Universitatea ''Ovidius'' F.I.M.I.M.

Constanţa Energetică industrială

Surse regenerabile de energie

Proiect dimensionare sistem fotovoltaic

independent

Studenţi: Prof. îndrumător:

Mihai Toader
Daniel Mîndru Ing. Liviu Mateescu

Constanţa
2011

Memoriu justificativ

Soarele este, fară îndoială, o vastă sursă de energie. Într-un singur an, el trimite
spre pamânt de 20.000 de ori energia necesară întregii populatii a globului. În numai
trei zile, pamântul primeşte de la soare echivalentul energiei existente în rezervele de
combustibili fosili.
1
 În optiunile energetice ale omului, electricitatea si-a câstigat un loc privilegiat.
Chiar dacă unele surse neconventionale sau conventionale de energie pot fi utile direct
în instalatii termice sau mecanice, preocuparea de a obtine pe seama lor energie
electrică ramâne pe primul plan. Dar, după cum se stie, conversiile intermediare produc
pierderi foarte mari sau sunt limitate prin legi foarte "aspre" - ciclul Carnot - si astfel,
dorinta de a ajunge la o conversie directă a unei energii primare în energie electrică
este justificată. Există o serie de astfel de generatoare, bazate pe fenomene fizice sau
chimice mai mult sau mai putin studiate, din care viitorul va retine pe cele mai
eficiente sau, poate, pe cele mai ieftine si care folosesc materiale mai raspândite pe
pamânt. Printre generatoarele care pot realiza conversia directa a energiei electrice si în
care se pun mari sperante, pe primul loc sunt celulele fotovoltaice, numite si celule
solare, atunci când energia primară o reprezintă radiatiile soarelui.
Produsele bune nu trebuie doar să satisfacă nevoile consumatorului final, ci
trebuie, de asemenea, să fie avantajoase mediului în care produsul va fi folosit.
Electricitatea nu face exceptie de la regulă. Electricitatea solară poate să-si aducă o
importantă contributie la păstrarea rezervelor de energie ale pamântului si, în acelasi
timp, poate contribui la încetinirea modificărilor climatice generale: reduce
consecintele efectului de seră si ale gazelor poluante din atmosferă. Costul energiei
produse de sistemele fotovoltaice continuă să scadă. Oricum, costul energiei
fotovoltaice este, în general, mai mare decât al energiei produse în mod conventional.
De asemenea, desi costul initial al echipamentului fotovoltaic este mai mare, sunt
totusi unele aplicatii în care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient din punct de
vedere financiar. Numărul sistemelor fotovoltaice creste anual datorită avantajelor
oferite. Dintre aplicatiile mai eficiente, trebuie mentionate cele destinate alimentării
consumatorilor izolati, de mică putere, din domenii precum: telecomunicatii, balizaj,
protectie catodică, refrigerare, irigatii etc. Un sistem fotovoltaic bine realizat poate
opera neurmărit si necesită o întretinere periodică minimă. Economiile provenite din
costurile de muncă si cheltuielile de transport pot fi neînsemnate.
Printre principalele caracteristici ale sistemelor fotovoltaice enumerăm:
Modularitate
Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o usoară expandare. Dacă cererea
de putere ar creste, singurul obstacol care poate interveni în expandarea sistemului
fotovoltaic este lipsa spatiului necesar amplasării modulelor suplimentare; ne referim
desigur la lipsa unui spatiu iluminat de soare.

Autonomie
Nu necesită un consum suplimentar si cheltuieli de întretinere. Alimentarea cu
combustibil conventional si depozitarea lui poate costa mai mult decât combustibilul
însusi. Energia solară este oferită gratis.
Deoarece tendinta actuală este orientată spre optimizarea din punct de vedere
energetic, pentru asigurarea functionalitătii în conditii de maximă eficientă, s-au
dezvoltat aplicatii în care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente
pentru controlul functionării, dotări care asigură personalizarea acestor aplicatii.
2
 Durabilitate
Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astăzi sunt bazate pe tehnologii
care au dovedit o degradare minima după 20 de ani de functionare, ele fiind garantate
30 de ani.
Se stie bine că sistemele fotovoltaice produc energie electrică ziua, dar la fel de
bine se stie si că energia electrică livrată ziua costă mai mult. În România, deja se
practică tarifare diferentiată zi-noapte deci, sistemul fotovoltaic produce energie
electrică gratis sau aproape gratis în timpul zilei, când energia electrică este mai
scumpă, iar pe timpul noptii când sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de vârf,
necesarul de energie electrică este preluat din reteaua electrică de distributie locală.
Un mare avantaj pe care-l prezintă sistemele fotovoltaice este acela că se pot integra în
cladiri, pot înlocui subansamble, materiale de constructie sau chiar întregi părti
componente ale clădiri cum ar fi de exemplu acoperisul.Modulele solare pot avea mai
multe întrebuintari; astfel, ele pot înlocui suprafetele mai scumpe ale cladirilor si pot
oferi în plus alte avantaje. De exemplu, în fatade, ele pot înlocui usor oglinzile sau
geamurile colorate, asigură umbră si, în acelasi timp, pot genera electricitate. În
interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace este
transparent. În cladirile în care sunt integrate panouri solare, costul pe mp al panourilor
fotovoltaice este de mare importantă, mai ales de când aceste materiale pot actiona,
cum am mai spus, ca substitute pentru alte materiale de constructie. Pretul efectiv pe
unitatea de elemente solare integrate în constructie este diferentă dintre pretul
modulelor solare si acela al materialelor pe care acestea le pot înlocui. Un mp de
sistem fotovoltaic din silicon cristalin conectat la retea costă aproape cât un sfert de mp
de material de calitate pentru fatadă, cum ar fi marmura sau altă piatră de constructie.
În situatiile când costurile celor două materiale sunt relativ aceleasi, avantajul este că
electricitatea solară este gratuită!
Odată cu aparitia problemelor legate de nesiguranta mediului înconjurător,
construirea unor clădiri eficiente din punct de vedere energetic a câstigat o mai mare
popularitate. Opinia general adoptată este că un control mai atent al repercusiunilor
asupra mediului înconjurator este extrem de necesar si că oamenii trebuie să folosească
sisteme mai eficiente din punct de vedere energetic.
Aspectul uman al problemei nu este nici el neglijabil. De-a lungul istoriei,
oamenii au căutat să se înconjoare cu lucruri frumoase, estetice, care ocupau în sufletul
lor locuri importante si care promiteau să le asigure o mai mare consideratie în ochii
celorlalti.
Solutiile privind puterea solară nu permit doar reglarea producerii energiei
electrice la nevoile cladiri, ci si oportunitatea de a economisi bani prin vinderea
oricarui surplus de energie către reteaua publică.
Asigurarea unui mediu înconjurător favorabil vietii nu cere gesturi mari. De fapt,
chiar posibilitătile de alegere ale fiecăruia dintre noi pot aduce contributii diferite si
pozitive. În viata socială, această contributie poate lua forma unei solutii energetice
sustinută de politica privind mediul înconjurător al unei companii. Mai mult, o

3
companie care cumpară sau produce electricitate nedăunătoare mediului va beneficia,
automat, de o imagine pozitivă.

Istoric

Deja şi în Grecia antică se ştia că energia luminii se poate utiliza; astfel se pare
că la asediul Siracuzei din anul 212 înaintea erei noastre, grecii au concentrat lumina
solară cu oglinzi şi au îndreptat-o către flota asediatoare a romanilor, incendiind-o. Tot
grecii au fost şi cei care au utilizat energia luminoasă în scop paşnic aprinzând cu ea
flacăra olimpică.
În 1839 Alexandre Edmond Becquerel a descoperit că o baterie expusă la soare
produce mai mult curent electric decât una neexpusă. Pentru acest experiment a
măsurat diferenţa de potenţial dintre doi electrozi de platină situaţi unul pe faţa
luminată şi celălalt pe faţa umbrită a recipientului şi scufundaţi într-o baie de soluţie
chimică acidă . Când a expus această construcţie la soare a observat trecerea unui
curent printre electrozi. Aşa a descoperit efectul fotoelectric pe care însă nu îl putea
explica încă.
Mărirea conductivităţii seleniului a fost demonstrată în 1873. Zece ani mai târziu
a fost confecţionata prima celulă fotoelectrică “clasică”. După încă zece ani, în 1893 a
fost confecţionata prima celulă solară care producea electricitate. În 1904, fizicianul
german Philipp Lenard a descoperit că lumina incidentă pe anumite suprafeţe metalice
eliberează electroni din suprafaţa acestuia şi astfel a oferit prima explicaţie referitoare
la efectul fotoelectric. Totuşi el nu ştia încă de ce şi la care metale se produce acest
efect. Cu toate acesta, pentru această descoperire el a obţinut premiul Nobel pentru
fizică în anul 1905.
Rezolvarea problemei a venit de la Albert Einstein în 1905 când, cu ajutorul
teoriei cuantice, a explicat dualitatea luminii, ea fiind prezentă în acelaşi timp şi ca
particulă şi ca undă. Până atunci se credea că lumina este doar energie cu diferite
lungimi de undă. Einstein în experimentele sale a constatat că lumina în unele situaţii
se comportă ca o particulă, şi că energia fiecărei particule sau foton depinde doar de
lungimea de undă. El a descris lumina ca o serie de gloanţe ce ating suprafaţa
materialului. Dacă aceste gloanţe au suficientă energie, un electron liber din metalul
atins de foton se va elibera din structura acestuia.
Totodată a constatat că energia cinetică maximă a electronului este independentă
de intensitatea luminii şi depinde doar de energia fotonului care l-a eliberat. Această
energie depinde totodată numai de lungimea de undă respectiv frecvenţa luminii.
Pentru lucrările sale privind fenomenul fotovoltaic, a obţinut premiul Nobel pentru
fizică în anul 1921. Descoperirea în anul 1949 a joncţiunii p-n de către William B.
Shockley, Walther H. Brattain şi John Bardeen a fost încă un pas mare în direcţia
celulelor. După această descoperire fabricării celulei solare în forma cunoscută astăzi
nu îi mai sta nimic în cale. Fabricarea primei celule solare în 1954 în laboratoarele

