Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • C5 Metode Numerice

    Încărcat de

    Mihaela Bogdan
    5 vizualizări31 pagini

    Titlu original

    C5_Metode_numerice

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    5 vizualizări31 pagini

    C5 Metode Numerice

    Încărcat de

    Mihaela Bogdan

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 31
    6. METODE NUMERICE PENTRU MODELE LA SCARA MARE 6.1 Nopluni introductive Utilizarea modelelor numerice pentru prognoza numeric a vremii implict revolvarea unui sistem de ccuajii cu derivate pattiale, nelinear In general aceste ecualii descriu rei procese dinamice importante: advectia, justarea (modul cum cmpul vintului si cfimpul masei se ajustcaz® unul pe celilalt) si difuzia. Ne vom referi Ia rezolvarea ecuatlor linea. unidimensionale, care aceste procese, prezentand abordirile lui “shallow water” in care: a)-Se ignora rotatia piimantului; b)-nu avem migcare in directia y; ¢)-nu avem variatii in dircctia y Lincarizand ecuatiile fai de © stare de baz (u,,H) constant& in spatiu si timp objinem: inde si h sunt perturbatile pentru componenta vitezei in directia x, si {nditimea suprafe(ei libere. Vom pune in evidenta cele trei procese amiutite ‘me sus. Advectia Aya Hoy % a’ & a" & In general, ecuatia de advectie linearizala unidimensional, poate fi serisi astfel: 42 ac“ 124 Ecuatia de advectie nelineara este: So 6 BO are a & numeste gi ecuajia undelor de gravilajie linearizatasi unidimensionala. Difuzia a 2/ a) 228i a) aa ae a ae Forma general pentru ecuatia de difuzie unidimensionala (cu turbion de difuzie constant K) este: xe am faKk= a a Multe idei si tehnici folosite pentru revolvarea acestor cual simplificate pot fi extinse pentru rezolvarea ecuajiilor primitive complecte Cele mai utilizate metode sunt cu diferente, dar gi mwtodele spectrale sau cu element finit sunt de interes. Problemele de meteorologie sunt cuprinse in una din cel probleme cu valori pe fromiera, probleme cu valori initiale valori proprii. rei calegorii: probleme cu a) Probleme cu valori pe frontier’ Problema este si determinam /* inur-un domeniu D unde avem ecuatic L(F)=f si BUF)=g pe fronticr’. (1 si B sunt operatori diferentiali). LUF)= fin domeniul D B(F)=g pe frontieri® Exemple tipice pentru aceasté problemi, conduc la rezolvarea_unor de tip Helmholtz sau Poisson. b) Probleme cu yalori initiale Acestea sunt probleme de prognozi, in care dorim si prognozim comportarca unui sistem, cunoscind starea inifiala. Accasta se face revolvand istemul diferential (1°) = f domeniul ) cunoscand condi ale 1(F)=h si considerand ca pe fronticra avem condifiile BU In aceasta 125 Ecuatia de advectie nelineara este: #4 2 se a a Ajustarea wt _4 Hy 4 aa ae care se mai numeste si ccuafia undelor de gravitajic lincarizatd $i unidimensionala. Difuzia A 2(,4) 4 2( a & a a & I ae Forma generala pentru ccuatia de difuzic unidimensionalé (cu turbion de difuzie constant K) este: F om a & Multe idei si tehnici folosite pentru rezolvareaacestor_ecualii simplificate pot fi extinse pentru rezolvarea ecuatiilor primitive complecte. Cele mai utilizate metode sunt cele cu diferenje, dar si metodele spectrale sau cu element finit sunt de interes. Problemele de meteorologie sunt cuprinse in una din probleme cu valori pe frontier’, probleme cu valori initiale valori proprii. trei_ calegorii probleme cu a) Probleme cu valori pe frontier’ Problema este si determinim /* intr-un domeniu D unde avem ecualic L(F)=f si B(F)=g pe fronticr’. (1 gsi B sunt operatori diferentiali). L(F)=f in domeniul D——-B(F)=g pe frontier’ Exemple tipice pentru aceasti problemi, conduc la rezolvarca unor ecuatii de tip Helmholtz sau Poisson. b) Probleme cu valori initiale Acestea sunt probleme de prognovi. in care dorim si _prognozim comportarea unui sistem, cunoscind starea inifialé, Accasta se fac emul diferential /./)= fin domeniul ) cunoscand condi I(F)=h si considerind ca pe fronticri avem condifiile