Puntea colată

dr.Dalai Camelia
coordonator

 Medicina dentara anul IV,gr.1

 Studenti: Bologa Andrea
Definitie:Ce sunt puntile dentare?
 Puntile dentare (denumire veche) sunt proteze
pluridentare fixate prin cimentare sau lipire ,
eventual prin mijloace de retentie (suruburi) la
dintii naturali (preparati sub forma de bonturi) ,
radacini dentare si/sau stalpii implantelor.
 Puntea dentara colata – acest tip de lucrare se
utilizeaza in special la dintii frontali sau unde nu
exista socuri mecanice mari. Se va realiza din
metal acoperit cu porţelan sau fibră de sticlă şi
compozit.
 Aparitie
 Dupa Newmann,tehnicile adezive au cuprins toate
ramurile stomatologiei.Dezvoltarea lor cea mai
spectaculoasa s-a materializat insa in protetica
dentara,astfel ca intr-un timp record a luat nastere o
noua protetica , protetica adeziva.
 Marinello,definea in 1991 aceasta ramura a proteticii
astfel: “PROTETICA ADEZIVA CUPRINDE TOATE
PROCEDEELE NEINVAZIVE (care exclud sau apeleaza la
preparatii minime pe dintii stalpi) PRIN CARE
ELEMENTELE DE AGREGARE METALICE SUNT LIPITE
(colate) PE SMALTUL DINTILOR STALPI , FARA CARII
SI FARA OBTURATII”.
 Clasificare
• Dupa topografia agregarii la dintii stalpi:
 exclusiv proximala
 predominant orala
 partial proximala
 predominant vestibulara

• Dupa tehnologie:
 directa
 indirecta
Restaurari protetice fixe adezive
1. Colate direct
Cu posibilitatea utilizarii mijloacelor suplimentare de
retentie (preparatii orale) sau cu stifturi
metalice,plase sau benzi pe:
- dinte natural
- dinte polimeric (acrilic sau din rasini compozite)
- dinte ceramic
2. Colate indirect
- brackets-uri ortodontice (agregare proximala si orala)
- cu componenta metalica turnata
(macroretentii,microretentii,adeziune
chimica,integral ceramice)
- cu dispozitive proximale prefabricate sau turnate
 Avantaje
 sacrificiu redus de tesut dentar dur
 risc de iritare pulpara minim
 fetele vestibulare ale coroanelor dentare raman
intacte
 limitarea extinderii cervicale a placutelor orale
nu determina iritatii
 solutie optima pentru anumite situatii clinice
 pret de cost redus
 in caz de decolaj este posibila o recolare
(refixare)
 Dezavantaje
 cel mai mare dezavantaj este reprezentat de
rata de esecuri
 necesita o dotare tehnico-materiala costisitoare
 in cazul dintilor stalpi cu dimensiuni V-O reduse
in zona incizala exista riscul ca placutele orale
metalice sa transpara
 colajul presupune o serie de etape de mare
acuratete
 fixarea provizorie constituie o problema majora
 in cazul decolajului poate exista pericolul
inghitirii sau aspirarii acestor punti
 Indicatii
 indicatia principala o constituie restaurarea
edentatiilor reduse
 imobilizarea dintilor parodontotici
 contentia rezultatelor dupa tratamente
ortodontice si/sau chirurgicale
 in dentatia temporara,in restaurarea edentatiilor
de diferite etiologii
 pacienti tineri
 la pacientii care necesita refacerea ghidajului
canin
 Contraindicatii
 principala contraindicatie o constituie prezenta unor
suprafete de smalt reduse la nivelul dintilor stalpi
 dinti stalpi malpozitionati cu discromii,anomalii de forma
 preexistenta unor diasteme sau treme mari
 dinti stalpi devitali
 ocluzii adanci,mai ales cele acoperite
 parafunctii de tipul bruxismului
 diferente majore in mobilitatea dintilor stalpi
 igiena bucala deficitara
 pacienti cu risc crescut de a suferi traumatisme buco-
dentare (boxeri,rugbysti,hockeysti)
Cazuri clinice
Cazuri clinice
 Tehnici de realizare