4
firmei americane Bell se datorează totuşi unei întâmplări fericite. Angajaţii firmei sub
conducerea lui Morton Price au observat, cînd cercetau un redresor cu siliciu, că acesta
producea mai mult curent cînd era expus la soare.
Ca urmare, firma Bell prin contribuţia domnilor Chapin, Fuller şi Pearson a
dezvoltat în 1953 primele celule solare din siliciu impurificate cu arsen ,dar care aveau
un randament de doar 4 % care a fost mărit la 6 % prin schimbarea impurificării. În
1958 au fost testate celule solare pentru prima dată pe sateliul Vanguard I dotat cu un
panou solar având 108 celule solare pe bază de siliciu. Rezultetele obţinute au fost
peste aşteptări – până în ziua de azi sondele spaţiale până dincolo de marte sunt
alimentate cu curent produs de celulele solare, iar în anul 2011 se va lansa sonda
spaţială Juno care va fi prima sondă spaţială spre Jupiter alimentată cu curent produs
de celule solare. S-au atins în spaţiu randamente de până la 10,5 %.
Aceste rezultate nu se puteau realiza pe pămînt şi datorită condiţiilor diferite din
spaţiu, unde nu se regăseşte ritmul zi-noapte şi lumina naturală nu este absorbită parţial
de atmosferă şi nori, totodată radiaţiile cosmice conduc la o îmbătrânire mai rapidă a
celulelor solare decât pe pământ. De aceea industria şi cercetarea încearcă obţinerea
unor randamente tot mai mari în paralel cu prelungirea duratei de viaţă. Randamentul
teoretic pentru celule solare pe bază de siliciu se consideră a fi de 29 % pentru
condiţiile de iradiaţie pe spectrul din zona de mijloc. Mandelkorn şi Lamneck au mărit
durata de viaţă a celulelor solare în 1972 printr-o reflectare a purtătorilor de sarcină
minoritari după ce au introdus un strat numit black surfaces field (BSF) în stratul
impurificat “p”. În 1973 Lindmayer şi Ellison au confecţionat aşa numita celulă mov
ce avea un randament de 14 %.
Prin reducerea reflexiei în 1975 s-a mărit randamentul la 16 %. Aceste celule s-
au numit celule CNR (Comsat Non Reflection; Comsat = Telefonsatelit ) şi au fost
concepute pentru sateliţi. Criza de la începutul anilor 70 a condus la creşterea preţurilor
produselor petroliere, având ca rezultat creştere preţului energiei. Acest lucru a
impulsionat cercetările în domeniul celulelor solare. În 1980 s-a început organizarea de
concursuri de automobile acţionate cu energie electrică obţinută de la module solare. În
1981 un avion acţionat de energie solară a traversat Canalul Mânecii. Între timp,
specialiştii de la Universitatea Stanford şi cei de la Telefunken au dezvoltat celule
solare cu un randament în jur de 20 %

Funcţionare

Se poate vorbi despre panouri fotovoltaice (PV), cunoscute pentru capacitatea

lor de captare şi transformare a energiei solare în electricitate. Fiecare tip necesită o
investiţie iniţială, care diferă în funcţie de capacitatea lor, de calitatea materialelor din
care sunt realizate şi de firma producătoare. Fiabilitatea a fost demonstrată în timp, ele
având o durată de viaţă suficient de mare, în condiţiile în care întreţinerea lor se

5
apropie, din punct de vedere financiar, de zero. Oricât ar părea de fragile, producătorii
oferă pentru celulele fotovoltaice garanţie de până la 30 de ani. Aceste sisteme se
amortizează în maximum 8 ani.
Din cele mai multe tehnologii de energie solara, fotovoltaice (PV) arată cea mai
inalta promisiune pentru acceptare la nivel mondial. PV sau celulele solare nu au părţi
în mişcare, sunt simple in design, sunt ecologice, au nevoie de foarte puţină întreţinere,
nu fac zgomot şi produc energie electrică, atunci când sunt expuse la lumină.
De remarcat ca exista mai multe tipuri de fotodiode care permit obţinerea tensiunii în
diferite configuraţii foarte simple şi adecvat pentru alimentarea aparatelor electronice.
Scara mare de curent electric continuu furnizat de panourile fotovoltaice poate fi
transformată în curent alternativ şi injecta în reţea, o operaţiune care este viabilă din
punct de vedere economic.
Energia solară este energie obţinuta direct de la soare, radiatia solara ar putea fi
exploatata pentru abilitatea sa direct prin utilizarea de radiaţii în dispozitive optice sau
în alt mod. Este un tip de energie curată şi regenerabilă, cunoscut sub denumirea de
energie verde. Puterea de iradiere variază în funcţie de ora din zi, de condiţiile
meteorologice, etc. Se poate presupune că, într-o poziţie bună pentru a influenţa
valoarea, este mai mare de 1000 W / m² la suprafaţa pământului.
Această putere este cunoscută sub numele de iradiere. Radiaţia este utilizata
direct . Radiaţiile vin direct de la sursa de energie solară, fără intermediari sau reflecţii.
Energia fotovoltaica solara este o metodă de producţie de energie electrică prin
panourile fotovoltaice. Panourile sau modulele fotovoltaice sunt compuse din
dispozitive semiconductoare de tip dioda, care primesc radiatia solara si determina
impulsuri electronice, generând un mic potenţial, aceasta producând curent electric
continuu.
Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina(energia
solara) direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex.
Energie electrica grauita! Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest
mod de producere a energiei electrice este unul ecologic.
In ciuda pretului si a dependentei de factorii externi, panourile solare sunt o
solutie pentru viitor. Acest lucru este dovedit si de cresterea de aprope 50% inregistrata
in numarul de astfel de sisteme folosite pe glob, in fiecare an din 2002 incoace.
Procentul utilizarii energiei solare este in continuare minuscul, estimand ca va ajunge
la 0,40% in 2010. Insa pe viitor, odata cu dezvoltarea tehnologiei si micsorarea
costurilor initiale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguranta din ce in ce mai
utilizate.
Energia solara este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin
pentru cateva miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este
poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea
Terrei atinge un nivel din ce in ce mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in
seama de tot mai multi oameni.
Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul
panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a

6
crescut de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la
finalul lui 2010. In continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca
omenirii a inceput sa ii pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara
va fi utlizata din ce in ce mai mult.
Pe baza inregistrarilor meteorologice putem observa usor ca potentialul solar pe
teritoriul Romaniei are valori remarcabile. Totodata, constatam ca in majoritatea tarilor
dezvoltate din Europa (chiar si in cele cu potential solar inferior celui din Romania)
producerea energiei electrice pe baza energiei luminii soarelui are succes.

Panourile fotovoltaice

Putem vorbi despre panouri fotovoltaice (PV), cunoscute pentru capacitatea lor
de captare şi transformare a energiei solare în electricitate şi despre panourile solare
folosite pentru încălzirea apei. Fiecare tip necesită o investiţie iniţială care diferă în
funcţie de capacitatea lor, de calitatea materialelor din care sunt realizate şi de firma
producătoare. Fiabilitatea a fost demonstrată în timp, ele având o durată de viaţă
suficient de mare, în condiţiile în care întreţinerea lor se apropie, din punct de vedere
financiar, de zero. Oricât ar părea de fragile, producătorii oferă pentru celulele
fotovoltaice garanţie de până la 30 de ani. Aceste sisteme se amortizează în maximum
4 ani, deoarece, după montarea lor, cheltuielile pentru energie în anumite luni ale anu-
lui (vorbim aici strict de această parte a Europei, cu o climă temperat continentală) sunt
aproape inexistente.