BU") = xg. In aceasta 125 categoric sunt ecuatia de advectic, ecuatiile undelor de gravitalic si ecuatia de difuzic. ©) Probleme cu yalori proprii Problema este si determinim 4 si /’ astiel incat LUF)= AMR) sai fie satisficuté in domeniul D cu B(/*) = AE(/) pe frontier’, Problema apare in studiile de instabilitate baroclina, © alta varianti de clasificare deriva din forma ecuatiei lineare cu derivate partiale de ordinul al doilea: —+ fF =0 on Clasificarea se bazeari pe proprietitile caracteristicilor ecuatici. Vom gsi trei tipuri de ecuatii: Tip Caracteristict Exemple hiperbolic wale a ecuatia undelor parabolic imaginare ecuatia de difuzie ecliptic nu exist pao ccuatia Poisson | Tabelul 6.1 - Clasifivarea ecuatiilor Kcualiile hiperbolice si parabolice sunt probleme cu valori initiale, iar ecuatia clipticd este 0 problema cu conditii pe frontier’ Vom considera un cxemplu simplu pentru o problemi de evolutic unidimensionala: HP) (6.1) unde H este un operator spatial diferential linear, Vom presupune ci F’ este dat in N+1 puncte de gril din domeniul nostra O—_—_—_——————[——— rr.» ~~~-~—-”~-~—-.~~.—~—~™F Diferen(ele finite pot fi utilizate pentru derivatele temporale, la fel ca si | Pentru derivatele spajiale, cea ce inseamné ci vom reprezenia dorivalcle temporale in functie de valorile la intervale discrete de timp. Dac Af este intervalul de timp (pasul de timp) stunci nivelurile de timp sunt date de 1, =nAt cu n=0,1,... . Acum valourca Iui in punctul de gril x, Ia timpul 1, este dati de F". Se utilizeazé diferenle inainte sau centrate: centrate Pentru a rezolva o problemi cu valori inifiale trebuie si transcriem ecuajiile cu derivate partiale in forma cu diferente finite. Vom construi un algoritm care s& permit calculul valorilor lui # Ia nivelul de timp (n+1) in functie de valorile la niveluri de timp anterioare. Ca cxemplu vom considera ccuatia de advectie cu diferente in timp inainte si diferene inapoi (upstream) spajiale. FF +) 2—" At Schema este de ordinul intai in spajiu si timp. Rezulta urmitoru! algoritm de rezolvare: uy >0 uyAt A Numai pentru cd putem produce un algoritm pentru rezolvarea_unci nu inseamnd ci uti rea acestuia va produce solutii realiste. De cxemplu, daci utilizim diferente inainte in timp si diferenfe centrale in spatiu pentru ccuatia de advectic, obtinem: 3 “(5 -#7) Aceasla este 0 schemi explicité cu doud niveluri, de ordinul imtai in timp si de ordinul doi in spatiu, care pare a fi rezonabila pentru revolvarea ccualici. Se powte arta ci acest algoritm are proprictatea ca diferenta intre solu si solutia numericd creste exponential cu timpul si deci schema este instabild. Vom defini in continuare stabilitate si vom enunta 0 teorema de | Fis exe de covergenta,consistenta si 131 Convergenta Solujie a unci ccuatii cu diferente ¢ste convergenti, decd aceasta tinde citre solujia ecuajici cu derivate partiale co spunziitoare. cand pasul de gril si pasul de timp tind la zero. Dorim Convergenja, dar accasta este dificil de facut, Exi dar mai iniai trebuie si introducem doud noi definitii, asigurim © teoremi pentru accasta Consistenta ~© schema cu diferente finite este consistent cu o ecuatic Cu {derivate partiale daci croarea de trunchiere a ccuatici cu diferente finite tinde la zero cénd pasul de gril si pasul de timp tind la zero. Consistenta este usor de testat. Presupunind By Solutia adevitrati a (1) im punctul x, si timpul 1, . Accasta solutie este inlocuita in Ceuntia cu diferenje finite si dezvolidrile Taylor ulilizate pentru a exprima totul in functie de comportarea lui F ta pozitia x, $i timpul 4, Rearanjand couatia, rezulta: Dacii eroarea de trunchiere £ tinde Ia zero cAnd pasul de grilé si pasul fle timp tind Ja vero, schema este consistenia. In continuare, consistenta va fi Presupusd fra alte comentarii. Stabilitatea 0 schema este stabil’ dact diferena dinte solutia exacta si folutia numericl a ccuatici eu diferenfe nu creste exponential cu cresterea nivelului de timp. xisti mai multe tehnici pentru testarea stabilititi Consistenta si stabilitatea schemelor cu diferente finite pot fi investigate, deci putem testa dact schema este convergenta utilizand urmitoarca teorema: Teorema Lax-Richtmeyer Dacd o schemi cu diferenje finite este consistent si stabila, atunci aceasti schema este convergenté. Reciproca este de asemenca adevarata. 