cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare. Atât exfiltraţiile din depozite. biocenozele din vecinătatea depozitului se modifică în sensul că:  în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate. dar şi cu alte elemente poluante. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. reconstrucţia ecologică realizată după . un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha. păsări. exploatare (15-30 ani). În termeni de biodiversitate. Depozitele ne impermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi. în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. fără a considera şi populaţia microbiologică a solului.actuale. refacere ecologică şi post monitorizare (15-20 ani). În plus. în avantajul celor care îşi găsesc hrana în gunoaie (şobolani. se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani). Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului.

poate reziduuri apariţia de la vopsitorii.1 deseuri industriale (deseuri provenite din industriile alimentara. genera unor amestecuri şi combinaţii inflamabile. prezenţa reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului. miniera.eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul modificată. Diversele categorii de deseuri se clasifica dupa o serie de criterii: sursa generatoare starea de agregare proprietatile fizico-chimice origine 1. Această produse situaţie petroliere. biologic iniţial. solvenţi. evoluţia biosistemului fiind ireversibil Capitolul I Definiţia şi clasificarea deşeurilor Deşeurile sunt generate în diferitele stadii ale activităţii umane şi reprezintă o caracteristică inevitabilă a unei societăţi industrializate sau în curs de industrializare. pe de altă parte. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv solide nămolurile toxice. uleiuri uzate. zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeuri orăşeneşti. pesticide. energetica. Sursa generatoare (provenienta) 1. Deşeurile. . cadmiu). dar mai ales cele industriale. explozive sau corozive. constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb.

institutii de invatamant etc.1 deseuri menajere – rezultate din activitatea casnica zilnica: comerciala. mortar.4. cenusa. In general sunt deseuri solide uscate. hartie.ele au un potential infectios ridicat. Deseurile menajere in cea mai mare parte sunt solide. substante radioactive. depunerile stradale etc 1. centrale atomoelectrice etc. ses.2 Deseuri stradale: gunoiul maturat de pe strazi. cantitatea si compozitia lor depind de: zona geografica (deal.de cercetare.3 Deseuri comerciale provenite din activitatea comerciala de orice fel. agricole. resturi alimantare. 1. datorita continutului ridicat de Pb. mai ales: produse perisabile. ambalaje din plastic. carton. Deseurile provenite din industria extractiva sunt in cantitate foarte mare.chimica. hoteluri.4 deseuri urbane 1. locuri publice. substante toxice pentru organismele vegetale si animale.4.2 deseuri din constructii (beton. dar cuprind si deseuri similare generate de agentii economici industriali sau agentii comerciali: obiecte vechi si deteriorate. hartie. manipularea. gunoiul din parcuri. fungicide etc) 1. Deseurile menajere solide din zonele urbane din tara noastra variaza intre 0. 1. gradul de industrializare etc. ierbicide. ambalaje etc. Cantitatea. resturi de furaje. rezultate de la spalarea strazilor. substante toxice. Cr etc. cabinete medicale particulare. sticla. restaurante. diverse resturi vegetale. chimica etc) 1. prezentand din acest motiv un grad de risc mare. munte) clima natura pavajului gradul de acoperire cu vegetatie. ingrasaminte. cultura mare. natura si compozitia lor sunt extrem de variate si influentate apreciabil de conditiile climatice. carton 1.5…0. metalurgica. policlinici.4. cabinete stomatologice. dispensare.3 deseuri agrozootehnice (dejectii animale. haldele de steril prezinta un mare pericol sanitar. felul de viata al oamenilor. dar pot fi si suspensii. materiale plastice. In cazul deseurilor stradale. tesaturi. transportul si tratarea lor se realizeaza cu mijloace si metode specifice.5 Deseuri speciale: explozibili. petroliera. Aceste deseuri rezulta din activitatile industriale.4 Deseuri sanitare provenite din institutiile de sanatate: spitale. moloz pamant etc) 1. Deseurile menajere sunt generate de catre populatie.9 .4. Cu.

motiv pentru care gradul de poluare a mediului poate sa fie mai intens decat in cazul depozitarii deseurilor urbane. ceea ce face sa rezulte o cantitate medie de 8700 tone/zi. Desi deseurile colectate in diverse tari contin cam aceleasi categorii de compusi. . Cantitatea de deseuri rurale este de cca 0. ele constituie zone insalubre care pun in pericol viata oamenilor prin riscul impurificarii apelor subterane si de suprafata. Deseurile rurale difera de cele urbane prin compozitie si cantitate. Diferentele inregistrate de la o tara la alta in ceea ce priveste cantitatea si caracteristicile deseurilor sunt dependente de: gradul de dezvoltare industriala gradul de dezvoltare tehnologica nivelul de trai nivelul de civilizatie densitatea demografica. compozitia lor difera de la tara la tara. In marea majoritate a cazurilor deseurile men ajere rurale sunt aruncate pe malul cursurilor de apa sau chiar in albia apei. reliefand de fapt nivelul tehnologic al economiei si gradul de civilizatie.3 kg/locuitor/zi. Din aceasta cantitate numai cca 5 % sunt incinerate. motiv pentru acre ele pot fi evaluate doar aproximativ. deseurile menajere constituie cea mai mare parte a deseurilor urbane. Depozitele necontrolate sunt lipsite de amenajarile minime necesare. favorizeaza mentinerea si innmultirea unor focare generatoare de boli pentru oameni si animale. datorita scurgerilor de lichid organic (levigat). Diferentele sunrt cuprinse intre 150-600 kg/an/locuitor. Se poate estima o cantitate medie anuala de cca 1 milion tone deseuri menajere rurale. restul find depozitate in rampe foarte putin amenajate sau necontrolat. afecteaza estetica peisajului. Inexistenta in zona rurala a unor servicii publice de salubritate face imposibila intocmirea unei statistici a deseurilor rurale. In cea mai mare parte a cazurilor are loc depozitarea comuna a deseurilor menajere cu cele industriale. Din punct de vedere cantitativ. pentru o populatie rurala de cca 10 milioane locuitori. totodata ele creaza disconfort olfactiv ca urmare a mirosurilor neplacute degajate.kg/locuitor/zi.