Energii neconvenţionale

Tehnologia de generare a energiei fotovoltaice utilizează, ca element de bază,

celulele semiconductoare numite uneori şi wafers. Principiul constă în generarea
curentului electric între doi electrozi ataşaţi la un sistem solid sau lichid, sub directa
acţiune a luminii solare. Până de curând, aproape toate celulele fotovoltaice erau
realizate din siliciu de diferite tipuri, cu un randament cuprins între 7 şi 18%. Pentru a
produce curent electric, se cuplează între 36 şi 72 de asemenea celule. Practic, toate
dispozitivele fotovoltaice încorporează semiconductori de-a lungul cărora luminozita-
tea solară este transformată în energie electrică. Puterea diferă în funcţie de
dimensiunile modului în care sunt asamblate celulele semiconductoare, dar şi de
intensitatea luminii solare.

7
 Probabil acum vă puneţi întrebarea: ce se întâmplă cu panoul PV arunci când nu
mai este soare, caz întâlnit noaptea şi, ocazional, pe timp noros ori... în timpul a câte
unei eclipse. Bineînţeles că cei care au
conceput aceste sisteme au avut grijă să
pună la punct şi acest aspect. Aşadar, sis-
temul poate avea în componenţa lui o
baterie care să stocheze suficientă energie
pentru a „supravieţui" chiar şi unei nopţi
lungi de iarnă, în condiţii de mediu
favorabile, o parte din cantitatea de energie
este consumată, iar surplusul este stocat în
baterii, fiind apoi consumat în timpul nopţii
sau pe vreme nefavorabilă (reprezentată cel
mai adesea de înnorările accentuate, care
pot să ţină şi câteva zile consecutiv).
Totuşi, dacă există pericolul unui consum
peste aşteptări, un generator care
funcţionează cu motorină sau cu gaz va
asigura electricitatea necesară si, simultan,
va reîncărca bateria, în zone cu vânturi puternice, poate fi folosit şi un convertor de
energie eoliană la o scară mai mică, pentru că, în mod sigur, nu aveţi nevoie de unul
industrial.
Totuşi, din cauza fluctuaţiilor anuale ale radiaţiilor solare, în cele mai multe părţi
ale lumii, un sistem fotovoltaic are nevoie de un generator solar de dimensiuni mai
mari şi de o baterie de stocare mai mare. Un astfel de sistem este mai scump decât cel
de bază, combinând, în aşa-nu-mitele sisteme-hibrid, diferite tipuri de generatoare
electrice. O combinaţie între celulele fo-tovoltaice şi generatoarele bazate pe
combustibil lichid (petrol, de exemplu), garantează aceeaşi fiabilitate ca serviciul
public de curent electric.
Dacă este să vorbim de rentabilitate, folosirea celulelor monocristaline,
recunoscute pentru eficienţa lor crescută, este cea mai indicată, însă trebuie să vă
pregătiţi pentru un preţ de achiziţie pe măsura performanţelor.

Generarea energiei electrice in parcurile fotovoltaice

Lumina solara poate fi convertita in energie electrica folosind fotovoltaicele

(FV), concentrarea puterii solare (CPS), si diverse tehnologii experimentale. FV au fost
utilizate in principal pentru alimentarea cu energie a aplicatiilor mici si mijlocii, din
8
calculatorul alimentat de o singura celula solara, pentru a furniza independenta caselor
alimentate de un spectru fotovoltaic. Pentru generatii de scara mare, instalatiile CPS ca
SEGS au fost un lucru normal, dar mai recent, instalarea unor FV-uri de multi-
megawati este un lucru tot mai comun. Finalizata in 2007, de statia de putere de 14
MW in Clark County, Nevada si amplasamentul de 20 MW in Beneixama, Spania sunt
caracteristicile tendintei spre centralele fotovoltaice mai mari in SUA si Europa.

Instalatie de 11 MW de energie solara in Serpa, Portugalia

O celula solara, sau fotovoltaica (PV), este un dispozitiv care transforma lumina
in curent utilizand efectul fotoelectric. Prima celula solara a fost construita de Charles
Fritts in anii 1880. Desi prototipul cu celule de seleniu transforma mai putin de 1% din
lumina incidenta in energie electrica, atat Ernst Werner von Siemens cat si James Clerk
Maxwell au recunoscut importanta acestei descoperiri. In urma lucrarilor lui Russell
Ohl in 1940, cercetatorii Gerald Pearson, Calvin Fuller si Daryl Chapin au creat
celulele solare de silicon in 1954. Aceste prime celule solare costau 286 USD /watt si
au ajuns la randamente de 4.5-6%.
Cele mai vechi aplicari semnificative de celule solare au fost ca o sursa auxiliara
de energie la satelitul Vanguard I in 1958, care i-a permis sa-si continue transmisia mai
mult de un an dupa ce s-a epuizat bateria chimica. Operatiunea de succes a celulelor
solare in aceasta misiune a fost duplicata in mai multi sateliti sovietici si americani, si
de la sfarsitul anilor 1960, FV a devenit sursa de putere stabilita pentru ei.
Fotovoltaicele au jucat un rol esential in succesul comercial al primilor sateliti,
cum ar fi TelStar, si raman vitale pentru infrastructura actuala de telecomunicatii.
Costurile ridicate ale celulelor solare au limitat folosirea terestra pe parcursul
anilor 1960. Acest lucru s-a schimbat la inceputul anilor 1970, cand preturile au atins
niveluri care fac generatia PV competitiva in zonele izolate, fara acces la retea.
Utilizari initiale terestre includeau alimentarea statiilor de telecomunicatii, platforme
de ulei dealungul coastei, geamandurile de navigatie si trecerile de cale ferata. Aceste
aplicari independente de retea s-au dovedit de succes si au reprezentat mai mult de
jumatate din capacitatea instalata in intreaga lume pana in 2004.

9
 Criza petrolului din 1973 a stimulat o crestere rapida in productia de FV in anii
1970 si inceputul lui 1980. Economiile rezultate din productia la scara, a dus la
cresterea productiei, iar impreuna cu imbunatatirile in performanta sistemului au scazut
pretul FV de la 100 USD / watt in 1971 la 7 USD / watt in 1985.
Preturile petrolului aflate in continua scadere la inceputul anilor 1980 au condus
la o reducere a fondurilor pentru fotovoltaice R & D si o intrerupere de credite fiscale
asociate cu actul normativ a taxelor de energie din 1978. Acesti factori au moderat
cresterea la aproximativ 15% pe an din 1984 pana in 1996.
De la mijlocul anilor 1990, pozitia de lider in sectorul FV s-a mutat din SUA in
Japonia si Germania. Intre 1992 si 1994 Japonia a crescut finanţarea C & D, a stabilit
orientari nete de contorizare, si a introdus un program de subventie pentru a incuraja
instalarea de sisteme de FV rezidentiale. Ca rezultat, instalaţiile de FV in tara au
crescut de la 31.2 MW in 1994 la 318 MW în 1999, si cresterea productiei la nivel
mondial s-a marit cu 30% la finele anilor 1990.
Germania a devenit lider de piata la nivel mondial, de cand a revizuit sistemele
sale de tarifare a alimentarii, ca parte a actului normativ a surselor regenerabile de
energie.
Capacitate instalata FV a crescut de la 100 MW în 2000 la aproximativ 4150
MW la sfarsitul anului 2007. Spania a devenit cea de-a treia piata ca marime dupa
adoptarea unei structuri similare a tarifului de alimentare in 2004, in timp ce Franta,
Italia, Coreea de Sud si Statele Unite au inregistrat recent cresteri rapide, ca urmare a
diferitelor programe de incurajare si a conditiilor de pe piata locala.

Noţiuni generale despre panouri fotovoltaice

Utilizarea panourilor fotovoltaice

Initial panourile fotovoltaice au fost folosite pentru a asigura energia electrica

acolo unde nu exista nici un alt mod de a o produce: statii experimentale, outpost-uri
indepartate sau sateliti.
In prezent, panoul fotovoltaic, desi inca destul de costisitor, a inceput sa
patrunda in cam toate domeniile si mediile sociale. Este folosit pentru a produce
curentul electric necesar locuintelor individuale izolate, in cadrul unor centrale solare
de mare capacitate, in cadrul dispozitivelor mobile precum taxiurile electrice sau
alimentatoarele mobile si multe altele. Pe masura ce tehnologia va avansa si pretul
panourilor solare va scadea din ce in ce mai mult, tot mai multe persoane vor avea
acces la aceasta forma alternativa de producere a energiei electrice.