6.2. Keuafia de advectie lineari Ne vom ocupa mai intai de ecuafia de advectic linear unidimensionala: a + ty 0; M(x, ,My = const, (11) 132 cu condifiile de frontis FOs si condifiile initiale F(x,0) I(x) Solufia analitic’ a ccuatiei (6.11) este cunoscuta: FOxye f(x —mt) (6.12) si exprim& faptul ci perturbatia initial se translateazi in directia Ox (dacd u,>0 ). Considerand “energia” perturbatiei definita prin: Ee Afra (6.13) vom deduce din ecuatia (6.11) inmultind cu #* si integrand in raport cu x: 0 deci energia se conserva in timp. Vom reprezenta derivatele in functie de valorile lui in Punctele de grilé x, si la nivelurile de timp /, , unde: x =G-DAwy f=12..N+h Av=L/N; f =ndt, n=0,1,2, adic F;’ reprezinté valoarca lui Fin punciwl x, si la timpul 1, Vom folosi aproximatia cu diferente inainte pentru derivata temporala si cu diferente inapoi (upstream) pentru derivata spatial: eptaptoa (Bt-rs): a =tell (6.14) ar Reaulté deci impreund cu condi dispunand de datele lui F Ja nivelul de timp 7», de fronticra ciclice (/4" = FY.,), ccualia (6.14) permite Fla urmitorul nivel de timp. te numité numarul C.F.L. (dupa Courant, Freidrics si Levy) utilizat in analiza de stabilitate Vom incerca si demonstrim convergenta schemei, utilizind teorema Lax- Richume} Intrucat schemele cu diferente utilizate au fost construite astfel incdt si fic consistente, im@ne sk mai demonstrim numai stabililatea acestora, Pentru sta (rebuie si considerdim comportarca crorilor inifiale sisi: examinim dack acestea crese exponential. Vom lua in considerare 2 metode: 133 cu conditiile de fronticra ciclice: FO.) UL) initiale F(x,0) = f(x) Solufia analiticd a ecuatiei (6.11) este cunoscuta: F(x) f(x —ut) (6.12) si exprima faptul ci perturbatia initial se translateazi in directia Ox (dacd u,>0 ). Considerand “energia” perturbatiei definita prin: Et 1 Afra (6.13) vom deduce din ecuafia (6.11) inmultind cu / si integrand in raport cu x: =0 deci energia se conserva in timp. Vom reprezenta derivatele in functie de valorile lui Fin punctele de grilé x, si la nivelurile de timp ¢, , unde: x =G-Y)Ay j=12,...,.N +1, Ax=L/N; 1 wMt, n=0,1,2, adic Fj" reprezintd valoarca lui /*in punctul x, si la timpul 1, Vom folosi aproximatia cu diferente inainte pentru derivata temporali gi cu diferente inapoi (upstream) pentru derivata spaiali -«( Rezult& deci ci dispunand de datele lui F la nivelul de timp 7, impreuna cu condifiile de fronticra ciclice (/7" = Fy.,) , coualia (6.14) permite estimarea lui F la urmitorul nivel de timp. Fractia a este numité numarul C.F. (dupa Courant, Freidrics si Levy) utilizat in analiza de stabilitate, Vom incerca si demonstrim convergenta schemei, utilizand eorema Lax- Richtmeyer. Intrucat schemele cu diferente utilizale au fost construite astfel incdt si fic consistente, rimane si mai demonstrim numai stabilitatea acestora. Pentru accasta trebuie si considerim comportarea crorilor inifiale sii sii examinim dack acestea crese exponential. Vom lua in considerare 2 metod tyAt a aie 3 (6.14) 133 a) Metoda energiei, in care schema este considerati instabilA daca “energia” definité de (6.13) creste in timp; b) Metoda seriilor Fourier, in care se studiazi comportarca unci singure armonici. Stabilitatea tuturor armonicelor admisibile este o conditic necesari pentru stabilitatea schemei. Am aritat mai inainte ci, pentru ecuatia de advectie lineari, energia E(#) se conservé. Vom studia o cantitate analoagi £" definita: E Sup ae 7 vie S& studiem de exemplu stabilitatea schemei cu diferente (6.14). Inmulfind cu (F;"'—F’), substituind in membrul drept Fy" si rearanjand