Deseuri periculoase Ele sunt reprezentate de deseurile intamplatoare si prezinta un grad mediu si ridicat de periculozitate.2 Substante periculoase prezente in deseurile menajere Nr. probabil. Denumirea produsului Tipul susbstan-elor intamplatoare continute Crt. pe cand in Europa centrala si de est acestea sunt cam 6 milioane tone/an. c 6 Produse petroliere Ulei. in Rusia inregistrandu-se 25-30 milioane tone/an. Gravitatea acestei probleme consta in faptul ca aceste deseuri sunt depozitate. ceea ce reclama luarea unor masuri de protectie specifice.2 se prezinta lista substantelor periculoase continute in deseurile menajere. Plastic Compusi organoleptici. In tabelul 3. Cantitatea de deseuri periculoase este foarte diferita de la tara la tara. In Europa de vest cantitatea de deseuri periculaose este de ordinul 30-45 milioane tone/an. 1. acizi. aceasta se datoreaza. Conform OECD deseurile periculoase reprezinta cca 16 % din totalul deseurilor inregistrate anual in Europa. modului de incadrare a acestui tip de deseuri in fiecare tara. Tabelul 3. metale grele. solventi etc 7 Metale Metale grele 8 Piele . solventi organici. foarte severe. Prezenta componentelor periculoase in deseurile urbane limiteaza posibilitatea de reciclare a acestora datorita existentei pericolului de contaminare. fenoli. urme catalizatori. PVC 2 Pesticide Compusi clorurati.

procese şi direcţii din care provin. (Oros. cantităţile de deşeuri pot fi considerate ca indicator pentru eficienţa cu care societatea utilizează materiile prime. solventi 9 Textile Metale grele. furnizând bază pentru obţinerea de statistici comparabile şi compatibile privind deşeurile în Ţările Membre ale Comunităţii Europene. urme de metale grele Metale grele. care propune clasificări pentru: A. Deşeurile reprezintă o pierdere enormă de resurse. pigmenti 3 4 5 Medicamente expirate Picturi Baterii ompusi cu fosfor Solventi si reziduuri organice. (XXX-2005) . solventi. Directivei Consiliului 74/442/CEE privind deşeurile. pigmenti. C. precum şi de structura industrială şi economică. B. solventi. amendată de Directiva Consiliului 91/156/CCE clasifică deşeurile după sursă. Draghici-2002) În momentul de faţă nu există o clasificare general acceptată a deşeurilor. compusi organici cu clor. alte substante chimice Compoziţia şi cantitatea de deşeuri sunt puternic dependente de natura consumului.Tratarea şi depozitarea deşeurilor. Cea mai bună clasificare generală pare a fi Reglementarea deşeurilor propusă de Comunitatea Europeană. reziduuri organice Metale grele. al durabilităţii reduse a bunurilor şi al structurii consumului. vopsele.Colectorii de deşeuri. acizi. pigmenti.Metale grele. atât sub formă de materiale cât şi de energie. vopsele.producătorii de deşeuri. Deoarece generarea excesivă de deşeuri este un simptom al proceselor de producţie ineficiente.

radioactive.4 Nămol orăşenesc. . specifice fluxurilor stradale (hârtii. 1.Deşeuri industriale nepericuloase şi netoxice. Deşeuri agro-zootehnice provenite din agricultură şi în special.1 Deşeuri menajere. Deşeuri industriale stocabile. 3. hoteluri.Deşeuri toxice. . Deşeuri speciale.2. mase plastice. 3. de exemplu azbest. dar netoxice. categorie în care intră explozibilii şi .3 Deşeuri din construcţii şi demolări.Deşeuri industriale produse în cantităţi foarte mari. 1. restaurante. de exemplu cele medicale. Deşeuri sanitare. Deşeuri municipale şi asimilabile. Deşeuri de producţie. rezultat din staţiile de tratare a apelor uzate şi menajere.2 Deşeuri stradale. . provenite din spitale. 1. de exemplu cele provenite din construcţii. 3. frunze. de exemplu cenuşile produse de termocentralele care funcţionează pe carbine. din zootehnie.Deşeuri inerte. 2. provenite din activitatea caznică. praf). provenite din activitatea de construcţii şi modernizare şi întreţinerea străzilor. dispensare şi cabinete medicale. magazine. pe care normele europene le clasifica în: . se pot deosebi următoarele tipuri de deşeuri: 1. 1. instituţii. rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole. care sunt deşeuri generale în mediul urban şi rural. 3.1. .3.După provenienţă.Deşeuri industriale periculoase.

Echipament electric şi electronic. . iar după origine pot fi grupate de asemenea în două subgrupe: rebuturi şi reziduuri. deşeurile cele mai semnificative în ceea ce priveşte mărunţirea sunt: . . . . În funcţie de natură şi de efectul asupra oamenilor.Deşeuri verzi. materiale sau produse care sunt respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor acţiuni umane (menaj. Clasificarea care consideră drept criteriu sursa are avantajul că. Reziduuri sunt materiile prime.Deşeuri de la furnale şi zgură din oţelării. .Materiale plastice. . în multe cazuri. . este în concordanţă cu modalităţile existente de colectare şi depozitare a deşeurilor.Deşeuri din construcţii şi demolări. ramuri industriale. .substanţele radioactive. .Textile şi îmbrăcăminte.Hârtie.Vehicule la sfârşitul perioadei de utilizare. un utilaj sau un produs care nu mai poate fi folosit direct. agroalimentare etc. . .Deşeuri miniere şi de la cariere. . comerţ. Rebut poate fi o maşină.Sticlă.).Deşeuri agricole.Deşeuri de lemn. După destinaţie deşeurile constituie două subgrupe: recuperabile şi irecuperabile. După direcţiile din care apar.