10
 Panouri solare – preţuri

Cum ziceam si in paragraful precedent, pretul unei instalatii solare de producere

a energiei electrice este inca foarte ridicat. Investitia initiala se amortizeaza in timp. In
tara noastra, instalarea de sisteme cu panouri fotovoltaice este propice in principal in
partea de sud si sud-est. In functie de necesarul electric al incintei pentru care se
monteaza sistemul, acesta poate asigura intre 20 si chiar 80% din necesarul de consum,
pentru anumite perioade de timp.

Un sistem fotovoltaic nu contine doar panouri, ci si baterii, invertoare si multe

alte dispozitive. Astfel, pretul sau creste. Pentru a acoperi necesarul unei locuinte de
150 de m2 spre exemplu, este nevoie de o investitie de 15-20.000 euro, care se poate
amortiza in 8-15 ani. Chiar si asa insa, sistemul fotovoltaic (sau chiar cel hibrid, cu
turbine eoliene si panouri), nu poate asigura independenta de la retea. El poate fi un
substituent, dar va fi necesara in continuare o situatie de backup: reteaua RENEL sau
un generator pe benzina.

Panouri fotovoltaice in Romania

Datorita pretului mare si al potentialului energetic destul de scazut al tarii

noastre, panourile fotovoltaice sunt folosite la noi pe o scara foarte redusa.

11
 Insa, daca se va adopta legea prin care guvernul va subventiona 90% din costul
instalarii unui sistem energetic alternativ, s-ar putea ca cererea de astfel de produse
sa cunoasca o crestere exponentiala. In plus, cum reglementarile UE obliga tarile
membre ca un procent semnificativ din energia produsa de acestea pana in anul 2012
sa fie prin mijloace alternative, s-ar putea ca viitorul panourilor fotovoltaice si al
energiei electrice solare sa fie din ce in ce mai roz. Si s-ar putea sa vedem si la noi tot
mai multe case cu acoperisuri in genul celui al casei de mai jos.

Dimensionarea sistemului fotovoltaic

Calculul dimensionării sistemului de faţă se bazează pe ipoteza alimentării

autonome cu energie electrică a unei locuinţe individuale, în oraşul Constanţa, în luna
aprilie.

Pentru Constanţa, coordonatele geografice sunt: lat. 44º 22' N / long. 28º 63' E.

12
 Pentru aceasta, se pleacă de la evaluarea cantitativă a energiei solare
recuperabile.
O suprafaţă expusă la Soare primeşte, la un moment dat, un flux de energie din
radiaţia solară ce se exprimă W/m². Acest flux depinde de ora zilei, de trecerea norilor,
etc. La finalul unei zile, acest flux a produs o anumită cantitate de energie zilnică, ce
este proporţională cu integrala radiaţiei solare, fiind exprimată în Wh/m² pe zi. Cum
radiaţia solară instantanee este variabilă, energia zilnică se obţine calculând integrala
curbei radiaţiei în funcţie de timp.
O consecinţă a mişcării pământului pe o traiectorie eliptică este modificarea
continuă a distanţei pământ - soare, fapt ce influenţează fluxul solar incident pe
suprafaţa pământului. Pentru a modela această influenţă, se defineşte constanta solară
egală cu fluxul solar incident pe o suprafaţă unitară normală la razele soarelui situată la
limita atmosferei, atunci când distanţa pământ - soare este cea medie, R0:
BS
G SC = 2 ,
R0

unde B reprezintă emitanţa, iar S suprafaţa proiecţiei plane a soarelui. În prezent,

valoarea constantei solare este stabilită convenţional la valoarea:

GSC = 1368 W/m2

La un moment oarecare dintr-un an, atunci când distanţa pământ soare este R, la
limita atmosferei, fluxul solar incident pe o suprafaţă unitară normală la razele
soarelui, denumit uzual iradianţă solară extraterestră, este:
2
BS R 
G = 2 = G SC  0 
0

R  R 

Iradianţa solară extraterestră într-o zi Juliană j, se calculează cu relaţia (Spencer,

1971):

G j = G SC (1,00011 + 0,034221 cos θ j + 0,00128 sin θ j − 0,000719 cos 2θ j + 0,000077 sin 2θ j ) ,

0

2π
în care θ j = ( j − 1) .
365

Aprilie sin
Ziua j θj sin θj sin 2θj sin 3θj

13
 91 1.548493151 0.999751294 0.044591561 -0.997762392
92 1.56569863 0.999987007 0.010195217 -0.999883063
93 1.58290411 0.999926702 -0.024213199 -0.99934038
94 1.600109589 0.999570397 -0.058592946 -0.996135788
95 1.617315068 0.998918198 -0.09290332 -0.990277824
96 1.634520548 0.997970299 -0.127103696 -0.981782092
97 1.651726027 0.996726979 -0.161153582 -0.970671221
98 1.668931507 0.995188606 -0.195012662 -0.956974806
99 1.686136986 0.993355637 -0.228640848 -0.940729331
100 1.703342466 0.991228613 -0.261998324 -0.921978069
101 1.720547945 0.988808165 -0.295045594 -0.900770965
102 1.737753425 0.986095009 -0.327743532 -0.877164508
103 1.754958904 0.983089947 -0.360053421 -0.85122158
104 1.772164384 0.97979387 -0.391937009 -0.823011281
105 1.789369863 0.976207753 -0.423356544 -0.792608757
106 1.806575342 0.972332658 -0.454274826 -0.760094988
107 1.823780822 0.968169732 -0.484655249 -0.72555658
108 1.840986301 0.963720207 -0.51446184 -0.689085533
109 1.858191781 0.9589854 -0.54365931 -0.650778992
110 1.87539726 0.953966714 -0.57221309 -0.610738994
111 1.89260274 0.948665633 -0.60008937 -0.569072191
112 1.909808219 0.943083726 -0.627255146 -0.525889571
113 1.927013699 0.937222647 -0.653678254 -0.481306157
114 1.944219178 0.931084131 -0.679327409 -0.435440705
115 1.961424658 0.924669993 -0.704172241 -0.388415384
116 1.978630137 0.917982134 -0.728183336 -0.340355455
117 1.995835616 0.911022532 -0.751332264 -0.291388933
118 2.013041096 0.903793249 -0.773591616 -0.241646248
119 2.030246575 0.896296423 -0.794935038 -0.191259899
120 2.047452055 0.888534275 -0.815337259 -0.140364097

Aprilie cos
Ziua j θj cos θj cos 2θj cos 3θj
91 1.548493151 0.022301327 -0.999005302 -0.066859615
92 1.56569863 0.005097675 -0.999948027 -0.015292494
93 1.58290411 -0.012107487 -0.999706818 0.036315361
94 1.600109589 -0.029309064 -0.998281957 0.087826485
95 1.617315068 -0.046501966 -0.995675134 0.139103668
96 1.634520548 -0.063681102 -0.991889435 0.190010325
97 1.651726027 -0.080841386 -0.98692934 0.240410859
98 1.668931507 -0.097977741 -0.980800725 0.290171018

14
99 1.686136986 -0.115085091 -0.973510844 0.339158259
100 1.703342466 -0.132158374 -0.965068328 0.387242096
101 1.720547945 -0.149192535 -0.955483175 0.43429445
102 1.737753425 -0.166182532 -0.944766732 0.480189989
103 1.754958904 -0.183123336 -0.932931688 0.524806462
104 1.772164384 -0.200009931 -0.919992055 0.568025026
105 1.789369863 -0.216837319 -0.905963154 0.609730562
106 1.806575342 -0.233600519 -0.890861595 0.64981198
107 1.823780822 -0.250294568 -0.874705259 0.688162517
108 1.840986301 -0.266914524 -0.857513274 0.724680018
109 1.858191781 -0.283455468 -0.839305996 0.759267215
110 1.87539726 -0.299912503 -0.820104981 0.791831978
111 1.89260274 -0.316280758 -0.799932965 0.822287566
112 1.909808219 -0.332555386 -0.77881383 0.850552855
113 1.927013699 -0.348731572 -0.756772582 0.876552556
114 1.944219178 -0.364804525 -0.733835317 0.900217414
115 1.961424658 -0.380769489 -0.710029193 0.921484394
116 1.978630137 -0.396621737 -0.685382396 0.940296849
117 1.995835616 -0.412356576 -0.659924109 0.956604667
118 2.013041096 -0.427969349 -0.633684473 0.970364411
119 2.030246575 -0.443455434 -0.606694557 0.981539429
120 2.047452055 -0.458810246 -0.578986315 0.990099955

Ziua j Gj⁰ [W/m]

91 1371.932417
92 1371.124756
93 1370.315341
94 1369.504414
95 1368.692219
96 1367.879004
97 1367.065014
98 1366.250499
99 1365.435708

15
 100 1364.620891
101 1363.806301
102 1362.99219
103 1362.178811
104 1361.366419
105 1360.555269
106 1359.745615
107 1358.937713
108 1358.13182
109 1357.328192
110 1356.527086
111 1355.728757
112 1354.933463
113 1354.14146
114 1353.353004
115 1352.568351
116 1351.787756
117 1351.011475
118 1350.239761
119 1349.472867
120 1348.711048

Abaterea maximă a iradianţei solare extraterestre faţă de constanta solară este de

± 3.4%.