termenii, rezulta: (or) leo ey Facdnd suma pentru toate punctele de grilii si utilizind conditia de frontier’ Fy" =F, . rezulta: a (a) ¥ (&; -F 7 Ji ae Pentru preveni crestérea energici, vom pune conditille: @ a20 » ceca ce implici u, >0 Gi) (I~ a@) 20, ceva ce conduce la Accasta inseamni ci, avind fixat un pas de grili Ax, solujia este stabild numai dac& alegem pasul de timp Ar < Ax/u, . Metoda serillor Fourier a fost introdus’ de John Neumann si in comparatic cu metoda energici este simplu de aplicat si permite o evaluare considerabilii a performantelor diferitelor scheme.” Vom relua ecuatia de advectic (6.11) cu condifiile inijiale de forma: F(x0)= f(x)=Ce, k= 2% unde m este numarul de und. Solutia analitic este: m FQ,0=Ce" (6.15) In continuare vom considera ecuatia cu diferente (6.14), cu conditia initialé de forma: Solutia este data de: Ff =(a,)'Cye™ (6.16) unde 2, este o cantitate complex ce depinde de schema cu diferente si numirul de unda k. idertnd 4, =|A,|e" rezulta: 6.17) Deci |A,| da partea de schimbare a amplitudinii pe pasul de timp si 6 furnizeazi informatii despre f Comparind solujia schemei cu diferenfe (6.17) cu soluia analiticd (6.15) se pot pune in evidenti urmitoarcle: @ Stabilitatea schemei cu diferente este asigurati dacd la,|si pentru toi k Gi) Schema numerici introduce o aplatizare fictiva D=|A,| la fiecare pas de timp; daci D=1 schema este neutris (ii) Viteza de fazi a solujici numerice este ¢=-O/kAt si de regula este diferit’ de uw, . O misuri convenabild pentm eroarea de faz este viteza de far relative r= c/u,. (iv) Intrucat viteza perturbatici depinde de numérul de unda, spare o dispersie de calcul, ceea ce inscamni c& perturbajia care are mai mulie componente Fourier, nu isi mentine forma. Astfel spus viteza de grup °, A) nu este identicd cu viteza de fazd. Pentru ccuajii diferentiale cu coeficienti constanti, criteriul (i) de stabilitate este prea tare, deoarece sunt posibile cresteri expon walistice fizic. Ca urmare, criteriul de stabilitate poate fi scris: |a,|s 14008 cea ce permite o crestere exponential, dar nu rapidi a solutici. Dac& insd se © cd solutia adevarati nu creste (ca in cazul ecuatiei de advectic), este ¥ sa ne asigurim cé |A,|< Revenind la ecuatia cu diferente (6.14), vom substitui conform. relati (6.16), ce conduce la evaluarea: A, = 1-a(1- coskAx + isin kAx) si ulilizand faptul e& 2, eC. rerulti: 135 ts Fi=Ce' Solutia este dati de: =(4,)"Ge™ 6.16) unde 4, este 0 cantitate complexd ce depinde de schema cu diferente gi numéral de unda k. Considerind A, =|a, le? rezulta: (6.17) Deci |a,| da partea de schimbare a amplitudinii pe pasul de timp si 0 furnizeazi informatii despre faz. chemei cu diferen{e (6.17) cu solujia analiticd (6.15) se pot pune in cvidenti urmatoarch @ Stabilitatea schemei cu diferente este asiguraté dact |2,|<1 pentru toti k. Gi) Schema numeric introduce o aplatizare fictivi D=\A,| la fiecare pas de timp; daci D=1 schema este neutri, (ii) Viteza de faz a solujici numerice este c=-O/kAr gi de regula este diferita de u, . O méasurd convenabili pentru eroarea de fazd este viteza de fazi relativ’ r= c/u,. (iv) Intrucat_viteza perturbatici depinde de numirul de und, apare o dispersie de calcul, ccea ce inseamnd cd perturbajia care are mai multe Componente Fourier, nu isi mentine forma. Asifel spus viteza de grup de faza. oe i 6, = Fhe) mu este identicd cu vite Pentru ecuatii diferentiale cu c ien{i constanti, criteriul (i) de Stabilitate este prea tare, deoarece sunt posibile cresteri exponentiale a solutiilor tealistice fizic. Ca urmare, criteriul de stabilitate poate fi scris: A, |s1+0(An) ceva ce permite o crestere exponential, dar nu rapid’ a solujici. Dac ins se cunoasle ci solujia adeviirati nu creste (ca in cazul ecualici de advectie), este necesar si nc asigurim ci |A,|<1 Revenind la ecuatia cu diferente (6.14), vom substitui conform relatici (6.16), cea ce conduce la evaluarca: A, =1—a(l~coskAr + isin kAr) si utilizand