. În acest fel .... compoziţiei şi căilor de depozitare a deşeurilor pentru Europa ca întreg..... În acest fel se pune accent pe reciclarea şi valorificarea deşeurilor............. cele mai importante fiind: deşeurile radioactive.. Unele categorii de deşeuri sunt excluse din CED.................... Managementul modern priveşte alt deşeurile. care nu epuizează complet subiectul.. periculoase şi benigne. un singur deşeu trebuie descris utilizând toate cele trei niveluri..... Capitolul II Managementul deşeurilor Iniţial managementul deşeurilor avea drept obiectiv îndepărtarea deşeurilor şi curăţirea oraşelor.... Drăghici-2002) Catalogul European al Deşeurilor (CED) este o listă ilustrativă. explozivii neutilizaţi.....direcţiile din care apar.. (Oros...... şi este orientată pe process şi mod de apariţie...... Dezvoltarea economică şi socială durabilă fără deteriorarea calităţii mediului în impune un mod management adecvat al deşeurilor fără epuizarea resurselor naturale... subcategoria şi tipul... ci ca o sursă de materii şi materiale prime.................. utilizarea energiei şi depozitarea deşeului ultim.. Catalogul conţine 776 tipuri de deşeuri.. Pentru descrierea unui deşeu există trei niveluri: categoria principală...... În mometul de faţă nu există un inventar realist al producerii... Pentru o definire exactă. În primul rând ele nu sunt privite ca şi „resturi” care trebuie îndepărtate din motive sanitare. Aceasta este subdivizată în 20 de categorii principale. deşeurile se clasifică în trei mari categorii: radioactive. efluenţii gazoşi emişi în atmosferă....

ele constituind şi o sursă de materii prime secundare. Iniţial reciclarea deşeurilor s-a bazat pe recuperarea deşeurilor de metale valoroase. 3. . În mod particular managementul deşeurilor din Uniunea Europeană Reprezintă o provocare deosebită prin faptul că ea nu trebuie să perturbe piaţa Europeană. Uniunea are principii ferme pe care se bazează diferitele niveluri ale sistemelor de management al deşeurilor: . Deşi nu există o reţetă care să se aplice în toate situaţiile. Acţiunilor sale. Strategia insistă de asemenea asupra necesităţii ca: .Principiul prevenirii – producerea deşeurilor trebuie minimizată şi evitată pe cât posibil. .Principiul precauţiei – trebuiesc anticipate problemele potenţiale. producerea biogazului.Principiul responsabilităţii producerii şi al plăţii poluării – acela care produce deşeurile sau contaminează mediul înconjurător trebuie să plătească costul. Aceste principii au căpătat o formă mai concretă în strategia generală privitoare la deşeuri a Uniunii Europene din 1996 care ierarhizează operaţiunile de management al deşeurilor: 1. .Principiul proximităţii – deşeurile trebuiesc depozitate cât se poate de aproape de locul în care au fost produse. iar resturile arse şi deşeul ultim să fie depus pe platforme. Reciclarea şi reutilizarea.se impune un sistem integrat de reprelucrare şi reciclare a deşeurilor bazat pe un număr mare de tehnologii. Depozitarea finală optimă şi îmbunătăţirea monitorizării. 2. Prevenirea apariţiei deşeurilor. În acest context managementul deşeurilor ocupă un rol important deoarece deşeurile nu sunt numai o potenţiala sursă de poluare. Managementul deşeurilor este un subiect complex format dintro multitudine de componente. iar mai apoi recuperarea tuturor materialelor.

nu este o opţiune adecvată pe termen mediu şi lung. În unele ţări standardele privitoare la tratare şi depozitare sunt îngăduitoare şi. Oricum transportul deşeurilor trebuie minimizat în vederea reducerii riscului de accidente şi economisirii resurselor. Metodele de tratare ale deşeurilor sunt variate.. . Depozitele de deşeuri Odată colectate. Dar transferarea deşeurilor dintr-o ţară cu standarde exigente de mediu (şi. (XXX-2008) II. O Planuri de management al deşeurilor. În principiu. deşeurile pot fi scoase din circuitul economic . Politica UE stabileşte că. drept consecinţă tratarea şi depozitarea sunt foarte ieftine. O Responsabilităţi adecvate stabilite prin legislaţie.2. deci. deşeurile trebuiesc depozitate în locuri cât mai apropiate de acela în care au fost produse (principiul proximităţii). cum sunt: O Instrumente economice de reglementare.Să se reducă deplasarea deşeurilor şi să se îmbunătăţească sistemul de reglementări privind transportul. Problema transportului deşeurilor O cantitate prea mare de deşeuri se transportă încă pe distanţe lungi. la fel ca deşeurile în sine şi locul lor de provenienţă.1. O Statistici şi comparaţii utilizând date corecte. urmează etapa de tratare a deşeurilor.Să se utilizeze mijloace manageriale noi. cu costuri mari de tratare şi depozitare) în ţări în care aceste operaţii nu sunt foarte costisitoare. II. pe teritoriul Europei.

cât şi apele scurse pe versanţi influenţează calitatea solurilor înconjurătoare. Depozitele neimpermeabilizate de deşeuri urbane sunt deseori sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale. Atât exfiltraţiile din depozite. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale.(eliminate) sau reintroduse în circuit (recuperate). . se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani). În general. fără a considera şi populaţia microbiologică a solului. ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare. fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora. exploatare (1530 ani). dar şi cu alte elemente poluante. depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar. În termeni de biodiversitate. un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe a unui număr de 30-300 specii/ha. modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate. refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani). sunt:     modificări de peisaj şi disconfort vizual. Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţa contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii. poluarea apelor de suprafaţă. în ordinea în care sunt percepute de populaţie. dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”. în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte. poluarea aerului.

excavatoare) şi de servicii de întreţinere a acestor utilaje. solvenţi. depozite pentru deşeuri nepericuloase. reconstrucţia ecologică realizată după eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic iniţial. şobolani. câini vagabonzi. depozite pentru materiale inerte şi depozite pentru un singur fel de deşeuri (monodeponie). pesticide. Această produse situaţie petroliere. Actualele practici de colectare transport/depozitare a deşeurilor urbane facilitează înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte. poate reziduuri apariţia de la vopsitorii. genera unor amestecuri şi combinaţii inflamabile. explozive sau corozive. depozitarea în rampe de gunoi presupune la sfârşit închiderea depozitului prin acoperire cu pământ (îngropare) şi este o practică curentă în multe ţări. ciori. Deşeurile. screpere. prezenta reziduurilor menajere uşor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe şi reduce poluarea mediului. instalaţii de recuperare a gazului de depozit şi de tratare a levigatului. încărcătoare. În funcţie de tipul deşeurilor acceptate depozitele se clasifică în depozite pentru deşeuri periculoase. compactoare. pe de altă parte. Astfel de rampe se organizează în . de utilaje (buldozere.Eliminarea deşeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. zguri metalurgice) care sunt depozitate în comun cu deşeuri orăşeneşti. echipamente de cântărire. evoluţia biosistemului fiind ireversibil modificată. laboratoare de analiză. Depozitele trebuie să dispună de sisteme de pază.Deşi efectele asupra florei şi faunei sunt teoretic limitate în timp la durata exploatării depozitului. Problema cea mai dificilă o constituie materialele periculoase (inclusiv solide nămolurile toxice. uleiuri uzate. constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum metale grele. dar mai ales cele industriale. Actual.