În absenţa atmosferei, densitatea fluxului solar incident pe o suprafaţă

orizontală la nivelul solului, se determină cu relaţia clasică:

în care unghiul de înălţare a soarelui pe cer, h, se calculează cu relaţia:

unde este latitudinea geografică, este unghiul de declinaţie şi ω unghiul orar.

sin Φ (44.22) cos Φ (44.22)

0.235470692 0.97188145

16
 Ziua j
δj [rad] ωj sin h
91 0.073735312 -0.208224004 0.965651425
92 0.080464779 -0.207830764 0.966817112
93 0.08716987 -0.207480187 0.967926577
94 0.093848959 -0.207172697 0.968979975
95 0.100500421 -0.206908662 0.969977513
96 0.107122638 -0.206688396 0.97091945
97 0.113713996 -0.206512162 0.971806096
98 0.120272882 -0.206380166 0.972637808
99 0.126797689 -0.206292561 0.973414996
100 0.133286813 -0.206249443 0.974138116
101 0.139738652 -0.206250855 0.974807671
102 0.146151605 -0.206296786 0.975424211
103 0.152524076 -0.206387168 0.975988331
104 0.158854469 -0.206521879 0.976500673
105 0.16514119 -0.206700741 0.976961919
106 0.171382649 -0.206923525 0.977372798
107 0.177577254 -0.207189944 0.977734079
108 0.183723418 -0.20749966 0.978046573
109 0.189819554 -0.207852279 0.97831113
110 0.195864076 -0.208247356 0.978528641
111 0.201855401 -0.208684393 0.978700036
112 0.207791948 -0.209162841 0.978826281
113 0.213672136 -0.209682097 0.978908379
114 0.219494389 -0.210241511 0.97894737
115 0.225257132 -0.210840382 0.978944326
116 0.230958793 -0.21147796 0.978900355
117 0.236597803 -0.212153446 0.978816596
118 0.242172597 -0.212865996 0.978694221
119 0.247681613 -0.21361472 0.97853443
120 0.253123295 -0.21439868 0.978338454
Latitudinea geografică (figura 1) este dată de unghiul format între direcţia firului cu
plumb şi planul ecuatorial. Latitudinea se măsoară de la ecuator spre poli. Prin
convenţie, latitudinea este pozitivă în emisfera nordică şi negativă în cea sudică.
Longitudinea se defineşte ca unghiul exprimat în grade între meridianul de referinţă şi
meridianul locului. Convenţional, meridianul de referinţă este considerat Greenwich.
În raport cu acesta, longitudinea este negativă spre est şi pozitivă spre vest.

17
 Figura 1: Coordonatele geografice ale unui punct de pe pământ.

Durata unei rotaţii complete a pământului defineşte lungimea unei zile:

intervalul de timp care separă două treceri succesive ale soarelui prin planul meridian
al locului. Timpul solar adevărat (ST - solar time) este definit ca timpul măsurat într-o
locatie începând cu amiaza solară, adică momentul când soarele traversează planul
meridian al locului.

Mişcarea diurnă a soarelui pe bolta cerească se face în sens retrograd, de la est la

vest. Această deplasare aparentă, determină apariţia zilei şi a nopţii, rezultate ale
mişcării reale de rotaţie a pământului în jurul propriei axe. Soarele nu răsare şi nu
apune în aceleaşi puncte ale orizontului mereu, iar ridicarea sa aparentă pe bolta
cerească variază, fiind cuprinsă între apoximativ 22º şi 68º, la latitudinea României.
Prin definiţie, unghiul dintre punctul de înălţare maximă a soarelui în traiectoria
sa aparentă pe cer într-o zi şi acelaşi punct de pe cer la oricare echinocţiu, se
numeşte unghi de declinaţie. Deoarece mişcarea aparentă a soarelui pe boltă în timpul
unei zile are loc într-un plan paralel cu planul ecuatorial acest parametru este o
constantă a zilei. Cu alte cuvinte, declinaţia este unghiul dintre planul ecuatorial şi
direcţia razelor de soare. Acesta variază între +23.5º şi –23.5º, valori atinse la
solstiţii. În funcţie de ziua Juliană, unghiul de declinaţie (exprimat în radiani) se
calculează cu relaţia (Spencer, 1971):

18
 Unghiul orar reprezintă deplasarea unghiulară a soarelui spre est sau vest faţă
de meridianul local, datorită rotaţiei pământului cu 15º pe oră şi convenţional ia valori
negative dimineaţa şi pozitive după amiaza:

unde t este timpul solar adevărat, corelat cu timpul legal în locaţie prin ecuaţia:

c reprezentând corecţia de vară în raport cu ora stabilită prin fus, LS este meridianul
standard al locului iar L meridianul local. Ecuaţia timpului ET modelează
neuniformităţile mişcării pământului şi se calculează în ore cu (Bădescu, 1997):

ETj [h] tj
Ziua j G0 [W/m]
91 0.112906142 11.20423948 1324.808493
92 0.114408971 11.2057423 1325.626877
93 0.115748753 11.20708209 1326.364637

19
 94 0.116923875 11.20825721 1327.022353
95 0.117932928 11.20926626 1327.600675
96 0.118774706 11.21010804 1328.10033
97 0.119448212 11.21078155 1328.522114
98 0.119952656 11.21128599 1328.866891
99 0.120287454 11.21162079 1329.135594
100 0.120452236 11.21178557 1329.329224
101 0.120446837 11.21178017 1329.448844
102 0.120271305 11.21160464 1329.495581
103 0.119925897 11.21125923 1329.470625
104 0.11941108 11.21074441 1329.375224
105 0.118727528 11.21006086 1329.210687
106 0.117876126 11.20920946 1328.978377
107 0.116857963 11.2081913 1328.679714
108 0.115674337 11.20700767 1328.316172
109 0.114326748 11.20566008 1327.889278
110 0.112816899 11.20415023 1327.400606
111 0.111146693 11.20248003 1326.851784
112 0.109318231 11.20065156 1326.244483
113 0.107333811 11.19866714 1325.580422
114 0.105195922 11.19652926 1324.861364
115 0.102907244 11.19424058 1324.089113
116 0.100470642 11.19180398 1323.265514
117 0.097889166 11.1892225 1322.392453
118 0.095166045 11.18649938 1321.471851
119 0.092304681 11.18363801 1320.505663
120 0.089308652 11.18064199 1319.495881

Impunând condiţia h = 0, se calculează unghiurile orare corespunzătoare

răsăritului şi apusului de soare:

ω0 = arccos ( tan φ ⋅ tan δ )

Aceste unghiuri sunt simetrice în raport cu amiaza solară.

Iradierea solară extraterestră se calculează prin integrarea relaţiei:

20
 În aplicaţii uzuale se calculează iradierea solară extraterestră zilnică:

Raportul calibrează unităţile de măsură, astfel încât iradierea

solară Hj să se măsoare în J/m , dacă Gj0 este exprimat în W/m2.
0 2

ω0
Ziua j Hj [W/m]
91 1.552898086 1319.539955
92 1.551257624 1322.859101
93 1.54962128 1326.021712
94 1.547989318 1329.027865
95 1.546362005 1331.877815
96 1.544739613 1334.571991

21
 97 1.543122417 1337.110996
98 1.541510697 1339.495608
99 1.539904739 1341.726769
100 1.538304833 1343.80559
101 1.536711274 1345.733344
102 1.535124365 1347.511465
103 1.533544415 1349.141545
104 1.531971737 1350.625328
105 1.530406653 1351.964709
106 1.528849491 1353.161731
107 1.527300588 1354.21858
108 1.525760287 1355.137579
109 1.524228939 1355.92119
110 1.522706901 1356.572004
111 1.521194542 1357.092741
112 1.519692236 1357.486242
113 1.518200366 1357.755468
114 1.516719324 1357.903495
115 1.515249509 1357.933505
116 1.51379133 1357.848788
117 1.512345203 1357.652733
118 1.510911553 1357.348823
119 1.509490814 1356.940631
120 1.508083426 1356.431817

Sisteme Fotovoltaice

Sursele de energie electrică bazate pe conversia fotovoltaică (PV) a energiei

solare sunt denumite generic sisteme fotovoltaice. Acestea se împart în două mari
categorii, ilustrate în figura 1: sisteme conectate la reţeaua publică de distribuţie a
energiei electrice (PVR) şi sisteme independente (PVI).