faptul ei A, eC, rezultt: 135 al =142e(@- 1) (cosh Intrucit 1—coskAr>0, criteriul de stabilitate [2 1 este salisticu numai dact_ a(a—1)<0, ceea ce conduce la 20 si mAt/Av <1, acelasi rezultat ca in cazul_metodci energici Se spune ci schema cu diferente analizala (6.14) este conditional stabil Pentru a studia aplatizarca amplitudinii si erorile de fad. este convenabil si punem in eviden{i lungimile de unda de pasi de grild Numirul de undi 4 va fi inlocuit eu 27/lAe. Se poate arita ci aplatizarca Pe pasul de timp (D) si eroarca retativa de fari (r) au expresiile: D=i+2a (a—1)(cosq), gq 7 (6.18) r=-—areig—_2509. (6.19) aq” a(\—cosq)—1 In tabelul urmalor sunt prezentate valorile lui D sir pentru /= 23.46 si 10 2 3 4 6 10 Parametr Aplatizarea (D) | 000050 O71 0.87 0.95 Eroare de fara relativa (r) | 10 1.0 10 [10 10] Tabelul 6.2 - Parametrii schemei cu diferente “upstream”, functie de /. Se remarei acurateea cu care schema reproduce viteza’ de [ava (mentionim ci r<1 pentru 01- pentru 051 imotd na si deci ci schema este instabil pentru toate valorile lui a sik . © astfel de schema este absolut instabili © all schema, care este extrem de mult folositi i meteorologic este schema “leap-frog”. denum problemele de provine de la utilizarea 136 diferentelor centrate pent derivatele de timp, impreund cu diferentele centrate pentru derivatele spatiale: Re 0, aeesta fiind considerat modul fizic. Celélalt mod nu are o semnificatie fizic’ si este numit mod de calcul (A> -1 daci Ar, Af» 0). Dac fa|<1, reaulit |p|<1 si deci Ji-p? este real. In consecintd [A[=1 pentru ambele moduri si deci schema este conditional stabil si neutra, Continuand analiza, se arali ci pentru modul fizie rezulti: 1 an r=-—aretg qe aq 1 im timp ce pentru modul de calcul viteza de faz este in directie opus cu u, (r=-1 ) si amplitudinea se schimbi la ficcare pas de timp. In general solutia ecuatici cu diferente finite este 0 combinajie a celor dou moduri. Schema leap-frog este foarte populard, deoarece este simpli, este de ordinul al doilea si este neutri, oricum exist erori de faz si dispersie de calcul, Pentru a starta o schema leap-frog se obisnuieste si se foloseascd un Pas de timp inainte si pentru a suprima separarea solutiilor la pasii de timp pari si impari, se obisnuieste fie folosirea din cAnd in cand a unui pas de timp Taine, sau un filtru de timp. . © alta variant a schemei leap-frog este aproximatia semi-momentului, Pentru aceasta cdmpul de vant este netezit inainte de a inmulfi. derivata, Folosind notatia din Paragraful precedent, schema devine: -W'5 EF Pentru w=, constant, schema se reduce la (6.11) Pentru a alege o schema cu diferente finite, si punem in evidenta factorii care trebuie lu are a) Este de dorit ca crorile de trunchicre in consider fie mici in spatiu si timp: 137 b) Idcal se doreste ca erorile de faz si uplatizarca si fie mici, de reguli se face un compromis rezonabil; ©) Avantajul schemelor explicite consti in usurinja de programare, dar cle sunt condijional stabile; d) Daca schema are mai mult de 2 niveluri, apar moduri de calcul si posibila Separare a solu(iilor, si de asemenea ocupi mai multi memorie de calculator. 63 ear’ uatia de advectic nel In sistemul de ccuatii primitive al dinamicii aerului, termenul de advectic este ncliniar. Vom considera ecuajia de advectie nelineara: CFs (6.22) ai"& Solutia acestei ecuatii cu conditia initiakiww = f(x) este w= f(x—ml) si reprezinté 0 ecuatie implicité pentru variabila dependent, u . Solutia reprezintd perturbatia inifiali, care se deplascaz’ cu viteza uw, fara sisi schimbe forma, Proprietijile schemelor cu diferente pentru ecuatia de advectie nelinear’, mu pot fii studiate cu tehnicile introduse in paragraful precedent pentru investigarea stabilitifii, a crorilor de faz si aplatizarea solutiei pentru ecuatia linearé. De accea se vor folosi proprictajile integrale ale ccuatici de adyectici nelineara pentru a furniza indica(ii privind scheme cu diferente finite