pe rampă deşeurile sunt compactate pentru a le mări densitatea şi stabilitatea. circa 20% din locuitorii mediului urban nu au contracte de salubrizare. Poluarea apei şi a solului se face prin levigat (lichidul scurs în urma proceselor biochimice). . Vechile rampe. Aceste poluări pot fi aşa de puternice că împiedică creşterea plantelor deasupra acestor rampe. problemele legate de gestionarea deşeurilor sunt.cariere în care exploatarea s-a încheiat sau în mine abandonate. Capitolul III Deşeurile în România III. a apelor şi a solului. Poluarea aerului se produce prin miasme şi prin degajarea unor gaze rezultate în urma fermentării. şi acoperite cu folii şi cu pământ. cum ar fi dioxidul de carbon şi metanul. atragerea dăunătorilor (insecte. În mod normal. rozătoare) şi poluarea aerului. există cantităţi semnificative de deşeuri necolectate. care.1. cum ar fi împrăştierea de gunoaie. în lipsa unui strat izolator se infiltrează în sol şi poluează apele pânzelor freatice. necorespunzătoare. care produc efect de seră şi contribuie la încălzirea globală. O rampă de gunoi realizată şi exploatată corect este o metodă relativ ieftină şi care satisface criteriile ecologice de eliminare ale deşeurilor. iar în mediul rural aproape nimic nu se colectează organizat. Problema deşeurilor în România La nivelul României. în mare parte: cantitatea de deşeuri nu se cunoaşte cu exactitate din cauza lipsei sistemelor de cântărire. au efecte negative asupra mediului.

9%. 36. Colectarea. a zonelor de agrement. ţara noastră trebuie să recicleze 55% din deşeurile de ambalaje generate în anul 2013.300. arată că în România. aproximativ 40% reprezintă .4% reprezintă deşeuri nepericuloase şi 0. valorificarea energetică a deşeurilor nu este o practică de eliminare curentă în România. în medie.94.315. depozitele nu sunt amenajate corespunzător. Din acestea 36% au fost reciclate. au reprezentat 380 de kilograme pe cap de locuitor. reciclarea şi tratarea deşeurilor reprezintă o prioritate şi se regăseşte şi în angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană. în anul 2008. Cele mai mari cantităţi provin din industria extractivă .în apropierea locuiţelor. Agenţia Naţionala pentru Protecţia Mediului a stabilit un obiectiv de 40% rată de reciclare a deşeurilor municipale în 2011. adică aproximativ 100. au fost generate circa 36.6% deşeuri periculoase. nu a fost pus la punct sistemul de colectare selectivă pe întreg teritoriul ţării. Cel mai mare impact asupra populaţiei îl au deşeurile municipale care.000 de tone de deşeuri. a apelor de suprafaţă. nu este organizată o reţea comercială pentru valorificarea deşeurilor. deşeurile depozitate au conţinut mare de materiale organice care prin descompunere generează gaze cu efect de seră (metan. iar reciclarea se axează doar pe acele tipuri de deşeuri uşor vandabile. Statistici oficiale. Anual. conducând la poluare. dioxid de carbon).000 tone de ambalaje au fost introduse pe piaţă în 2007. Potrivit legislaţiei europene. Din totalul deşeurilor municipale. în 2008.000 de tone de deşeuri pe zi.colectarea deşeurilor menajere este neselectivă. În România 1.7 milioane de tone de deşeuri. depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile. Deocamdată. urmată de industria prelucrătoare. România trebuie să gestioneze eficient. din care 99. Fiecare roman generează cam 5 kilograme de deşeuri pe săptămână.

ci doar o reutilizare internă în gospodăria proprie sau o comercializare pe o piaţă nedeclarată......materiale reciclabile. Nu există încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări....2.... Populaţia a fost instruită cum să separe la sursă diferitele categorii de deşeuri.... şi instalaţii de reciclare.. şi se vor construi noi depozite controlate.. toate depozitele necontrolate vor fi închise şi ecologizate. nefiind contaminate. Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor România dispune de un instrument pentru reducerea poluării mediului.. De asemenea..... hârtiei şi cartonului şi maselor plastice au început să preia aceste deşeuri de la centrele de colectare în vederea reciclării şi/sau valorificării.. În România..20% pot fi recuperate. şi pentru promovarea dezvoltării durabile . pentru îmbunătăţirea sănătăţii publice. Avem opt planuri regionale pentru gestionarea deşeurilor........ amplasarea precum de şi prin amenajarea de spaţii pentru adecvate şi containere gunoiul diferenţiat.Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD)........ Există operatori economici reciclatori de deşeuri de hârtie şi .... din care cca... se urmăreşte colectarea întregii cantităţi de deşeuri generate.. determinată de dezvoltarea economică a ţării.. autorităţile publice locale trebuie să asigure colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje prin serviciile publice de salubrizare... staţii de sortare şi de compostare. dar se prognozează o creştere... Cantitatea acestui tip de deşeuri generată în România este relativ scăzută.... Instituţiile din industria sticlei. III............ fluxul deşeurilor colectate separat va fi eficientizat..