22
 Reprezentare schematică a sistemelor fotovoltaice: conectate la reţea (PVR) şi
independente (PVI)

În mod curent, sistemele fotovoltaice sunt dimensionate prin metode empirice,

bazate mai mult pe tradiţii orale decât pe criterii ştiinţifice. Această practică conduce la
generatoare fotovoltaice menite să satisfacă cerinţele consumatorului, dar fără a fi
optimizate energetic şi economic. Dacă la sistemele PVR, tocmai datorită prezenţei
reţelei publice, nu se impun cerinţe speciale referitoare la siguraţa în alimentarea cu
energie electrică a consumatorului, aspectul devine critic când se proiectează un sistem
PVI şi reprezintă cauza principală a supradimensionării sistemului cu consecinţe
devastatoare asupra costurilor estimate. Acesta este motivul pentru care în această
lucrare este focalizată pe dimensionarea sistemelor PVI.

Etape în proiectarea unui sistem fotovoltaic

Prima etapă în dimensionarea unui sistem PV constă în calculul energiei solare

disponibile în locaţie. Energia electrică furnizată de reţeaua de module fotovoltaice va
fi direct proporţională cu aceasta. Datele de intrare constau în coordonatele geografice
ale locaţiei şi direcţiile disponibile pentru orientarea modulelor solare. De notat că dacă

23
modulele sunt amplasate pe faţada sau acoperişul unei clădiri ce urmează a fi
construită, atunci pentru orientarea modulelor este necesar un calcul de optimizare.
În a doua etapă este estimată sarcina, ca sumă a caracteristicilor tuturor
consumatorilor. Aceasta necesită cunoaşterea puterii, aprecierea zilelor şi orelor de
funcţionare a fiecărui consumator. Practic în această etapă, datele furnizate de
utilizator, adesea un nespecialist în domeniu, sunt transpuse în limbaj matematic.
Rezultatele din primele două etape sunt folosite mai departe pentru dimensionarea
efectivă a sistemului PV. Aceasta înseamnă calcularea numărului de module necesar
pentru a asigura consumul solicitat şi numărul de acumulatori pentru a asigura
autonomia sistemului. Prin autonomia PVI se înţelege asigurarea alimentării sarcinii la
parametrii nominali în condiţiile unei energii minime furnizate de modulele
fotovoltaice într-o perioadă de timp specificată.
Compnentele sistemului se selectează din catalog prin compararea specificaţiilor
furnizate de către fabricanţi, precum performanţe, dimensiuni fizice, preţ, garanţie, etc.
În ultima etapă este efectuată analiza financiară, care va indica dacă sistemul
este rentabil sau nu şi se determină eventualele căi de rentabilizare. Pentru fiecare
variantă nouă este verificată autonomia sistemului prin simularea funcţionării în
condiţiile meteo-climatice reale din locaţie.

Evaluarea necesarului de energie

Este important de subliniat că primordială este economia de energie la nivelul
consumatorilor. Aceasta implică un preţ de achiziţie mai mare, dar costul global va fi
mai mic, deoarece va rezulta necesitatea unei instalaţii mai mici.

Tensiunea nominală a consumatorilor

24
 Odată cu determinarea puterii, se poate determina tensiunea preferabilă pentru
sistemul fotoelectric.

Necesarul de energie
Această etapă este importantă. Trebuie să se cunoască necesarul de energie,
pentru a obţine un sistem adaptat corespunzător. Trebuie subliniat că orice cerinţă
suplimentară va determina o creştere a puterii de instalat, respectiv mai multe panouri,
baterie mai mare.
Pentru a calcula necesarul zilnic de energie al unei aplicaţii, se utilizează
expresia:

W=P∙t
Necesarul zilnic de energie este deci egal cu produsul dintre puterea consumată
de aplicaţie şi timpul zilnic de utilizare.
Pentru a calcula consumul total al unei aplicaţii, se va calcula necesarul
energetic al fiecărui aparat sau a fiecărei funcţiuni şi se adună. Necesarul energetic
zilnic, Nz, sau consumul zilnic, este energia electrică consumată de aplicaţie în 24h.

Va rezulta: Nz = W1 + W2 + W3 +…
Consumul zilnic de energie poate fi exprimat fie în [Wh], fie în [mAh].

Aproximarea necesarului de energie se face in modul urmator:

- se aleg tipurile de consumatori care urmeaza a fi alimentati cu ajutorul

panourilor fotovoltaice;
- se stabileste numarul de consumatori identici care urmeaza a fi alimentati;
- se face un tabel in care fiecarui consumator ii este asociata puterea acestuia, in
[W];
- pentru fiecare consummator se aproximeaza timpul de functionare pe perioada
unei zile in [h];
- se determina energia consumata de fiecare set de consumatori pentru
functionarea in timpul unei zile;
- se determina energia consumata de fiecare set de consumatori pentru
functionarea in timpul unei luni;
- se determina energia consumata de toti consumatorii pe durata unei zile;
- se determina energia consumata de toti consumatorii pe durata unei luni.

Pentru proiectul nostru, am configurat următorul necesar energetic Nz, funcţie

de consumatorii disponibili:

Aparat Putere [W] Ore funcţ./zi Buc. kWh/zi kWh/lună

25
 Becuri economice 11 5 5 0.275 8.25
Becuri
fluorescente 13 2 2 0.052 1.56
Frigider 200 6 1 1.200 36.00
Cafetieră 1000 0.25 1 0.250 7.50
Maşină de spălat 2000 0.286 1 0.571 17.14
Fier de călcat 2000 0.429 1 0.857 25.71
Aspirator 1400 0.143 1 0.200 6.00
TV 150 2 1 0.300 9.00
Laptop 100 3 1 0.300 9.00
Imprimantă 40 0.25 1 0.010 0.30

Total 6914 4.016 120.47

Nz [Ah/zi] 83.658

Pe baza acestui necesar de energie se vor alege bateriile, tipul si numărul lor.
Primul pas va fi alegerea nivelului de tensiune din circuitul de curent continuu al
panourilor si al bateriilor. Se recomandă alegerea unei valori pentru acest nivel, care să
fie multiplu de 6 (de ex: 12V, 18V, 24V).

Calculul puterii de vârf a sistemului

În cazul în care Soarele este singura sursă de energie a unui sistem autonom
(fără generator tampon), modulele fotoelectrice trebuie să asigure întreaga cantitate de
energie consumată, inclusiv pierderile la toate nivelele.

Producţia zilnică de electricitate a unui modul

Un modul se caracterizează în primul rând, prin puterea de vârf Pv [W], putere în

condiţii STC.

STC = Standard Test Conditions :

- AM1.5: Soarele la 48°, 833 W/m²
- temperatură de 25°C
- iluminare de 1000 W/m².

Modulul, expus în condiţiile STC va produce la un moment dat, puterea electrică

de vârf Pv, iar dacă aceasta durează N ore, se va produce energie electrică Welec egală cu
produsul dintre puterea de vârf şi intervalul de timp:

26
 Welec = N ∙ Pv [Wh],

respectiv, Energia electrică [Wh] = Numărul de ore ∙ Puterea de vârf [W].

Totuşi, iluminarea nu este constantă pe durata întregii zile, deci nu se poate

aplica strict această relaţie.

Pentru a calcula ceea ce produce un modul fotoelectric pe durata unei zile

însorite, care are un anumit profil pe baza cărui rezultă integrala energiei solare
[Wh/m²], se va asimila această energie solară ca produsul dintre radiaţia instantanee de
1000 W/m² şi un anumit număr de ore, numit "număr de ore echivalente".

Datorită valorii de 1000 a radiaţiei de referinţă, numărul de ore echivalente este

chiar integrala radiaţiei solare exprimată în kWh/m² ∙ zi.

Hj = Ne ∙ 1000,

1347,34 Wh/m²∙zi = Ne ∙ 1000 W/m²

Ne = 1,35 h/zi

respectiv, energia solară zilnică [Wh/m² ∙ zi] = numărul de ore echivalente [h/zi] ∙
1000 [W/m²].

În continuare, se presupune că puterea electrică a panoului este direct

proporţională cu radiaţia instantanee, ceea ce este corect într-o primă aproximaţie, dacă
tensiunea la bornele panoului este suficient de mare. Se poate calcula astfel energia
electrică produsă zilnic de panou, ca fiind produsul dintre puterea de vârf şi numărul de
ore echivalente:

Welec = Ne ∙ Pv.