Inmultind (6.22) cu wu si integrand pe intreg domeniul, cu conditii de frontier ciclice, se objine: Fo a unde E este energia cineticd totald. Result deci ci ar fi de dorit ca schema cu diferene sa conserve energia. In continuare se va considera o formi a ecuatiei (6.22) in care este discretizat numai termenul de advectic. Pentru diferite scheme, se va examina: i Lynas Ar = uae &' Pentru schema cu diferente centrate: a a uinu pet a Dlr inmuljind cu w si facand suma pentru toate punctele, rezull wu) In general s ma nu se anulearé, deci energia E’ nu este conservata © alli schem& cu diferente poate fi considerata, pormind de la ecuatia (6.22) serisi sub forma: oe 138 Discretizand operatorul de derivare in raport cu x wow uitu ow iar) yt a a@ 2 2dr Analiza acestei scheme aralé inci odati ci energia nu este conservativa, Se poate arta insi ci urmitoarea schemi conserva energia: ht tom 3 2Ax Aceasta sugereazi ci medierea poate furniza scheme care si conserve Interactiile neliniare in termenul de advectie pot produce o unddé cu o lungime de undd prea micd pentru a fi reprezentaté pe grila data, astfel va fi teprezentatd eronat ca o undi cu o lungime de und mai mare. Se consider’ un domeniu de lungime care confine N+1 puncte de grila echidistante Ax(J.= N-Ax). Pe aceasta grild, cea mai scurtd undi ce poate fi pusi in evident are o lungime de undi 2, =2Av, deci numirul de undi maxim J, este dat de: L_N lon =F 2. Se va arita cum poate fi reprezentat pe aceasti gril produsul neliniar: A= ue 2 (623) Pentru aceasta, se va considera ci uw si — conjin numai componentele Fourier cu numerele de undi J, si /, , respectiv: u(x) =sin (243) + (x)= sin (23) Inlocuind in (6.23) se obtin: * [ 2nll, +1)x in £, =U-DAe A Thls = +i 2n(l, -1, *] ite deci in evaluarea lui A apar contributii ale numerelor de und’ J, +1, si f,—l, + Daca aceste noi numere de unda sunt mai mici decit /, reprezentarea lui A este corecti, daci nu, produsul neliniar nu va fi bine reprezentat pe grili. Vom considera o und’ cu numérul de undi />/, si vom studia reprezentarea pe gril. Se observ 139 Deci nu este posibil si dcoscbim numercle de undi / si /° lam TE 9 aca daci interactia neliniar’ conduce la un numar de undi />/_, atunci acesta este reprezentat cronat. Dupa cum s-a aratat mai inainte, cind dowd numere de und |, si /, interactioneazi rezultand /,+/, care este mai mare decat /\, unda rezultati este reprezentata eronat ca avand numirul de undi / lm 4, +4,)- dacs I” este una din undele originare (de ex. /,), rezulta: 2 =2 4h, (6.24) Peatru a objine intervalul valorilor posibile pentru /, care satisfac (6.24), vom introduce valoarea maximi si valoarea minim pe care le poate avea J, . @ — Valoarea maxima a ui /, este |, deci J =! /2 si A, =4Ax ; + fi A, = 2dr | Gi) Valoarca minim a lui /, este 0, deci 1, Deci dacd una din undele implicate in interactiunea neliniaré are o lungime de undi 2Av<1,<4Ar, se produce o canalizare a energiei ciitre undele cu lungime micd de unda. Accasta conduce la o crestere catastrofali a energici cinetice a undelor de lungime de und’ 2Ar fati de cele de 4Ax, acest proces este referit ca instabilitate neliniara. Notim ca si situatia in care undele cu Tungimi de undi mai mici dec&t 4Ar nu sunt initial prezente, interactiunea neliniari le poate produce. Vom evidentia 0 conditie necesard pentru instabilitate. In acest scop considerim cazul semi-discretizat: ab © -o ae Dacd u(x )>0, aceasta se poate scrie: (6.25) 1 a Ee 2. E0e, | Daca condifiile de fronticra sunt cicli , avem: 140 ict la orice joment de timp 1 cnergia initial solutia este marginita Pentru a controla instabilitatea neliniari se climina prin analiza: Fourier undele cu o lungime de undi mai micd deca 4Ax si se utilizeazi operatori de aplatizare care reduc amplitudinea undclor de lungime de unda scurta care au un efect mai mic fati de undele meteorologice importante. 