Sistemele de eliminare ale deseurilor locale pot refuza aceste obiecte. Aceştia preiau deşeurile de la colectorii autorizaţi. pesticidele si chiar mercurul din termometrele sparte. ierbicide si materialele folo-site în aplicarea lor. lemn. Capitolul IV Deşeuri periculoase Deseurile toxice. corozive. sau pãrãsite. trebuie fãcutã o monitorizare atentã pentru asigurarea faptului cã solul sau pânza freaticã nu sunt contaminate. Pânã si nitraþii solubili rezultaþi în urma folosirii bãlega-rului ca îngrãsãmânt se pot dizolva în apa din pânzele freatice si contamina fântânile. iar industriile care nu produc deseuri toxice ele însele. îmbolnãvirea sau rãnirea oamenilor. bateriile toxice. Dacã sunt acceptate. sticlă. reziduurile sau materialele care conþin reziduuri toxice sunt considerate de asemenea reziduuri toxice. Amestecurile. materiale plastice. cauzând probleme de sãnãtate. dacã sunt tratate. folosesc însã produse ale industriilor care produc deseuri. sau distrugerea mediului. Agricultura produce deseuri ca pesticide. Deseurile agricole Industria nu este singura care gene-reazã deseuri. Deseurile urbane Sursele de deseuri urbane includ vopselele toxice. Renovarea caselor . transportate în mod necorespunzãtor. depozitate. reactive sau toxice. curãþitorii caustici. sub formã solidã. lichidã sau gazoasã pot cauza moartea. Fluoriþii reziduali sunt produse secundare ale producerii de fertili-zatori pe bazã de fosfaþi. materiale feroase şi neferoase. Tipuri de deseuri toxice Deseurile industriale Deseurile toxice sunt generate de aproape fiecare industrie. solvenþii inflamabili. Substanþele sunt considerate deºeuri periculoase dacã sunt inflamabile.carton.

produc oxigen. S. Efecte ale deseurilor toxice Deseurile pot polua solul. numit eutrificatie. în 1983. .U. Însã dacã algele cresc prea mult sau prea rapid. ajungând la animalele care au pãscut acolo si chiar la oameni. Materialele izolatoare de la þevile pentu cuptor pot conþine particule de azbest. aceste elemente ar putea contamina câmpurile cultivate. Astfel. poate omorî viata din lacuri si râuri. însã în concentratii mai mari în insecte si alge si în concentraþii ºi mai mari în pesti. de obicei inofensivi. aerul. apa de suprafaþã sau pânza freaticã. În Times Beach. prea mult fluorid în apã putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. oamenii care locuiau în acea regiune au fost expusi la contentratii mari de PCBuri. aceste substante se gãsesc în concentratii mici în apã. sau de-a lungul timpului. Acest proces de supracrestere a numãrului de alge.mai vechi poate cauza ca vopseaua cu plumb toxicã sã se desprindã de pe pereþi. consumã mari cantitãti de oxigen atunci când soarele nu strãluceste si când au început sã decadã. Dacã noroiul este folosit ca îngrãsãmânt. Poluarea râurilor si lacurilor. Chiar si poluarea care nu este toxicã poate omorî. Noroiul din canalizãrile municipale poate contine elemente toxice dacã deseurile industriale au fost amestecate cu cele domestice. Astfel. iar dacã sunt inhalate pot cauza boli de plãmâni sau chiar cancer. Când algele cresc. Aerul poate fi contaminat de emisiile directe de deseuri toxice. Evaporarea de solvenþi toxici din vopsele si din agentii de curãtare este o problemã comunã. lipsa oxigenului va sufoca alte forme de viaþã. dacã este suficient de toxicã. în prezenta luminii solare.A. anumite alge pot otrãvi apa potabilã. plantele si animalele. Fosfatii si nitratii. Poluantii subterani pot fi cãrati de cursurile de apã subterane. În final. Substantele toxice pot fi absorbite de plante. fluoridul se acumuleazã în oase si dinti. pentru a preveni ridicarea prafului pe strãzi a fost împrãºtiat petrol contaminat cu bifenili policloruraþi (PCB-uri).. De exemplu. pot fertiliza algele care cresc în lacuri si râuri. care se pot desprinde. PCBurile si dioxinele sunt mai solubili în grãsimi decât în apã. unele creaturi putând fi otrãvite de toxinele conþinute de alge. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul). În unele cazuri. poate distruge fauna si flora instantaneu. Missouri. pãsãrile si oamenii care se hrãnesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substanþe periculoase. Poluarea solului poate afecta oamenii.

. Sunt reprezentate prin compuşi metalici. din cauza cantităţilor lor. fizice sau infecţioase pot cauza sau contribui semnificativ la creşterea mortalităţii sau o creştere în mod irevesibil a îmbolnăvirilor sau posedă o prezenţă substanţială sau un potenţial pericol asupra sănătăţii umane sau a mediului când sunt tratate. . Definiţia statutară citată mai sus este rar folosită astăzi. EPA a dezvoltat definiţia reglementară a deşeurilor periculoase care încorporează atât listele cât şi caracteristicile acestora. rafinării. depozitate sau organizate în acest fel. ateliere auto. Pentru dezvoltarea definiţiei reglementare a deşeului periculos au fost folosite două mecanisme diferite: prin listarea anumitor deşeuri specifice ca şi periculoase şi prin identificarea caracteristicilor care. Există totodată două definiţii ale deşeurilor periculoase sub programul RCAR: o definiţie statutară şi o definiţie reglementară.Aceste deseuri formeazã coloane lungi de contaminanti. a concentraţiilor sau a caracteristicilor chimice. De asemenea. Foarte periculosi sunt solventii care se pot scurge din rezervoarele subterane. în SUA prima lege privind problema deşeurilor periculoase a fost trecută prin Congres. industria metalurgică. În primul rând a servit ca şi un ghid general pentru EPA în scopul dezvoltării definiţiei reglementare a deşeului periculos. Această legislaţie este numită Actul privind Convervarea şi Recuperarea Resurselor (RCRA). stocate. solvenţi organici halogeni. în aceste coloane de deseuri se pot întâlni si ioni toxici de metal. RCRA defineşte deşeul periculos ca: un deşeu solid său o combinaţie de deşeuri solide care. dacă sunt prezente într-un deşeu îl fac periculos. unităţi medicale. care pot ajunge la suprafatã dacã apa iese printr-un izvor sau fântânã. transportate. Aceste deşeuri provin în cea mai mare parte din industria chimică. În 1976.