Deoarece Ne = Hj / 1000, se poate scrie:

Welec [Wh] = Hj [kWh/m² ∙ zi] ∙ Pv [W].

Welec = 1,35 kWh/m²∙zi ∙ 260 W = 351 Wh

Acest calcul nu este valabil decât pentru un panou izolat, în condiţii ideale.
Expresia nu ţine seama de pierderile, inevitabile în cazul unui sistem complet, în
condiţii reale. Aceste pierderi au mai multe cauze şi afectează anumiţi parametri ai
sistemului.

27
 Pierderi electrice

Modulele trebuie să furnizeze întreaga energie consumată, chiar şi cea care se

pierde. Calculul puterii ce trebuie instalată, trebuie să ţină cont de integrala tuturor
pierderilor.

Tipuri de pierderi

Pornind de la radiaţia solară, se întâlnesc următoarele:

I. Pierderi datorate murdăririi panoului, zăpezii, prafului sau chiar geamul de protecţie,
modifică curentul debitat (tensiunea la borne nu este afectată).
În continuare, există căderi de tensiune între ieşirea panoului şi intrarea în baterie:
II. pe dioda serie.
III. pe regulatorul serie, dacă se utilizează un astfel de regulator.
IV. pe cablurile de legătură, în funcţie de lungimea lor, secţiune şi curentul vehiculat.
O altă componentă a pierderilor afectează direct tensiunea panoului, respectiv:
V. scăderea tensiunii datorită creşterii temperaturii, puterea de vârf fiind dată pentru
temperatura de 25°C.
În ceea ce priveşte bateria, apar şi aici pierderi, ea ne-restituind 100% energia primită,
trebuind să se ţină seama de:
VI. randamentul energetic al bateriei: raportul dintre energia restituită şi energia
primită (furnizată de panou).
Regulatorul poate determina pierderi, datorate unei ne-acordări corespunzătoare a
tensiunii:
VII. într-un sistem cu regulator clasic (nu de tip MPPT), tensiunea este impusă de
baterie, deci modulul fotoelectric nu lucrează în punctul său de putere maximă.
Pe de altă parte, calculul prezentat în secţiunea anterioară presupune că puterea
panoului este proporţională cu iluminarea, dar de fapt, curentul este proporţional, deci
trebuie să se mai ţină seama de:
VIII. pierderile de la începutul şi sfârşitul zilei, când iluminarea este slabă, iar
tensiunea insuficientă pentru a încărca bateria.

Evaluarea cantitativă a pierderilor

Unele pierderi pot fi reduse prin mijloace simple şi neglijate în evaluarea

cantitativă. În ceea ce priveşte murdărirea (I), se va face o curăţire periodică. Zăpada se
topeşte imediat ce panoul începe să se încălzească, iar pentru evitarea prafului, se poate
plasa panoul la înălţime.
În ceea ce priveşte pierderile pe cabluri (IV), pot fi limitate prin optimizarea
cablării.

28
 Pierderile datorate temperaturii (V) nu sunt semnificative decât în regiunile
calde, unde se va prevedea o ventilare mai bună a modulelor.
Pierderile datorate ne-acordării corespunzătoare a tensiunii (VII) pot fi evitate
complet prin instalarea unui regulator MPPT, care este conceput tocmai pentru a
realiza această funcţie.
Tehnologia modulelor este importantă pentru a reduce pierderile (VIII) şi (V).
Panourile cu siliciu amorf se comportă mai bine la iluminări reduse decât cele cu
siliciu cristalin. De asemenea, tensiunea lor se modifică mult mai puţin în funcţie de
temperatură.
Inevitabilele pierderi în curent sunt luate în seamă în calculul energetic sub
forma unui coeficient Cp numit coeficient de pierderi în curent.

Evaluarea lui Cp

Pentru murdărire (I), se va considera Cp cuprins între 0,9 şi 0,95. Aceasta

depinde dacă panourile sunt curăţate cu regularitate, plasate orizontal, protejate de un
geam…
Pentru bateriile cu plumb utilizate în sistemele fotoelectrice, se poate considera
un randament în Ah, cuprins între 0,8 şi 0,9, în funcţie de caracteristicile acestora.

Calculul practic al puterii fotoelectrice

Calculul producţiei de energie electrică a unui modul se poate scrie ca:

Nz = Hj ∙ Im ∙ Cp,

respectiv, capacitatea electrică produsă într-o zi [Ah/zi] = energia solară zilnică

[kWh/m² ∙ zi] ∙ curentul modulului la puterea maximă STC [A] ∙ coeficientul de
pierderi în curent.
Pentru a calcula puterea necesară aplicaţiei, se utilizează relaţia de mai sus în
sens invers, înlocuind energia produsă prin energia solicitată.
Pentru a avea garanţia asigurării energiei în orice anotimp, calculul se va face în
condiţiile cele mai defavorabile de radiaţie solară pe durata de utilizare a sistemului.
Pentru determinarea curentului modulului la puterea maximă STC se poate
utiliza relaţia:

Im = Nz / (Hj ∙ Cp),

Im = 116,19 Ah/zi / (1,35 kW/m²∙zi ∙ 0,9) = 95,63 A

29
respectiv, curentul modulului la puterea maximă STC [A] = necesarul zilnic al
aplicaţiei [Ah/zi] / (energia solară zilnică cea mai defavorabilă [kWh/m² ∙ zi] ∙
coeficientul de pierderi în curent).

Pv = Im ∙ Umax

Pv = 95,63 A ∙ 48 V = 4,6 kWv

Tensiunea de funcţionare

Tensiunea nominală a câmpului fotoelectric trebuie aleasă ţinând cont de:

- tipul aplicaţiei
- puterea fotoelectrică a sistemului
- disponibilitatea de materiale (module şi consumatori)
- extinderea geografică a sistemului
În cazul sistemelor autonome, pentru o anumită putere, o tensiune redusă
determină curenţi mari, care produc pierderi Joule în cabluri (pentru un aparat de 100
W la 12 V, curentul absorbit va fi de 8 A). Diametrul cablurilor se va alege
corespunzător, pentru limitarea acestor pierderi.
Pentru instalaţii mai mari, se va alege mai degrabă tensiunea de 24 sau 48 V,
pentru a nu avea curenţi prea mari.
Pentru sistemul de faţă s-a ales o tensiune de funcţionare de 48 V.

Compunerea câmpului fotoelectric

După determinarea puterii fotoelectrice necesare şi în funcţie de tensiunea

modulelor şi de câmpul ce trebuie realizat, se va realiza compunerea câmpului
(conectare în serie/paralel, sau doar în paralel). Evident, se va face rotunjirea la o
valoare întreagă superioară.
Aplicaţia noastră are nevoie de:

4600 Wv / 260 W = 18 module montate în paralel, tensiunea lor nominală fiind

aceeaşi cu cea a bateriei de acumulatori.

Dimensionarea bateriei de stocare si a regulatorului

Se defineşte numărul de zile fără aport solar, Nza, numărul zilelor pe durata
cărora, bateria singură, poate alimenta instalaţia, pe toată durata anului.

30
În parte, datele meteorologice ale locaţiei pot furniza informaţii despre numărul
necesar de zile de autonomie a bateriei.

Calculul capacităţii bateriei

Calculul capacităţii pentru o funcţionare de Nza zile şi un necesar energetic zilnic

Nz se poate face cu relaţia:

Cu = Nza ∙ Nz,

respectiv, capacitatea utilă a bateriei [Ah] = numărul de zile de autonomie fără aport
solar ∙ necesar energetic zilnic [Ah]
Capacitatea utilă Cu nu este capacitatea nominală C20 (corespunzătoare unei
descărcări timp de 20h la 25°C), ci capacitatea real disponibilă în funcţionare tot
timpul. Pentru a calcula puterea nominală în funcţie de această capacitate necesară,
trebuie să se ţină cont de temperatură şi/sau de nivelul permis de descărcare.

Nivelul de descărcare
O baterie nu poate fi descărcată mai mult decât un anumit nivel, altfel ea riscă să
fie deteriorată.
O baterie încărcată 70% se află la un nivel de descărcare de 30% (ND = 0,3).
În practică, în absenţa problemelor legate de temperaturile scăzute şi pentru o
utilizare normală, se poate considera ca acceptabil un nivel de descărcare de ordinul
ND = 0,7 - 0,8, în funcţie de modelul bateriei: 0,7 pentru bateriile care suportă un
număr mic de reîncărcări şi 0,8 pentru bateriile care suportă un număr mare de
reîncărcări. Dacă bateria se va reîncărca frecvent, s-ar putea diminua ND pentru a
prelungi viaţa bateriei. Din contră, dacă bateria are puţine şanse de a se descărca, se
poate considera ND = 0,9 sau chiar 1.