64 Keuatia de ajustare Primele abordiri in prognova numerici utilizau aproximatia geostrofica in ccuatia turbionului, accasta conducand 1a climinarea undelor de gravitatic. Pentru ecuatiile primitive ale dinamicii acrului, care sunt utilizate acum in mod curent, tratarea undelor de gravilatie este extrem de important Vom relua ecuatiile unidimensionale lincare ale undelor de eravitatic: h SanSeo (6.26) a yet (6.27) si se obline viteza de faz pentru aceste unde: I tygH Rezulté deci 2 unde care se deplaseaza in ii opuse pe axa Ox. Vom = ariita teva moduri de rezolvare a sistemului de ecuatii hiperbolice (6.26) utilizand scheme cu diferente finite. Folosind diferentele centrate in spatiu si timp vom obtine schema wt aue* bt agen an 28) net ae ++ = - Hou" 2a / unde 6 reprezinta operatoral cu diferente centrate spa ial. Pentru a determina stabilitatea_ vom introduce: > x si yom pune conditia ca [2 <1 Result 41 Al gH sin kar Av Rswpa-1=0, p si deci pentru a se asigura stabilitatea A Aix — veh Dacd se folosese diferentele inainte in timp sie ari de calcul trate in spafiu, se obtin: ni Al? =1+e (“) sin? ke si deci schema este instabila. Se poate abonla o schema impliciti: Av way"! On" — 5h" 4 2 t= —t . (6.29) 2Ar fo 2 ner pn Ou"! — By"! 4s Ht (6.30) 2ar 2 Aplicand ope Horul 6 relatici (6.29) yi introducdind: oi""* in (6.30) objinem: BHAP OR he = bh" ay") (6.31) Intrucét’ membrul drept este 0 func clipticd care poate fi rezolvati cu conditii de fronti cunoscutii, (6.31) este © ecuatie iar u"'' poate fi obtinut similar, Se poate aril cd schema esic absolut stabil si deci poate fi folosita la orice pas de timp Vom introduce si termenul de advectie pentru ca ecuajiile si exprime un fenomen mai realistic HH Hy, HL mya 0 (6.32) aa & ak & Inlocuind (6.27) in (6.32) objinem viteza de fara: | cau, tg Dac se utilizeari schema leaplrog impreuni cu diferenfele centrale spatia criteriul de stabilitate devine | ac — 1, + Jel | Observiim ci alegerea pasului de timp este in principal conditional de vitera undelor de gravitatie Cn, «eH ) Ne vom ocupa acum de modul cel mai avantajos in care sunt distribuite variabilele u si h pe grild. La inceput ne asteptim caw si A si fic distribuite im fiecare punct de gril ° ° ° ° ° uh uh uh wh uh Examinand cu mai mult atentic, se remarci faptul ca, ulilizand diferentele centraic, trebuie si separim 2 grile. Aceasta inscamni ci solujiile pe fiecare subgrilé devin decuplate. In consecin(& este necesar sé calculim una din solufii luand in considerare variabilele din cealalta grila. u h u A u Aceste idei pot fi extinse pentru problema bidimensionala. SigS-o; an a, aa a a an aa 8570: 4. (4.4) ° Se pot folosi mai multe grile, dar cea mai convenabili este grila Arakawa C. . e . h u h . ° v v . . ° A u h La fel se poate rationa si pentru discretizarea in timp, un exemplu de astfel de gril este grila Eliassen, 6.5 Metode spectrale Vom prezenta o metod& spectral pentru rezolvarea sistemului de ecuafii ce caracterizeazi modelul barotrop (4.45) Se lucreazi intr-un domeniu rectangular de dimensiuni L, si Ly punand in evident4 numerele de unda: Fie O(x,y,p,4)€R © functic care poate sa reprezinte una din cele 3 func{ii_necunoscute din sistemul (4.45). Vom dezvolta aceasta functic ins Fourier trunchiata atat in directia x cat si in directia y: Ax,)= YO Yotemeny (6.33) Trebuic remarcat fapwl ci in relajia de mai sus s-a —_ neglijat dependenta marimii_ Q de presiune si timp. ol formatei Fourier bidimensionale (a _coeficientilor Fourier Q") face prin aplicarca succesiva a transformatei dupa x, urmala inerea tra de © transformata dupa y Astfel, aplicareatransformatei_ Fourier pe directia. x duce la reprezentarca: Oxy = TO Ore™ = unde OC, si O.0)= 20) +i2_0); O, OL ER Deoarece O(x,y) ER , este, valabili egalitatea: OQ. =0 unde am notat cu * conjugata. Dezvoltarea ulterioari dupa y, duce la relatia: Ax) = LY YC O% +O" ) emren unde OQ", Q" eC, ceea ce implica urmitoarea forma a cocficientilor Fourier Q" . Q" QO" =O" +i9" Cu acestea, awn= Sls, +0 1G, 10%) ] ome Vom indica modul de calcul