doar o parte dintre deşeurile periculoase sunt colectate separat şi reciclate. Bacău. Cantităţi considerabile de deşeuri periculoase au fost înregistrate în judeţele Vâlcea. pesticide. bateriile auto.acizi compuşi organofosforici. Prahova. bateriile portabile. În 2003. au fost identificate 145 de tipuri de deşeuri periculoase. vopselele. substanţele folosite la deblocarea ţevilor. medicamentele şi alte produse pe bază de substanţe chimice fac parte din categoria substanţelor periculoase. O altă substanţă extrem de toxică reprezintă dioxina. Cele mai periculoase substanţe chimice sunt pesticidele folosite în agricultură pentru protecţia plantelor contra bolilor şi dăunătorilor. sunt deocamdată colectate separat.2 milioane tone de deşeuri. în România. Pentru eliminarea deşeurilor radioactive România are nevoie de două depozite de deşeuri care să stocheze deşeurile radioactive de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. bateriile telefoanelor mobile. cianuri. ci doar prin depozitare. Alba. eteri. Dioxina apare de asemenea şi la arderea reziduurilor menajere conţinând plastic sau lemn tratat cu substanţe chimice clorurate. Deocamdată. vopseaua. Un caz aparte de deşeuri periculoase este cel al deşeurilor radioactive. vopsele. inclusiv sterilul minier. ceea ce reprezintă 3% din totalul deşeurilor produse în 2003. Toate aceste tipuri au însumat o cantitate generată de peste 2. produsele pentru eradicarea gândacilor. Dioxina este un component al erbicidelor clorurate folosite destul de intens în agricultură. pesticidele. Constanţa. înălbitorii. reziduuri de spital. cum nu ar fi medicamentele. din totalul de 237 înscrise în Catalog European de Deşeuri. fenoli. Dolj. Acestea nu pot fi eliminate prin distrugere. Este vorba despre uleiul de motor. ierbicidele. care stă la baza producerii altor substanţe toxice periculoase. Restul. . Detergenţii cum ar fi clorul.

283/22. Dolj şi Vâlcea) şi fosfogips (judeţul Bacău).2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. Majoritatea deşeurilor periculoase provin din industria chimică (anorganică şi organică).Of. în cadrul industriei chimice predominând deşeurile de sodă calcinată (judeţele Alba. Hotărârea Guvernului nr.2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase . Metalurgia este o altă activitate industrială care produce cantităţi mari de deşeuri periculoase. nr. Principalele tipuri de deşeuri periculoase generate în 2003 au fost: deşeuri de sodă calcinată (leşii caustice) fosfogips deşeuri petroliere zguri din metalurgia neferoasă (a plumbului) reziduuri halogenate din chimia organică nămoluri cianurate cu metale grele baterii uzate cu plumb deşeuri de la epurarea gazelor amestecuri de grăsimi şi uleiuri de la separarea grăsimilor din apele uzate. 700/05.M.Olt. de la rafinarea petrolului şi din procesele termice.06. cu preponderenţă zguri din metalurgia aluminiului (judeţul Olt) şi altor metale neferoase (judeţul Maramureş). 411/25. nr.Of.11. 426/2001 -M. IV. Legislaţie privind Gestiune Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase 1.Of.2000 privind regimul deşeurilor 2. 78/2000 . nr. Legea nr. 1057/2001 M. 1.07. Cea mai mare cantitate de deşeuri periculoase s-a generat.

Hotărârea Guvernului nr. 491/10.Of. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje (abroga HG nr. nr. deşeuri din sectoare specifice ale industriei sau deşeuri de tipul formulelor chimice specifice. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere -M. 263/2005 Privind regimul substanţelor şi produselor chimice periculoase IV. 160/24. Nr 359/27.2.3. nefiind necesare .Of.Of. spre publicare) 7. Listele deşeurilor periculoase Listele deşeurilor periculoase descriu deşeurile din diferite procese industriale. Un avantaj ar fi că listele fac procesele de identificare a deşeurilor periculoase uşoare pentru agenţii deşeurilor industriale. 659/05. 162/2002) (la M. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (abroga HG nr.2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile.2005 10.02. Hotărârea Guvernului nr.M. Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004 -M. inclusiv deşeurile periculoase 4. 170/2004 -M.349/2002) 9. Hotărârea Guvernului nr.09. nr. 32/2005 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz 6.2005 8. nr. nr.06. 856/2002. Utilizarea listelor pentru definirea deşeurilor periculoase prezintă anumite avantaje şi dezavantaje.Of. Este nevoie doar de cunoştinţe despre originea deşeului pentru a determina dacă este enumerat.04.Of. Hotărârea de Guvern nr 322/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate 5. Hotărârea Guvernului nr. Hotărârea Guvernului nr. Legea nr. 448/2005 privind gestiunea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice -M.O.

Compoziţia actuală a deşeului nu este o consideraţie suficientă pentru a schimba încadrarea deşeului. Aceste deşeuri sunt descrise sau enumerate în patru liste diferite. Astfel. Aceste deşeuri sunt clasificate în şapte grupe. insă nu toate deşeurile provenite din aceste 13 industrii sunt periculoase. deşeurile din lista F sunt cunoscute ca şi deşeuri provenite din surse nespecifice. constând dintr-o literă asociată cu lista. Un alt dezavantaj este lipsa de flexibilitate a listelor. Fiecărui deşeu din listă îi este alocat un cod. urmată de trei cifre (exemplu F001). Prin compararea oricărui deşeu cu descrierile deşeurilor enumerate se poate determina uşor dacă deşeul este periculor. dacă acesta nu se găseşte pe nici una din liste: . Utilizarea listelor EPA prezintă de asemenea câteva dezavantaje. Listele desemnează un deşeu ca fiind periculos dacă el provine dintr-o categories au clasă particulară. EPA a studiat şi enumerate sute de deşeuri periculoase a deşeurilor industriale specifice. Lista P şi lista U sunt similare în aceea că ambele conţin formulări pur periculoase sau comerciale ale câtorva chimicale nefolosite specifice. Lista K desemnează ca fluxuri de deşeuri periculoase particulare acele deşeuri provenite din anumite industrii specifice.analizele de laborator. Există patru criterii diferite prin care se poate încadra un deşeu ca fiind periculos. Aceste liste sunt: Lista F desemnează ca deşeuri periculoase particulare deşeurile provenite din anumite procese de fabricare sau industriale comune. Deoarece procesele care produc aceste deşeuri pot decurge în sectoare diferite ale industriei. De exemplu listele nu pot contoriza toate deşeurile periculoase. 13 industrii pot genera deşeuri din lista K. Fiecare din cele patru liste desemnează de la 30 până la câteva sute de deşeuri periculoase. listele de deşeuri periculoase pot reda când anumite deşeuri posedă o ameninţare semnificativă asupra sănătăţii.