 Macroconditionarea
- este un termen consacrat din stomatologia
restaurarilor adezive,care il inlocuieste pe cel de
preparare a bonturilor din protetica traditionala
- la prepararea pentru o coroana de invelis se
sacrifica aproximativ 40-60% din tesuturile dure
dentare coronare,in timp ce pentru o proteza
fixa adeziva se sacrifica 0-10%.
 Principii generale de
macroconditionare
 Retentia se obtine prin crearea unui ax de insertie unic:
- modificarea fetelor proximale ale dintilor stalpi
- extinderea elementelor de agregare pe fetele proximale
opuse bresei edentate
- realizarea unui sprijin cingular.
• Crearea de limite cervicale “in chanfrein”.
- preparatia cervicala trebuie sa aiba o profunzime minima
de 0,3-0,5 mm si trebuie marita in cazul utilizarii
macroretentiilor de tipul perlelor sau grilelor care ocupa
singure 0,2–0,4 mm.
 Etapele clinice ale realizarii
preparatiei
 degajarea ocluziei – dupa marcarea zonei de
contact ocluzal cu hartie de articulatie, se
indeparteaza 0,2-0,3 mm din grosimea smaltului
 crearea axului de insertie – se actioneaza la
nivelul fetelor proximale adiacente dentatiei
 realizarea sprijinului cingular
 prepararea,unde este posibil a santurilor
proximale.
 Amprentarea
 Amprentarea preparatiei si formarea modelului de lucru se face
dupa tehnica obisnuita.
 Amprenta poate fi luata cu materiale consacrate cum ar fi:
- hidrocoloizi reversibili
- polisulfuri
- siliconi cu reactie de condensare
- siliconi cu reactie de aditie
- polieteri
• In concluzie alegerea materialului de amprenta este determinata de
metoda de elaborare a machetei,de realizarea sau nu a doua
modele (duplicat si de lucru) pe baza aceleiasi amprente,si daca
modelele se obtin in cabinet si in laborator
 Cimentarea
 Fixarea restaurarilor adezive de structurile dentare
preparate/nepreparate se face prin intermediul polimerilor adezivi
denumiti si cimenturi rasini.
 Pentru cimentare se alege o rasina acrilica speciala,destinata acestui
scop din sistemul bis-GMA cu adaos de sticla baritata,a carei
rezistenta fata de presiunea fortelor ocluzale este mai mare.
 Pasta acrilica compozita se aplica pe fetele preparatiei si pe cele ale
lucrarii,dupa care puntea se fixeaza in pozitie corecta.
 Se inlatura surplusul de material si apoi lucrarea se mentine sub
presiune ocluzala pana la priza completa a pastei acrilice –
compozite.
 In cazul dintilor cu o transluciditate mai pronuntata,se va folosi o
rasina acrilica compozita , opaca pentru reducerea efectului de
transparenta a metalului.
 Accidente posibile
 Cele mai frecvente accidente ale acestor lucrari
se produc prin decimentarea lor,ca urmare a
valorii coezive limitate ale rasinilor compozite.
 Nu se recomanda aplicarea lor in zonele laterale
sau la pacientii care prezinta bruxism.
 In cazul decimentarii puntilor adezive,daca ele isi
pastreaza integritatea, se pot recimenta prin
lustruirea fetelor demineralizate anterior si apoi
prin repetarea manoperei de demineralizare.
 Bibliografie
 Bratu Dorin,Nussbaum Robert – “Bazele
clinice si tehnice ale protezarii fixe”.
 Popa Sever – “ Protetica dentara,vol 2”.
• www.medici-stomatologi.ro
• www.scribd.com
• www.dental-studio.ro
• www.dentist.ro
MULTUMESC PENTRU ATENTIE!