Efectul temperaturii
În cazul în care aplicaţia proiectată este destinată să funcţioneze la temperaturi
scăzute, aceasta va fi principala cauză a reducerii capacităţii, deoarece reacţiile de
încărcare şi descărcare a acumulatoarelor sunt încetinite la frig.
Pentru a determina reducerea de capacitate rezultată, este necesar să se cunoască
curbele de descărcare a bateriei la diferite temperaturi, furnizate de constructorul
batriei. În funcţie de temperatura minimă pe care o poate accepta sistemul, se va
determina pe aceste curbe, coeficientul de reducere a capacităţii datorată temperaturii
RT.

Calculul capacităţii cu coeficienţii de reducere

31
 Pentru a ţine cont atât de fenomenele datorate temperaturii, cât şi de nivelul
maxim de descărcare capacitatea nominală se calculează:

C20 = (Nza ∙ Nz) / (ND ∙ RT),

C20 = (1 ∙ 84 Ah) / (0,8 ∙ 0,9) = 116,6 Ah

respectiv, capacitatea nominală C20 [Ah] = numărul de zile de autonomie fără aport
solar [zile] ∙ necesarul zilnic [Ah/zi] / nivelul maxim autorizat de descărcare /
coeficientul de de reducere a capacităţii datorată temperaturii.
Acest coeficient care tine seama de temperatura poate fi ales in intervalul 0.8 –
0.9.

Alegerea tipului de baterie

Utilizarea unei baterii de acumulatoare permite aplanarea problemelor datorate

variaţiilor climatice, pe intervale mergând de la câteva minute la câteva zile. La
alegerea bateriei, trebuie ţinut seama de anumiţi parametri. Aceştia sunt atât de ordin
tehnic, cât şi economic. De asemenea, trebuie ţinut seama de faptul că bateria de
acumulatoare constituie elementul cel mai puţin durabil al unui sistem fotoelectric,
trebuind să fie înlocuită înaintea panourilor.

Dimensionarea regulatorului
Regulatorul de încărcare are rolul de a menţine bateria încărcată la capacitatea
maximă şi să o protejeze împotriva descărcării, dar nu poate gestiona şi problemele de
descărcare accidentală. Un astfel de regulator este deci suficient, dacă nu există riscul
descărcărilor accidentale.
În cazul aplicaţiilor casnice, de cele mai multe ori este necesar un regulator de
încărcare-descărcare, deoarece utilizatorii pot frecvent depăşi consumul prevăzut. De
aceea, este bine ca uneori să se renunţe la utilizarea unei părţi a consumatorilor, pentru
a permite bateriei de a se reîncărca.
Alegerea tehnologiei regulatorului (serie, paralel sau MPPT) este în primul rând
determinată de puterea sistemului fotoelectric şi de tipul bateriei tampon. Regulatorul
paralel, care disipă energia debitată de panouri în cazul supraîncărcării bateriei, este
recomandabil în cazul sistemelor mici, regulatoarele serie fiind recomandate în cazul
sistemelor de putere mare.
Dimensionare
După alegerea tehnologiei, regulatorul va fi dimensionat în funcţie de următorii
parametri:
- tensiunea nominală (12, 24 sau 48 Vc.c.): este tensiunea nominală a câmpului
fotoelectric;

32
 - curentul de intrare: este curentul de încărcare maxim, pe care modulele îl pot
debita la un moment dat. Acesta trebuie să poată fi suportat de regulator fără probleme.
(Im calculat anterior)
Im = Pv / Umax
De asemenea, pentru regulatoarele care asigură protecţia la descărcare:
- curentul de ieşire: curentul maxim total ce poate fi absorbit de consumatori,
simultan. Depinde de modul de utilizare a consumatorilor. Din punct de vedere al
securităţii, se pot alege anumite opţiuni, care nu sunt indispensabile, dar sunt
recomandabile:
- o sondă independentă de temperatură, dacă bateria de acumulatoare şi
regulatorul nu sunt la aceeaşi temperatură.
- o măsură suplimentară de tensiune, dacă regulatorul şi bateria de acumulatoare
sunt distanţate.
- o indicaţie a tensiunii bateriei de acumulatoare şi a curentului debitat de
câmpul fotoelectric, pentru o mai bună monitorizare a instalaţiei.

Echipamentul utilizat

Modulele:

33
Regulatorul de încărcare:

34
 MidniteSolar ''Classic 150''

There is nothing else that even begins to compare with the "Classic".

Some of the cool features of the Classic 150 MPPT are: (these are just the features that
only the Classic has. The Classic does everything all other MPPT controllers can do plus the
following)

• 150 volt DC input

• HyperVOC mode (add the battery voltage to the operating voltage for VOC rating)
• Solar, Wind and Hydro MPPT modes
• Get 50‐250% more power from hydro’s and wind turbines
• Learning mode for Solar, Wind and Hydro
• User programmable for most all battery charging wind turbines (may
require the Clipper)
• Built in String sizing program
• Suggested PV combiner and breaker model numbers depending on
configuration selected
• Suggested wire size in AWG and Metric
• Built in Battery capacity sizing program
• Built in voltage drop calculator for PV wiring in AWG and Metric
• Knows when sun up and sundown are to take place anywhere in the world

35
• Ethernet jack calls out to the MidNite Server for free and secure data
monitoring and logging
• Industry standard ModBus open architecture
• Can hook up wirelessly via Wi‐Fi bridge to communicate to an in house Wi‐
Fi router
• Snow melting mode automatic or manual local or over the internet
• Arc fault detector reduces threat of fire
• Built in DC‐GFP without the hassle of fuses
• Graphics display panel can be removed and relocated (Dummy filler
display available)
• USB port for uploading firmware updates and data logging to a PC or Mac
• Graphics display turns into an oscilloscope
• Battery voltage supported up to 72 for the Classic150
• Works with the MidNite Clipper for over‐speed control of wind turbines
(2011)
• Two aux outputs: 1 dry contact relay and one 12v output/ input
(anemometer or?)
• Voice prompts and help screens in English, Spanish and French (2011)
• 32 megabytes of onboard storage
• Parallel operation to make one large controller out of many regular
Classics (2011)
• Snap on covers and hole plugs allow sealed or vented operation
• Buck or Boost DC to DC converter operation available in (2011)

36
 Acumulatorii

Invertorul Xantrex Tech. SW 4548 E:

Electrical Specifications
AC input voltage 230 VAC
AC input voltage range 150-288 VAC

37
AC input current 30 amps AC pass through 15 amps AC charging
Continuous Power @ 25°C 4500 VA
Efficiency (Peak) 96 %
Output voltage (RMS) 230 VAC
Output voltage Regulation +/- 5%
Waveform Sine wave, 34 to 52 steps per cycle
Frequency(Nominal +/- 0.04% crystal
50 Hz
controlled)
Continuous output @ 25°C 19 amps AC
Total Harmonic Distortion < 5%
Automatic transfer relay 30 amps AC pass through 15 amps AC charging
DC input voltage (Nominal) 48 VDC
DC input voltage range 44-66 VDC
DC current at rated power 120 amps DC
Short circuit current 180 amps DC
Idle consumption < 20 watts
Search mode consumption < 1 watt
Low battery protection (Enabled) Adjustable low battery cut out
Max. charge rate (adjustable) 60 amps DC
Load Sensing (Inverter Mode) Adjustable, 0 to over 200 watts (48 watts default)
General Specifications
Specified temperature range 32°F - 77°F (0°C - 25°C)
Enclosure type Indoor, ventilated, steel chassis with powdercoat finish
Unit weight 105 lb (48 kg)
Shipping 111 lb (50 kg)
Inverter dimensions (H x W x D) 15 x 22.5 x 9" (38 x 57 x 23 cm)
Shipping dimensions (H x W x D) 20 x 27 x 15" (52 x 69 x 40 cm)
Mounting Wall mount
Warranty Two years
Part Numbers SW4024W
Features & Options
Forced air cooling Standard variable speed brushless DC fans
Three-stage charging Standard three-stage (bulk, absorption, and float)
Standard built-in, two line, backlit, alphanumeric LCD with 8 LED status
Control panel
indicators
Standard automatic generator control system for two and three wire start
Auto Generator Control System
generators
Standard three user adjustable voltage controlled signal relays for control of
Auxiliary Relays
loads or charing sources
BTS - standard remote battery temperature sensor for increased battery
Battery Temperature Sensor
performance
Remote Control SWRC - optional remote control and status indicator
SWCB - optional side mount conduit box for code-compliant DC wiring
Conduit Box
connections
Regulatory Approvals CE Mark

38