deşeuri periculoase acute (H). Inflamabilitatea Deşeurile inflamabile care pot lua foc uşor şi pot susţine arderea. Această proprietate se testează printr-un test. Cele mai inflamabile deşeuri sunt lichidele în formă fizică. Multe vopsele. deşeuri corozive (C).3. Un deşeu nelichid poate fi periculos datorită inflamabilităţii dacă se poate aprinde spontan şi poate arde atât de puternic încât să creeze un pericol. Codurile alocate implică anumite reglementări care se aplică în manevrarea deşeurilor.Deşeurilor periculoase li se alocă câte o literă (cod) şi se clasifică în: deşeuri toxice (T). Caracteristicile care dau periculozitate deşeurilor sunt: imflamabilitate. deşeuri cu toxicitate caracteristică (E). deşeuri reactive (R). reactivitate. deşeuri inflamabile (I). Caracteristicile deşerilor periculoase O caracteristică a unui deşeu periculos este o proprietate care indică capacitatea unui deşeu de a poseda o ameninţare suficientă pentru a deservii reglementărilor de deşeu periculos. Drăghici-2002) IV. curăţători şi alte deşeuri industriale prezintă pericol de aprindere. coroziune. Şi acestor deşeuri le sunt atribuite coduri ca şi celor din listă (exemplu D00X). 1. toxicitate. De exemplu deşeurile cu codul H sunt supuse unor standarde de management mai stricte decât celelalte deşeuri. . Testul punctului de aprindere determină temperature cea mai mică la care un compus chimic se aprinde când este expus la flacără. O caracteristică a unui deşeu periculos trebuie să fie detectată prin utilizarea metodelor de testare standard. (Oros.

5. Toxicitatea Scurgerea compuşilor toxici în cursurile apelor potabile de adâncime este unul din cele mai obişnuite moduri de a expune populaţia chimicalelor găsite în deşeurile industriale. (Oros. 4. Nu există o metodă de testare de încredere pentru a evalua potenţialul deşeului de a exploda sau reacţiona violent în condiţii de manevrare obişnuite. 3. Ele sunt deasemenea printre cele mai comune fluxuri de deşeuri periculoase. Reactivitatea Un deşeu reactiv este unul care explodează uşor sau este supus unei reacţii violente. Coroziunea Deşeurile corozive sunt deşeuri acide sau alcaline (bazice) care pot coroda sau dizolva uşor metale sau alte materiale.2. Deşeul de acid sulfuric din bateriile autovehiculelor este un exemplu de deşeu coroziv. Drăghici2002) Capitolul V Transportul deşeurilor periculoase . Un deşeu este considerat coroziv dacă are pH-ul mai mic sau egal cu 2 sau mai mare sau egal cu 12. Exenple obişnuite sunt muniţiile şi explozibilele descărcate.

Ruta de transport a deşeurilor periculoase se stabileşte de către expeditor şi transportator.......... ... denumit destinatar...utilizarea proceselor de tratare care reduc cantităţile de deşeuri necesare depunerii finale............. către operatorul economic care realizează operaţia de colectare/stocare temporară/tratare/valorificare/eliminare.... Deşeurile periculoase care fac obiectul transportului trebuie să fie ambalate şi etichetate în conformitate cu prevederile legale... şi se autorizează de către inspectoratul pentru situaţii de urgenţă. denumit expeditor. nu trebuie să conţină aprobarea agenţiei pentru protecţia mediului Destinatarul este obligat să preleveze o probă din fiecare transport de deşeuri periculoase.... Pentru efectuarea transportului este necesar şi acordul agenţiei judeţene pentru protecţia mediului în a cărei rază teritorială se află instalaţia de tratare/valorificare/eliminare............ pe care să o păstreze în condiţii de siguranţă şi etichetată corespunzător un interval de cel puţin 3 luni........Transportul deşeurilor periculoase se efectuează de la generator sau deţinător... Pentru deşeurile periculoase generate în cantitate mai mică de 1 t/an....... avându-se în vedere pe cât posibil ocolirea oraşelor...... Există câteva moduri prin care ........... formularul de expediţie/transport deşeuri periculoase....... Capitolul VI Reducerea şi minimizarea deşeurilor periculoase Multe probleme privind deşeurile periculoase pot fi evitate chiar de la început prin reducerea deşeurilor de la sursă şi minimizarea deşeurilor......

Tratarea deşeurilor periculoase poate fi costisitoare. decantare. termică şi biologică.Transfer ca material brut la alt proces (deşeu într-un proces. evaporare.1. îndepărtarea resurselor şi reciclarea deşeurilor. uscare. Tranziţie de fază: distilare. Metode fizice Separare de fază: sedimentare. dar poate servi la pregătirea materialului pentru reciclare sau depunerea finală într-o manieră care oferă siguranţă mai mare decât depunerea fără tratare. ca de exemplu utilizarea unui deşeu alcalin pentru neutralizarea unui deşeu acid. . chimică. modificări de proces şi reciclarea. Cele mai obişnuite categorii de reduceri la sursă şi reduceri de volum sunt: substituţia materialelor. stripare. de exemplu de la incinerarea deşeurilor periculoase combustibile. Metode de tratare a deşeurilor periculoase Câteva tipuri de deşeuri periculoase pot fi detoxificate sau făcute mai puţin periculoase prin metode de tratare fizică. centrifugare. filtrare.Reciclarea directă ca material brut la generator. VI. precipitare fizică. reutilizarea. . . flotaţie.cantităţile de deşeuri pot fi reduse. segregarea la sursă. Există patru moduri de reciclare: . . printre care: reducerea la sursă. prin întoacerea la materia primă a materialului brut când nu este complet consumat întrun process de sinteză.materie primă în altul).Utilizare pentru controlul poluării sau tratarea deşeului.Recuperarea energiei. separarea şi concentrarea deşeurilor.