a! derivatelor in spafiul Fourier. Dezvoltarea in serie dubli Fourier a derivatei Q(x,y) in functie de x este dati de relatia formala: a. mck . @ a 3 ti dezvoltitii derivatei = sunt mirimi complexe, é a avand in consecin{a forma: unde cocficientii OD ee a x Coeficien{ii transformatei Fourier a ae sunt dati de relatiile: = -mkQ" = mkQ" = mkQ" @ respectiv, pentru coelicienfii transformatei Fourier a lui 20" Se remarcd faptul ci existi diferente in calculul derivatelor pe directia x sau y. Avantajul folosirii metodei spectrale este c& aceste derivate sunt calculate exact Vom face, in continuare, citeva considera{ii asupra modului in cure se poate face avansul temporal in spatiul bi-Fourier. Considerim [/] vectorul de stare al modelului, unde: [E]e{uv,H}, sau [E] {u"v",H"} Modelul poate fi scris astfel: (ey le) 261 unde D este un operator complet neliniar, care poate fi impartit in dou’ parti: © parte liniar’ 2 (care este o matrice) si un rest neliniar R. Principiul schemelor sem 2 este de a face: si notand cu J matricea unitate obtinem: DE) + ran 2fe] -[) o ee o +2 ~termenul (1) este o matrice, pentru care este necesara inversa; -termenul (2) este o schema explicita © -termenul (3) confine partea explicit’ a corectiei semi-implicite; Pentru y=0 objinem o schema explicit, pentru y descrie undele rapide (undele de gravitatie). Vom aplica rezultatele pentru modelul barotrop descris de ecuajiile (4.45). una impliciti. 1 uh +2618", 4 26i8" =H” +2005) Dupa linearizare, sistemul de ecuatii- poate 146 — Urmatoarea schema implicita: =m — 2avimt| Lu, vH") He] f | = 02 — 2607 SU + HS) | 1 2 HY - 267i] (De + Ris Aceasia poate fi fiicutd in doud clape: @ in prima etapa calculi: Hy ie © si in final uh =i" — 26iyimk vi a0" — 26uinl + " H™ =H" ~ 26H 1 pe ee Din ultimele 3 relajii rezulta: He ~ 268 Dm Peo SSS 1+ (208)? y? Hm’ i calculul lui H” precedente +P) Du si"! valorile pot fi ugor estimate din ecuatiile 147 6.6 Keuagi cliptice Modclele cu ecuatii filtrate, conduc la rezolvarea unor ecualii cu derivate parfiale de ordinul al doilea de tip eliptic. Ne vom ocupa de rezolvarea ecuatiilor de tip Poisson si Helmholtz cu metoda Jacobi optim’ Pescaru [1978]. Consideriim ccuatia Poisson pe un domeniu D cu fronticra C discretizati pent o rejea piitraticé de puncte de gril de forma: f, (« y) eD (6.34) si conditia de frontier u =g (« Jee In mod analog ecuatia Helmholtz este de forma: (°° a - cu aceeasi conditie de frontieri. Vom rescric sistemul de m=1xJ ecua{ii lineare (6.34) sub forma: (x,.»,)=2 (6.35) AU=B Presupunem ci A este o malrice reali nesingularé de dimensiune mxm, avand valori proprii strict pozitive. Propunem urmitoarea schemi de iteratie: UUM ep RV, valde (6.36) in care am notat reziduul: REY = AU -B iar valorile p, sunt constante in timpul unei itera(ii Not&im vectorul de croare, dup’ cea de-a (v—1)-a iteratie: eleu-ue Din (6.36) rezulta: (1+p,A)e" Vom calcula pitratul vectorului de eroare: 148, Ly (e") & -(e) (7 +p. ANI +p, A)e"* Aceasti expresic arc ca maxim valoarea proprie maxima a malricei simetrice (1+ ,4\(r+ p,A), deci (e*) & < and: +p A(I+p, fe" er 1 iar dupa n iteratii: ae ma[(t+2,4)(0> 2, 4)| In membrul sting al acestei relatii avem pitratul crorii. medi pitratice a Vectorului solutiei 1a iterajia m, raportat 1a aproximatia iniiala. Printr-o alegere corespunzitoare a valorilor p,, acest raport va fi minimizat. Considerfind matricea A simetricé rezulta: (eJers a{(U+2,4) [er yer =A, [i +p, Ale") e™ adicd (€°) &° < Max{i+p,a Al) (e"") Pentru toate valorile proprii 2 [A] ale matricii A, sau: (Rus), 5 2 [A}) pes i (Ra), s Max [(1+p,a[ i pentru tol 2[4] Prin minimizarea membrului drept al relajiei de mai sus, rezultatul devine optim. In cazul in care toate valorile proprii 4 [4]. H=12,..nSm ar fi cunoscute, putem considera (RMS), nul Iuénd: ele 3 TA pentru toate valorile propria [4] diferite intre ele. De reguli se cunoastc doar intervalul in care aceste valori se gisese: O

    S-ar putea să vă placă și