Fitoremedierea este procesul în care se utilizează plante vasculare pentru remedierea solurilor contaminate de suprafaţă. tratarea anaerobă a deşeurilor. tratarea aerobă a deşeurilor. hidroliză. scurgere. oxidare. precipitare chimică. Au fost dezvoltate şi alte procese de tratare a deşeurilot periculoase. Alte procedee sunt piroliza şi oxidarea umedă. îndepărtarea substanţelor volatile. de oxidare-reducere. care utilizează bacterii şi ciuperci aerobe. (Oros. corozivitate şi altele. precipitare. inflamabilitate. Metode termice Pot fi folosite pentru reducerea volumului. Cel mai aplicat procedeu de tratare termică este incinerarea. substanţei organice mobile şi distrugerea materialelor patogene şi toxice. în special remedierea. Metode chimice Depinde de proprietăţile chimice ale constituenţilor deşeurilor. complexare. reactivitate. Separare moleculară: osmoza inversă. Metode biologice Aceste procedee sunt: biodegradarea.Transfer de fază: extracţie cu solvent. Drăghici-2002) Capitolul VII Depozitarea deşeurilor periculoase . extracţie şi scurgere chimică. Operaţiile chimice de tratare includ printre altele neutralizarea acidobazică. Procesul de barbotare a aerului este un process de volatilizare în situ pentru striparea compuşilor volatili din apele de adâncime. electrodializă. combustibile. mineralizarea. şi anume de proprietăţile acido-bazice.

lopeţi. cum ar fi: lăzi cu nisip. instalaţii de neutralizare a produselor corosive sau toxice. prevăzute cu echipamentele şi dotările necesare prin care să se asigure păstrarea şi conservarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. alte astfel de depozite sunt în construcţie. instalaţii de răcire cu apă. Sunt considerate depozite sau spaţii de depozitare clădirile. Echipamentele şi dotările necesare amenajării unui depozit sunt următoarele: ventilaţia naturală sau instalaţii de ventilaţie. canale sau şanţuri de scurgere. la Slobozia. corozivitatea şi efectele toxice sau nocive ale substanţelor şi preparatelor chimice periculoase . în depozite sau orice alte spaţii de depozitare. în vederea introducerii lor în circuitul productiv sau comercial ori a utilizării pentru prestarea unor servicii către populaţie.Depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase reprezintă activitatea agenţilor economici de a pune la păstrare şi conservare aceste produse. există în acest moment un singur depozit pentru substanţe periculoase la strandarde europene în România. prevăzute cu duze pentru stingerea incendiilor sau exploziilor . furtune speciale pentru operaţiunile de încărcare-descărcare şi sisteme de drenare a scurgerilor. extinctoare. La realizarea depozitelor şi spaţiilor de depozitare pentru substanţele şi preparatele chimice periculoase trebuie să fie avute în vedere următoarele: categoriile de pericol de incendiere sau explozie. hidranţi şi furtune de apă etc. instalaţii de pulverizare a apei sau aburului. construcţiile şi orice alte locuri amenajate special în acest scop. mijloace şi dispozitive de stingere a incendiilor. dacă este cazul. ziduri sau diguri de protecţie.

reciclarea. În prezent deşeurile în general şi cele periculoase în particular sunt din ce în ce mai bine gestionate. bazată pe datele actuale şi pe anumite scenarii de evaluare. Concluzii Programele de management ale deşeurilor încep să ia amploare şi ajută la schimbarea percepţiei generale asupra deşeurilor şi la conştientizarea riscului pe care acestea îl constituie.Dezvolarea durabilă nu poate exista fără o bună administrare a deşeurilor. Dacă sunt manageriate corespunzător deşeurile periculoase nu reprezintă un risc atât de mare pentru sănătatea populaţiei şi mediu. gradul de rezistenţă la foc al construcţiei.ce urmează a fi depozitate.3 mld euro. Pentru acest motiv au fost solicitate perioade de tranziţie necesare pentru implementarea directivelor cu privire la unele categorii de deşeuri. incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor. Trebuie evidenţiat faptul că implementarea unui management modern al gestionării deşeurilor în ţara noastră necesită efectuarea de investiţii masive în infrastructura referitoare la recuperarea. precum şi cu privire la incinerarea şi depozitarea finală a deşeurilor O primă estimare a costurilor totale de gestionare eficientă a deşeurilor. sensibilitatea la coroziune şi posibilitatea de a nu se impregna cu produse toxice sau nocive. a condus la suma de 6. cum ar fi deşeurile periculoase. distanţele minime de siguranţă între depozite sau spaţii de depozitare şi alte construcţii. închiderii depozitelor . De notat că această sumă nu include şi necesarul pentru rezolvarea poluării istorice datorate deşeurilor.

A fost înfiinţată Agenţia Naţională a Substanţelor Chimice S-a creat cadrul legal pentru preluarea Directivelor referitoare la notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. trensportul şi depozitarea în siguranţă a acestor deşeuri. restricţiile introducerii pe piaţă a anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase. În concluzie gestionarea eficientă a deşeurilor periculoase ţine de capacitatea de colectare selectivă a fiecăruia dintre noi şi de capacitatea autorităţilor în domeniu însărcinate cu preluarea. tratatrea unor deşeuri pericol existente în depozitele actuale. ecologizarea zonelor afectate a vechilor depozite.existente. monitorizrea zonelor. . care va include inventarul substanţelor existente. evaluarea şi controlul riscului chimicalelor periculoase pentru mediu şi sănătatea oamenilor.

2009 .Bibliografie Oros Vasile.pdf. III. XXX.php?page -accesat 28. XXX -Metode şi tehnologii de gestionare a deşeurilor – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. III. Regielive.php?id=18.sort.1-3.avocatnet.2009http: //facultate.2009http: //www. III. Wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C5%9Feurilor -accesat 28.societatedurabila.accesat 28.ro/docs/.2009http: //www. III.“Managementul deşeurilor”. 2005.ro/referate/comerţ/problematica_deşeurilor_în_romania -93839.gestiuneadeseurilor. http://www.epa.granturi-phare-deseuri. III.2009http: //www.ro/index. III.accesat 28.html? În=all&s=management%20deseur%20romanaccesat 28.ro/Data/pdf/cap_21. Braşov.accesat 28. 69-74 . III. Camelia Draghici.2009http: //ro.ro/content/articles. 2008.accesat 28.ro/index. Editura Univ.2009http: //www.accesat 28. 2002.gov/lawsregs/laws/rcra. III. pag.Broşură deşeuri.2009 http://www. Transilvania.html.

ANEXE: .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->